Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT MONITORIZARE ENERGIE 7 – 13 Septembrie 2015

 

7 Septembrie, Forbes.ro: Cât de adâncă este prăpastia dintre dorințele autorităților și realitățile cu care se confruntă investitorii?

 

„Trebuie evitat exportul de energie electrică și trebuie atrase investiții consumatoare de energie. Această resursă nu trebuie exportată, ci transformată într-un avantaj al României pentru investitori”, a spus Emil Calotă, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prezent la evenimentul Focus Energetic din luna august.

Ideea este susținută și de Rodin Traicu, deputat în Parlamentul României: „Eficiență energetică înseamnă energie ieftină, adică investiții în industria manufacturieră și locuri de muncă”.

Cu alte cuvinte, ar fi de dorit să nu exportăm energia ca materie primă, ci să o folosim în fabricarea unor produse cu valoare adăugată care se pot vinde mult mai bine. Toate bune și frumoase, cel puțin la nivel declarativ. În realitate, lucrurile nu sunt atât de simple, deși exemple pozitive există.

Unul dintre acestea este cel al Arc Parc Industrial din Dej, aflat în proprietatea familiei Cristea. Parcul industrial, care trece în prezent printr-o etapă de dezvoltare susținută, este conectat la rețeaua națională de transport de gaze și energie, pentru a putea oferi costuri de producție competitive chiriașilor din parc – în general companii de producție. „Ponderea consumului de energie în activitatea de producţie a companiilor din parc este în jurul a 40% gaz şi 60% electricitate”, spune Ştefan Cristea.

Un alt exemplu de transformare a materiei prime într-un produs finit – în cazul acesta a biomasei în energie termică – este centrala în cogenerare de la Suceava construită de compania Adrem Invest, parte a holdingului ABBC, controlat de frații Adrian și Corneliu Bodea. Deși lucrurile arătau bine pe hârtie, realitatea a fost una mai degrabă dezamăgitoare.

„Este o invesiție foarte bună. funcționează foarte bine, dar din perspectiva performanței financiare nu este unde ar fi trebuit să fie din mai multe motive, subiective și obiective”. spune Corneliu Bodea. „Factorii obiectivi ar fi ce s-a întâmplat cu piața certificatelor verzi, cu prețul energiei.

Business case-ul a fost afectat de faptul că acum certificatele verzi se vând la un nivel minim, există o suprapopulare cu certificate verzi pe piață și sunt mulți investitori care nu au unde să le vândă. Pe de altă parte, prețul energiei s-a prăbușit, din multe motive. Unul dintre ele este chiar dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă și apariția acesteia în exces, subvenționată prin sistemul de certificate ceea ce a dus la scăderea prețurilor, la care se adaugă condițiile globale.”

Și pentru că a venit vorba despre energiile regenerabile și dezvoltarea acestui segment în exces, trebuie spus că și deputatul Rodin Traicu este de această părere.

„Avântul eolienelor a fost exagerat. Un parc precum al CEZ-ului, de 650 MW, nu se justifică în economia din România. Punctul cel mai slab din lanțul energetic îl reprezintă eolienele”, spune deputatul. Păcat că autoritățile nu și-au dat seama de aceste aspecte înainte să stimuleze dezvoltarea sectorului prin schema certificatelor verzi. „Avântul eolienelor a fost posibil datorită legislației. Schema ar fi trebuit să fie mai echilibrată”, a răbufnit Sebastian Radocea. partener în cadrul firmei de avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații și coleg de panel cu deputatul Traicu la Focus Energetic.

Revenind la centrala de la Suceava, Corneliu Bodea spune că factorii subiectivi reprezintă, în cazul de față. neîncasarea banilor pentru căldura furnizată. Și acest lucru nu s-a întâmplat pentru că sucevenii nu și-ar fi achitat facturile, ci pentru că Termica, societatea de distribuție a agentului termic, a intrat în insolvență, iar ulterior în faliment.

„Urmare a incapacității companiei de a se restructura și de a-și plăti datoriile vechi, aceasta și creditorii au decis ca, din încasările pentru livrarea agentului termic produs de noi, să satisfacă vechile datorii. Această neplată a atins un nivel foarte mare, de aproximativ cinci milioane de euro într-o iarnă, această sumă fiind retrasă din cash-flow-ul centralei, lucru care a dus la dificultăți în aprovizionarea cu biomasă”, explică antreprenorul, care spune că, deși nu dorește în mod special, se gândește să se implice și în activitatea de distribuție a agentului termic.

„Ne-am gândit să ne implicăm chiar noi în această parte de distribuție, deși nu este un obiectiv strategic al nostru, însă pentru a proteja investiția pe care deja am făcut-o și pentru a convinge finanțatorul să sprijine în continuare funcționarea centralei, noi suntem pregătiți să mergem chiar într-o licitație și să ne asumăm această activitate. Nu este o activitate strategică, ci una necesară pentru a asigura funcționarea centralei iarna viitoare. Suceava nu are altă soluție. Totuși, ar fi absurd să ne angajăm acum într-o investiție importantă în acest moment în acest domeniu. Aceste dificultăți nu au fost generate de managementul nostru, ci de factori subiectivi ”, spune Corneliu Bodea.

„Ar fi un act de curaj din partea noastră, iar curajul nu este neapărat o calitate atunci când vorbești de business, însă trebuie să recâștigăm cumva încrederea finanțatorilor noștri.”

 

8 Septembrie, Energynomics.ro: De Ziua Petrolistului, ROPEPCA cere ajutorul statului pentru industria de petrol şi gaze 

 

De 25 de ani, ziua de 8 septembrie are o profundă semnificaţie pentru petroliştii români şi pentru familiile lor – este “Ziua Petrolistului”, sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom. Aflată sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor, Ziua Petrolistului este dedicată personalului din industria petrolului, a celor care lucrează în foraj, extracţie, prelucrarea şi cercetarea petrolului.

“Ziua Petrolistului reprezintă cel mai bun prilej pentru a aprecia munca depusă de oamenii din industria petrolului. O istorie de peste 150 de ani, un prezent extrem de dificil, ambițios în proiecte cu tehnologii de vârf, dar și cu riscuri pe măsură. O istorie cu premiere mondiale, o mulțime de realizări, invenții și descoperiri ale unor ingineri și inventatori talentați și ale miilor de oameni dedicați care lucrează zi de zi cu atâta energie. Pentru aceasta le mulțumim tuturor și sărbătorim împreună Ziua Petrolistului”, subliniază Daniel Apostol, secretar-general ROPEPCA.

Este nevoie de modernizarea Legii Petrolului, de instituţii moderne aliniate atât cerinţelor şi directivelor UE, cât şi mediului de afaceri

Ziua Petrolistului este totodată și un bun prilej să atragem atenția statului român asupra condițiilor de piață și asupra cadrului de reglementare în care se desfășoară activitatea de zi cu zi a petroliștilor români. Este nevoie de modernizarea Legii Petrolului, de instituţii moderne aliniate atât cerinţelor şi directivelor UE, cât şi mediului de afaceri şi de un cadrul fiscal transparent, stabil şi predictibil care să reflecte realităţile zilei. ROPEPCA reamintește părților implicate nevoia de corectă documentare și informare publică, astfel încât noua lege şi noul pachet fiscal să aducă un câștig societății prin susținerea creşterii economice a industriei şi prin participarea directă la dezvoltarea întregii economii româneşti.

“Din dialogul constructiv purtat cu reprezentanții părţilor interesate reiese nevoia stringentă de reformare a cadrului și precum şi a organismului de reglementare în domeniul resurselor naturale, de modernizare a structurilor și de adoptare a unor bune practici adecvate mileniului III. ANRM este rezultatul unui proiect implementat în urma cu 20 de ani de statul român împreună cu Banca Mondială, iar realitățile curente de piață și modificările survenite odată cu integrarea în Uniunea Europeană impun o modernizare și o reformare atât a ANRM, cât și a cadrului de reglementare a industriei de petrol și gaze. Rezultatul trebuie să fie în folosul statului, societății și mediului de afaceri, să sprijine industria care aduce la bugetul public miliarde de lei anual şi în care România însumează cele mai multe locuri de muncă create dintre ţările din UE”, a precizat Artur Stratan, preşedintele Asociației ROPEPCA.

În dezvoltarea dialogului purtat cu partenerii instituţionali, ROPEPCA va continua să prezinte Guvernului şi tuturor reprezentanţilor societăţii realităţile, statisticile şi prognozele specifice industriei, astfel încât industria de petrol şi gaze să primească tratamentul de care are nevoie, pentru susținerea creşterii economice a industriei şi pentru dezvoltarea întregii economii româneşti.

De la înființarea sa în anul 2012, Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producție Petrolieră (“ROPEPCA”) şi-a propus să fie un promotor al industriei onshore, pentru sprijinirea dezvoltării, diversificării și competitivităţii industriei. ROPEPCA beneficiază de adeziunea membrilor celor mai activi în industria onshore şi cuprinde acum 19 membri: ADX Energy, Amromco, Aurelian Petroleum, Beach Petroleum, Chevron Romania Exploration and Production, East West Petroleum, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Moesia Oil & Gas, NIS Petrol, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Raffles Energy, Repsol, Rompetrol, Stratum Energy, Winstar Satu Mare/Serinius Energy, Zeta Petroleum.

 

10 Septembrie, Energynomics.ro: Preşedintele Poloniei se opune conductei ruseşti ce uneşte Baltica şi Germania 

 

Președintele conservator al Poloniei a criticat acordul dintre gigantul energetic rus Gazprom și mai multe firme occidentale care prevede construcţia unei conducte de gaz secundare în Marea Baltică, declarând că aceasta nu reprezintă interesele poloneze, conform Euractiv.com.

“Având în vedere că a fost încheiat un nou acord pentru construirea Nord Stream-2, care ignoră complet interesele poloneze, putem pune sub semnul întrebării unitatea” celor 28 de state membre ale UE, a spus președintele Andrzej Duda delegaţilor unui forum economic din sudul stațiunii montane poloneze Krynica, supranumite “Davos-ul Europei Centrale”.

În iunie, Gazprom a semnat un acord cu concernul anglo-olandez Shell, E.ON din Germania și OMV din Austria pentru a construi conducta de gaze Nord Stream-2 – către Germania, ocolind zona de conflict Ucraina, şi, deasemenea, Polonia.

Conducta ce trece prin Marea Baltică va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an și ar dubla fluxul conductei Nord Stream, care leagă în prezent cele două țări.

Nu a fost oferit nici un termen –limită pentru ducerea la bun sfârşit a acordului, care măreşte influenţa Germaniei ca un centru de distribuție pentru gazul rusesc în Europa de Vest, dar subminează rolul Poloniei ca stat de tranzit.

Politicienii polonezi din tot spectrul politic s-au opus gazoductului Nord Stream, susținând că subminează securitatea energetică a Poloniei, având în vedere rolul său de țară de tranzit pentru gazul rusesc prin conducta Yamal-Europa.

Anunțul referitor la Nord Stream-2 vine pe fondul încercării Moscovei de a cauta mai multe rute de livrare a gazelor către UE care să ocolească Ucraina, în ciuda insistențelor UE, care dorește să reducă dependența de Rusia.

Rusia și Occidentul sunt blocate într-un impas fără precedent pe fondul implicării Kremlinului în Ucraina, iar disputa dintre Kiev și Moscova amenință aprovizionarea energetică a Uniunii.

 

10 Septembrie, Energynomics.ro: Deloitte: Industria energetică urcă România în Topul 500 al celor mai mari investiţii 

 

România rămâne una dintre cele mai atractive destinații pentru investiții, cele mai mari companii din țară prezente în Top 500 înregistrând o rată medie anuală de creștere a veniturilor de 5,3%, comparativ cu numai 0,3% cât a fost media pe regiune, conform ediției din acest an a clasamentului realizat de Deloitte.

Numărul companiilor românești prezente în Deloitte Central Europe Top 500 a crescut față de anul trecut de la 42 la 46, plasând România pe locul al IV-lea, cu o poziție mai sus față de 2014. Veniturile totale ale companiilor din România au crescut cu aproape 7% până la 46 miliarde de euro. Prin comparație, veniturile totale ale tuturor companiilor prezente în Top 500 au scăzut cu 1,8% față de anul trecut, ajungând la 682 miliarde euro. De asemenea, 30 de companii românești au urcat în clasament față de anul anterior și 8 companii noi au intrat în clasament, conform Agerpres.

Industria energiei și a resurselor a contribuit cel mai mult la poziția României în clasament, cu venituri cumulate de 18,943 miliarde de euro.

“Locul pe care România îl ocupă în Deloitte CE Top 500 reflectă, în mod cert, gradul de interes al investitorilor, precum și buna sa poziționare. Cu o creștere microeconomică constantă, România se situează printre campionii regionali în ceea ce privește creșterea economică. Este de așteptat ca această evoluție să continue, dar acest lucru depinde foarte mult de stabilitatea politică, legislativă și fiscală a țării, care reprezintă elemente-cheie pentru o dezvoltare semnificativă a mediului economic și de afaceri”, a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

Ediția a IX-a a raportului Deloitte Central Europe Top 500 include 18 țări din Europa Centrală și Ucraina (500 de companii, 50 de bănci și 50 de companii de asigurare).

Industria energiei și a resurselor a contribuit cel mai mult la poziția României în clasament, cu venituri cumulate de 18,943 miliarde de euro, urmată de industria de bunuri de larg consum și transporturi cu 13,378 miliarde de euro, industria prelucrătoare cu 9,526 miliarde de euro, tehnologie, media și telecomunicații cu 2,849 miliarde de euro și industria de sănătate cu 1,311 miliarde de euro.

Cea mai spectaculoasă creștere a înregistrat-o Auchan, care a urcat 217 de locuri până pe poziția 237, în timp ce Enel, Oscar Downstream și Interagro nu au mai intrat anul acesta în clasament. În ce privește acționariatul companiilor românești prezente în clasament, cele mai multe sunt multinaționale (36) și numai trei reprezintă entități deținute de antreprenori români.

Clasamentul celor mai mari bănci și companii de asigurare arată același număr ca în anul precedent: șase bănci și patru companii de asigurare. Cu active totale de 51,9 miliarde euro, sectorul bancar a înregistrat o ușoară creștere, de la 51,1 miliarde euro în anul anterior. Clasamentul a rămas la fel, cu Banca Comercială Română (BCR) pe prima poziție, urmată de BRD-Groupe Societe Generale și Banca Transilvania, pe următoarele locuri.

Primele trei locuri din clasamentul Deloitte au rămas neschimbate față de anul trecut. În pofida unei scăderi a veniturilor în euro cu 5,5% (în PLN cu 5,9%), PKN Orlen din Polonia își păstrează poziția de lider, urmată de MOL din Ungaria și Skoda Auto din Republica Cehă.

 

10 Septembrie, Investenergy.ro: Se înființează o nouă activitate pe lângă și pentru uzul ANRM: perfecționare profesională și transfer de tehnologie, cu cotizații de la concesionari

 

Titularii licențelor de concesiune au obligația legală de a cotiza anual în pușculița Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – ANRM pentru transfer de tehnologie și perfecționare profesională. Sumele diferă, de la caz la caz, fiind de ordinul miilor de euro, susțin surse autorizate.

An de an, Agenția își asigură astfel banii, legal, pentru: achiziţia de echipamente şi servicii necesare desfăşurării activităţii proprii; participarea la programele de pregătire profesională în domeniile de specialitate (geologie, geofizică, minerit), mediu, legislaţie, negocieri etc.; transfer de know-how, precum și schimb de experienţă şi participare la evenimente organizate de către firme specializate, organisme şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării imaginii externe a României în domeniul mineritului. În acest fel, reprezentanți ai instituției au avut posibilitatea să călătorească, în urmă cu 4 ani, la Las Vegas și în Rio de Janeiro, beneficiind de sponsorizarea companiei Roșia Montană Gold Corporation(RMGC) sub pretextul participării la o expoziție minieră, potrivit unei investigații realizate de riseproject.ro.

Cu legea de partea lor, șefii Agenției și-au văzut liniștiți de treabă, veniturile aferente transferului de tehnologie și perfecționării profesionale fiind reglementate prin licența de concesiune.

Mai nou, pentru că se avansează cu noua Lege a minelor, conducerea ANRM s-a gandit să –și asigure respectivele venituri, promovând o hotărâre de guvern privind înfiinţarea pe lângă Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii pentru transferul de tehnologie şi perfecţionare profesională, în condiţiile legii. Potrivit acesteia, veniturile vor fi asigurate tot din sumele anuale prevăzute în licenţele de concesiune, care vor fi virate însă într-un cont separat al autorităţii competente, deschis în acest scop.

ANRM ar urma astfel să gestioneze două bugete de venituri și cheltuieli, cel propriu și pentru activitatea finanţată integral din venituri proprii.

 

10 Septembrie, Profit.ro: Importurile de energie “pe hârtie” ale României au explodat după cuplarea cu bursele est-europene, crescând de peste 10 ori la 7 luni

 

Importurile de electricitate ale României reprezentând tranzacții pur comerciale, fără circulație fizică de energie, au explodat după cuplarea bursei locale de energie electrică cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia, crescând, în primele 7 luni ale anului, de peste 10 ori comparativ cu perioada similară din 2014, la 2,1821 milioane MWh, potrivit datelor INS.

“Datele de import și export de energie electrică aferente semestrului I 2015 au fost rectificate de Transelectrica, prin includerea schimburilor de energie electrică (import și export) provenite din cuplarea piețelor de energie electrică pentru ziua următoare”, se arată în ultimul comunicat lunar al INS cu privire la resursele de energie primară ale României, care prezintă datele aferente intervalului ianuarie – iulie 2015.

În comunicatul anterior, conținând datele pe primele 6 luni ale acestui an și care nu includea schimburile transfrontaliere de energie derulate prin intermediul cuplării Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de la bursa românească de energie OPCOM cu piețele similare din statele menționate mai sus, se prezenta o creștere de doar 3,11 ori a importurile de energie ale României în semestrul I 2015, față de ianuarie-iunie 2014, la numai 456.700 MWh.

Exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 54,7% în primele 7 luni din 2015, la 5,7422 milioane MWh, fiind de 2,63 ori mai mari decât importurile. Înainte de includerea exporturilor și importurilor aferente cuplării piețelor est-europene, datele INS arătau că, în primul semestru al anului, exporturile au fost de 11 ori mai mari decât importurile.

Bursele de energie din România, Ungaria, Cehia și Slovacia au început să funcționeze cuplat din noiembrie 2014, prima zi de tranzacționare în condiții de cuplare fiind 19 noiembrie anul trecut.

Schimburi între traderi

Este vorba de tranzacțiile strict comerciale încheiate între traderi și nu de schimburile transfrontaliere fizice propriu-zise de energie vehiculată între două rețele naționale de transport de electricitate.  “În cadrul importului și exportului nu sunt cuprinse cantitățile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul național”, se arată în precizările metodologice ale INS.

Altfel, potriit datelor Transelectrica, în primul semestru al anului, per total, importurile fizice de energie electrică ale României au scăzut cu circa 16%, la 0,7 TWh, în timp ce exporturile fizice au crescut cu 3%, la 3,7 TWh.

“Pe granița cu Ungaria, exportul (fizic –n.r.) a crescut cu 62%, iar importul (fizic –n.r.) a rămas nesemnificativ”, se arată în raportul pe semestrul I 2015 al operatorului de transport și sistem. Nesemnificative, deși în creștere, au rămas și importurile fizice de energie din Bulgaria și Serbia. Importurile fizice de energie electrică din Ucraina, mai semnificative cantitativ, au scăzut cu 30%, la 464 GWh.

Bursele de energie din România, Ungaria, Cehia și Slovacia au început să funcționeze cuplat din noiembrie 2014, prima zi de tranzacționare în condiții de cuplare fiind 19 noiembrie anul trecut. Scopul cuplării piețelor din punct de vedere tehnic, procedural și legislativ a fost, potrivit OPCOM, majorarea eficienței tranzacțiilor transfrontaliere de export și import de energie, creșterea eficienței alocării capacității de interconexiune,  îmbunătățirea securității în alimentarea cu electricitate, o lichiditate sporită și o volatilitate mai scăzută a prețului.

Cum funcționează piețele cuplate

În baza cuplării piețelor PZU, tranzacțiile directe se derulează între traderi din țări vecine, cu sisteme energetice interconectate, care permit și schimburile fizice transfrontaliere de energie.

Potrivit ANRE, prin mecanismul de cuplare, tranzacții comerciale pentru ziua următoare între România și Ungaria, care nu implică circulație fizică de energie, au loc atunci când prețurile energiei de pe cele două piețe, pe același interval orar, sunt diferite.

“Acest lucru inseamnă că țara în care prețul este mai mare va fi importatoare, iar țara în care prețul este mai mic va fi exportatoare. Importul, respectiv exportul, are loc până la egalizarea prețurilor în cele două țari, dacă există suficientă capacitate de schimb pe granițe. Dacă limita de capacitate de schimb pe graniță este atinsă înainte de egalizarea prețurilor, atunci prețurile ramân diferite. Cu alte cuvinte, în România se importă energie doar atunci când prețul de pe piața internă este mai mare decât în Ungaria, iar exportul se face când apare situația inversă”, explică ANRE.

La ora redactării acestei știri, potrivit datelor OPCOM, prețurile la energia pentru ziua următoare sunt mai mici în România decât în Ungaria pe toate intervalele orare. De exemplu, în vârf de sarcină, la ora 12:00, prețul în Ungaria este de 56,02 euro/MWh, cu 18,5% mai mare decât cel corespunzător din România (47,28 euro/MWh). Prețul este însă și mai mic în Slovacia, de doar 31,88 euro/MWh, rezultatul fiind că ungurii importă energie de la vecinii slovaci, utilizând capacitatea alocată în proporție de 100%, și nu de la cei români.

Complexul Energetic Oltenia acuză

Începând cu luna iulie, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi de energie ar exporta energie ieftină din surse regenerabile în Ungaria, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump în România, obținând profituri importante. Mai mult, CE Oltenia a acuzat ANRE că menține un disponibil de rezervare de capacitate foarte mic pe direcția export România-Ungaria pentru piața cuplată a zilei următoare, împiedicându-i astfel pe producătorii români să exporte în Ungaria. ANRE a respins acuzațiile CE Oltenia.

De exemplu, pe 1 iulie, CE Oltenia susținea, într-un comunicat, că cea mai mare parte a energiei care se exportă este energie regenerabilă, exporturile crescând brusc atunci când energia regenerabilă intra în sistem și scăzând instantaneu când această energie dispare.

“CE Oltenia, neavând acces la datele de contracte, așa cum ar trebui să aibă oricine este interesat, presupune cu temei că energia pe care consumatorul român o subvenționează prin certificatele verzi cu costuri între 60 și 170 euro/MWh ajunge în Ungaria la prețuri derizorii de 10-20 euro/MWh, fiind apoi reimportată în PZU în România la prețuri duble pe anumite intervale orare. De fapt, nu este vorba despre “companii ungurești”, ci despre companii private cu sedii în România și Ungaria care își revând energia, uneori prin intermediari, exportând-o ieftin cu câștig pentru firma exportatoare datorită subvenției și apoi reimportând-o din Ungaria la preț dublu și oferind-o spre consum în România, uzând de PZU. Credem că această energie nici nu este tranzacționată, în fapt, circulând doar actele de compensare, la fel cum s-a mai întâmplat în trecut cu alte contracte de export”, se arăta în comunicatul CE Oltenia.

 

10 Septembrie 2015, Informatia-zilei.ro: Joi, 10 septembrie, la Ardud a fost inaugurată una din cele mai moderne staţii de biogaz din România. Staţia este amplasată pe platforma SC Schwab Agro Prod SRL.

 

Valoarea investiţiei este de peste 6 milioane de euro şi este realizată fără accesări de fonduri europene, doar cu implicarea unui partener din Austria. Capacitatea de producere a energiei electrice şi termice este de 1,4 kwh.

Pe o vreme mai puţin prietenoasă, joi, la Ardud, s-a tăiat panglica inaugurală a staţiei de biogaz de pe platforma SC Schwab Agro Prod SRL. Alături de oficialităţile locale, invitaţi din străinătate, dar şi din ţară, evenimentul a fost onorat de Martin Schlerka – directorul executiv al Biogest – Austria, Dr. Werner Weihsraabl, directorul Erste Group Infrastructure Financing, Mag. Rudolf Lukavsky – reprezentant al Camerei de Comerţ Austriece din Bucureşti, Oana Roxana Mohoi – coordonator pe energie şi infrastructură în cadrul BCR Bucureşti; prefectul Eugeniu Avram, Mircea Govor – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Elisabeta Bekessy – directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului, nu în ultimul rând, Mihai Schita, patronul firmei SC Schwab Agro Prod SRL, coproprietar şi gazdă a evenimentului inaugural.

 

11 Septembrie, Startupcafe.ro: INCESe Accelerator ofera 150.000 de euro pentru startup-uri in domeniul energiei. Descarca ghidul aplicantului

 

​INCESe Accelerator, un accelerator lansat la initiativa Comisiei Europeane pentru a sprijini startup-urile din zona CleanTech (servicii si produse tehnologice menite sa reduca costurile si consumul de energie), a deschis inscrierile si pentru Romania. Perioada de accelerare este de 6 luni, iar startup-urile selectate vor primi o finantare non-equity de 150.000 de euro.

Data limita de inscriere a proiectelor este 15 septembrie. Intregul program este finantat din bani de la Comisia Europeana, fondurile totale ridicandu-se la 6,2 milioane de euro, fonduri prin care vor fi finantate 42 de startup-uri din tarile Uniunii Europene si Israel.

Partenerii programului sunt: companiile energetice Enel si Endesa, ACCELERACE – unul dintre cele mai mari acceleratoare de afaceri din Europa si platforma de finantare FundingBox.

Nu exita un nmar limita limita de startup-uri care pot fi selectate din fiecare tara inclusa in program. O prima etapa de selectie a avut loc deja, 14 startup-uri aflandu-se, in prezent, in perioada de accelerare.

“Acest accelerator s-a lansat la initiativa Comisiei Europene, care a propus colaborarea cu un consortiu de companii pentru ca scopul final nu este doar finantarea startup-urilor,ci  si punerea lor in contact cu anumite corporatii care pot deveni ulterior parteneri sau clienti pentru startup-urile selectate”, explica Luca Seletto, coordonator external startup initiatives al Enel.

Cei care doresc sa isi inscrie proiectele trebuie sa stie:

  • proiectele trebuie sa vizeze zone precum: energia regenerabila, eficenta energetica, stocarea energiei, digitalizarea sectorului energetic, e-mobility sau proiecte din domenii ca securitatea cibernetica, servicii cloud, aplicatii web 2.0, protocol de comunicatii – si in cazul ultimerlor exemple conditia ramane ca proiectele sa aiba legatura cu industria energetica
  • se pot inscrie startup-uri formate din cel putin doi membri, dintre care unul trebuie sa fie numit coordonator de proiect, sau IMM-uri, care sa nu functioneze de mai mult de trei ani, sa nu inregistreze venituri anuale peste 2 milioane de euro, iar fondatorii sa detina peste 51% din companie
  • proiectele depuse trebuie sa contina informatii despre aplcanti, despre scopul proiectului (echipa, model de afacere, tipul de tehnologie, detalii financiare) si este foarte imporant sa mentionati cui se adreseaza produsul sau serviciul pe care urmeaza sa il lansati, sa faceti o descrie a pietei pe care o targetati, mai adauga organizatorii acceleratorului
  • proiectele trebuie depuse in limba engleza

Aplicatiile se fac online prin platforma FundingBox Platform.

Startup-urile selectate vor fi anuntate in luna decembrie, castigatorii vor incepe perioada de accelerare in februarie 2016. Cei 150.000 de euro vor fi primiti de startup-urile selectate prin 3 runde de finantare, pe parcursul celor 6 luni.

 

11 Septembrie, comunicat de presă Andreea Paul (PNL): Colecția de primăvară și de toamnă-iarnă a celor 12 minciuni ale PSD legate de redevențe

 

Sesiunea parlamentară de toamnă a început, dar noul proiect de lege al redevențelor petroliere promis în repetate rânduri de PSD nu a apărut.

PSD a promis — și nu a făcut nimic. PSD ne minte semestrial legat de noile redevențe. Avem în schimb o adevărată colecție de primăvară și de toamnă-iarnă a celor 12 minciuni ale PSD legate de redevențe.

Singurele certitudini pe care le avem țin de faptul că:

  1. a) la sfârșitul anului 2015 expiră taxele suplimentare prelungite de către Guvernul Ponta la finele lui 2014: taxa de 0,5% pe extracție și taxa de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea gazelor;

 

  1. b) nivelul redevențelor a fost blocat între 2004 și 2014 de către premierul condamnat al PSD Adrian Năstase și ulterior de către premierul inculpat al PSD Victor Ponta;
  1. c) România are prețul la combustibil mai mare decât Germania, Franța, Spania, Austria sau chiar decât vecinii noștri, Ungaria sau Bulgaria.

Iată cele 12 minciuni ale PSD care ‘justifică’ inacțiunea guvernului:

Minciuna 1:

Programul PSD de guvernare (mai 2012): ‘Regândirea sistemului de redevențe și a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale — în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind redevențele și reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale și energie electrică.’

Minciuna 2:

Victor Ponta (mai 2012): ‘Noul nivel de redevențe va fi anunțat cât mai repede, până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare’ (…) ‘România încasează doar 4%, în condițiile în care media europeană presupune o redevență de peste 20%.’

Minciuna 3:

Victor Ponta (octombrie 2012): ‘Redevențele pentru petrol și gaze trebuie renegociate, însă nu vor fi modificări până în 2014. Redevențele trebuie renegociate. Înainte de 2014 nu avem voie să modificăm contractul de privatizare al Petrom. Dacă am stat din 2004 până în 2013, mai putem sta un an.’

Minciuna 4:

Victor Ponta (iulie 2013): ‘În acest an vom finaliza — și probabil vom și adopta — noua lege privind redevențele. Expiră cei zece ani din contractul din 2004 cu Petrom, practic, anul viitor România va avea redevențe pentru toate resursele sale naturale — redevențe la media europeană’.

Minciuna 5:

Victor Ponta (decembrie 2013): ‘Este intenția noastră nu doar de a crește redevențele, lucru care este posibil din 2014, dar inclusiv dacă găsim o soluție ca această creștere să se aplice mai repede decât era prevăzut în contractul de privatizare (al Petrom — n.r.), dar asta trebuie negociat. Trebuie să vedem, din punctul de vedere al veniturilor bugetare, care este soluția începând cu 2014 și cum facem pe de-o parte să încurajăm în continuare investițiile în energie, nu doar ale OMV, ci ale tuturor celorlalte companii, și pe de altă parte să avem și încasări bugetare pentru a susține programele economice, sociale și de investiții’.

Minciuna 6:

Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie (aprilie 2014): ‘În privința redevențelor, dacă o să fiu întrebat ce părere am, voi comunica ANRM și MFP să ia o decizie după alegerile prezidențiale din decembrie, iar procesul să fie transparent, cu consultarea celor peste 40 de concesionari de acorduri petroliere’.

Minciuna 7:

Victor Ponta (iunie 2014): ‘De la 1 ianuarie 2015, vom avea o nouă lege a petrolului, cu noi redevențe. Ideea nu este să iei foarte mult din puțin, ci puțin din foarte mult. Ne gândim la o stabilitate pe 15 — 20 de ani’.

Minciuna 8:

Victor Ponta (septembrie 2014): ‘Am confirmat faptul că sistemul de redevențe va fi un sistem care să asigure, sigur, resurse bugetare la media europeană, însă nu va descuraja investițiile, nu va fi un sistem în care să încercăm să luăm prea mult, pentru că, dacă vrei să iei prea mult, după aia nu mai ai de la cine. Noua lege este discutată în primul rând cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internațional, și va fi pusă în dezbaterea mediului de afaceri la începutul anului viitor, pentru că acea obligație a statului român de a nu modifica sistemul redevențelor expiră pe 31 decembrie 2014′.

Minciuna 9:

Victor Ponta (decembrie 2014): ‘Noua lege a redevențelor va merge în Parlament în prima sesiune, deci din februarie.’

Minciuna 10:

Darius Valcov (martie 2015): (întrebat în cât timp va fi finalizat proiectul unui nou sistem de taxare a resurselor petroliere) ‘Noi ne-am propus ca la sfârșitul lunii aprilie să intrăm într-o primă lectură cu acest proiect în Guvern, tot ca proiect de lege vrem să fie. Ne dorim cu toții, și aceasta este decizia pe care am luat-o la nivel guvernamental (…)’

 

Minciuna 11:

Dan Manolescu (mai 2015): Proiectul este într-o fază finală. Cota nu e definitivată, se fac reglaje în ce privește mecanismul’.

Minciuna 12:

Gheorghe Duțu (Presedinte ANRM) (iulie 2015) ‘Sper ca în maximum o lună să fie finalizat, astfel încât acest proiect legislativ să fie pus la dispoziția Parlamentului în momentul în care începe sesiunea de toamnă. Noile redevențe vor intra în vigoare în ianuarie. La acest proiect de lege se lucrează încă de anul trecut. Operatorii vor taxe mai mici, reprezentanții statului vor taxe mai mari, trebuie să găsim un echilibru’.

 

12 Septembrie, Digi24.ro: Ministerul Energiei vrea să scape de CET-uri

 

Ministerul Energiei vrea ca toate termocentralele din subordine să treacă în administrarea primăriilor. Decizia nu e agreată de autorităţile locale, pentru că toate centralele presupun cheltuieli mari. În Hunedoara, de exemplu, în localităţile care primesc energie de la centralele Mintia şi Paroşeni, primăriile sunt îngrijorate, pentru că nu au bugete care să le permită întreţinerea unor asemenea unităţi.

Şaptesprezece mii de locuitori din Deva primesc căldură şi apă caldă de la termocentrala Mintia. În plus, curentul produs acolo ajunge în sistemul energetic naţional. Având în vedere importanţa ei, centrala nu poate fi pasată de la o autoritate la alta, spune edilul din Deva.

Petre Mărginean, primarul din Deva este de părere că „nu e aşa simplu să iei o termocentrală de pe azi pe mâine, cum zicea domnul ministru: Mergeţi la Deva şi preluaţi termocentrala! Trebuie făcut un studiu, un studiu pe care l-am discutat şi cu Banca Mondială şi îl aşteaptă, de restructurare şi de modernizare a acestei termocentrale.”

În plus, autorităţile locale ar avea de organizat şi un referendum, pentru că localitatea Mintia aparţine administrativ de comuna Veţel.

În Valea Jiului, termocentrala Paroşeni produce căldură pentru 17 mii de oameni din Vulcan, Lupeni şi Petroşani. Conform planurilor Ministerului Energiei, primăriile din aceste localităţi ar trebui să administreze împreună centrala.

„Primăria nu poate să suporte cheltuielile cu un asemenea obiectiv. Ce să facem cu ea? Să închidem, cum au închis minele? Nu se poate aşa ceva”, spune Gheorghe Ile, primarul localității Vulcan.

Și Adrian David, preşedinte CJ Hunedoara a declarat că „în niciun caz la ora actuală bugetele primăriilor din vale, indiferent că vorbim de municipii sau oraşe, nu îşi pot permite o cheltuială cu întreţinerea, nici nu mai vorbim de dezvoltarea termocentralei de la Paroşeni.”

La termocentralele din Mintia şi Paroşeni lucrează în total peste două mii de angajaţi.

 

13 Septembrie, Profit.ro: Enel vrea să încheie un acord cadru pentru studii de piață în valoare de până la 1,7 mil. lei

 

Compania Enel Energie vrea să încheie un acord cadru, pe doi ani, pentru servicii de studii de piață și de sondaje de opinie, valoarea estimată a contractului, fără TVA, fiind cuprinsă între 340.390 lei și 1,7 milioane de lei, potrivit unui anunț de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Acordul cadru urmează să fie încheiat cu trei agenți economici, iar durata acestuia este de doi ani. Potrivit anunțului, obiectul procedurii îl constituie achiziția de servicii “Studii de piață” pentru Enel Energie SA și Enel Energie Muntenia SA. Finanțarea se va face din surse proprii.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 29 septembrie 2015, ora 12,00.

 

În România, grupul italian de utilități Enel a cumpărat filialele de distribuție și furnizare a energiei Electrica Banat, Electrica Muntenia Sus și Electrica Dobrogea.

 

13 Septembrie, Profit.ro: Producția de cărbune a crescut cu 0,8% în primele șapte luni, importurile s-au majorat cu 29,4%

 

Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele șapte luni ale acestui an, 2,601 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 0,8% (19.700 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În perioada menționată, România a importat 315.700 tep cărbune net, cu 71.700 tep (29,4%) mai mult comparativ cu cantitatea importată în ianuarie – iulie 2014.

Producția de cărbune a scăzut, anul trecut, cu 5,7%, respectiv 266.700 tep, cifrându-se la 4,445 milioane tep, iar importurile s-au redus cu 15,6% (92.700 tep), totalizând 500.500 tep.

Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015 – 2035, capacitatea totală de producție a lignitului se ridică la circa 33 milioane de tone/an, în timp ce consumul intern de lignit este de circa 23 milioane tone/an, ceea ce înseamnă o supracapacitate de producție de aproximativ 10 milioane de tone/an.

În opoziție, producția națională de huilă nu acoperă cererea la nivelul pieței interne, fiind necesar importul.

 

13 Septembrie, Digi24.ro: Companiile energetice de stat, valoare mică pe bursă

 

Companiile energetice de stat valoarează mai mult în hârtii decât la Bursă. Valoarea lor pe piaţa de capital este la jumătate faţă de estimările contabile. Principalul motiv este, potrivit brokerilor, implicarea prea mare a statului în conducerea acestor companii.

Compania care administrează centrala nucleară de la Cernavodă are clădiri, terenuri şi echipamente a căror valoare contabilă este de nouă miliarde de lei. Cotaţia acţiunilor Nuclearelectrica la bursă arată însă că aceasta valorează mai puţin de un sfert. Transelectrica este şi ea evaluată la Busă la jumătate faţă de activele de patru miliarde de lei pe care le are. O situaţie similară găsim şi la Electrica.

„Vorbind strict de companiile energetice, ele sunt afectate în ultima perioadă de scăderea preţurilor produselor finale, inclusiv energia electrică, dar şi managementul statului e considerat un element care aduce suplimentar un discount”, spune Adrian Simionescu, directorul unei firme de brokeraj.

Şi asta tocmai pentru că statul se implică prea mult în conducerea acestor companii, spun brokerii.

Tocmai pentru a se evita imixtiunile în activitatea marilor companii de stat, bugetele celor listate la bursă ar putea să nu mai treacă prin etapa aprobării în Guvern. Este prevederea unui proiect de lege iniţiat recent de Ministerul Energiei. Astfel, vor putea fi evitate situaţii precum cea de la Electrica, unde membrii Consiliului de Administraţie acuză statul că vrea să numească directori pe criterii politice. Acuzaţia a fost respinsă de autorităţi, dar conflictul nu este văzut cu ochi buni de oamenii de afaceri.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri spune că „anumite instituții de stat nu vor să cedeze puterea, nu vor să-şi asume riscuri, sigur, ei vor spune – da, dar noi suntem traşi la răspundere în privinţa acelei instituţii -, nu înseamnă că ei, dintr-un minister, trebuie să conducă acea instituţie, numind pe cine vor ei.”

În ultimul an, singura companie ale cărei acţiuni au crescut cu 15% este Transgaz. Este totodată compania cu cea mai mică diferenţă între activele de 4,4 miliarde de lei şi valoarea de piaţă de trei miliarde de lei. În America, în cazul celei mai mari companii de energie listate la bursă – Exxon Mobil, valoarea sa de piaţă este de aproape două ori mare faţă de activele deţinute.

        Impreuna in lumea afacerilor