Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

PUNCT DE VEDERE
privid
PROPUNEREA DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A INVATAMANTULUI DUAL

A. Consideratii generale

Din practica tarilor dezvoltate ale UE (Germania, Austria, Franta, Italia, Olanda, Elveția etc) rezulta ca un sistem de formare profesionala performant, care asigura corelarea intre numarul de locuri de munca pe care economia le genereaza si cifrele de scolarizare, duce la o rata ridicata de angajare a absolventilor si la o scadere a ratei somajului, mai ales in randul tinerilor.

In Romania nu exista prevederi in Legea educatiei nationale, nr. 1 / 2011 privind invatamantul dual asemanator modelelor analizate. De asemenea, nici in legislatia care reglementeaza functionarea Camerelor de Comert si Industrie, nu sunt prevazute atributii si nici nu este creat sistemul relational de parteneriat privind organizarea invatamantului profesional in sistem dual, dupa modelele luate în discuție.

In acelasi timp, firmelor implicate in acest proces, care creaza locuri de munca și care se preocupa de activitatea de practica etc. nu li se acorda nici un fel de facilitati.( după exemplul Franța, Germania, Austria)

B. Motivații:

B.1. Neadaptarea sistemului de învățământ la solicitările pieței muncii

  • Sistemul de învățământ nu este orientat către furnizarea resurselor umane necesare în piața muncii, pe formarea competențelor căutate pe piața muncii:

● Sistemul de învățământ se bazează într-o mare măsură pe asigurarea de locuri de muncă pentru cadre didactice nu pe performanță în formarea de resurse umane pentru piața muncii

● Programele școlare și curriculum-urile nu sunt bazate în mod real pe formarea de competențe practice și abilități necesare pe piața muncii, ci doar pe o însușire de conținuturi didactice

● Curriculele, dotările școlare și calitatea procesului educativ nu sunt monitorizate, verificate și corelate la dinamica pieței muncii – elevii nu obțin competențele căutate de angajatori și, prin urmare, după absolvire devin șomeri

● Nu se realizează analize privind inserția absolvenților în piața muncii, pe termen scurt, mediu și lung și analiza nevoilor de pe piața muncii, a angajatorilor – prin consultarea Camerelor de Comerț (ex. model Austria, Germania)

● Structura specializărilor existente – oferta educațională a instituțiilor de învățământ nu reflectă structura economiei de la nivel local, județean, regional

● În procesul educativ nu sunt implicați în mod real angajatorii:

– în procesul de avizare a curriculelor nu sunt implicate Camerele de Comert ca reprezentanți legali ai comunității de afaceri, și, prin acestea, firmele (ex. model Austria)

– procesul de orientare și consiliere profesională a elevilor nu se realizează

– elevii nu sunt consiliați în prealabil cu privire la alegerea de meserii ce sunt căutate pe piața muncii ci se lasă la latitudinea elevului / părinților alegerea opțiunii de carieră, fără ca aceștia să cunoască ce oportunități de angajare vor avea după absolvire

– cadrele didactice nu sunt suficient pregătite – racordate la dinamica tehnologică din piață: procese tehnologice noi, echipamente noi, instalații, utilaje etc pe care le folosesc firmele în activitatea lor

– certificarea competențelor dobândite de absolvenții instituțiilor de învățământ nu se realizează de către un organism neutru, separat de sistemul de învățământ (ex. model Austria, Germania unde se realizează de către Camerele de Comerț – ca reprezentant al angajatorilor)

  • Sistemul de învățământ dual propus nu se bazează pe un parteneriat real între instituții de învățământ – Camere de Comerț – firme (model german, model austriac etc) în ceea ce privește:
  • selecția elevilor pentru programele de formare
  • acreditarea firmelor care solicită formarea în sistem dual
  • elaborarea programelor de pregătire
  • organizarea examenelor finale
  • studii privind inserția absolvenților / eficacitatea și eficiența sistemului de formare

 

B.2. Lipsa mecanismului de implicare a Camerelor de Comert si Industrie

  • In Legea nr. 335 / 2007 de functionare a Camerelor de Comert si Industrie din Romania, acestea nu au un rol bine conturat si definitoriu in activitatea de organizare si functionare a invatamantului profesional dual.
  • Modelul german de organizare a invatamantului dual atribuie Camerelor de Comert si Industrie din Germania un loc important, pozitie de pe care acestea se pot manifesta si isi pot dovedi eficacitatea ca interfata intre firme si institutiile scolare.

Astfel, Camerele de Comert si Industrie din Germania:

1. sunt stabilite prin lege ca fiind autoritati competente in procesul de formare profesionala;
2. asigura optimizarea relatiei dintre sistemul scolar si firme;
3. colecteaza de la firme necesarul de contracte de instruire practica si administreaza Registrul privind aceste contracte, care este fundamental pentru planul de scolarizare;
4. participa la elaborarea standardelor profesionale si la dezvoltarea curriculum-ului pentru meseriile in care urmeaza a se face scolarizarea
5. organizeaza examenele finale (subiecte teoretice, proba practica);
6. emit certificatele care atesta competentente profesionale ale absolventilor;
7. dispun de personal specializat și de colaboratori – specialiști din cadrul firmelor, pentru a desfasura in cele mai bune conditii activitatile de la pct. 1 – 6
8. sunt finanțate din bugetul de stat pentru desfășurarea activităților privind formarea în sistem dual

  • modelul german de formare profesionala in sistem dual, cu privire la atributiile Camerelor de Comert si Industrie din Germania nu se regaseste în legislatia romana.
  • Camerele de Comert si Industrie din România, in actuala forma de organizare data de lege, nu pot participa in conditiile Camerelor de Comert si Industrie germane si nu pot avea o contributie definitorie la formarea profesionala duala.

B.3. Lipsa mecanismelor reale de implicare a firmelor în organizarea învățământului profesional dual

  • In Romania nu este creat cadrul organizatoric in care toate firmele sa declare necesarul de forta de munca si sa solicite scolarizare pe meseriile dorite.
  • Firmele nu au obisnuinta, obligatia de a transmite catre autoritati, institutii, Camere de Comert, date statistice generale, date privind necesarul de forta de munca, specializari etc.
  • In Romania nu sunt create mecanismele necesare si nu functioneaza modelul german, austriac etc de disciplina institutionala prin care toti cei implicati: firme, scoala, Camere de comert etc. sa-si asume responsabilitatea cu privire la formarea profesionala.
  • Consultarea firmelor este formala.
  • Firmele implicate in formarea profesionala de tip dual, care au preocupari pentru formarea tinerilor și crearea de noi locuri de munca, nu beneficiază de facilități pentru sprijinirea programelor de învățământ dual – reduceri la contribuțiile sociale plătite pentru ucenici, scutiri de taxe și impozite etc.

C. Constatări, concluzii:

  • Deși documentele supuse consultării publice – modelul de organizare a învățământului dual și opțiunile elevilor de clasa a VIII-a, au luat în analiză sistemele de organizare din lume care au rezultate – modelul german, austriac, francez, elvețian, olandez etc, în propunerea de învățământ dual românesc nu se preia nici un exemplu de bună practică din modelele prezentate
  • Fără o implicare a tuturor actorilor interesați, fără o reformă structurală a organizării învățământului, a Camerelor de Comerț, a firmelor, nu se poate obține performanță în ceea ce privește formarea generațiilor de angajați ai României – însuși scopul sistemului de învățământ românesc
  • Funcționarea sistemului dual de pregătire pe un concept care nu preia exemplele de bună practică din modelele analizate, va pune presiune atât asupra firmelor – prin imposibilitatea de a identifica din rândul absolvenților angajați calificați, cât și asupra statului prin costurile șomajului rezultat în urma gradului redus de inserție a absolvenților pe piața muncii.
  • Construcția învățământului dual în România, în forma propusă de organizare, nu poate avea rezultate pozitive în sensul asigurării resurselor umane calificate și nu poate conduce la o ”orientare” a opțiunilor elevilor către învățământul profesional, fără o legislație și o construcție organizatorică și relațională similare modelelor luate în analiză.

D. Propuneri:

  • Modificarea Legii invatamantului prin preluarea exemplelor de bună practică din experiența celorlalte state analizate, în ceea ce privește: actorii implicați, etapele și organizarea învățământului profesional dual etc
  • Modificarea Legii Camerelor de Comert si Industrie din Romania, privind atributiile legate de formarea profesionala in sistem dual și asigurarea finanțărilor în vederea realizării atribuțiilor acestora.
  • Modificarea Codului Fiscal prin acordarea de facilitati firmelor implicate in formarea profesionala de tip dual, care au preocupari pentru formarea tinerilor și crearea de noi locuri de munca:

– reduceri la contribuțiile sociale plătite pentru ucenici,
– scutiri de taxe și impozite
– etc

  • Modificarea Legii 31/1990 privind societățile comerciale prin includerea obligativității furnizării de date cu privire la necesarul de forță de muncă, specializări, competențe etc
  • Modificarea Codului Muncii prin includerea unui tip nou de contract de formare profesională în sistem dual, cu reguli, obligații și responsabilități a tuturor actorilor implicați: școala, Camere de Comerț, firme .

        Impreuna in lumea afacerilor