14 decembrie, adevarul.ro: Gazprom pierde Europa. Conflictul Rusia-Turcia blochează proiectele de miliarde ale concernului

Monopolistul Gazprom pierde Europa şi riscă să rămână cu proiectele nefinalizate Gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către Europa, iar răcirea relaţiilor dintre Rusia şi Turcia poate stopa proiectul „Turkish-Stream” în care au fost investite deja miliarde de dolari. Acest context şi identificarea altor surse de aprovizionare cu gaze naturale face ca Gazprom să piardă Europa, se arată într-o analiză a experţilor East European Gas Analysis.

Potrivit gazeta.ru, directorul East European Gas Analisys, Mihail Korcemkin, susţine că Gazprom a redus anul trecut livrările către Europa în speranţa de a tăia din dorinţa Kievului de a-şi asigura nececsarul de gaze în sistem revers. Monopolistul nu dezvăluie volumele de gaze livrate către consumatorii europeni, însă datele Fondului privind securitatea naţională energetică cei mai mari condumatori de gaze ruseşti sunt Germania şi Italia. Deşi Turcia nu face parte din UE, este al doilea cel mai valoros contractant al gigantuluin rus, importând în nouă luni ale acestui an 21 miliarde de metri cubi de gaze. Totuşi, experţii susţin că Gazprom are acum probleme mari anume cu Turcia. După doborârea avionului rus, relaţiile ruso-turceşti s-au acutizat, iar autorităţile de la Ankara vorbesc deja despre renunţarea la gazul rusesc, apelând la surse de aprovizionare din Azerbaidjan, Israel, Qatar şi Irak. Proiectele Rusiei riscă să rămână nefinalizate Experţii de la East European Gas Analysis spun că în aceste condiţii şi proiectul „Turkish-Stream” este în pericol. Gazoductul, care este o alternativă a „South-Stream”, stopat cu implicarea Comisiei Europene, şi în care Gazprom deja a investit 15-18 miliarde de dolari trebuia să ajungă tranzitând Turcia la graniţa cu Grecia. Proiectele privind construirea gazoductelor reprezintă un punct dureros al Rusiei, în general, şi al Gazprom în particular. În afară de „Turkish-Stream”, concernul a iniţiat şi proiectul „North-Stream”, care trebuia să treacă prin Marea Baltică pentru a ajunge la graniţele Germaniei. În proiect au acceptat să se implice companiile germane E.On şi BASF, compania austriacă OMV, cea britano-olandeză Royal Dutch Shell şi compania franceză ENGIE. Pentru realizarea proiectului a fost creată compania New European Pipeline AG unde Gazprom va deţine pachetul de control de 51% de acţiuni, iar celelalte companii vor împărţi restul acţiunilor. Totuşi, iniţiativa a întâmpinat o opunere vehementă din partea Ucrainei, Poloniei, ţărilor baltice şi a altor ţări europene, care au cerut Comisiei Europene stoparea proiectului Gazprom, deoarece încalcă legislaţia europeană. Este vorba despre Pachetul Energetic III, care interzice ca aceeaşi companie să efectueze furnizarea şi transportul gazelor naturale. Gazprom rămâne fără Turcia? Anume din cauza Pachetului Energetic III, Rusia a fost nevoită să renunţe la „South-Stream”, iar acţionarii implicaţi în proiectul „North-Stream” au anunţat deja că acesta va respecta legislaţia europeană. „Turcia şi Rusia nu s-au înţeles în privinţa volumului de gaze care va fi livrat prin acets gazoduct, iar după răcirea relaţiilor dintre cele două state, poriectul este în prag de a fi anulat, iar negocierile în acest sens au fost stopate. Nici „Turkish-Stream” şi nici „North-Stream” nu va fi realizat din cauza relaţiilor cu turcii şi din cauza că Bruxelles-ul, fie va interzice imediat proiectul sauva tergiversa acordarea permisiunii privind construcţia gazoductului în Germania ”, susţine Mihail Korcemkin. Sperietoarea Gazprom şi sursele alternative În acelaşi timp, experţii de la East European Gas Analysis afirmă că Gazprom sperie importatorii de gaz rusesc cu reducerea livrărilor, ceea ce reprezintă un argument puternic pentru ţările respective de a identifica resurse alternative de aprovizionare cu gaze naturale. Expertul rus care face parte din Consiliul companiilor petroliere, Eldar Kasaev, a amenţionat că în timp ce Rusia va continua să asigure necesarul de gaze naturale pentru Europa, va ţinti şi piaţa asiatică, în special a Chinei. Gazul rusesc ar urma să ajungă în China prin gazoductele „Sila Sibiri -1” şi „Sila Sibiri – 2” ( n.r. – „Forţa Siberiei”) care au o capacitate de 38 miliarde de metri cubi de gaze şi, respectiv, 30 miliarde de metri cubi de gaze. A fost deja încheiat un contract între Rusia şi China în valoare de 400 miliarde de dolari, care prevede asigurarea livrărilor de gaze pentru o perioadă de 30 de ani. Iniţierea construcţiei gazoductelor este planificată pentru sfârşitul anului 2017 – începutul anului 2018. Speranţele legate de China, spulberate  Potrivit lui Mihail Korcemkin, proiectele ar putea fi lansate chiar şi mai târziu, în a adoua jumătate a anului 2020, deoarece China se aşteaptă la o scădere a economiei, care afectează balanţa energetică a ţării, iar Rusia ar suporta pierderi dacă ar exporta gaz natural pe piaţa chineză în condiţiile în care preţurile actuale la petrol s-au prăbuşit. La rândul său, Eldar Kasaev, susţine că realizarea noilor proiecte ar putea fi în defavoarea Rusiei, deoarece investiţiile se ridică la o sumă eneromă, de 80 de miliarde de dolari, bani care nu pot fi recuperaţi în condiţiile actuale. În acelaşi timp, şi contractul de 400 de miliarde de dolari s-ar putea subţia din cauza ieftinirii fără precedent al petrolului până la 100 miliarde de dolari. În concluzie, experţii susţin că perspectiva Gazpromului este mai sumbră ca niciodată din cauza că pierde Europa şi proiectele de miliarde.

 

14 decembrie, caleaeuropeana.ro: Bulgaria și Grecia au semnat acordul pentru interconectarea rețelelor de gaze naturale

Sofia și Atena au semnat joi acordul pentru construirea unei conducte care va conecta rețelele de gaze naturale ale celor două țări, interconector ce va permite Bulgariei să-și diversifice aprovizionarea cu gaze naturale, iar Greciei, să se conecteze la restul rețelei europene.

Bulgarian Energy holding și IGI Poseidon (un joint-venture între furnizorul elen de stat DEPA SA și Edison SpA, Italia), au semnat joi acordul final de investiție pentru proiectul de interconectare ce va fi gestionat de Interconnector Greece-Bulgaria (IGB).

Gazoductul va deveni operațional în 2018 și are un cost estimat de 220 de milioane de euro, din care Uniunea Europeană oferă 45 de milioane de euro.

IGB beneficiază de ajutorul Comisiei pentru că este inclus pe lista proiectelor de interes comun ale Comisiei Europene – face parte din Coridorul sudic de gaze, prin care se vor transporta gaze naturale din Azerbaidjan în Italia via Turcia, Grecia și Albania.

“Proiectul este unul strategic pentru Bulgaria, Grecia și toate statele din sud-estul Europei”, a declarat ministrul bulgar al energiei, Temenuzhka Petkova.

“Acesta va fi baza conceptului nostru de a crea un hub de distribuție a gazelor, care va stimula dezvoltarea pieței de energie din regiune”, a mai spus ministrul.

Gazoductul de 182 de kilometri va avea inițial o capacitate anuală între 3 și 5 miliarde de metri cubi și se va întinde din Komotini (Grecia) și orașul bulgar Stara Zagora.

Țara cea mai săracă din Uniunea Eureană, Bulgaria depinde în acest moment, aproape în totalitate, de livrările de gaze naturale rusești făcute prin Ucraina, scrie Bloomberg.

Bulgarian Energy Holdin și IGI Poseidon dețin câte 50% la sută din acțiunile noii companii.

Guvernul de la Sofia a aprobat garanții de stat în valoare de 121 milioane de dolari pentru împrumuturile ce vor fi făcute în 2016 pentru construirea conectorului.

UE și Bulgaria vor colabora pentru a dezvolta un hub balcanic de gaze naturale pentru a diversifica livrările în sud-estul Europei, notează Guvernul bulgar, într-un comunicat emis joi.

România ar putea primi gaze naturale din Azerbaidjan, prin Bulgaria

Anul viitor se va finaliza și interconectorul dintre Bulgaria și România, astfel încât vom putea cumpăra gaze naturale din Azerbaidjan.

Acest interconector este dezvoltat de operatorii naționali din cele două state, Transgaz și Bulgartransgaz.

Conducta de gaze Giurgiu-Ruse va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, dinspre Bulgaria către România, iar capacitatea dinspre România spre Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an.

Proiectul are o valoare estimată de 24 de milioane de euro, din care 8,9 milioane sunt asigurate de Comisia Europeană.

Bulgartransgaz contribuie cu 14 milioane de euro, iar Transgaz participă cu 10 milioane de euro.

 

14 decembrie, pandurul.ro: Concluziile întâlnirii dintre FNME şi ministrul Grigorescu

Sindicaliştii din Federaţia Naţională Mine Energie (FNME) au primit asigurări de la ministrul energiei, Victor Grigorescu, că CE Oltenia nu va fi privatizată şi că energia pe cărbune este sprijinită de actualul guvern. Au discutat despre problemele din piaţa de energie şi au subliniat încă o dată importanţa energiei pe cărbune, indiferent de anotimp. Totodată, astăzi va fi o şedinţă a Consiliului de Supraveghere, unde, printre altele, s-ar putea lua decizii privind continuarea schimbărilor în conducerea CE Oltenia în vederea asigurării unui climat de performanţă.

Conducerea executivă a FNME s-a întâlnit cu ministrul Victor Grigorescu, reprezentanţii sectoarelor cărbune, huilă sau uraniu având posibilitatea să spună problemele cu care se confruntă companiile din care fac parte. Vicepreşedintele FNME, Constantin Mitrescu, a declarat că liderii i-au spus ministrului nevoile CE Oltenia şi că, după aprobarea exproprierilor pentru Jilţ Sud, au speranţe că le va soluţiona şi pe celelalte. De asemenea, ministrul i-a asigurat că la CEO Statul va rămâne majoritar. “Pentru prima dată am văzut un ministru care să îşi noteze problemele pe care le-am spus noi. Ne-a asigurat că nu are intenţii să privatizeze. Am cerut continuarea investiţiilor la blocul 5 de la Rovinari şi ne-a spus că se va discuta în Consiliul de Supraveghere. Discuţia a durat mai mult”, a declarat Mitrescu.

Şedinţa comisiei mixte se amână

De asemenea, luni, 14 decembrie, va fi la Târgu Jiu o şedinţă a Consiliului de Supraveghere unde s-ar putea lua decizia destituirii unor directori din companie.

De precizat este că sindicatele şi administraţia Complexului Energetic Oltenia nu se întâlnesc luni, 14 decembrie, cum fusese programat, pentru a discuta despre prima de Crăciun şi posibilitatea acordării unei sume rezultate din economia la fondul de salarii, ci pe 16 decembrie. Prin contractul de muncă, cei peste 15 mii de angajaţi CEO ar trebui să primească tichete cadou în valoare de 550 de lei, dar sindicatele spun că sunt bani şi pentru o suplimentare cu până la 400 de lei. Sindicatele au cerut refacerea listelor cu salariaţii care să beneficieze de clase de salarizare, cu respectarea criteriilor stabilite în comisia mixtă administraţie-sindicate. Peste 2.700 de persoane au primit mici majorări salariale, dar pe listă nu s-au aflat sute de persoane care într-adevăr meritau. Astfel, s-a decis suplimentarea listei cu alte persoane, tabelele plecând de data aceasta din teritoriu, nu de la structura centrală cum s-a întâmplat iniţial.

 

14 decembrie, avantulliber.ro: DEFICITUL DE CĂRBUNE, ÎNGRIJORĂTOR PENTRU MINISTRUL ENERGIEI

Avem stocuri de huilă energetică, dar nu suficiente, a recunoscut public ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Anunţul a fost făcut în cadrul Comisiilor reunite de buget – finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat.

„Complexul Energetic Hunedoara se află într-o situație particulară. Citesc despre stocurile de cărbune de la Complexul Energetic Hunedoara în fiecare dimineață. Există stocuri. Ele sunt insuficiente față de ceea ce ne-am dori. Va trebui să vedem cum anume vom continua să îmbunătățim inclusiv producția. Și acolo avem un deficit, la producția de cărbune din minele de Complex, nu de ieri de azi”, a spus ministrul Energiei. Pe de altă parte, acesta a precizat că programul de închidere a minelor se va finaliza în 2018, însă vorbim doar despre minele neviabile din cadrul SNIMVJ.

„Închiderea de mine, vorbim de minele care au intrat în programul de închidere acum ani buni, se va finaliza în 2018. Nu vorbim de alocarea de fonduri pentru închiderea altor capacități miniere decât cele care au fost în anii trecuți incluse în acest program”, a afirmat ministrul.

Declaraţiile au fost făcute în şedinţa în care a fost aprobat bugetul Ministerului Energiei pe anul 2016. Ministerul Energiei va avea anul viitor un buget total de 443,6 milioane de lei, cu 56% mai mic decât arată execuția preliminată a acestui an, potrivit proiectului de buget pe 2016. Anul acesta, ministerul a avut un buget total de 1,01 miliarde de lei.

Din totalul bugetului pentru anul viitor, 204 milioane de lei reprezintă alocări de la bugetul de stat, sumă în scădere cu 63,2% față de anul trecut. Banii de la bugetul de stat reprezintă 46,31% din totalul bugetului ministerului, iar restul sunt venituri proprii.

Totodată, din totalul bugetului, cheltuielile cu personalul scad cu 8%, până la 14,9 milioane de lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii vor fi mai mari cu 48%, ajungând la 14,5 milioane de lei.

Priorităţile pe termen mediu asumate de Ministerul Energiei în proiectul de buget sunt continuarea programului nuclear, programul de închidere a minelor neviabile, dar și programul de modernizare a sectorului de producere a energiei electrice.

 

14 decembrie, adevarulfinanciar.ro: Electrica are un nou consiliu de administraţie. Cine sunt administratorii companiei de stat

Acționarii Electrica au ales luni pentru posturile de membri în noul Consiliu de Administrație (CA), cu șapte posturi, patru dintre cei cinci membri ai actualului CA, precum și trei candidați propuși de Ministerul Energiei, de compania de brokeraj Swiss Capital și de către BERD.

Membrii CA care își reînnoiesc mandatele sunt Michael Adriaan Maria Boersma, Arielle Malard De Rothschild, Cristian Busu și Ioana Alina Drăgan, potrivit unui raport al Electrica transmis bursei. Dintre cei cinci membri actuali, doar Victor Cionga, care deține postul de președinte al CA, nu a primit un nou madat.

Drăgan, șef de direcție în Ministerul Energiei, a devenit membru provizoriu pe locul rămas vacant după demisia din consiliu a lui Victor Grigorescu, în urma preluării portofoliului Energiei în guvernul Cioloş.

Cei trei membri noi sunt Bogdan George Iliescu – propus de către Swiss Capital, Pedro Mielgo Alvarez – propus de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) și Corina Georgeta Popescu – propusă de Ministerul Energiei.

BERD este al doilea acționar al Electrica, după stat, cu o participație de 8,65%. Ministerul Energiei deține cea mai mare participație la Electrica, cu 48,78% din titluri.

Bogdan George Iliescu este director executiv la BRD în Departamentul Corporate Finance, dar și membru al Consiliului de Administratie al Transgaz.

Pedro Alvarez conduce fondul Nereo GreenCapital, înregistrat în Luxemburg, din postura de președinte, în timp ce la compania spaniolă Madrilena Red de Gas deține postul de președinte neexecutiv.

Corina Popescu este de săptămâna trecută secretar de stat în Ministerul Energiei. Ea a lucrat anterior pentru Petrom și alte companii din energie, printre care chiar Electrica, în perioada 1998-2006.

Pentru posturile de membri în Consiliului de Administrație al Electrica s-au înscris 14 candidați, printre aceștia fiind și actualii membri, demiși în urma deciziei acționarilor, la propunerea Ministerului Energiei, de a trece de la un CA format din cinci membri la unul cu șapte.

Anterior, fostul ministru al Energiei Andrei Gerea a avut un lung conflict cu conducerea Electrica, despre care spunea că „stă pe banii din privatizare“ fără să facă investiţii, în vreme ce Consiliul de Administraţie doreşte remuneraţii mari, dar fără planuri concrete.

 

14 decembrie, gazetadedimineata.ro: Ministerul Energiei caută soluții pentru industria extractivă din Valea Jiului

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, nu vrea ca industria extractivă din Valea Jiului să dispară. Cel puțin așa reiese din discuțiile purtate de sindicaliști cu șeful de la Energie.

Lideri din cadrul Federației Naționale Mine Energie (la care este afiliată și Sindicatul Muntele, Petre Nica fiind președinte executiv iar Cristian Iștoc vicepreședinte) s-au întâlnit, la finele săptămânii trecute, cu ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, discuțiile vizând problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia și Compania Națională a Uraniului.

”Suntem prima organizație sindicală care a ajuns să expună domnului ministru problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara. Am fost extrem de plăcut surprins să observ că domnul ministru cunoștea toate problemele pe care le-am prezentat noi, colegii de la Uraniu, colegii din Oltenia, ceea ce înseamnă că echipa de la nivelul ministerului este extrem de aplicată pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. Este foarte adevărat că pentru aceste probleme nu sunt soluții rapide, nici nu cred că există în momentul de față, dar se lucrează la găsirea acestora. Un lucru foarte important pe care l-am auzit de la domnul ministru a fost acela că atâta timp cât dumnealui conduce ministerul, energia electrică produsă pe cărbune din Valea Jiului nu va dispărea din sistemul energetic național”, a declarat, luni, președintele Sindicatului Muntele, Petre Nica.

Noul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a cerut conducerii CEH situații zilnice legate de situația companiei, atât cea economică, dar și cea legată de stocurile de cărbune.

 “Complexul Energetic Hunedoara se află într-o situație particulară. Citesc despre stocurile de cărbune de la Complexul Energetic Hunedoara în fiecare dimineață. Există stocuri. Ele sunt insuficiente față de ceea ce ne-am dori. Va trebui să vedem cum anume vom continua să îmbunătățim inclusiv producția. Și acolo avem un deficit, la producția de cărbune din minele de Complex, nu de ieri de azi”, a spus ministrul Energiei la momentul în care a fost votat bugetul ministerului.

Complexul Energetic Hunedoara are datorii de peste un miliard de lei, mai multe firme cerând instanței să declare insolvența în cazul companiei de stat. Săptămâna trecută, Ministerul Mediului a aplicat și o amendă de 588 milioane de lei întrucât nu a achiziționat la termen certificatele de carbon, documente pentru care Guvernul Ponta a alocat CEH un ”ajutor de salvare” – mai exact un împrumut din Trezorerie, din fondurile de privatizare, purtător de dobândă – care însă a ajuns în conturile complexului mult după termenul limită la care trebuiau achiziționate certificatele de CO2. Asta cu toate că oficialii de la Comisia Europeană aprobaseră împrumutul în regim de urgență.

 

14 decembrie, profit.ro: Acțiunile Rompetrol Rafinare au crescut cu aproape 13% după anunțul tranzacției cu chinezii

Acțiunile Rompetrol Rafinare (RRC) au urcat cu 12,86% la Bursa de Valori București după anunțul privind acordul de preluare a 51% din capitalul acționarului principal al companiei, KMG International, de către compania chineză privată CEFC China Energy Company.

Titlurile RRC erau cotate la 0,0474 lei/acțiune cu puțin înainte de ora 13:00, în creștere cu 12,86% față de prețul de închidere din ziua precedentă. Asta în condițiile în care, la acel moment, indicele de bază al BVB, BET, înregistra o depreciere marginală de 0,09%, iar cel al companiilor energetice, BET-NG, o ușoară apreciere, de 0,39%.

Până la ora menționată, au avut loc 110 de schimburi cu acțiuni Rompetrol Rafinare, valoarea lor cumulată fiind însă foarte redusă, de doar circa 33.500 lei. Asta și pentru că free-float-ul RRC este foarte mic, de doar puțin peste 7% din acțiunile companiei. KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei – 44,69%.

Compania chineză privată CEFC China Energy Company Ltd va prelua 51% din KMG International, fosta Rompetrol Group, care operează, printre alte active, rafinăriile Petromidia și Vega, precum și benzinăriile Rompetrol, potrivit Reuters. Deal-ul face parte dintr-un pachet complex de tranzacții în sectoarele de petrol și gaze, energie nucleară și telecomunicații în valoare de peste 4 miliarde de dolari, convenit luni între autoritățile din China și Kazahstan. Rămâne de văzut în ce măsură noul acționar majoritar al KMG International va respecta angajamentele consfințite în memorandumul semnat în 2013 de compania kazahă cu statul român în privința stingerii datoriilor istorice ale Rompetrol sau va solicita renegocierea acestora.

KMG International este controlată integral, în prezent, de compania petrolieră de stat a Kazahstanului, KazMunayGas, și include rafinăriile Petromidia și Vega, terminalul petrolier Midia, o divizie petrochimică, o firmă de trading de țiței și alte materii prime, precum și rețele de benzinării în România, Republica Moldova, Bulgaria, Spania și Georgia, operate sub brandul Rompetrol.

La finalul lunii septembrie, KMG International a semnat un acord cu cei de la CEFC, în baza căruia s-a angajat să vândă companiei chineze, până la finalul acestui an, 51% din acțiunile distribuitorului francez de carburanți Dyneff. KMG International, pe atunci Rompetrol Group, preluase Dyneff, cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franța, la finalul anului 2005, când Rompetrol era controlată de Dinu Patriciu.

În noiembrie, Financial Times scria că statul kazah intenționează să privatizeze integral KazMunayGas, proprietarul KMG International, dar și alte companii majore de stat, demersul fiind motivat de necesitatea de a compensa reducerea masivă a veniturilor bugetare ale Kazahstanului rezultate din exporturi de țiței, ca urmare a prăbușirii cotațiilor internaționale la petrol.

Potrivit unei surse din CEFC, citate de Reuters, valoarea KMG International este estimată de compania chineză între 500 de milioane și 1 miliard de dolari.

Aceeași sursă a declarat că CEFC intenționează să investească “miliarde de dolari” în extinderea rețelelor de benzinării ale KMG International, la 3.000 de stații de alimentare, de la circa o mie în prezent. O parte din bani vor proveni dintr-un fond de investiții pentru infrastructură creat de statul chinez, așa-numitul “fond al Drumului Mătăsii”, cu resurse de 40 de miliarde de dolari.

La 15 februarie 2013, statul român, prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), și The Rompetrol Group NV, actualmente KMG Interntional, au încheiat un memorandum de înțelegere care prevede că KazMunayGas, acționarul majoritar al Rompetrol, va plăti 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol de 688 milioane de dolari către statul român, în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei – 44,69%.

 

15 decembrie, postare pe blog, Moise Guran: Adevărul este că nu prea putem şti la cine a ajuns Petromidia

Sursa: http://www.biziday.ro/2015/12/15/adevarul-este-ca-nu-prea-putem-sti-la-cine-a-ajuns-petromidia/

O ştire Reuters anunţă o posibilă preluare a Petromidiei de către o companie chinezească, în cadrul unui acord de 4 miliarde semnat la Beijing de către compania din Kazahstan ce o deţine acum. Nu, nu face atât Rompetrolul, de fapt acordul în sine este foarte interesant, căci el pare a pune bazele unui viitor gigant european, România fiind doar poarta de intrare în Europa a unor afaceri cel puţin învăluite în mister. Adevărul este că nu ştim exact cine preia cea mai mare rafinărie românească.

 

Mediile din România au relatat faptul că statul chinez este cel care a preluat Kazmunai International, compania ce deţine azi rafinăria de la malul Mării Negre. Informaţia este greşită în aparenţă, dar este probabil corectă în substanţă.

China Energy Company Limited nu este o companie de stat, ci o companie privată. Una relativ tânără, fondată în 2002, dar care a ajuns, în doar câţiva ani, la afaceri cam cât 20% din PIB-ul României. Având în vedere conexiunile internaţionale ale acestei companii, unii jurnalişti au încercat să afle cine este de fapt în spatele ei şi al tânărului patron şi preşedinte, care avea doar 25 de ani atunci când a fondat grupul. Azi are 38 de ani, compania este în topul 10 al celor mai mari din China, iar patronul său a intrat în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Cu toate acestea, Google are dificultăţi în a-l găsi, iar Wikipedia nici nu a auzit de el.

În acelaşi timp, investigaţiile de care vă vorbeam au reuşit doar să sugereze o eventuală apropiere a acestei companii de persoane importante din Armata Chinei sau de serviciile secrete ale acesteia.

De aceea, dar şi pentru că, în lumea petrolului, toţi ştiu că în spatele oricărui capitalist chinez mai mare este de fapt tot statul chinez, cred că n-au greşit prea mult cei care au afirmat că, de fapt, China a preluat Petromidia.

Nu asta este însă cu adevărat important, fie doar şi pentru faptul că şi actuala companie deţinătoare, KazmunaiGaz, este tot o companie de stat. În primul rând această tranzacţie, dacă se va încheia (deocamdată este doar un acord) are nevoie de acordul Comisiei Europene. Acolo vor fi analizate inclusiv interesele de extindere pe piaţa europeană, a acestei companii chineze, care, apropos, anul acesta a făcut numeroase achiziţii în Cehia şi Slovacia, dar mai mult imobiliare şi active financiare, nimic strategic… între altele a preluat şi clubul de fotbal Slavia Praga.

Apoi, mai este şi Consiliul Superior de Apărare al Țării care, teoretic, are un cuvânt de spus în legătură cu transferul controlului asupra rafinăriei Petromidia, dar, pe de altă parte, trebuie să ştiţi că, oricum, controlul nici acum nu e direct din Kazahstan, este de fapt prin Olanda. E complicat aşadar.

Una peste alta, intenţiile chinezilor trebuie lămurite mai ales în legătură cu acordul de investiţii dintre KazmunaiGaz şi Guvernul României, un acord extrem de subţire, dar în baza căruia statul român a renunţat la creanţele asupra acestei companii în schimbul promisiunii unor investiţii de un miliard de dolari în România. Este înţelegerea făcută de Victor Ponta şi care trebuie lămurită cu acest prilej.

Nu de alta, dar dacă în acest moment nu ştim exact nici măcar cine a preluat compania românească, cu atât mai mult România trebuie să-şi vadă interesele, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, înainte de aprobarea acestei tranzacţii.

– See more at: http://www.biziday.ro/2015/12/15/adevarul-este-ca-nu-prea-putem-sti-la-cine-a-ajuns-petromidia/#sthash.Yv9nl7Tz.dpuf

15 decembrie, moldpress.md: R. Moldova și România vor efectua studii de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice

Chişinău, 15 dec. /MOLDPRES/. Întreprinderea de Stat Moldelectrica și Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) din România au semnat ieri, la Chișinău, contractul privind elaborarea și prezentarea studiilor de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și României, informează MOLDPRES.

În cadrul studiului va fi analizată posibilitatea interconectării prin intermediul a trei proiecte cu stații “Back-to-Back” pe linia existentă de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești, precum și pe două linii noi de înaltă tensiune  Iași – Ungheni – Strășeni  și Bălți – Suceava, a declarat Valeriu Triboi, viceministru al Economiei al R. Moldova.

Oficialul a adăugat că ”pentru implementarea acestui contract, cu o durată de 12 luni, partenerii europeni ne vor oferi un grant în valoare de peste 1,1 milioane de euro. Potrivit prevederilor contractului, prima etapă a studiului de fezabilitate urmează a fi finalizată pînă la 30 iunie 2016”.

Directorul general al Moldelectrica, Ghenadi Dimov, a precizat că urmează să fie estimat modul de funcționare a sistemului electroenergetic din  Republica Moldova în condițiile importului de energie electrică din România, impactul puterii importate prin cele trei puncte de export din România,  precum și alegerea tipurilor constructive de instalații ’’Back-to-Back”.

”În conformitate cu studiile de fezabilitate detaliate, care vor fi prezentate de ISPE, vor fi pregătite planurile de procurare de echipamente şi materiale conforme cu politica şi regulile de procurare BERD/ BEI, precum şi Planuri de Implementare a proiectelor”, a spus Dimov.

Interconexiunea dintre Republica Moldova şi România poate fi efectuată în prezent printr-o linie electrică aeriană de 400 kV Vulcăneşti – Isaccea şi trei linii de 110 kV. ”Există o necesitate critică pentru alte linii de înaltă tensiune pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi a creşte capacitatea interfeţei. Pînă în 2020 viitoarea extindere a reţelei de electricitate va include două linii de 400 kV de interconexiune cu sistemul electroenergetic român Suceava – Bălţi și Străşeni – Ungheni – Iaşi”, se menționează în Strategia Energetică pentru perioada de pînă în anul 2030.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, circa 80 la sută din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în prima jumătate a anului curent dintr-o singură sursă, Centrala de la Cuciurgan. Experții apreciază că dependența de o singură sursă pune în pericol securitatea energetică a țării.

 

15 decembrie, adevarul.ro: Telenovela perpetuă a datoriilor Rompetrol. Obligaţiunile Petromidia şi „creanţa Libia“, poveşti fără sfârşit

Grupul KMG International (fostul Rompetrol Grup) a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 11,4 milioane de dolari Grupul China Energy Company (CEFC) va cumpăra 51% din fostul Rompetrol Group, însă acesta din urmă are o poveste întortocheată cu o serie de datorii către statul român, respectiv obligaţiunile Petromidia şi „creanţa Libia“.

Acestea sunt două datorii diferite şi vizează două companii diferite, rafinăria Petromidia şi Rompetrol SA, societate de stat care a reprezentat România în proiectele petroliere internaţionale înainte de 1989.   Omul de afaceri Dinu Patriciu a cumpărat Rompetrol în anul 1998 şi a încasat banii din „creanţa Libia“. Ulterior, în anul 2001, Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia din Năvodari. Aceasta avea o serie de datorii la stat, iar în anul 2003 acestea, în cuantum de 688 de milioane de dolari, au fost transformate de către Guvernul Adian Năstase în obligaţiuni convertibile pe 7 ani. Între timp, în anul 2007, grupul kazah de stat KazMunaiGaz a preluat Rompetrol Group de la Patriciu, preluând, astfel, şi datoriile.   În anul 2010, însă, kazahii au răscumpărat doar 70 de milioane de dolari din datorie, iar restul au fost convertite în acţiuni. Operaţiunea a ajutat grupul petrolier să păstreze controlul la Petromidia, statul primind 44,6% din acţiuni. Ulterior, autorităţile române au dat în judecată Rompetrol susţinând că, dacă au început răscumpărarea prin plata banilor, ar fi trebuit să plătească toată suma aşa.    Memorandumul Rompetrol   O serie de procese au fost pierdute de stat, iar altele nu au mai ajuns la final deoarece, în anul 2013, Guvernul Ponta a negociat Memorandumul Rompetrol, prin care cele două părţi au stins litigiile. Conform documentului, Rompetrol trebuia să cumpere un pachet de 26,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) pentru 200 de milioane de dolari, iar kazahii urmau să realizeze împreună cu statul român un fond care să realizeze investiţii de un miliard de dolari în domeniul energetic.   Consiliul Concurenţei a cerut ca pachetul de acţiuni să fie scos la licitaţie internaţională, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum.    Concomitent, statul a intrat în conflict cu KazMunaiGaz şi din pricina constituirii fondului de investiţii. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu afirma că Rompetrol a propus cumpărarea de benzinării şi realizarea unei termocentrale în cogenerare pe platforma de la Petromidia. Investiţiile propuse totalizau 350 de milioane de dolari, din care 200 de milioane erau pentru benzinării şi 150 de milioane pentru termocentrală.   Statul nu a fost de acord cu achiziţia benzinăriilor şi a cerut investiţii noi.    Creanţa Libia s-a decis în instanţă   Concomitent, Curtea de Apel a decis definitiv şi irevocabil, în octombrie 2014, că Rompetrol SA trebuie să achite şi „creanţa Libia“, în sumă de 58,5 milioane de dolari împreună cu două persoane fizice.   Astfel, instanţa i-a condamnat definitiv, în luna octombrie 2014, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, la patru ani de închisoare pentru complicitate la delapidare. El a mai fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a dispus ca Bucşă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani, la care a adăugat un spor de doi ani, astfel că acesta a primit, în final, şase ani de închisoare.   Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost şi el condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi la un an pentru constituirea unui grup infracţional organizat. La pedeapsa cea mai grea a fost adăugat un spor de patru luni, astfel că acesta execută doi ani şi patru luni de închisoare.   Prin aceeaşi decizie, Rompetrol SA a fost obligată, în solidar cu cei doi, să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor. Astfel, justiţia a statuat că banii din „creanţa Libia“ se cuveneau, de fapt, statului.   Solicitare de intrare în insolvenţă şi schimbarea numelui   Rompetrol SA trebuie să plătească, conform justiţiei, suma în cauză, plus dobânzi şi penalităţi. În final, datoria către stat, calculată de către Fisc, a ajuns la 934,2 milioane de lei.   Numai că, în loc să plătească suma respectivă, kazahii de la KazMunaiGaz au încercat să introducă societatea în cauză în insolvenţă în luna iunie a acestui an. Tribunalul Bucureşti a respins, însă, solicitarea câteva zile mai târziu.   Ulterior, numele companiei a fost schimbat în Oilfield Exploration Business Solutions SA, aceasta conducând topul datornicilor către buget.

 

16 decembrie, b1.ro: OMV și Gazprom ar putea face un schimb de active: Afacerile din România nu vor avea nicio legătură cu acest plan

Austriecii de la OMV ar putea face un schimb de active cu rușii de la Gazprom, informează Die Presse.

Prima etapă ar fi crearea unei divizi separate care să includă rafinăriile de la Schwechat (Viena) și Burghausen (Bavaria), care ar irma să fie preluate ulteriro de Gazprom, potrivit unor surse apropiate OMV, compania-mamă a Petrom.

Sursa citată mai menționează că afacerile din România nu vor avea nicio legătură cu acest schimb de active.

”Putem spune doar ca purtăm negocieri cu cei de la Gazprom”, a declarat un purtător de cuvant al gigantului rusesc, fără a da alte detalii.

Negocierile dintre cele două companii au început în luna septembrie.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%.

 

16 decembrie, adevarulfinanciar.ro: „EXPO-2017”: Energia viitorului e aici

 

Republica Kazahstan este pregătită să asigure platforma de lansare pentru proiecte și inovații care au potențialul să ducă omenirea într-o nouă eră energetică. Dedicată energiei viitorului, „EXPO-2017” are toate premisele să genereze o schimbare radicală în concepția asupra resurselor energetice caracteristice civilizației noastre.

Viitoarea expoziţie atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra provocării de a găsi noi surse de energie cu care se confruntă omenirea în momentul de faţă.

Desemnând ca temă a expoziţiei energia alternativă, Republica Kazahstan nu numai că abordează una dintre cele mai actuale teme pentru dezvoltarea economică, ci şi deschide o temă pe marginea căreia nu s-au mai purtat discuţii, fiind amânată pentru un viitor îndepărtat.

În primăvara acestui an, România a confirmat oficial participarea la EXPO-2017 din Astana. „România, ca membru fondator al Biroului Internaţional al Expoziţiilor apreciază contribuţia semnificativă a Kazahstanului la fenomenul expoziţional mondial“, au declarat în aprilie oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Kazahstanului în România.

Potrivit unui postulat din anii ’80 al economistului american Julian Simon, odată cu scumpirea unor materii prime trebuie să apară în mod inevitabil şi alternative mai ieftine. Astfel, deficitul resursei impune la un moment dat descoperirea unui înlocuitor.

Istoria a demonstrat că Simon avea dreptate: pe măsura epuizării rezervelor de ţiţei, gaze şi cărbune, va deveni mai convenabilă dezvoltarea ştiinţelor care vor identifica metodele de substituire a deficitului şi a complexităţii de dobândire a resurselor. Este curios că, în conformitate cu teoria lui Simon, într-un astfel de context nu este justificată panica privind creşterea populaţiei şi a consumului de resurse naturale.

Tema expoziţiei va permite atragerea celor mai performante tehnologii la nivel mondial privind conservarea energiei şi utilizarea unor surse alternative de energie existente, de tipul celei solare, eoliene, a apelor marine, oceanice şi termale.

Astana va deveni astfel o scenă eficientă pentru demonstrarea celor mai moderne studii şi trenduri în acest domeniu. Expoziţia va da un impuls considerabil pentru diversificarea sistemică a economiei, modernizarea tehnologică a capacităţilor de producţie şi a bazei ştiinţifice a Kazahstanului.

Trebuie subliniat faptul că, dată fiind inevitabilitatea trecerii planetei pe alt model energetic, prin asumarea rolului de organizator al EXPO 2017, Kazahstanul îşi asigură posibilitatea integrării într-o nouă formulă energetică, încă din etapa de formare a acestei structuri.

Totodată, prezintă şi o componentă economică semnificativă, sub forma de investiţii care vor intra în Kazahstan pe durata pregătirii şi desfăşurării „EXPO-2017“.

 

Expoziție și efecte

Spiritul pozitiv pe care se bazează tematica expoziţiei deja produce efecte. Spre exemplu, se planifică atragerea a 68 milioane de euro pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să participe la „EXPO-2017“.

„Ne dorim o participare mai activă a ţărilor în dezvoltare la «EXPO», având în vedere că acestea reprezintă mai mult de jumătate din comunitatea internaţională”, a explicat Vicente Loscertales, Secretarul General al Biroului Internaţional pentru Expoziţii. În cadrul ediţiilor anterioare ale „EXPO“ mai mult de jumătate dintre participanţi au venit din ţările în curs de dezvoltare, însă astăzi se constată o activitate insuficientă a acestora.

În prezent, în Astana se organizează întâlniri cu diferite regiuni ale lumii pentru elaborarea comună a condiţiilor de participare şi de pregătire a planului expoziţiei, astfel încât să se genereze o finanţare eficientă.

Până acum, Republica Kazahstan a invitat să participe la expoziţie 136 de ţări. Primele estimări arată că, pe o periodă de trei luni, expoziţia „EXPO-2017“ va fi vizitată de aproximativ cinci milioane de vizitatori de pe întreg mapamondul. Din experienţa anilor precedenţi, desfăşurarea unor astfel de expoziţii a avut un impact major asupra dezvoltării oraşelor şi ţărilor în care au fost organizate.

Acest articol a fost publicat pe 16 decembrie 2015 în suplimentul ”Kazahstan”, realizat de Adevărul în colaborare cu Rompetrol. 

 

16 decembrie, adevarulfinaciar.ro: INTERVIU Nicolae Ureche, ambasadorul României la Astana: “Kazahstanul este principalul partener comercial şi economic al României în Asia Centrală”

Actuala criză economică globală, care a determinat şi scăderea dramatică a preţului materiilor prime, inclusiv la petrol, face ca diversificarea economică să fie imperativă şi pentru Kazahstan. Iar această diversificare reprezintă o oportunitate pentru România, atât în planul transferului de tehnologie şi resurse umane, cât şi pentru creşterea veniturilor din mărfuri nepetroliere, explică Nicolae Ureche, ambasadorul României în Kazahstan, într-un interviu pentru Adevărul Financiar.

 

Share on Facebook14Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Reporter: Principalii investitori români în Kazahstan sunt companii din servicii petroliere si tehnologie, precum Upetrom sau Siveco. Ce alte domenii din Kazahstan credeţi că sunt oportune pentru investitorii din România care au suficiente resurse pentru extinderea internaţională?

Nicolae Ureche: Într-adevăr, Upetrom şi Siveco sunt prezente pe piaţă, dar principalul investitor român in Kazahstan este OMV Petrom. Societatea comercială Petrom (actuala Petrom–OMV Group), a deschis o filială in Almaty încă din 1998. De atunci derulează activităţi de explorare si exploatare a hidrocarburilor, iniţial în şase perimetre iar în prezent doar în patru. Valoarea totală a investiţiilor realizate de PETROM în Kazahstan se ridică la cca. 800 milioane USD.

Este important de ştiut ca activităţile OMV Petrom în Kazahstan sunt coordonate de la Bucuresti. Pe lângă această companie, mai există un număr de întreprinderi mici si mijlocii finanţate de oameni de afaceri români care au făcut investiţii în sfera importului, distribuţiei şi asistenţei tehnice post vânzare. Acestea, sunt active şi în pregătirea resurselor umane, montaje electrice si automatizări, construcţii civile şi industriale, alimentare cu apă, comerţ şi montaj sisteme producere energie regenerabilă, ş.a. SIVECO are de patru ani un reprezentant local, şi desfăşoară activităţi în domeniul educaţiei/platforma e-Learning, interfaţa interactivă pentru Muzeul Național de Istorie, interfaţa web – profil de ţară pentru Ministerul Afacerilor Externe, proiect pilot educational cu Ministerul Educaţiei, ş.a. O contribuție importantă o are şi compania ROMINSERV, care asigură consultanţa şi asistenţa tehnică pentru proiectul de modernizare a rafinăriei din Pavlodar.

În cadrul procesului actual de industrializare a Kazahstanului şi de diversificare a economiei, există posibilităţi reale de investiţii în domeniul industrial, mai ales prin transferuri tehnologice, în construcţii, în agricultură şi industria de procesare a alimentelor precum şi în turism.

Care credeţi că sunt principalele priorităţi de export ale României în Kazahstan?

România a exportat de-a lungul timpului o gamă diversificată de mărfuri, de la produse alimentare şi produse chimice la lemn şi metale. România rămâne o ţară exportatoare mai ales de produse industriale în Kazahstan, deşi evoluţiile din ultima perioadă o recomandă ca o ţară cu potenţial semnificativ şi în agricultura organică, industria electrotehnică, mobilă, servicii IT&C. Kazahstanul este principalul partener comercial şi economic al României în Asia Centrală. Nu trebuie să uităm că Republica Kazahstan este membru al Uniunii Economice Eurasiatice, ceea ce inseamnă că există unele bariere tarifare, dar care vor fi diminuate treptat dupa aderarea oficială a ţării la Organizatia Modiala a Comertului, chiar în decembrie 2015.

Care este potenţialul de export al Kazahstanului în România?

Republica Kazahstan dispune de mari rezerve de materii prime, aşa încât acestea se află în fruntea listei la export. În aceste condiţii, petrolul este principalul produs de export în România, valoric fiind de aproape 3 miliarde dolari în 2014. Având în vedere condiţiile actuale economice la nivel regional si global, nu anticipăm modificări în structura exporturilor kazahe în România.

Cum credeţi că vor evolua relaţiile comerciale dintre cele două state în condiţiile în care Kazahstanul îşi regândeşte modelul economic, printr-o mai mare diversificare?

Mai ales actuala criză economică globală, care a determinat şi scăderea dramatică a preţului materiilor prime, inclusiv la petrol, face ca diversificarea economică să fie imperativă şi pentru Kazahstan. Credem că această diversificare este o oportunitate şi pentru România, atât în planul transferului de tehnologie şi resurse umane, cât şi pentru creşterea veniturilor din mărfuri nepetroliere, astfel încât fluctuaţile preţului la petrol pe pieţele internaţionale să afecteze într-o măsura mai redusă capacitatea de import a Kazahstanului. Pentru diversificare Kazahstanul are o serie de mari proiecte politico-economice, precum Strategia Kazahstan 2050, Nurly Jol (Drumul spre viitor) sau Cei 100 de paşi pentru implementarea celor cinci reforme instituţionale.

Cum au evoluat relaţiile dintre cele două state în ultimii cinci ani, după ce KMG a cumpărat integral grupul Rompetrol?

Relațiile bilaterale au evoluat mereu ascendent şi au ajuns la stadiul unui parteneriat strategic real. La aceasta a contribuit şi achiziţionarea grupului Rompetrol de către KMG. Schimbarea de acţionariat a Rompetrol a însemnat pentru România finalizarea modernizării rafinăriei Năvodari, construcţia unui nou terminal petrolier, asigurarea unui flux continuu de petrol din Kazahstan şi o activitate constantă de re-export pe pieţele adiacente. Asigurarea unui număr semnificativ de locuri de muncă în România este un element nu mai puţin important, la fel ca şi contribuţia la bugetul de stat prin plata taxelor şi impozitelor cuvenite statului român. Urmare evoluţiei preţului la barilul de petrol, înregistrăm fluctuaţii de la an la an, pozitive sau negative, vorbind de valori de la 1,3 la 3,8 mld. USD, cum a fost situaţia în anii 2007 si 2008.

Au existat la un moment dat discuţii privind crearea unei linii aeriene directe între Bucureşti şi Astana. Mai sunt aceste discuţii de actualitate? Are sens o asemenea linie de comunicaţii ?

Da, stabilirea unor linii directe de legătură între două state este întotdeauna de actualitate pentru că răspunde unor necesităţi generate de stadiul relaţiilor bilaterale. Propunerea a fost făcută cu prilejul vizitei oficiale a premierului român la Astana, în iunie 2013, dar din păcate nu s-a materializat încă. Sondajele făcute relevă că nu există un număr suficient de pasageri pentru a face din acest proiect unul eficient economic. O soluţie ar fi includerea unei alte destinaţii de tranzit. Bulgaria, de exemplu, a deschis o linei aeriană Astana-Varna, care funcţionează e drept numai vara. Dar este un exemplu că şi proiectul nostru se poate finaliza.

Au existat demersuri de curtare din partea diplomației române pentru atragerea în Romania şi a altor investitori importanți asemenea KMG? Dacă da, în ce au constat acestea?

Atragerea de investitori străini în România este o sarcină prioritară a diplomaţiei române. În acest sens, punctual, ambasada noastră a făcut demersuri în procesul de privatizare a mai multor companii române, între care Oltchim şi mai recent Sanevit, dar şi pentru diverse proiecte din portofoliul planurilor de dezvoltare ale României pe fiecare sector. Nu trebuie să uităm că una din cele mai mari investiţii străine facute în România, direct în producţie, a fost facută de Kazahstan. În ultimii ani, KMG International a făcut modernizari tehnologice la rafinăria Navodari, ceea ce a însemnat un efort financiar vizibil.

Pe de altă parte, plecând de la faptul că veniturile Kazahstanului provin majoritar din exportul de petrol, în actualele condiţii economice, el însuşi trece printr-o perioadă dificilă. În fine, de subliniat faptul că peste 70% din economia ţării este proprietatea statului. Acesta decide investiţii externe în funcţie de interesele naţionale, care au fost şi mai sunt orientate porioritar spre vecini, iar mai nou spre spaţiul Uniunii Economice Eurasiatice. Prin recentul Mesaj către naţiune, din 30 noiembrie 2015, preşedintele Nazarbayev a anunţat privatizarea tuturor celor peste 7.000 de companii de stat. După încheierea procesului de privatizare, la care pot participa şi investitori români, se poate discuta în alţi termini cu noii proprietari şi posibilitatea realizării de investiţii în România.

Consideraţi ca amânarea implementării Memorandumului dintre KMG şi Statul român a reprezentat un factor de frânare a relaţiilor economice dintre cele două ţări?

Nu cred că putem vorbi de o amânare. Memorandumul dintre Rompetrol şi Statul român nu este amânat pentru că trebuie să parcurgă câteva etape pregătitoare pentru a fi implementat. Este vorba de convenirea unor proiecte, de stabilirea unui grafic al depunerilor în fondul de investiţii şi de aplicarea procedurii legale pentru vânzarea participaţiunilor statului român, cele de care mai dispune la rafinărie. După parcurgerea acestor etape se poate trece la implementare.

Care sunt principalele obiective ale diplomaţiei române în Kazahstan?

Kazahstan este un lider regional, o ţară cu bogate resurse naturale care contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea regională şi are un profil internaţional foarte robust. Pentru România, este principalul partener economic şi comercial din regiune. De aici şi eforturi sistematice ale diplomaţiei române pentru amplificarea relaţiilor bilaterale prin organizarea de vizite reciproce, la nivel înalt dar şi la acela ministerial şi de lucru, consolidarea cadrului juridic bilateral, care se cere a fi armonizat cu legislaţia comunitară, diversificarea schimburilor comerciale, mai ales prin măsuri de creştere a exporturilor româneşti, precum şi pentru cristalizarea contactelor în plan cultural-ştiinţific. Un obiectiv specific este stimularea conştiinţei naţionale la cele câteva mii de etnici români care au fost aruncaţi de soartă în această parte a lumii. Eforturile depuse au generat roade, la ora actuală cursul relaţiilor bilaterale fiind ascendent, la nivelul unui parteneriat strategic construit pe un puternic pilon energetic

17 decembrie, adevarul.ro: CEFC China Energy a preluat oficial pachetul de 51% din grupul de companii Dyneff de la KMG International, fostul Rompetrol

CEFC China Energy Company vrea să cumpere şi 51% din KMG International, fostul grup Rompetrol   FOTO Getty Images KMG International, fostul Rompetrol Group, a anunţat joi finalizarea tranzacţiei prin care CEFC China Energy Company a preluat 51% din acţiunile Dyneff, care deţine o serie de benzinării şi depozite de carburanţi în Franţa şi Spania. KMG International va rămâne cu 49% din titlurile Dyneff.

Chinezii cumpără 51% din KMG International, fostul Rompetrol Group „Obiectivul KMG International şi CEFC este ca Dyneff să devină o platformă de dezvoltare în Vestul Europei, beneficiind atât de accesul sporit la surse de aprovizionare, cât şi de sprijinulf inanciar necesar continuării şi extinderii activităţilor şi operaţiunilor din sectorul energetic. Cei doi acţionari se vor asigura că Dyneff îşi va menţine angajamentele comerciale şi financiare în faţa partenerilor săi financiari şi de afaceri“, arată KMG, într-un comunicat.   Compania a evoluat de la distribuitor de produse petroliere la furnizor de energie în mai multe domenii. În luna iulie a acestui an, Dyneff a obţinut autorizaţia de a devenifurnizor de gaze naturale în Franţa pentru persoane fizice şi companii.   În prezent, Dyneff este una dintre cele mai mari companii de distribuţie a carburanţilor din zona de sud a Franţei. Compania livrează în fiecare an aproximativ 2,5milioane metri cubi de produse petroliere prin cele trei canale majore de distribuţie din Franţa şi Spania: 100 de benzinării sub brandul Dyneff şi Rompetrol, 14 agenţii comerciale şi o capacitate de stocare totală de aproximativ 380.000 metri cubi.   Chinezii vor să cumpere Rompetrol   KMG International este fostul Rompetrol Group şi este deţinut în proporţie de 100% de către grupul de petrol şi gaze KazMunaiGaz, controlat de către Guvernul din Kazahstan.   Zilele trecute, CEFC China Energy Company a convenit preluarea unei participaţii de 51% la KMG International, în cadrul unor acorduri în valoare totală de 4 miliarde de dolari semnate luni la Beijing, în industria petrolului şi gazelor, telecomunicaţii şi energie nucleară, potrivit Reuters. Principalele active ale KMG International sunt rafinăriile Petromidia şi Vega şi cele peste 700 de puncte de alimentare din România. Alte 300 de staţii sunt în Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina şi Georgia.   KMG a anunţat că cele două companii au încheiat un memorandum de înţelegere pentru crearea şi dezvoltarea la nivel internaţional a unui parteneriat strategic în sectorul de petrol şi gaze. Potrivit KMG International, activele şi operaţiunile deţinute şi derulate de KMG International în Europa şi în regiunea Mării Negre vor sta la baza acestei platforme de dezvoltare, care va urmări atât creşterea performanţelor operaţionale şi financiare ale KMG şi ale subsidiarelor sale din afara Kazakhstanului, cât şi extinderea la nivel internaţional a activităţilor şi operaţiunilor de profil derulate de compania CEFC.   Cine este China Energy Company   CEFC China Energy Company este un conglomerat cu o cifră de afaceri de circa 30,5 miliarde de euro şi cu peste 20.000 de angajaţi în întreaga lume, aceasta situându-se printre primele 500 cele mai importante companii din lume.    Grupul mai are afaceri în transporturi, infrastructură, imobiliare, hoteluri, logistică, sport, industria băuturilor, exploatări forestiere. CEFC China Energy este o companie  privată cu sediul în Shanghai, fondată în anul 2002. Acţionarul majoritar este Shanghai Energy Fund Investment Ltd, deţinut de Ye Jianming, care ocupă şi funcţia de preşedinte al consiliului de directori.   În luna septembrie, CEFC a cumpărat 10% din acţiunile Travel Services, operatorul companiei aeriene Smartwings şi al doilea acţionar la compania naţională Czech Airlines, după Korean Air.  Preşedintele CEFC a declarat că doreşte ca în viitorul apropiat să-şi mărească participarea în Travel Services la 39,92%.    Grupul chinez are şi 60% din acţiunile clubului de fotbal Slavia Praga şi 79,4% din acţiunile producătorului de bere Pivovary Lobkowicz Group.

 

17 decembrie, hotnews.ro: IMAGINEA care arata ca piata mondiala este plina de motorina / Nave pline cu combustibil fac cale intoarsa in mijlocul Atlanticului / In largul coastelor europene sunt “ancorate” 250.000 de tone de motorina

Trei nave plecate de pe coasta estica a Statelor Unite cu destinatia Europa, incarcate cu motorina, au facut ceva ciudat miercuri: s-au oprit in mijlocul oceanului si au plecat inapoi spre directia din care veneau, scrie publicatia zerohedge.com

Aceasta informatie arata ca situatia de pe piata petrolului – cu depozitele lumii aproape pline de titei – are echivalent si pe cea a motorinei si benzinei.

Conform informatiilor din luna noiembrie, tancurile stateau cu zecile la coada in largul Houston-ului, China nu mai are spatiu de depozitare a titeiului iar traderii se rugau de capitanii super-tancurilor petroliere sa mearga mai incet – toate semne ale unei incredibile supra-saturari a pietei in conditiile in care nimeni nu stie unde se va opri scaderea cotatiilor petrolului.

Iar acum navele incarcate cu motorina ce pleaca din SUA, din Golful Mexic, se intorc in mijlocul oceanului pentru ca depozitele europene sunt aproape pline.

Cel putin trei tancuri de 37.000 de tone – Vendome Street, Atlantic Star si Atlantic Titan – au facut cale intoarsa in oceanul Atlantic zilele trecute si au luat-o inapoi spre coasta americana de este, potrivit datelor Reuters de urmarire a navelor.

Nu este inca clar daca navele isi vor descarca incarcatura de motorina pe coasta Golfului Mexic sau vor astepta noi ordine, scrie Reuters, care a intrebat intermediari si comercianti din piata.

Vendome Street facuse mai mult de trei sferturi din drumul spre Europa, intorcandu-se inapoi dupa ce ajunsese la doar 800 de mile de coasta Portugaliei.

Imagine elocventa pentru situatia pietei mondiale a motorinei, Nava Vendome Street, plina cu motorina, a facut cale intoarsa in mijlocul Atlanticului (sursa ZeroHedge, Marine Traffic):

“Preturile din Europa sunt atat de slabe. Vanzatorii au nevoie sa vada cifre mai bune”, a declarat Reuters un broker.

Armatorii spun ca o intoarcere din drum intr-un stadiu atat de avansat al calatoriei se traduce printr-un cost mare pentru cel care a inchiriat capacitatea de transport.

Cotatiile motorinei si marjele de rafinare s-au prabusit in ultimele zile in conditiile in care piata a fost coplesita de importuri de la marile rafinarii din Statele Unite, Rusia, Asia si Orientul Mijlociu.

In acelasi timp, temperaturile neobisnuit de blande din Europa si America de Nord au limitat cererea pentru motorina si combustibili pentru incalzire, punand si mai multa presiune pe piata.

Stocurile de motorina si pacura in hub-ul de stocare Amsterdam-Rotterdam-Antwerp au atins saptamana trecuta un nou maxim record.

Tranzactiile futures cu astfel de combustibili s-au facut cu discounturi masive, ceea ce i-a determinat pe traderi sa prefere sa stocheze marfa.

In unele cazuri, traderii au optat pentru stocarea motorinei pe tancurile de transport.

Cel putin 250.000 de tone de diesel sunt “ancorate” in acest moment in largul apelor europene, cautand un port in care sa descarce.

“Intentia este sa tii tancurile pe apa cat mai mult timp cu putinta si sa incerci sa gasesti o piata mai buna”, a declarat Reuters un trader.

In acest timp, materia prima, petrolul, si-a reluat scaderea, pierzand circa 5% din pret dupa ce datele prezentate de guvernul Statelor Unite au aratat o crestere neasteptata a stocurilor. 

Sortimentul Brent a pierdut joi 40 de centi pana la un nivel de 36,98 dolari/baril dupa ce miercuri mai pierduse miercuri 1,16 dolari.

Sortimentul US crude a scazut si el cu 40 de centi, pana la 35,12 dolari, dupa ce suferise o corectie de 4,9 procente miercuri.

 

18 decembrie, noi.md: BERD va acorda Moldovei asistenţă în urgentarea construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău

Proiectul studiului de fezabilitate pentru construcția magistralei Ungheni-Chișinău a fost finalizat. Acesta va fi publicat la începutul anului 2016 şi prezentat pentru dezbateri publice astfel, ca la mijlocul anului viitor să demareze etapa se proiectare şi construcţie a gazoductului. Anunțul a fost făcut de conducerea Ministerului Economiei în cadrul unei întrevederi a prim-ministrul interimar, Gheorghe Brega, cu reprezentanţii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în Moldova, Julia Otto şi Octavian Costaş, relatează NOI.md.

Scopul întrevederii a fost examinarea actualei etape de implementare a proiectului investiţional de interconexiune a sistemului de gaze al Moldovei cu cel al Uniunii Europene şi, în special, realizarea celei de-a doua etape ce ţine de prelungirea conductei Iaşi-Ungheni pînă la Chişinău, adică construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. La întrevedere au mai participat vicepremierul, ministrul Economiei, Stephane Bride, viceministrul Economiei Valeriu Triboi, precum şi viceministrul Mediului Victor Morgoci.

Ţinînd cont de importanţa acestui obiect pentru asigurarea securităţii energetice a Moldovei, Gheorghe Brega a solicitat ca toate persoanele responsabile pentru implementarea lui să efectueze o monitorizare riguroasă a tuturor aspectelor ce vizează promovarea activităţii respective în termenii stabiliţi şi realizarea obiectivelor propuse, potrivit actelor aprobate.

La rîndul său, reprezentanţii BERD au reiterat disponibilitatea de a susţine Guvernul Moldovei în modernizarea sectorului energetic, oferind un şir de sugestii ce ar putea contribui la urgentarea realizării acestui proiect. Părţile au convenit să menţină în paralel cu aceste acţiuni un dialog permanent în vederea realizării cu succes a proiectului, ceea ce va permite diversificarea surselor de import al gazelor în Moldova.
18 decembrie, pandurul.ro: Ce i-a cerut sindicalistul Marciuc ministrului Energiei

Liderul sindical din bazinul Jilţ, Adrian Marciuc, a avut joi o întrevedere cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Acesta i-a cerut să medieze conflictul dintre sindicate şi administraţie legat de economia la fondul de salarii, spunând că, în situaţia în care salariaţii nu vor beneficia de bonusuri, vor urma acţiuni sindicale în stradă. Oficialul i-ar fi comunicat că va avea o discuţie cu directorul interimar al companiei, Laurenţiu Ciobotărică, pe acest subiect.

Discuţiile au durat circa două ore şi jumătate, Adrian Marciuc fiind singurul lider sindical de la CE Oltenia care a luat parte la şedinţa cu ministrul Energiei, alături de cei de la CE Hunedoara. Marciuc spune că i-a înmânat un material cu doleanţele federaţiei Univers şi că i-a mulţumit ministrului pentru aprobarea legii 255 pentru Jilţ Nord. Sindicalistul spune că a primit promisiunea de la ministrul Grigorescu că va sprijini complexul cu alte hotărâri pe tema exproprierilor şi că ştie problemele cu care se confruntă perimetrele miniere.

Un alt subiect a fost cel cu returnarea sumelor aferente Planului Naţional de Investiţii (PNI). Răspunsul ministrului nu este unul bun pentru companie, spune Marciuc. Discuţii au fost şi pe tema restructurării companiei. “Am discutat problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Oltenia. Treaba cu banii de pe PNI, că nu ne-au venit nici până acum. Mi s-a adus la cunoştinţă că oricum nu o să vină curând, pentru că trebuie schimbate două persoane din comisia care examinează aceste fonduri. Mai durează. Nu ne putem pune speranţe. Am discutat de programul de restructurare despre care se vorbeşte, că se face cu acea firmă de consultanţă. A spus că este de acord cu un program mixt, adică să se facă împreună cu firma de consultanţă, dar să aibă implicare şi administraţia CE Oltenia”, a declarat Adrian Marciuc, prim-vicepreşedintele Federaţiei “Univers”.

Marciuc: I-am spus ministrului că tensiunile sunt foarte mari

Discuţii au avut loc şi pe subiectul dezbătut la şedinţa comisiei mixte de miercuri, cel privitor la economia la fondul de salarii. Ministrul a fost înştiinţat că în situaţia în care acest fond nu va fi distribuit salariaţilor sindicatele vor demara proteste. “I-am spus că am avut o întâlnire cu domnul Ciobotărică în care s-a spus clar că este acea rezervă de 20 de milioane de lei la fondul de salarii, dar că nu se poate acorda pentru că nu s-au realizat veniturile anului 2015. I-am spus că salariaţii nu sunt de vină pentru că nu s-au realizat veniturile, că au muncit mai mult, că au dat cu 2 TW mai mult faţă de ce am avut prognozat în buget, s-au scos mai multe milioane de tone de cărbune şi că trebuie neapărat să intervină ca mediator între sindicate şi administraţie pentru a găsi o soluţie de compromis la acordarea acestei diferenţe la primă. A spus că va lua legătura cu domnul Ciobotărică, va discuta cu dânsul, să găsească o soluţie. I-am spus că tensiunile sunt foarte mari, că trebuie să facă ceva pentru că sunt probleme şi că trebuie să intervenim. Dacă nu, putem organiza acţiuni sindicale în următoarea perioadă, cât mai curând”, a precizat liderul sindical.

Marciuc i-a cerut şi o rectificare de buget până pe 31 decembrie, dar i-a explicat că trebuie găsite alte soluţii pentru că nu mai este timp fizic pentru proceduri.

 

18 decembrie, pandurul.ro: Ciurel, la proces! update: Ce declară!

09.50: Ciurel și-a terminat pledoaria acuzând faptul că ministrul Grigorescu și un secretar de stat sunt acționari la Fondul Proprietatea. Jurista CE Oltenia, Dorina Jianu, a spus că nu este îndeplinită condiția urgenței, deci nu este justificată ordonanța președințială, iar Laurențiu Ciurel vorbește doar de presupuse prejudicii aduse companiei, nu propriei persoane. Pronunțarea instanței va fi la ora 12.00.
09.40: Laurențiu Ciurel a declarat în fața instanței că nu există o comunicare oficială pentru destituirea lui. Acesta spune că a reprezentat o companie cu doi acționari care au interese diferite, Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea, și că revocarea lui a fost accelerată pentru că el voia să acționeze Fondul în judecată, considerând că prin acțiunile sale a prejudiciat compania cu peste 100.000 de euro. Ciurel mai spune că rădăcinile conflictului lui cu FP este legat de faptul că nu a vrut să concedieze un număr mai mare de salariați. Fostul manager mai spune că pericolul cel mare acum este dorința conducerii de a încheia acest an pe pierdere, ceea ce ar da companiei o aură negativă, care au duce la retragerea multor finanțări. Ciurel spune că în stare de insolvență, anumite restructurări s-ar putea face mai ușor.

09.00: Laurențiu Ciurel, managerul revocat de la Complexul Energetic Oltenia, a ajuns în urmă cu puțin timp la Tribunalul Gorj. Pe rol este judecarea unei ordonanțe președințiale cerută de Ciurel împotriva CE Oltenia.

 

 18 decembrie, agerpres.ro: Ultima mină de cărbune din Marea Britanie și-a închis porțile

Mina de cărbune de la Kellingley Colliery, Yorkshire, nordul Angliei, a devenit vineri ultima mină de cărbune din Marea Britanie care și-a închis porțile, punând punct unei industrii care a marcat profund istoria economică și socială a Marii Britanii, informează AFP.

‘Este o zi foarte tristă pentru toți cei care au legătură cu această mină dar sunt mândru să spun că am lucrat într-o manieră profesionistă și în siguranță’, a declarat directorul general al minei, Shaun McLoughlin.

Închiderea acestei mine va duce la dispariția unei surse vitale de venituri pentru zona din jur. Mulți dintre angajații minei au început să lucreze la vârsta de 15 ani și în prezent se tem că nu vor găsi de lucru în altă parte. În zonă sunt amplasate trei termocentrale, inclusiv cea de la Drax, care produce între șapte și opt procente din energia electrică din Marea Britanie. Din cele trei termocentrale, doar cea de la Drax va rămâne operațională după 2016.

Pentru Guvernul britanic exploatarea cărbunelui nu mai este rentabilă și la finele lunii noiembrie a anunțat că intenționează să oprească cele mai poluante centrale pe cărbune până în 2025. ‘Închiderea Kellingley Colliery marchează sfârșitul unei perioade incredibile în istoria noastră socială și economică’, a declarat directorul general al Coal Authority, Philip Lawrence.

În 1920, atunci când sectorul mineritului era la apogeu, minele de cărbune asigurau locuri de muncă pentru 1,2 milioane de persoane. Ulterior efectivele au scăzut în a doua jumătate a secolului XX pentru a ajunge la 4.000 de angajați în 2014, când consumul de huilă a atins minime record, pentru a fi depășit de energiile regenerabile.

Sectorul minier este recunoscut cel mai bine pentru disputa din anii 1980 dintre mineri și Guvernul conservator al premierului Margaret Thatcher, victoria acesteia din urmă în disputa cu sindicatele ducând la apariția economiei ultra-liberale a Marii Britanii de astăzi.

 

19 decembrie, antena3.ro: Epoca petrolului e aproape de final

Jim Chanos a lansat un avertisment dur pentru membrii OPEC: să extragă petrol acum, pentru că ţiţeiul s-ar putea să nu mai valoreze prea mult peste 15 de ani, scrie portalul de ştiri Business Insider citat de capital.ro.

Cunoscut manager în domeniul investiţiilor, Chanos a fost invitat joi seara la CNBC, unde a fost întrebat despre prețul petrolului.

“A scăzut mult”, a declarat Chanos. “Astfel încât, cred că dacă ar fi să privim în perspectivă în următorii 5 sau 10 ani, dacă aş fi membru OPEC, aș extrage cât de mult aş putea azi, câtă vreme valorează ceva, pentru că s-a putea ca ţiţeiul să nu mai însemne prea mult în 2030.”

Motivul acestei prognoze este avântul înregistrată de energia solară și apariția masinilor electrice.

“Cred că ceea ce se va întâmpla, ceea ce este cu adevărat fascinant, este că vom vedea această conexiune între energia solară şi vehicule electrice și cred că este unul dintre cele mai interesante lucruri despre care o mulțime de oameni nu vorbesc”, a spus Chanos.

Acesta a adăugat:  “Imaginați-vă o lume în care cele mai multe dintre vehiculele sunt electrice și totuși ele sunt alimentate de rețeaua de gaze naturale sau solar. Astfel încât să reducă emisiile în urma arderii cărbunelui și să reducă consumul petrolului. 80% din totalul cererii de petrol se duce spre transporturi.”

 

20 decembrie, hotnews.ro: Salariul mediu in RADET este de peste 2.800 de lei brut pe luna

RADET Bucuresti are 3.598 de angajati iar la 1 decembrie salariul mediu era de peste 2.800 de lei brut pe luna, au precizat reprezentantii Biroului Comunicare al regiei la solicitarea Agerpres.

“Cheltuielile regiei autonome cu salarizarea angajatilor reprezinta 10,7% din bugetul institutiei pe anul in curs; regia autonoma are un numar de 3.598 de angajati, la 1 decembrie 2015 salariul mediu fiind de 2.834 lei brut/ luna”, au precizat acestia.

Cu privire la salariile persoanelor din conducerea RADET Bucuresti, Biroul Comunicare a precizat ca 0,10% din bugetul institutiei pe anul acesta este reprezentat de cheltuielile cu indemnizatiile acestora.

“Cheltuielile cu indemnizatiile de mandat ale celor 15 persoane reprezinta 0,10% din bugetul institutiei pe anul 2015, respectiv pentru Consiliul de Administratie (0,02%) si pentru comitetul director (0,08%)”, mentioneaza sursa citata.

In 2015 nu s-au acordat majorari salariale angajatilor RADET Bucuresti

“Ultima majorare salariala acordata tuturor angajatilor a fost in 2014, pentru acoperirea partiala a inflatiei pe anul 2010. Astfel, in baza prevederilor art. 109, alin. 1 din Contractul Colectiv de Munca, a fost acordata tuturor salariatilor o suma fixa de 67 lei brut /luna. In vederea motivarii personalului care desfasoara activitati de productie in sezonul rece. Incepand cu 1 decembrie, un numar de 227 de angajati vor beneficia de categorii sau gradatii”, mai precizeaza sursa citata.

Consilierii municipali au adoptat in sedinta CGMB din 26 noiembrie proiectul de hotarare privind bugetul de venituri si cheltuieli al RADET Bucuresti pe 2015. Potrivit proiectului, veniturile totale ale RADET Bucuresti se ridica la 1.205.277.000 de lei, iar cheltuielile totale, la 1.531.190.000 de lei.

Pe 10 decembrie, CGMB a votat o noua rectificare bugetara, pentru a putea aloca RADET suma de 37 milioane lei, care provine din bugetul Administratiei Strazilor.

Consilierii au calificat aceasta masura drept una extrem de necesara pentru a acoperi functionarea RADET pana la accesarea imprumutului de 248 milioane lei de la Ministerul Finantelor Publice, bani ce vor fi dati catre regiei ca sa poata asigura furnizarea energiei termice in aceasta iarna.

 

20 decembrie, economica.net: Producţia de gaze naturale va creşte cu 5,65% în următorii patru ani; importurile vor rămâne la nivelul din 2015

Producţia de gaze naturale a României va creşte în următorii patru ani cu 5,65%, în timp ce importurile se vor menţine la nivelul din 2015, conform Prognozei echilibrului energetic, a Comisiei Naţionale de Prognoză, scrie Agerpres.

Astfel, producţia de gaze va creşte de la 8,85 milioane tone echivalent petrol în 2015 la 8,9 milioane tep în 2016 (plus 0,6% anual), la 9 milioane tep în 2017 (plus 1,1%), 9,15 milioane tep în 2018 (plus 1,7%) şi la 9,35 milioane tep în 2019 (plus 2,2%).

În schimb, conform estimărilor CNP, importurile de gaze nu se vor modifica până în 2019, acestea urmând să fie de 90.000 tep anual. Importurile de gaze naturale utilizabile vor reprezenta în următorii patru ani 0,7% din totalul importurilor de resurse energetice primare.

Resursele energetice ale României vor ajunge anul viitor la 43,3 milioane de tone echivalent petrol (tep), urmând să crească cu 1,6% faţă de acest an.

Din totalul resurselor energetice, 41,9 milioane tep sunt resurse de energie primară, din care 26,8 milioane tep reprezintă producţia, 12 milioane tep – importul, iar 2,9 milioane tep stocul de la începutul anului. De asemenea, 1,4 milioane tep reprezintă stocul de energie în transformare.

Cea mai mare parte a acestor resurse, respectiv 33,1 milioane tep, se va duce în consumul intern al ţării, iar 5,8 milioane tep vor reprezenta exporturi. Totodată, la finele anului viitor se aşteaptă să mai existe un stoc de 4,3 milioane tep, mai estimează experţii CNP.

Din totalul consumului intern, 3 milioane tep sunt pentru consumul în sectorul energetic, 1 milion tep reprezintă pierderile, iar 23,3 milioane tep sunt disponibile pentru consumul final.

Pentru următorii trei ani, resursele energetice vor fi în creştere cu 1,6% – 1,7% de la an la an, urmând să ajungă la 44,02 milioane tep în 2017, la 44,7 milioane tep în 2018 şi 45,5 milioane tep în 2019, se mai arată în estimările CNP.

 

20 decembrie, zf.ro: Calcule de sfârşit de an: Prăbuşirea preţurilor petrolului a adus în lumea dezvoltată cea mai slabă inflaţie de dupa Marea Depresiune. Iar petrolul nu dă semne de ieftinire

Scăderile spectaculoase ale preţurilor materiilor prime vor face ca în acest an inflaţia din lumea avansată, un barometru al cererii, să ajungă la cel mai slab nivel de după Marea Depresiune economică.

Anul acesta este pe cale să devină primul de după 1932 în care inflaţia se va situa sub 2% în fiecare din ţările membre ale G7, grupul economiilor puternic industrializate, potrivit analiştilor din centrul financiar londonez, citaţi de The Telegraph. Prăbuşirea dramatică a preţurilor petrolului care a început în vara anului 2014 a frânat brutal creşterea preţurilor. Nicicând după Marea Depresiune creşterea preţurilor nu a fost atât de slabă, potrivit calculelor economiştilor Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff.

Cotaţiile ţiţeiului au scăzut cu peste 50% în ultimele 18 luni din cauza ofertei abundente şi a cererii slabe, iar cursul nu se va stabiliza prea curând.

Banca americană Goldman Sachs, una dintre cele mai mari din lume, anticipează că preţurile petrolului vor continua să scadă, cele ale ţiţeiului destinat pieţei americane urmând să ajungă în jurul pragului de 20 de dolari pe baril. Vineri, petrolul american era tranzacţionat cu 34,5 dolari pe baril. Ţiţeiul Brent, de referinţă pentru piaţa vest-europeană, era cotat la 36,9 dolari pe baril.

Teama că economiile vor rămâne captive într-o spirală a preţurilor în scădere a determinat diferitele autorităţi din lumea dezvoltată să asigure din abundenţă stimul monetar cu speranţă că astfel va fi readusă la viaţă inflaţia. Cinci din cele şapte economii puternic industrializate au trecut prin deflaţie anul acesta.

Banca centrală a fiecărei economii din G7 are ca ţintă o inflaţie de 2%. Canada este singura ţară care se aşteaptă ca inflaţia să depăşească anul acesta 1%. Cu toate acestea, anul viitor ar putea readuce preţuri în creştere pentru multe din aceste economii, cu toate că preţurile petrolului vor continua să scadă. Inflaţia compară preţurile de acum cu cele din urmă cu 12 luni. Inflaţia va fi mai puternică pentru că, deşi cotaţiile petrolului scad, reducerea nu va fi aşa de accentuată cum era în urmă cu un an.

Paul Donovan, analist la UBC, a explicat că o mare parte din inflaţia din economiile avansate îşi ia energia din costurile salariale. Spre comparaţie, petrolul reprezintă de obicei doar 5% din coşul inflaţiei.

„Însă dacă se prăbuşeşte din pat efectul este semnificativ”, spune Donovan, referindu-se la scăderea cu 70% a cotaţiilor petrolului începând cu iulie 2014.

UBS se aşteaptă ca preţul ţiţeiului să să ajungă la 50 de dolari barilul până la sfârşitul anului viitor.

 

20 decembrie, adevarul.ro: Nuclearelectrica: Subvenţiile la energia regenerabilă afectează finanţarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă. Producătorii verzi să înveţe să îşi vândă energia

Nuclearelectrica oprează două reactoare nucleare la Cernavodă şi realizează 18% din producţia de energie a României. În acelaşi timp, doreşte să construiască alte două unităţi, proiectul costând 6,5 miliarde de euro Subvenţiile pentru energia regenerabilă distorsionează piaţa de electricitate, iar acest lucru duce mai departe la o reacţie în lanţ, afectând finanţarea pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect în valoare de 6,5 miliarde de euro.

România intervine într-un proces internaţional ca să evite un preceden… Energia regenerabilă a înghiţit o treime din ieftinirea curentului. Fa… Ministerul Energiei: Cota obligatorie de energie regenerabilă se va si… Energia regenerabilă nu este chiar aşa de „verde“: acordurile de mediu… „În anul 2015 am ajuns practic la o echivalenţă a preţului pe segmentul reglementat de piaţă cu preţul pe piaţa competitivă. Scăderea dramatică a preţurilor pe piaţă competitivă este cauzată de subvenţionarea prin certificate verzi a surselor regenerabile. Dacă în semestrul 1 2012, vorbeam de o medie  de 192,75 lei/MWh, în primul semestru al anului 2015, media era de 151,02 lei/MWh, conform datelor noastre privind evoluţia preţurilor în această perioadă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica.    Ea a arătat că scăderea preţului are un impact puternic asupra producătorilor convenţionali, cum este Nuclearelectrica, din moment ce producţia este constantă, iar costurile de producţie nu pot fi diminuate întrucât acestea sunt fixe şi includ că prioritate securitatea nucleară.    Disfuncţionalităţi în piaţă   Lulache a afirmat că producătorii nu trebuie forţaţi, acolo unde nu se poate, să recurgă la măsuri extreme pentru a obţine profit, ci trebuie corectate aceste disfuncţionalităţi de piaţă.    „Am observat cu toţii că în situaţii dificile, cum a fost seceta din această vară, producătorii convenţionali, nuclearul şi cărbunele, au menţinut stabilitatea şi funcţionalitatea sistemului energetic. Competitivitatea, cea reală, cere ca şi producătorii din surse regenerabile să depună nişte eforturi pentru a-şi vinde energia. Această situaţie trebuie corectată. Diversitatea surselor este un mare avantaj, iar regenerabile joacă un rol important în atingerea ţintelor de decarbonizare, dar o piaţă nu poate fi considerată funcţională când menţinerea în piaţă a producătorilor de regenerabile se face pe cheltuiala directă a consumatorilor şi pe pierderile producătorilor convenţionali. Un preţ în scădere, din acest motiv, nu este un motiv de relaxare pentru nimeni. Cu atât mai puţin pentru consumatori“, a punctat directorul general al Nuclearelectrica.    Ea a precizat că „scăderea artificială a preţurilor“ are efecte în lanţ. „Şi scăderea artificială a preţurilor nu se opreşte ca efect la scăderea profitului celorlalţi producători şi creşterea volatilităţii pieţelor, ci are efecte în structurarea proiectelor majore energetice pe termen lung. Un preţ corect, stabilit integral de piaţă, poate modifica benefic o întreagă structură de finanţare. În prezent, avem o reacţie negativă în lanţ pornind de la stabilitatea sistemului energetic, trecând prin profitul producătorilor convenţionali, buzunarul consumatorilor şi terminând cu predictibilitatea investiţiilor“, a mai spus Lulache.   Efectul regenerabilelor asupra reactoarelor   Nuclearelectrica realizează reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă împreună cu China General Nuclear Power Corp. Investiţia se ridică la 6,5 miliarde de euro, dar, la actualele preţuri ale energiei, nu este rentabilă. Astfel, proiectul necesită garanţii sau ajutoare de stat. România vrea să folosească o schemă inventată în Marea Britanie, respectiv „contractele pentru diferenţă“. Acestea presupun ca statul să garanteze un anumit preţ de vânzare a energiei generate de cele două reactoare şi să plătească diferenţa de la preţul obţinut pe OPCOM până la preţul-tintă. În cazul în care vor exista diferenţe între preţul de pe bursă şi cel garantat, diferenţa care ar fi plătită de stat va fi achitată fie din bugetul de stat – adică din buzunarul tuturor, fie de către consumatori în facturile la electricitate.   Cea mai generoasă schemă din UE   Concomitent, România sprijină producţia de energie regenerabilă prin sistemul de certificate verzi. Acestea se acordă producătorilor de energie verde la injectarea în sistemul energetic a unor cantităţi de energie. Acestea sunt apoi preluate în mod obligatoriu de furnizori şi incluse în facturi, dar costurile cu acestea se recuperează de la consumatori, atât industrie, cât şi populaţie. Din cauza ameninţării marilor consumatori industriali cu relocarea sau închiderea unor uzine, autorităţile au realizat o schemă de exceptare, astfel că subvenţiile sunt plătite de micile firme şi de consumatorii casnici. România şi-a îndeplinit deja ţinta de energie regenerabilă asumată în faţa Comisiei Europene pentru 2020, de 24% din consumul total de energie, astfel că statul a redus subvenţiile, provocând pierderi producătorilor din surse regenerabile.   Înainte de tăieri, România avea cea mai generoasă schemă de sprijin pentru energia regenerabilă din Uniunea Europeană, în valoare de 10 miliarde de euro.   Din cauza excedentului de producţie, în acest moment doar Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt profitabile între producătorii de energie.   Cum stau marii producători de stat   Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a stabilit recent un preţ reglementat de 120,55 lei/MWh pentru energia livrată populaţiei de Hidroelectrica de la 1 ianuarie 2016, în creştere cu 5,5%, în timp ce pentru Hidroelectrica preţul reglementat a fost majorat la 162,51 lei/MWh, în urcare cu 2,57%.    Nuclearelectrica înregistra în anul 2013 un profit net de 423 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,93 de miliarde de lei. Anul trecut, însă, atât vânzările, cât şi profitul au scăzut. Câştigul net s-a situat la 133 de milioane de lei, în vreme ce afacerile s-au situat la 1,79 de miliarde.   Hidroelectrica este în continuare pe profit, fiind cel mai ieftin producător naţional de electricitate. Compania, deşi aflată în insolvenţă, consemna în anul 2013 un profit net de 718 milioane de lei, la vânzări de 3,08 miliarde de lei, în timp ce anul trecut înregistra un câştig istoric de 941 de milioane de lei la venituri de 3,4 miliarde de lei.   Cărbunele, cel mai afectat   Celălalt mare producător convenţional, Complexul Energetic Oltenia, a fost afectat la rândul său de scăderea preţurilor pe bursa de electricitate OPCOM. Compania înregistra un profit net de 118 milioane de lei în anul 2012, la o cifră de afaceri de 2,23 miliarde de lei, dar anul trecut a consemnat o gaură de 700 de milioane de lei la vânzări de 2,56 miliarde.

Compania a fost nevoită să facă restructurări masive.   În fine, Complexul Energetic Hunedoara înregistra în anul 2012 un profit net de 37,9 milioane de lei, mai mare decât cel înregistrat de Nuclearelectrica atunci – de 34 de milioane – dar în ultimii ani a consemnat pierderi masive şi a fost nevoită să ceară ajutor de la stat. Anul trecut, compania a avut pierderi de 352 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 670 de milioane de lei. Compania nu a putut achiziţiona la timp certificatele de carbon necesare, astfel că a primit un ajutor de stat de 167 de milioane de lei. În urma acestuia, societatea va trebui să separe din nou termocentralele Mintia şi Paroşeni de minele de huilă din Valea Jiului. Din cauză că nu a reuşit achiziţia de certificate de emisii, societatea a fost amendată de Ministerul Mediului cu 538 milioane de lei.