19 octombrie, stiritvr.ro: INFONOMIK. Cheltuiala cu gazele naturale. Facturile cresc cu 10 la sută
Ne pregătim cu toţii de sezonul rece, iar în această săptămână la INFONOMIK analizam cum trebuie să ne recalculam bugetele în funcţie de cheltuieli. Ligia Munteanu a verificat cât ne va costa încălzirea.
Data din calendar sau vremea de afară ne invită să ne gândim la iarnă şi la căldura pe care ne-o dorim în case în acest anotimp. Pentru mulţi, o iarnă grea înseamnă facturi de sute de lei la gaze.
Pentru consumatorii casnici, preţul gazelor naturale este reglementat de ANRE – Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei şi exprimat în lei pe MWh.
Pe factura de acasă gazul este contorizat în metri cubi.
Transformarea din metri cubi în MWh se face cu ajutorul Puterii Calorifice Superioare- PCS.
Ligia Munteanu ne explică în materialul video cum facem calculul.
VIDEO
http://stiri.tvr.ro/infonomik–cheltuiala-cu-gazele-naturale–facturile-cresc-cu-10-la-suta_66502.html
20 octombrie, digi24.ro: Cum profită China de războiul intern în cartelul petrolului
OPEC, cartelul ţărilor exportatoare de petrol, nu mai poate funcţiona ca un cartel. Statele membre au intrat în război. Nu mai fac front comun pentru controlul preţurilor ci, din contră, îşi fură unii altora clienţii oferind reduceri de preţ. Ţările din Orientul Mijlociu încearcă să ia cotă de piaţă de la Arabia Saudită chiar şi cu preţul unor încasări foarte mici. Dar când doi se bat, al treilea câştigă. Al treilea fiind China – la uşa ei se îngrămădesc toţi să-i dea petrol din ce în ce mai ieftin.
Războiul cartelului OPEC cu America s-a transformat într-un război intern. Arabia Saudita, vioara întâi din grup, nu mai dă tonul preţurilor fiindcă au apărut vocile discordante. Colegii din cartel încearcă să îi fure clienţii oferind preţuri mai atractive. Nu tuturor, ci doar celor care contează. Câmpul de luptă e regiunea Asia-Pacific, arată Bloomberg, fiindcă prognozele arată că acolo se va înregistra o treime din cererea globală. Doar din China va veni peste un sfert din creşterea consumului de petrol de anul viitor, arată calculele agenţiei internaţionale de energie.
Pentru a cuceri o bucată cât mai mare din piaţa chineză, colegii de cartel ai saudiţilor au început să dea puternic în preţuri. Nu mai ieftinesc ţiţeiul în tandem ci o iau înainte destul de puternic. Acum diferenţa de preţ dintre petrolul oferit de Kuveit ţărilor din Asia şi cel oferit de Arabia Saudită e mai mare ca oricând. Iar prăpastia creşte rapid.
Irakienii încearcă să le strice afacerile saudiţilor. Anumite sortimente de petrol sunt vândute cu aproape 4 dolari mai ieftin decât vinde Arabia Saudită.
Bătaia reducerilor însă se poartă şi cu alte ţări, nu doar cu Arabia Saudita. Qatar-ul atacă Abu Dhabi oferind cea mai mare reducere din ultimii doi ani la un sortiment pe care îl vând şi colegii din OPEC. Perioada promoţiilor la petrol are loc după lupta pentru cota de piaţă dintre OPEC şi ţările din afara cartelului, America în principal. Însă dacă aceştia au scăzut producţia, războiul nu s-a terminat ci doar s-a mutat în curtea OPEC.
Producţia americanilor a scăzut iar în ultimul an, în care preţul ţiţeiului s-a înjumătăţit, au fost trase pe linie moartă jumătate din sondele din ţară. Pentru ţările OPEC a fost însă un război scump. Ieftinirea forţată le-a scăzut atât de mult veniturile din comerţul cu ţiţei încât Arabia Saudită e aşteptată să înregistreze un deficit bugetar de 20% din PIB în acest an.
Ar putea merge din rău în mai rău. Războiul intern din OPEC poate ţine preţurile jos mult timp. Mai mult, competiţia din interiorul cartelului se va intensifica şi mai tare când Iranul va avea sancţiunile ridicate. A anunţat deja că vrea să crească puternic producţia de petrol şi să-şi recapete poziţia în piaţă.
Petrolul iranian ar înlocui practic petrolul saudit sau irakian, iar pentru a câştiga contracte, Iranul ar putea oferi reduceri semnificative de preţ pentru a fura clienţii colegilor din cartel. China abia aşteaptă. Între timp profită de ţiţeiul ieftin importând cantităţi aproape record. Nu consumă tot ce cumpără, ci înmagazinează mult, în caz că petrolul se va scumpi pe viitor.
21 octombrie, oranoua.ro: Vasile Iuga: “URSS a însemnat puterea sovietelor și electrificare, Europa înseamnă Uniunea Energetică și interconectarea conductelor de gaze”
Dacă s-a spus despre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) că înseamnă puterea sovietelor și electrificarea țării, atunci se poate spune că Uniunea Europeană înseamnă Uniunea Energetică a statelor membre UE și interconectarea sistemelor naționale de conducte de transport de gaze naturale din Europa, a declarat directorul general pentru Europa de Sud-Est al firmei de consultanță PwC, Vasile Iuga, la o conferință pe teme energetice.
“S-a spus că URSS înseamnă puterea sovietelor plus electrificare, noi spunem că Europa înseamnă Uniunea Energetică și interconectarea conductelor de gaze naturale”, a spus Iuga, în finalul intervenției sale din deschiderea conferinței “Uniunea Energetică. Priorități energetice regionale concurente, nevoi convergente. Care este viitorul strategiei europene pentru securitate energetică?” din cadrul Bucharest Forum 2015, organizat de Institutul Aspen, la care au mai participat vicepreședintele Comisiei Europene (CE) pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, ministrul Energiei Andrei Gerea și Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinari speciale și reprezentant special pentru securitate energetică al Guvernului României
Iuga l-a parafrazat astfel, mai mult sau mai puțin ironic, pe liderul URSS Vladimir Ulianov Ilici Lenin, care, într-un discurs susținut în 1920 la Kremlin, a spus: “Comunismul înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea întregii țării, devreme ce industria nu se poate dezvolta fără electricitate”.
“Congresul Sovietelor va discuta un raport asupra electrificării Rusiei, astfel încât să punem pune la punct aspectele tehnologice ale unui plan cuprinzător de reabilitare a economiei naționale despre care am mai vorbit. Nu se poate vorbi despre reabilitarea economiei naționale și nici despre comunism decât dacă punem Rusia pe o bază tehnologică mai înaltă decât cea care a existat până acum. Comunismul înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea întregii țării, devreme ce industria nu se poate dezvolta fără electricitate. Este o sarcină pe termen lung, a cărei îndeplinire va dura cel puțin 10 ani, cu condiția implicării unui număr mare de experți în tehnologie”, a spus Lenin în 1920.
Creșterea capacității de interconectare a sistemelor naționale de transport de gaze naturale din Europa, prin asigurarea fluxului bidirecțional al gazelor în interiorul Uniunii și între statele membre, este unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Energetice, în vederea sporirii securității aprovizionării și independenței energetice a UE, prin diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile de gaze din Rusia.
În prezent, gigantul rus de stat Gazprom asigură circa un sfert din consumul anual de gaze naturale ale UE, însă gradul de dependență gazeiferă de Rusia diferă foarte mult în interiorul Uniunii. Astfel, dacă România este pe cale să renunțe cu totul la importurile de la Gazprom, alte țări sunt aproape 100% dependente de gazele rusești.
21 octombrie, amosnews.ro: Mihai Tudose a participat la lucrările celei de-a XXV-a sesiuni a Comisiei mixte româno-chineze de cooperare economică
Mihai Tudose, Ministrul Economiei, Comertului si Turismului a sustinut, in cadrul lucrarilor celei de-a XXV-a sesiuni a Comisiei mixte romano-chineze de cooperare economica desfasurata indata de 20 octombrie a.c., la Beijing, transpunerea si in plan economic a relatiilor politice excelente romano-chineze, prin fructificarea pragmatica a potentialului celor doua economii.
Demnitarul roman a apreciat nivelul ridicat al exportului romanesc in R.P. Chineza, care a atins, in 2014 cea mai mare valoare de pana acum (759,4 mil. dolari SUA), precizand, totodata, preocuparea majora a Romaniei de a reduce deficitul balantei comerciale. In acest sens, a formulat propuneri concrete menite sa conduca la realizarea unui echilibru dinamic al schimburilor comerciale bilaterale si a mentionat promovarea, cu precadere, la export, a produselor cu valoare adaugata ridicata, cum sunt echipamente si utilaje energetice, componente pentru turbine hidro si termo, echipamente electrice de baza si pentru retele electrice, masini-unelte la tema, produse chimice, material rulant si altele.
De asemenea, o alta categorie de exporturi romanesti pe piata chineza, care pot contribui la realizarea obiectivului mentionat, este alcatuita din produse agricole si agro-alimentare: vinurile, ape minerale, carne si produse din carne de porc, carne de vita si produse procesate din carne, animale vii, produse de origine vegetala, animale pentru reproductie. A fost reiterata solicitarea ca autoritatile chineze sa trateze cu prioritate si sa impulsioneze parcurgerea procedurilor interne de autorizare si facilitare a accesului pe piata a produselor respective; a fost prezentata, totodata, posibilitatea implicarii partenerilor chinezi in proiecte si actiuni comune de cooperare in productie prin valorificarea potentialului considerabil agro-alimentar al economiei Romaniei.
In cadrul lucrarilor Comisiei Mixte, co-presedintii acesteia, Mihai Tudose, ministrul Economiei, Comertului si Turismului, pentru partea romana si Zhong Shangau, reprezentantul pentru Comertul International al Chinei, cu rang de ministru, pentru partea chineza, au prezentat evolutiile recente din economiile celor doua tari, au analizat atat rezultatele colaborarii economice si comerciale de la reuniunea precedenta a Comisiei mixte, cat si problemele existente in cadrul acesteia, propunand modalitati de dezvoltare in continuare a relatiilor economice bilaterale.
In ceea ce priveste stadiul proiectelor de cooperare aflate in negociere in domenii cum sunt energia electrica, petrol si gaze, petrochimia s-a convenit necesitatea concretizarii acestora cat mai curand posibil.
Partea romana a propus, printre altele, stimularea cooperarii in realizarea de parcuri industriale, in domeniul IMM-urilor, IT&C, dezvoltarea cooperarii financiar-bancare.
Propunerile au fost primite cu interes de partenerii chinezi, presedintele partii chineze, precizand ca anul viitor vor fi organizate misiuni economice destinate cunoasterii mai bune a potentialului economiei romanesti in investitii si pentru identificarea produselor care pot avea ca destinatie piata chineza. De asemenea, a subliniat ca Romania este unul dintre cei mai importanti parteneri ai Chinei din Europa Centrala si de Est, precum si un membru cu pondere insemnata in cadrul Uniunii Europene. Oficialul chinez si-a manifestat dorinta de impulsionare a cooperarii economice si comerciale dintre cele doua tari, in concordanta cu nivelul legaturilor prietenesti dintre ele.
Comisia mixta este principalul organism care analizeaza stadiul relatiilor economice bilaterale si perspectivele acestora pentru perioada urmatoare. Reuniunea precedenta a avut loc la Bucuresti, la 17 octombrie 2014 si s-a convenit ca viitoarea sesiune a Comisiei mixte sa aiba loc tot la Bucuresti, in 2016, la o data ce va fi stabilita ulterior.
Ministrul Economiei, Comertului si Turismului, Mihai Tudose conduce in China, in perioada 19-24 octombrie a.c., o delegatie ce efectueaza o vizita de lucru, din care fac parte Costin Mihalache, secretar de stat in cadrul Secretariatului General al Guvernului Romaniei, Florin Vodita, secretar de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Turismului, Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Dumitru Baiculescu, presedinte Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Petre Nicolescu, presedinte Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Nicolae Minea, presedinte Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Energiei, IMM-urilor si Mediului de Afaceri, precum si ai companiilor CN TRANSELECTRICA SA, S.N. a APELOR MINERALE, SC PALACE DUMBRAVA SRL, S.C. CUPRUMIN SA, CNCF CFR SA.
Agenda vizitei la Beijing prevede participarea delegatiei romane, cu scopul promovarii investitiilor, la reuniunea organizata de Ambasada Romaniei din Beijing, in data de 21 octombrie, dar si la seminarul de afaceri dedicat Romaniei, organizat in data de 23 octombrie in cadrul China Overseas Investment Fair-COIFAIR.
Conform statisticii romanesti, schimburile comerciale bilaterale s-au ridicat in anul 2014 la 3,9 miliarde dolari, cu 18,2% mai mult decat in anul 2013. Exportul romanesc a fost de 759,4 milioane dolari, cu 14,4 mai mult decat in 2013, iar importul din China a fost de 3,1 miliarde dolari, inregistrand o crestere de 19,2%.
In primele 7 luni din acest an schimburile bilaterale au fost de 2,1 miliarde dolari, din care exportul romanesc a fost de 355,9 milioane dolari.
Conform datelor Registrului vamal al R.P.Chineze, valoarea comertului bilateral in 2014 a fost de 4,75 miliarde USD, in crestere cu 17,8% fata de 2013, din care importul din Romania a fost de 1,52 miliarde USD, in crestere cu 26,0% fata de anul precedent, iar exportul chinez a fost de 3,23 miliarde USD, in crestere anuala de 14,3%.
Pentru primele 7 luni din 2015, datele chineze arata ca valoarea schimburilor a fost de 2,57 miliarde USD;importul din Romania a fost de 770,95 milioane USD, iar exporturile chineze in Romania au atins 1,80 miliarde USD.
La finele lunii august 2015, conform datelor oferite de Oficiul National al Registrului de Comert, erau inregistrate in Romania 11753 de companii cu participare chineza la capital, valoarea capitalului investit direct fiind de 402,3 milioane dolari. China ocupa locul 18 in clasamentul investitorilor straini in Romania si detine 0,74% din capitalul total investit.
21 octombrie, profit.ro: Rompetrol trece pe profit la 9 luni, deși ieftinirea țițeiului a tăiat un sfert din cifra de afaceri a companiei
KMG International, fosta Rompetrol Group, controlată de compania kazahă de stat KazMunayGas, a trecut pe profit după primele nouă luni ale anului, cu un rezultat net de 11,4 milioane de dolari, față de o pierdere de 30 milioane de dolari în perioada similară a anului trecut, deși cifra de afaceri a companiei a scăzut cu 25%, la 7,7 miliarde de dolari, din cauza reducerii cotațiilor internaționale la țiței și produse petroliere.
Grupul a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, un rezultat operațional (EBITDA) de 136,1 milioane de dolari, în creștere cu 11% față de nivelul consemnat în perioada similară din 2014. În perioada iulie – septembrie, profitul operațional s-a ridicat la 54,1 milioane de dolari, potrivit unui anunț al KMG International remis Bursei de Valori București.
Cantitatea de materie primă procesată de cele trei unități de producție ale KMG International (rafinăria Petromidia Năvodari, rafinăria Vega Ploiești și divizia de petrochimie) în perioada ianuarie – septembrie a fost de 4,5 milioane de tone, în creștere cu 11% față de primele nouă luni din 2014.
“În contextul în care sectorul de rafinare a fost puternic afectat de criza financiară, strategia noastră pe termen lung a vizat extinderea și modernizarea rafinăriei Petromidia Năvodari, dezvoltarea segmentului de retail în România, Bulgaria, Moldova și Georgia, dar și a celui de trading în Turcia, Franța, Spania sau Singapore”, a declarat directorul general al KMG International, Zhanat Tussupbekov.
Vânzările de produse finite (trading, exporturi) realizate de entitățile grupului către stațiile Rompetrol și partenerii comerciali din regiunea Mării Negre și a Mării Mediterane s-au majorat cu 6%, pâna la un nivel de 5,6 milioane de tone. Peste 36% din această cantitate a fost livrată prin subsidiarele din România, Georgia, Moldova, Bulgaria, iar restul – prin KMG Trading Elveția și Dyneff Franța – Spania. Luna trecută, KMG International a semnat un acord cu grupul chinez CEFC China Energy pentru vânzarea unui pachet de 51% din acțiunile distribuitorului francez de carburanți Dyneff, tranzacția, a cărei valoare nu a fost dezvăluită, urmând să fie perfectată până la finele anului.
Exporturile Rompetrol Rafinare pe plan regional au crescut, în primele nouă luni ale anului, cu circa 28%, respectiv cu peste 350.000 de tone. Pe plan intern, vânzările de produse finite ale grupului prin subsidiarele Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream și Rompetrol Gas au atins, în primele nouă luni, un volum de circa 1,76 milioane de tone, în creștere cu 3% față de perioada similară din 2014.
Rompetrol Rafinare a oprit, în perioada 11 octombrie – 20 noiembrie, activitatea rafinăriei Petromidia și a diviziei de petrochimie, în vederea desfășurării reviziei generale programate, ce are loc o dată la 5 ani. Nivelul total al lucrărilor și investițiilor realizate în această perioadă este estimat la 77,5 milioane de dolari.
Cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone de materie primă pe an, Petromidia Năvodari este principalul activ al Rompetrol Rafinare și KMG International, fiind cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne unități de profil din zona Mării Negre.
Rețeaua de distribuție a carburanților Rompetrol în România este formată din peste 740 de puncte de alimentare (stații Rompetrol, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 și 20 mc), 230 de stații distribuție GPL auto, 9.000 de puncte de distribuție butelii, 3 stații de îmbuteliere GPL la Constanța, Arad și Bacău, dar si 8 depozite (Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleul Silvaniei, Vatra Dornei, Zărnești, Onești, plus unul în incinta rafinăriei Petromidia).
România vrea să vândă, până la jumătatea anului viitor, participația de 26,7% din acțiunile deținute la Rompetrol Rafinare, acționarul majoritar al companiei, KMG International, fiind până în prezent singurul potențial cumpărător, a declarat, recent, ministrul Energiei, Andrei Gerea. Guvernul a anunțat anterior că vrea să obțină cel puțin 200 de milioane de dolari din vânzarea participației de 26,7% la Rompetrol Rafinare și va organiza licitația astfel încât să fie în conformitate cu reglementările UE, după ce a semnat, în 2013, un acord cu KMG privind vânzarea acțiunilor.
Statul român și The Rompetrol Group NV au încheiat în 2013 un Memorandum de înțelegere cu privire la termenii acestei tranzacții. Astfel, pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acțiuni să se facă cu prioritate către kazahi, la prețul de 200 milioane de dolari, cele două părți au convenit ca restul de 18% din ceea ce deține statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puțin încă trei ani. O altă parte a înțelegerii este ca partea kazahă să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiții în valoare de un miliard de dolari pentru investiții în proiecte energetice din România.
21 octombrie, focus-energetic.ro: Gazoductul Giurgiu-Ruse, gata la începutul lui 2016
Ministrul bulgar al Energiei, Temenuzka Petkova, şi-a exprimat marţi speranţa că la începutul lui 2016 va fi finalizat interconectorul de gaze dintre România şi Bulgaria, acesta urmând să fie primul interconector de gaze din Bulgaria, transmite BTA, potrivit Agerpres.
„Purtăm negocieri cu colegii noştri din România care s-au angajat să construiască o staţie de comprimare pe teritoriul lor. Această staţie este inclusă în planurile de investiţii ale Transgaz şi sper că va deveni realitate. Aceasta ne va permite oportunitatea de beneficia de o conexiune în sistem revers, ceea ce este foarte important pentru noi în acest proiect”, a declarat Temenuzka Petkova cu ocazia demarării unui proiect de extindere a capacităţi de stocare a depozitului de gaze de la Chiren.
Ministrul bulgar al Energiei a mai spus că au fost depuse patru oferte la procedura de licitaţie pentru selectarea unui contractor care să realizeze interconectorul de gaze dintre România şi Bulgaria, iar comisia urmează să deschidă aceste oferte pentru a vedea cine sunt candidaţii şi care sunt condiţiile pe care le oferă.
După ce compania selectată anterior s-a retras din contract, la mijlocul lunii trecute compania Bulgartransgaz a invitat firmele interesate să construiască acest interconector să depună oferte până la data de 16 octombrie, scrie Agerpres.
Proiectul privind construirea unui interconector de gaze între România şi Bulgaria este implementat în comun de operatorii de transport de gaze naturale din cele două ţări Transgaz şi Bulgartransgaz. Cele două companii au primit o finanţare de până la 8,9 milioane de euro pentru acest proiect în cadrul Programului European de Recuperare a Energiei (EEPR).
Conducta Giurgiu-Ruse va avea o lungime totală de circa 25 kilometri, dintre care 15,4 kilometri pe teritoriul Bulgariei, 5,2 kilometri pe cel al României, iar 4,14 kilometri reprezintă traversarea subterană a fluviului Dunărea. Totodată, vor fi construite şi două staţii de măsurare a parametrilor tehnici ai gazelor naturale.
Conducta de gaze Giurgiu-Ruse va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an dinspre Bulgaria către România, iar capacitatea dinspre România spre Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an.
Valoarea totală estimată a proiectului este de 24 de milioane euro, iar 8,9 milioane de euro sunt asigurate de Comisia Europeană. Finanţarea din partea companiei bulgare Bulgartransgaz se ridică la 14 milioane euro, iar compania românească Transgaz participă cu 10 milioane de euro.
21 octombrie, postare pe blog: Redevenţele petroliere şi statul de drept (sau despre cum îşi pierde statul român respectul de sine)
Sursa:
O bună parte a mediului politic şi mediatic din România continuă să promoveze sau să persiste în confuzie atunci când vine în discuţie problema beneficiului statului român din activităţile petroliere, popular cunoscut că „regimul redevenţelor petroliere”.
Nimeni nu a reuşit să identifice până în prezent un argument logic, legal şi economic, o adevărată “notă de fundamentare” a interesului public în baza căreia se promovează iniţiativele de revizuire a sistemului fiscal aplicabil petroliștilor.
Ideea care a fost cea mai vehiculată este aceea că “redevenţele actuale au expirat la 31 decembrie 2014, deci trebuie adoptat un nou sistem de redevențe”. Şi, desigur, cotele acestor noi redevenţe trebuie să fie mai mari… Să vedem însă ce prevede legislaţia aplicabilă în „statul de drept” România.
Actul normativ care este vehiculat în susţinerea campaniei de modificare a cadrului de prelevare a veniturilor statale din activităţi petroliere este Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom – S.A. Bucureşti, intrată în vigoare la 9 decembrie 2004. Articolul 10 din această lege prevede, la alineatul 2, că:
„Până la data de 31 decembrie 2014, cu excepţia cerinţelor contrare ale legilor sau reglementărilor general aplicabile în Uniunea Europeană, care devin aplicabile României, regimul de impozitare aplicabil activităţilor de explorare şi producţie ale societăţii (n.n. Petrom) şi filialelor sale nu va deveni, indiferent sub ce formă, mai oneros pentru societate, inclusiv prin majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite cu privire la explorare şi producţie.”
Alineatul 4 al aceluiaşi articol stabileşte că:
„Prevederile alin. (1), (2) şi (3) se aplică, pe întreaga perioadă în care sunt aplicabile societăţii şi celorlalte societăţi care întreprind activităţi de explorare şi exploatare petrolieră şi de gaze naturale în România.”
În primul rând trebuie clarificat că prin „regim de impozitare” trebuie înţelese toate impozitele şi taxele aplicabile companiilor petroliere din sfera activităţilor de explorare şi producţie, exceptând redevenţele care nu pot fi asimilate impozitelor, acestea având o natură juridică asimilată mai degrabă chiriilor.
Textul de lege enunţat mai sus nu poate fi înţeles în sensul că la 31.12.2014 regimul de impozitare aplicabil companiilor petroliere din România ar fi „expirat”, iar activităţile petroliere ar rămâne astfel nereglementate fiscal. Textul în cauză pur şi simplu oferă o garanţie că sistemul fiscal aplicabil la data adoptării legii respective nu va fi modificat, cel puţin până la data limită, într-un sens mai dezavantajos pentru operatorii petrolieri. De asemenea, nu se poate susţine că odată trecut termenul limită, ar exista vreo obligaţie sau necesitate de a revizui sistemul fiscal respectiv sau de a se introduce noi impozite şi taxe.
Dar oare politicienii avocaţi ai majorării fiscalităţii aplicabile companiilor petroliere, şi guvernele României din 2004 încoace şi-au respectat această obligaţie de a nu modifica cadrul fiscal până la 31 decembrie 2014?
În mod regretabil pentru credibilitatea lor, nu. Introducerea impozitului de 60% asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale prin Ordonanţa nr. 7/2013, deci în perioada garanţiilor fiscale date prin legea nr. 555/2004, reprezintă evidenţa ipocriziei în politică românească de reglementare a sectorului petrolier.
În ceea ce priveşte redevenţele, art. 15 din legea respectivă stabileşte că:
„(1) Pe o perioadă de 10 ani de la data finalizării vor fi menţinute nivelul procentual, bază şi modalitatea de calcul al redevenţelor datorate de societate conform contractelor individuale de concesiune încheiate de aceasta, aplicabile la data intrării în vigoare a prezenţei legi.
(2) Până la data de 31 decembrie 2014, prevederile alin. (1) se aplică, la cerere, tuturor titularilor de acorduri individuale de concesiune în domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, încheiate cu ANRM.”
Şi aceste prevederi trebuie înţelese în sensul unei garanţii legale, nicidecum a menţinerii nivelului redevenţelor până la un termen limită după care acesta a “expirat” şi trebuie, vrând-nevrând, modificat. Şi dacă ar if să acceptăm teoria “expirării” redevenţelor, oare cum se explică că după cei 10 ani operatorii au continuat să plătească redevenţe şi statul să încaseze? Prin simpla realitate că redevenţele sunt valabile în temeiul contractelor de concesiune, pe întreaga perioadă a derulării acestor contracte. Mai mult, pentru ceilalţi concesionari petrolieri, alţii decât Petrom, legea stabileşte, în alin. 2, opţiunea acestora (şi nu obligaţia) de a beneficia de respectiva garanţie legală. Iar dacă redevenţele, în cazul societăţii Petrom, sunt datorate „conform contractelor individuale de concesiune încheiate”, oare nu este necesar, ca în cazul oricărui contract, ca pentru modificarea acestora, după cei 10 ani, să fie necesar acordul Petrom?
Prin urmare, „redevenţele” nu au „expirat”.
Asemenea prevederi legale s-au dorit ca o reflecţie a standardelor internaţionale în domeniul (atragerii şi garantării) investiţiilor străine pe termen lung, realizate în sectoarele cu investiţii de capital intensiv şi ridicat, cum ar fi, industria extractivă, infrastructură, utilităţi sau în finanţările de proiecte strategice. Unii specialişti vorbesc de altfel despre o ramură de drept internaţional de sine stătătoare, respectiv, lex petrolea.
Legislaţia românească a preluat această practică internaţională în domeniul petrolier, astfel încât la orice moment din ultimi 25 de ani aceasta s-a fundamentat pe principiul stabilităţii în contractele de concesiune petrolieră, după cum se poate vedea în cele ce urmează:
Art. 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 160/1999 privind instituirea unor măsuri de stimulare a activităţii titularilor de acorduri petroliere şi subcontractanţilor acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri:
„Titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere, în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, beneficiază de următoarele măsuri de stimulare a activităţii:
- a) pe perioada derulării acordului petrolier vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia;”
Art. 5 din Legea nr. 66/1992 privind acordarea unor facilităţi pentru atragerea de capital străin în domeniul explorării şi exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze:
“Facilităţile care se acordă investitorilor străini, potrivit prezenţei legi, se stabilesc, pentru fiecare contract în parte, pe întreaga durată a contractului, care nu poate fi mai mare de 30 de ani.”
Legea petrolului nr. 134/1995:
“Art. 13: Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, în condiţiile existente la data încheierii.
Art. 42: Prevederile acordurilor petroliere, încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezenţei legi şi aprobate de Guvern, rămân valabile în condiţiile în care au fost încheiate pe întreaga lor durată.”
Legea petrolului nr. 238/2004:
„Art. 61 (1): Prevederile acordurilor petroliere aprobate de către Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate.”
Se poate conchide că principiul stabilităţii legislative în sfera concesiunilor petroliere este consacrat, în mod expres, prin legea romană. În spiritul aceleaşi practici internaţionale favorabile investiţiilor străine, marea majoritate, dacă nu chiar toate concesiunile petroliere încheiate de statul român conţin clauze de stabilitate.
Clauzele de stabilitate reprezintă un standard intens uzitat în contractele dintre state şi investitori privaţi, prin care se reglementează problematica schimbărilor legislative pe durata derulării obiectului contractului. Din perspectiva statului, clauză de stabilitate este de natură să atragă investiţii străine şi transfer de tehnologie, oferindu-le acestora garanţia stabilităţii cadrului legal. Din perspectiva investitorului privat, raţiunea acestei clauze este de a obţine garanţii împotriva riscului ca acţiunea unilaterală a statului (prin adoptarea de legi sau politici subsecvente) să nu afecteze echilibrul contractual şi condiţiile investiţiei.
În practică, clauzele de stabilitate îmbracă trei forme: (i) clauze de tip „îngheţare” (engl: „freeze”) prin care cadrul legislativ existent la data încheierii concesiunii este „îngheţat” pe toată durata proiectului, (ii) clauze de asigurare a echilibrului economic contractual care prevăd un cadru flexibil de negociere între investitor şi stat în scopul adaptării contractului şi a menţinerii echilibrului contractual raportat la noi modificări legislative, şi, (iii) clauze de tip hibrid, reprezentând o combinaţie a primelor două tipuri.
Practica arbitrală internaţională (ICSID) recunoaşte caracterul legal şi obligatoriu al unor asemenea clauze de stabilitate ca parte a dreptului internaţional şi ca expresie a principiilorpacta sunt servanda (contractul are putere de lege între părţi) şi al executării cu bună credinţă a obligaţiilor contractuale. A nu se înţelege că prin clauză de stabilitate este afectată capacitatea de exercitare a suveranității statale, de pildă, prin adoptarea de acte normative. Clauzele de stabilitate stabilesc însă obligaţia statului de a acţiona cu bună credinţă şi, în cazul în care clauza este nerespectată, să acorde despăgubiri investitorului (vezi cauzele Liamco v Libya, Aminoil v Kuwait, Revere Copper v OPIC). În speţăParkerings v Lithuania, instanţă arbitrală a reţinut că:
„Este dreptul şi privilegiul de netăgăduit al oricărui stat să îşi exercite suverantitatea legislativă. Orice stat are dreptul şi discreţia să adopte, să modifice sau să abroge o lege. Exceptând atunci când există un contract încheiat ce conţine o clauză de stabilitate sau o clauză similară, nu este nimic de obiectat în legătură cu modificarea cadrului legislativ existent la momentul la care un investitor a decis să efectueze o investiţie. De fapt, orice om de afaceri sau investitor este conştient că legile vor evolua pe parcursul timpului. Ceea ce este însă interzis este ca un stat să acţioneze injust, nerezonabil sau inechitabil în exerciţiul puterii sale legislative.”
Într-o altă speţa care privea existenţa unei clauze de stabilitate fiscală, Burlington v Ecuador, instanţă arbitrală a reţinut că:
„în cazul unei modificări a sistemului de impozitare sau al introducerii sau eliminării unor impozite ce nu au fost prevăzute în contract (n.a. contractul cu investitorul), şi care au impact asupra economiei contractului, un factor de corectare va fi aplicat procentelor de împărţire a producţiei, astfel încât să se absoarbă creşterea sau reducerea fiscală.”
De asemenea, Curtea Supremă din Estonia a decis în decembrie 2013 că este neconstituţională o modificare legislativă a guvernului estonian din anul 2011 referitoare la mărirea taxelor pentru extracţia de resurse minerale înainte de expirarea perioadei de stabilitate prevăzută de legislaţia existentă. În legea adoptată în anul 2009 era prevăzută o perioadă de 5 ani până în anul 2015 de stabilitate a taxelor pentru extracţia de resurse minerale.
În practica internaţională există numeroase exemple când schimbările de regim al redevenţelor petroliere s-au aplicat numai la concesiunile noi, respectând astfel stabilitatea concesiunilor existente (ex. SUA concesiunile federale offshore, Irlanda, Noua Zeelandă, Grecia, Africa de Sud, Canada-Newfoundland).
Deşi este preferabil ca să fie respectată stabilitatea contractuală, în cazul în care totuşi au fost adoptate impozite pe sectorul upstream care afectează nefavorabil titularii de concesiuni petroliere, este necesară implementarea unor soluţii contractuale care să restabilească echilibrul financiar al concesiunii. Un exemplu din regiune în acest sens este Albania, unde compania Transatlantic Petroleum poartă discuţii cu guvernul albanez pentru a neutraliza impactul negativ a unui impozit pe extracţia de resurse minerale.
Nerespectarea stabilităţii regimului fiscal pentru concesiunile existente şi impunerea unui regim de redevenţe/fiscal neatractiv pentru investiţii are consecinţe negative asupra ţării respective pe termen mediu şi lung, întrucât duce la diminuarea investiţiilor sau descurajarea investiţiilor noi şi posibile litigii cu operatorii afectaţi. Un exemplu în acest sens este Ucraina care a modificat negativ regimul redevenţelor pentru concesiunile existente, ceea ce a dus la diminuarea semnificativă a investiţiilor şi la litigii cu operatorii (ex. JKX Oil & Gas).
Despre tratatele internaţionale de protecţie a investiţiilor care instituie obligaţii în sarcina statului român de tratament echitabil, nediscriminatoriu la adresa investitorilor şi de respectare a contractelor încheiate cu aceştia, am mai scris şi nu voi mai reveni aici.
Important de reţinut este că atunci când statul român doreşte, la modul înţelept şi serios, să reconsidere sistemul de impozitare şi redevenţe aplicabile sectorului petrolier, acesta va trebui să ţină cont de:
– Propria legislaţie privind stabilitatea în contractele de concesiune petrolieră;
– Contractele de concesiune pe care le-a încheiat şi care conţin clauze de stabilitate;
– Tratatele bilaterale de protejare a investiţiilor;
Impunerea unui nou sistem de impozitare şi redevenţe în domeniul petrolier va atrage în mod cert, cel puţin din punct de vedere legal, răspunderea statului român. Efectele negative în planul încrederii investitorilor în mediul investiţional românesc vor fi, de asemenea, semnificative. Posibilul „exit” al unor operatori petrolieri ca urmare a impactului negativ al noului cadru de fiscalizare, va transforma „independența de importuri” a României într-o anecdotă sezonieră.
De-a dreptul ilar este că o modificare a regimului fiscal şi al redevenţelor aplicabil concesiunilor existente ar oferi opţiunea legală concesionarilor petrolieri să considere că această modificare nu le este aplicabilă (practic, ne aflăm în faţa unei clauze de stabilitate de tip hibrid), în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul concesionării bunurilor proprietate publică, respectiv, a articolului 54:
„(1) Raporturile contractuale dintre concedent şi concesionar se bazează pe principiul echilibrului financiar al concesiunii între drepturile care îi sunt acordate concesionarului şi obligaţiile care îi sunt impuse.
(2) Concesionarul nu va fi obligat să suporte creşterea sarcinilor legate de execuţia obligaţiilor sale, în cazul în care această creştere rezultă în urmă:
- a) unei măsuri dispuse de o autoritate publică;”
Prin urmare, cu preţul de a îşi încălca propria legislaţie, obligaţiile contractuale asumate prin contractele de concesiune petrolieră şi obligaţiile derivând din tratate internaţionale, statul român ar da naştere unei situaţii prin care noile sale măsuri fiscale să nu aibă finalitate în privinţa operatorilor petrolieri existenţi.
Considerăm că respectarea Constituţiei României, în special articolul 56 alineatul (2) care prevede că “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”, presupune respectarea următoarelor principii în definirea oricărui impozit suplimentar asupra profiturilor (“ISP”) operatorilor upstream:
- ISP poate fi aplicat în cel mai rău caz numai asupra părţii din profit care reprezintă câştiguri extraordinare peste randamentele normale din această industrie, în cazul în care există asemenea profituri.
Aplicarea ISP asupra părţii de profit reprezentând randamente normale pentru această industrie contravine Constituţiei care prevede o impunere justă a contribuabililor din toate sectoarele cu aceeaşi cotă de impozit pe profit.
Practica internaţională cunoaşte următoarele instanţe care asigură că ISP se aplică numai la aceste profituri extraordinare:
- Deducerea imediată la momentul înregistrării în contabilitate a costurilor de explorare, inclusiv cele capitalizate contabil;
- Deducerea imediată, la momentul înregistrării în contabilitate, a costurilor cu investiţiile;
- Acordarea unor deduceri suplimentare pentru baza de calcul a ISP sau a unor credite fiscale;
- Indexarea pierderilor pentru ISP.
În acest sens, merită menţionată decizia Curţii Constituţionale din Italia din februarie 2015 care a declarat că neconstituţional un impozit suplimentar pe profitul companiilor din sectorul energetic. Argumentele Curţii s-au referit inclusiv la faptul că acest impozit suplimentar se aplică asupra întregului profit în loc să fie aplicat numai asupra părţii din profituri reprezentând câştiguri extraordinare faţă de nivelul normal de rentabilitate pentru această industrie.
- În cazul când ISP se va aplica şi asupra concesiunilor existente, nerespectându-se stabilitatea acestora, pentru a se asigura respectarea principiului justeţii, că profiturile impozabile realizate începând cu data intrării în vigoare a ISP să fie determinate cu aceleaşi reguli, indiferent dacă sunt realizate pe baza investiţiilor efectuate înainte sau după intrarea în vigoare a ISP.
Considerăm că o eventuală stabilire a unor condiţii mai favorabile pentru investiţiile noi la calculul ISP (ex. deducere mai rapidă sau deducere suplimentară mai mare) ar fi neconstituţională în sensul că ar discrimina investitorii care au realizat investiţii până la data intrării în vigoare a ISP comparativ cu noi investitori.
- În cazul când viitorul regim va menţine atât ISP cât şi redevenţe, considerăm că este necesar ca redevenţele să fie deduse din ISP printr-un mecanism de credit fiscal (sau ISP să fie scăzut din redevenţe) pentru a nu realiza o dublă impunere a operatorilor sau chiar triplă, având în vedere impozitul pe profit aplicabil tuturor contribuabililor.
În cele mai multe jurisdicţii care au un regim de ISP nu sunt aplicate redevenţe, sau acestea prezintă o cotă mică ori sunt scăzute din ISP datorat.
Soluţia raţională și legală este ca statul român să angajeze discuţii transparente, argumentate şi directe cu companiile petroliere pentru a identifica soluţii în avantajul ambelor părţi (şi nu prin așa-zisa „dezbatere publică” a unui proiect de lege, care, o ştim cu toţii, a devenit un exercițiu superficial și pur formal). Cu alte cuvinte, deşi concesiunile petroliere româneşti conţin clauze de stabilitate de tip freeze, Guvernul român trebuie să demonstreze pragmatism şi viziune şi să urmeze mecanismul specific unor clauze de „echilibrare economică”.
De asemenea, Guvernul român trebuie să reflecteze asupra capacităţii sale administrative şi politice pe termen lung, având în vedere că este foarte posibil să ajungem la aplicarea unor regimuri juridice variate funcţie de legislaţia sub imperiul căreia au fost încheiate diferitele concesiuni petroliere. A stabili noi impozite şi redevenţe acum, pentru a fi modificate din nou în câţiva ani, funcţie de zbaterile politice şi electorale sau incapacitatea administrativă, va eroda până la cota de avarie credibilitatea mediului investiţional din România.
Continuând abordarea hazardată, superficială şi politicianistă a problematicii „redevenţelor”, inclusiv prin încălcarea propriei legislaţii şi a unor obligaţii contractuale asumate, statul riscă să îşi piardă respectul de sine.
22 octombrie, romaialibera.ro: CE Oltenia nu mai are restanţe la buget. Ce a declarat șeful ANAF
Complexul Energetic Oltenia și-a plătit datoriile la bugetul general consolidat până la data de 20 octombrie, inclusiv cele pe care le-a acumulat după jumătatea anului și pentru care Fiscul i-a trimis patru somaţii de plată, relatează Mediafax.
Totuși, şeful ANAF i-a transmis directorului Oltenia că nu se lasă intimidat de ameninţări.
“Am luat act de poziția domnului director general Laurențiu Ciurel și de nemulțumirea acestuia. Amestecarea ANAF într-o conjurație universală (parchete, organizații ecologiste, companii concurente) împotriva CE Oltenia frizează patologicul. Înțelegem că ne va reclama superiorilor pentru că ne facem datoria și respectăm legea. Probabil că vor fi multe reclamații de-acum încolo, întrucât vor primi somații de plată de fiecare dată când nu-și achită datoriile. Toți contribuabilii sunt egali în fața legii, iar astfel de intimidări la adresa angajaților unei instituții a statului român sunt valabile în altă parte, nu în România anului 2015″, a declarat într-un comunicat preşedintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.
Citește și: Complexul Energetic Oltenia, acuzații grave la adresa statului
Managerul CE Oltenia, Laurențiu Ciurel, a afirmat miercuri că instituția nu are datorii la stat şi că, dacă vor exista prejudicii după anunţul făcut de Fisc privind executarea silită a companiei, va da în judecată ANAF, adăugând că a fost sfătuit și chiar i s-a cerut “din minister” acest lucru.
“Pentru orice fel de prejudicii ne vom îndrepta împotriva instituţiei, nu a unei persoane, nu pot să zic că vreau demisia lui cutare sau a lui cutare. Orice fel de prejudiciu s-au creat aici ne vom îndrepta împotriva ANAF-ului și chiar am fost sfătuit să fac treaba asta, mi s-a cerut să fac asta”, a declarat Ciurel la Digi 24.
Compania apare pe site-ul Fiscului cu datorii totale la stat de 24,8 milioane de lei acumulate până la jumătatea anului, pentru care ANAF a lansat procedura de executare silită complexului energetic.
Dintre acestea, cea mai mare parte o reprezintă suma restantă la bugetul asigurărilor sociale, de 14,53 milioane lei.
ANAF a precizează, în comunicatul transmis, că CE Oltenia figura la 30 iunie în executare silită pentru obligaţii fiscale scadente la 25 mai, pentru care a fost emisă şi transmisă somaţie, iar plata a fost efectuată până la 17 august.
“De asemenea, subliniem faptul că ANAF a mai emis către CE Oltenia un număr de 4 somații în intervalul 15.07.2015 – 06.10.2015, pentru obligații fiscale restante, pe care societatea le-a achitat până pe 20.10.2015. În prezent, Societatea Complexul Energetic Oltenia nu mai figurează cu obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat”, se arată în comunicat.
Comunicarea somației de plată reprezintă prima etapă a executării silite, menţionează ANAF.
Potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei, obligaţiile restante la bugetul de stat la jumătatea anului însumau 5,692 milioane lei. Totodată, Complexul Oltenia avea datorii de 3,993 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar pentru asigurările de şomaj nu plătise circa jumătate de milion de lei (572.035 lei).
Într-un comunicat de presă transmis ulterior, Complexul Energetic Oltenia spunea că a plătit în primele nouă luni, la buget, 413 milioane de lei şi nu are datorii către bugetul de stat.
22 octombrie, in-gorj.ro: Dezinteres pentru CEO
Managerul CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, va încerca să facă lobby la nivel internaţional în vederea sprijinirii energiei pe cărbune, acesta urmând să poarte mai multe discuţii la nivelul mai multor state europene, în urma deplasării pe care va urma să o facă cu Ministrul Energiei, Andrei Gerea. Pentru mâine, acesta a organizat chiar şi o dezbatere, având ca temă energia pe cărbune, unde a invitat pe toţi cei 35 de parlamentari din Oltenia, însă, conform declaraţiilor date de managerul Ciurel doar şase dintre aceştia ar fi reacţionat în urma invitaţiilor primite.
ceo-sediu1
Decarbonizarea cu apropiatul eveniment de la Paris acolo unde la sfârşitul lunii noiembrie se va decide soarta producătorilor de energie pe cărbune, a determinat conducerea CEO să fie pe punctual de a organiza o dezbatere având ca invitaţi pe cei 35 de parlamentari din Oltenia. Conform managerului Laurenţiu Ciurel, dezbaterea respectivă s-ar putea să nu mai aibă loc şi asta ca urmare a faptului că parte din parlamentari au susţinut că sunt reţinuţi cu probleme în Parlament. „Le-am trimis europarlamentarilor câte o scrisoare, în care am prezentat ce înseamnă Complexul Oltenia şi sunt lejer 150.000 de locuri de muncă. Am trimis invitaţii şi parlamentarilor români, din patru judeţe, pentru a reuşi să facem lobby, legat de poziţia României, la evenimentul ce va avea loc la Paris, în decembrie”, a declarat Ciurel. Contactat telefonic, deputatul Mihai Weber a declarat că nu poate onora invitaţia făcută de CEO urmare a unui deces în familie, acesta neştiind ca în Parlament să aibă loc vreun eveniment important mâine. Contactat telefonic a fost şi senatorul liberal Dian Popescu, acesta susţinând că nu poate participa la dezbatere, fiind invitat la ziua Austriei. Cu toate acestea, Dian Popescu susţine că are în lucru mai multe documente ce privesc Complexul Oltenia. Conducerea CEO a primit răspuns doar de la 6 din cei 35 de parlamentari ai Olteniei, aceasta fiind şi o dovadă a importanţei pe care o alocă aleşi faţă de colosul energetic, ce îşi desfăşoară activitatea pe raza a trei judeţe. Astfel, printre cei care au răspuns favorabil la invitaţiile CEO se numără deputatul Niculina Mocioi, respectiv deputatul Vasile Popeangă, alături de alţi patru aleşi. În aceste condiţii, sunt şanse mari ca dezbaterea programată pentru astăzi să nu mai aibă loc.
22 octombrie, pandurul.ro: ANAF a adus băncile la uşa CE Oltenia
Directorul Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a atacat miercuri, în conferinţă de presă, conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care anunţa că producătorul de energie a fost somat să plătească o datorie de 10,7 milioane de lei fiind la un pas de executare silită. Ciurel susţine că reacţiile au fost în lanţ, iar reprezentanţii băncilor la care CEO are împrumuturi au fost îngrijoraţi de veştile venite de la ANAF şi s-au înfiinţat la poarta companiei. „Când vom avea o reacţie, când vor fi certe aceste prejudicii, ne vom îndrepta împotriva instituţiei“, a declarat Laurenţiu Ciurel.
Ceea ce a declanşat întregul scandal a fost publicarea de către un ziar central a unor informaţii de pe site-ul ANAF din care rezulta că, la şase luni, CEO avea datorii la stat de 24 de milioane de lei şi că s-a aflat în executare silită. Despre această sumă, Ciurel spune că nu a plătit-o la timp, la înţelegere cu ANAF, pentru a face o compensare cu primăriile. După această informare, conducerea CE Oltenia a declarat că societatea nu a fost niciodată sub executare silită şi că nu are datorii la stat. La câteva ore, ANAF a dat un nou comunicat presei centrale susţinând că şi la momentul actual CEO a primit o somaţie de plată de 10,7 milioane de lei. Despre această sumă de 10 milioane de lei, Ciurel spune că reprezintă taxa pe stâlp pe care o poate plăti până la finalul anului şi că nu a primit nicio somaţie de plată.
Somaţie de plată
Ba mai mult, Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, susţine că în ziua în care a izbucnit scandalul, marţi, 20 octombrie, a primit o somaţie emisă de ANAF pe 6 octombrie pentru suma de 25,9 milioane de lei, dar că CEO achitase înainte cu două săptămâni suma de 15 milioane de lei. „Într-adevăr marţi după-amiază mi-a venit somaţia asta, dar nu am luat-o în considerare pentru că mi-a dat directorul Laurenţiu Ciobotărică hârtie care arăta că am plătit. ANAF mă somează pentru sume pe care le-am plătit. Ăştia pe care ne face somaţie sunt inventaţi acum. Sunt nişte sume trecute pe care noi le-am plătit cu 2-3 săptămâni înainte. Când am început să dăm telefoane a venit adresa asta. Ceea ce ne-au somat să plătim în 6 octombrie am plătit pe 28, 29 şi 30 septembrie. Somaţia a venit prima dată miercuri, pe care cred că au emis-o în urma scandalului“, a mai spus Ciurel. „Astăzi (n.r.- miercuri) la minister vreau să văd ce explicaţii o să dea domnului ministru Andrei Gerea“, a mai spus Ciurel.
După întâlnire, ministrul Andrei Gerea declarat presei că cei de la ANAF i-au spus că s-a respectat procedura, aceea de a pune pe site cifrele şi de a transmite somaţii dacă sunt necesare.Laurenţiu Ciurel a mai spus că va calcula prejudiciul creat de ANAF şi ar putea da instituţia în judecată.
ANAF fără frică
Însă scandalul datoriilor la ANAF a adus băncile la uşa CE Oltenia. „Marţi am avut zece bănci la telefon şi trei la uşă. Care spun, domnule dacă aveţi costurile blocate cum ne mai plăţi, retragem liniile de finanţare, ne daţi mai multe garanţii… Am încercat toată ziua să-i calmăm. (…) Asta s-ar putea să însemne pentru Oltenia poate 10 milioane de lei în plus pe an. Sper că s-au lămurit, au văzut hârtia“, a declarat directorul CEO.
El a mai spus că izvorul „încurcăturii“ este fie politic, fie la organizaţiile ecologiste. „Poate să fie politic, atac la premier, ştiţi penalul lui Ponta (n.r- Laurenţiu Ciurel) pe care-l ţine la complex şi l-a terminat, l-a dus pe pierdere. Dar poate să fie cu totul şi cu totul altceva şi fac acum legătura cu procesele tot mai dese şi intense pe care le avem cu organizaţiile ecologiste şi să fie o luptă pentru piaţă. Avem la 9 luni 11 TW produşi şi e posibil să ne ducem spre 15, ori în cele mai sinistre gânduri ale competitorilor eram trecuţi cu 13. Deranjează pe ceilalţi producători“, a mai spus Laurenţiu Ciurel.
„Sunt companii care ar dori să fie fin punct de vedere financiar în situaţia CE Oltenia“.
Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia
22 octombrie, invest-energy.ro: Se reîntorc contractele bilaterale de energie! Ministerul Energiei cere Parlamentului modificarea Legii energiei în această toamnă
Sunt șanse mari ca de anul viitor să fie reintroduse în legalitate contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice. Reprezentanții Ministerului Energiei se declară susținătorii contractelor bilaterale pe termen lung fără de care „nu pot exista investiţii în sectorul energetic”. „Este absolut necesară reintroducerea contractelor bilaterale. Din această perspectivă, lucrăm la o analiză pentru a vedea câte țări au restricțiile care le are România în ceea ce privește tranzacționarea energiei electrice. S-a încercat rezolvarea unei probleme punctuale (eliminarea contractelor încheiate de Hidroelectrica cu așa numiții băieți deștepți din energie – n.red.), modificându-se legi care au condus la restricționarea întregii piețe”, a declarat Secretarul de Stat Bogdan Badea pentru InvesTenergy. În negocierile pe care le purtăm în acest moment pentru investițiile mari din sectorul energetic – Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala de la Tarnița – partenerii de discuții ne solicită contracte bilaterale, o condiție esențială în asigurarea finanțării, a subliniat Badea. Reintroducerea contractelor bilaterale, un demers susținut al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER, se poate realiza doar prin modificarea Legii 123, a energiei și gazelor naturale. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat la Digi24, că “în această toamnă, se va intra în Parlament cu propuneri de schimbări legislative în ce privește contractele bilaterale de energie pe termen lung”. Ministerul Energiei pregătește o analiză diagnostic pe întreg pachetul legislativ, în urma căreia să se opereze schimbările care se impun atât în legislația primară, cât și în cea secundară. Într-un interviu acordat InvesTenergy, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileț, a precizat că ANRE nu are competență legislativă pentru inițierea de modificări ale actelor normative ale legislaţiei primare, rolul său fiind acela de elaborare a legislației secundare în domeniu. Dacă legiuitorul va decide să introducă acest tip de contracte, cu obligativitatea ca procesul de vânzare să fie unul competitiv și transparent, ANRE își va adapta cadrul de reglementare în mod corespunzator, a afirmat Havrileț. Instituirea REMIT la nivel european, care prin mecanisme de raportare și control asigură disciplină în rândul participanților la piață, vine ca o mănușă pentru autorități în pregătirea reintroducerii contractelor bilaterale. Citiți și:Piața energiei, la raport! REMIT redeschide calea pentru reintroducerea contractele bilaterale de energie În demersurile sale, susținute în mod repetat, AFEER a atras atenția că eliminarea contractelor de tipul celor menţionate a dus la “blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice (…) Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor”. Totodată, finanţările pe termen lung ale unor proiecte importante, precum grupurile nucleare 3 şi 4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, ei urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) sunt îngreunate din cauza restricţiilor de contractare impuse de Legea 123. „Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene”, a evidențiat Ion Lungu, președintele AFEER.
23 octombrie, agerpres.ro: Gazprom se pregătește pentru cele mai scăzute prețuri la gaze în Europa din ultimul deceniu
Grupul rus Gazprom și-a alcătuit bugetul pentru 2016 pe baza unui preț estimativ la gaze naturale în Europa, principala sa piață de export, de 200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mai puțin decât prețul mediu de 238 de dolari pentru 1.000 de metri cubi estimat pentru acest an și cel de 349 de dolari pentru 1.000 de metri cubi din 2014, au declarat două surse din interiorul companiei pentru Bloomberg.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei iar exporturile sale spre piața europeană asigură aproximativ 40% din veniturile sale anuale de peste 100 de miliarde de dolari. În prezent însă grupul rus se confruntă cu scăderi de prețuri peste hotare, în condițiile în care în majoritatea contractelor sale prețul gazelor naturale este legat de evoluția prețului petrolului, cu un decalaj de șase până la nouă luni. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 16% în acest an după o reducere de 48% în 2014. În plus, Gazprom se confruntă și cu o competiție crescută pe măsură ce SUA se pregătesc să exporte primele cantități de gaz natural lichefiat din Golful Mexic.
‘Estimările Gazprom par rezonabile’, a declarat Alexei Kokin analist la UralSib Financial Corp. Kokin a apreciat însă că Rusia are capacitatea de a-și menține cota de piață în Europa având în vedere prețurile scăzute la gaze în 2016, chiar și în condițiile unei supra-oferte de GNL.
Potrivit unei surse citate de Bloomberg, exporturile Gazprom spre Europa ar urma să rămână stabile la aproximativ 160 de miliarde metri cubi în 2016. În schimb, Gazprom intenționează ca, în următorii patru-cinci ani, să cheltuie peste 50 de miliarde de dolari pentru construcția unor noi rute de export: un nou gazoduct spre Germania via Marea Baltică, o conductă spre Turcia via Marea Neagră și o rută de export spre China, la care ar urma să se adauge și dezvoltarea unor noi zăcăminte care să alimenteze conducta spre China.
23 octombrie, stiritvr.ro: Societatea de Termoficare Craiova intră în faliment. Primarul anunţă înfiinţarea unei societăţi comerciale
Cu toate că Societatea de Termoficare Craiova intră în faliment, edilul şef al Craiovei a declarat că erau pregătiţi pentru această situaţie şi că se va înfiinţa o nouă societate, care să preia patrimoniul societăţii de Termoficare. Toţi angajaţii vor fi păstraţi, iar craiovenii nu vor avea de suferit din cauza lipsei căldurii şi a apei calde, a transmis Oana Danciu de la TVR Craiova.
Societatea de Termoficare Craiova, aflată în subordinea Primăriei, se află în proces de insolvenţă. Tribunalul Dolj a dispus dizolvarea societăţii şi a desemnat un lichidator judiciar provizoriu. Hotărârea instanţei nu este definitivă şi a fost atacată cu apel. Autorităţile locale susţin că situaţia nu-i va afecta pe craioveni.
Primarul le cere asociaţiilor de proprietari să nu stopeze plăţile către Termoficare. Autorităţile au în vedere ca nouă societate care se va înfiinţa să nu semneze contracte cu asociaţiile care au datorii.
VIDEO
23 octombrie, evz.ro: Legea redevenţelor, aplicată din 2017?
Legea redevenţelor ar putea trece prin Parlament în prima parte anului viitor, iar aplicarea acesteia să se facă abia din 2017.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a precizat că a avut o discuţie cu echipa Fondului Monetar Internaţional pe tema redevenţelor, informează Agerpres.
De asemenea, ministrul Finanţelor a mai spus că legea ar urma să ajungă în Parlament anul acesta, să fie dezbătută şi aprobată în prima parte anului viitor şi să se aplice din 2017.Teodorovici a refuzat să ofere însă detalii despre valoarea redevenţelor din viitoarea lege.
Luna trecută, Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), afirma că noua lege a redevenţelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, în condiţiile în care până la finalul anului, tehnic, nu se mai pot face demersurile necesare în acest sens.
23 octombrie, pandurul.ro: Strategia liberală pentru CE Oltenia a murit în faşă
Liberalii gorjeni au promis pe 8 octombrie constituirea unei comisii de specialişti ai partidului care într-o lună să elaboreze o strategie pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia. Au trecut două săptămâni, în care nu au fost în stare să anunţe nici măcar componenţa comisiei. Acum spun că vor face comisia după 29 octombrie, până atunci fiind ocupaţi să organizeze vizita la Gorj a liderilor Blaga şi Gorghiu. Cei doi vor avea şi o discuţie cu liderii de sindicat din minerit, care spun că se aşteaptă ca la această întâlnire să le fie prezentată strategia de salvare a companiei termoenergetice.
Senatorul Tudor Barbu a spus pe 8 octombrie, la Târgu Jiu, cum vor salva liberalii compania distrusă de Ponta şi ai lui. „Eu şi Dan Vâlceanu vom susţine crearea unei comisii la nivelul partidului care să aibă ca obiect strategia de salvare şi dezvoltare a Complexului Energetic Oltenia. Dacă acest lucru se va întâmpla înseamnă că, de astăzi, comisia care va fi formată din şase membri, paritate totală, trei şi trei, comisia va avea termen o lună să stabilească statutul, priorităţile şi maniera în care va contribui în plan judeţean şi nu numai la salvarea locurilor de muncă de la CEO şi la stabilirea unei strategii energetice naţionale”, se lăuda Tudor Barbu, în data de 8 octombrie. A fost doar o promisiune politică, menită să fie încălcată.
Strategia nu mai e aşa urgentă
Acelaşi senator Tudor Barbu explica pe 8 octombrie de ce i se părea urgentă constituirea comisiei care să facă strategia. ”În decembrie va avea loc o conferinţă internaţională care va stabili viitorul privind producţia de curent electric pe bază de combustibil fosil. Asta înseamnă că în decembrie se va stabili şi soarta Complexului Oltenia. Eu ştiu că România nu are nicio strategie”, susţinea Barbu, în urmă cu două săptămâni.
Ieri însă, până şi lui Tudor Barbu i se părea că trebuie să fii dus cu capul să faci astfel de promisiuni. Pe care, bineînţeles, nu şi le-a amintit. „Noi nu facem o comisie care să întocmească strategia naţională energetică cu care România să meargă la Paris, pentru că nu suntem cu capul. Noi facem o comisie care la nivelul judeţului să monitorizeze şi să ne spună nouă, liberalilor, elemente privind salvarea locurilor de muncă şi strategia de dezvoltare a CEO, nouă gorjenilor. Că noi vom duce lui Blaga, lui Gorghiu, asta e altceva, dar comisia asta nu are nicio legătură că ce se va întâmpla în decembrie. Legătura poate fi doar dacă suntem în măsură în decembrie să avem şi documente cu care să mergem să le punem pe masa guvernului”, a declarat Barbu, în cadrul conferinţei de presă din 22 octombrie.
Nici Dan Vîlceanu nu îşi aminteşte ca strategia să fi fost promisă într-o lună şi chiar a sărit la presă cu întrebarea: Acum ne daţi termene?
Întâlnire cu sindicaliştii pe 29 octombrie
Liderii PNL Gorj vor organiza o întâlnire a sindicaliştilor din minerit şi energie cu Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, cu prilejul vizitei la Târgu Jiu a şefilor de la centru. Sindicaliştii speră să afle acolo strategia PNL pentru salvarea CEO, dezamăgirea însă va fi mare pentru că liberalii nu au reuşit nici măcar să constituie o comisie de specialişti, cu atât mai puţin o strategie.
Liderul sindical Adrian Marciuc va merge la întâlnire pentru a afla strategia PNL. „M-a sunat primarul de la Turceni, m-a anunţat că va avea loc o întâlnire, mi-a spus că ne va fi dată o invitaţie oficială, dar până acum n-am primit-o. Noi suntem interesaţi de toate întâlnirile de acest gen, indiferent de ce partid le organizează, ne vom duce pentru că este în joc soarta salariaţilor noştri. Le vom cere să continue energia pe bază de cărbune, pentru că aţi văzut parlamentarii votează contra. Vrem să vedem strategia pe care o propune PNL pentru minerit şi energie”, a declarat sindicalistul Adrian Marciuc.
Sindicalistul Constantin Mitrescu este ceva mai realist şi crede că întâlnirile de acest gen vor fi organizate tot mai des de partidele politice, dat fiind faptul că se apropie un an electoral. „Dacă va fi o întâlnire pe teme de minerit şi energie vom merge, dacă e pe politică nu ne interesează. Vom merge la întâlnire, însă când se termină discuţiile despre minerit şi energie noi ne vom retrage, nu vrem să primim eticheta de politicieni. Acum partidele încep campania mai devreme şi nu vrem să fim prinşi la mijloc. Întâlniri de genul acesta se vor mai organiza, mai ales în campanii, însă vom participa la ele indiferent de partidul care va lansa invitaţia. Noi mergeam şi la întâlnirea cu Ponta, dacă premierul venea pe 15 octombrie, cum a promis”, a declarat Constantin Mitrescu.
Şi liderul Pârvulescu speră ca PNL să vină cu idei pentru salvarea CEO. „Federaţia Naţională Mine Energie a participat la orice întâlnire organizată de orice partid care vizează îmbunătăţirea situaţiei din CEO, suntem interesaţi de ce spun politicieni referitor la viitorul nostru ca salariaţi. Mai mult ca sigur, ne vom duce. Eu sper ca atunci când ne cheamă un partid de asemenea dimensiune, partidul respectiv să aibă o strategie pentru domeniul nostru de activitate, iar în funcţie de ce ne prezintă vom veni şi noi cu completări, cu solicitările noastre. Vrem să ni se prezinte concret nişte idei, direcţii pentru viitorul acestei ramuri a energiei româneşti”, a declarat Dumitru Pârvulescu.
AMÂNARE
Tudor Barbu spune că nu s-a putut constitui comisia din cauza numărului mare de specialişti pe care îi au în partid şi pe care trebuie să-i trieze. „Comisia asta este atât de importantă şi e un demers politic atât de serios, încât avem mai mulţi oameni care îşi doresc să facă parte din comisie decât în mod logic ar trebui să aibă. Avem oameni foarte mulţi care au făcut minerit, care vor toţi. În momentul acela ne-am trezit că nu am deschis chiar o cutie a Pandorei, dar o cutiuţă am deschis şi acum nu vrem să o închidem, că nu suntem neserioşi, acum începem să triem, să discutăm ca să ajungem la o cifră rezonabilă. Va fi o comisie consultativă, nu va lua nicio decizie”, a declarat Barbu.
24 Octombrie, digi24.ro: Zăcămintele din Marea Neagră, luate de alţii
Americanii şi ruşii decid unde ajung gazele din platoul continental. Ne-am bucurat prea devreme pentru zăcământul uriaş descoperit de ruşi în Marea Neagră. Resursele de 30 de miliarde de metri cubi ar putea ajunge în cu totul alte destinaţii, iar statul oricum a negociat o participaţie prea mică în proiectul de explorare – recunosc acum şefii companiei de stat Romgaz. Nici zăcământul descoperit de americani împreună cu Petrom nu se ştie când, şi nici măcar dacă, va fi scos vreodată la suprafaţă.
Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia a anunţat acum 10 zile descoperirea unui zăcământ de gaze în platoul continental al Mării Negre. Din păcate, compania de stat Romgaz deţine doar 10% din acest proiect, deşi resursele se află pe teritoriul ţării noastre.
Motivul: România nu mai are tehnologia necesară pentru foraje marine, deşi în anii 70 statul român a fost cel care a construit primele platforme petroliere din Marea Neagră.
Dan Ștefănescu, director de Explorare şi Producţie Romgaz, întrebat de reporterul Digi24:
-Gazele acestea vor ajunge cu siguranţă în România sau pot lua şi alte rute?
-(pauză) …da, e o chestiune legată de sensitivitatea pieţei la momentul respectiv…toate nu, toate nu, aşa este!
Oleg Shurubor, director general Lukoil Overseas spune: “Grosimea acestui strat este de 95 de metri şi suprafaţa zăcământului este de aproximativ 39 de kilometri pătraţi”
În acest moment americanii de la Exxon şi ruşii de la Lukoil controlează resurse de gaz din Marea Neagră de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Aceste resurse ar putea asigura consumul României pe o perioadă de zece ani. Din păcate, este posibil ca acest gaz să nu ajungă niciodată în ţara noastră
Lukoil a forat la 170 de kilometri de Constanţa, la o adâncime de aproape 3 kilometri. Dreptul de explorare a fost acordat companiei ruseşti în perimetrul de 9700 de kilometri pătraţi câştigat de România la Haga. Americanii de la Exxon, una dintre cele mai mari companii de profil din lume, caută şi ei zăcăminte în platoul Mării Negre, însă oficialii companiei au mari rezerve că gazul va fi scos prea curând la suprafaţă.
John L. Knapp, director de Explorare şi Producţie Exxon Mobil România : “Sondele de explorare, în special în platoul românesc al Mării Negre, nu garantează deloc că vom avea succes, în ciuda investiţiilor pe care le-am făcut”
Investitorii în aceste zăcăminte cer ca statul să le garanteze taxe cât mai mici pentru resursele exploatate. Altfel, spun ei, investiţia costisitoare nu se mai justifică.
24 octombrie, agerpres.ro: Ministerul Energiei va transmite săptămâna viitoare CE o notificare de transformare a ajutorului de salvare pentru CE Hunedoara în ajutor de restructurare
Ministerului Energiei va transmite în cursul săptămânii viitoare o notificare Comisiei Europene prin intermediul căreia ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Hunedoara urmează a fi transformat într-un ajutor de restructurare.
Conform unui comunicat al ministerului, remis sâmbătă AGERPRES, în acest fel ajutorul de restructurare va putea fi folosit la conversia datoriilor și finanțarea măsurilor din planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara. Totodată, potrivit planului de restructurare, vor exista reduceri progresive ale costurilor, măsură corelată și cu prezentarea de garanții în ceea ce privește viabilitatea și rentabilitatea activității pe o perioadă de 3 ani. Obiectivul primordial al acestui plan de restructurare vizează o reorganizare structurală și implicit creșterea eficienței economice în toate sectoarele de activitate ale Complexului Energetic Hunedoara.
Planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara, propus de consultantul ISPE, a fost prezentat vineri de Consiliul Concurenței din România reprezentanților Comisiei Europene—Direcția Generală Concurență, în cadrul unei întâlniri de lucru ce a avut loc la Buxelles. La această întâlnire au participat și reprezentanți ai Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, delegați ai Complexului Energetic Hunedoara, asistați de reprezentanți ISPE.
În urma discuțiilor, partea română și reprezentanții Comisiei Europene—Direcția Generală Concurență au convenit și că măsurile propuse prin planul de restructurare vor trebui cofinanțate din resurse proprii ale CE Hunedoara în mod egal cu valoarea ajutorului de restructurare acordat, având în vedere directivele și politicile europene în materie de concurență.
Discuțiile și dezbaterile dintre cele două părți au avut un pronunțat caracter tehnic, de-a lungul cărora s-a discutat în detaliu cu privire la o strategie de implementare a planului de restructurare propus, astfel încât să existe o armonizare perfectă între acest plan și toate directivele și politicile europene.
‘În primul rând, discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Comisiei Europene fac parte dintr-o serie de întâlniri pe care le-am convenit cu aceștia și în cadrul cărora vom vorbi în detaliu planul de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara. Dezbaterile pe care le-am avut în cadrul întâlnirii de lucru de la finalul acestei săptămâni au fost unele constructive și în urma acestora am identificat modalitățile pentru continuarea activității la Complexul Energetic Hunedoara. Prin acest plan de restructurare propus de consultantul ISPE cred că vom asigura condițiile optime pentru creșterea eficienței economice a CE Hunedoara. În definitiv, creșterea eficacității, corelată cu creșterea veniturilor pentru CE Hunedoara sunt țintele pe care trebuie să le urmărim în permanență. Totodată, mă bucur de deschiderea spre dialog pe care au avut-o reprezentanții Comisiei Europene’, a precizat în urma întâlnirii Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.
Comisia Europeană a aprobat în aprilie ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Hunedoara, considerând că acesta este conform cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat și, în plus, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare după cele șase luni.
‘Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane lei (aproximativ 37,7 milioane euro) care urmează să fie acordat de către autoritățile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică și termică deținut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să își desfășoare în continuare activitățile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele șase luni. La sfârșitul acestei perioade, întreprinderea va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilității pe termen lung a întreprinderii’, se menționa într-un comunicat al Comisiei Europene, din 21 aprilie.
Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 și în 2014, CE Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate. România va acorda CE Hunedoara împrumuturi pe termen scurt care să îi permită întreprinderii să își plătească creditorii și să își mențină activitățile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.
‘Comisia a considerat că măsura este conformă cu Orientările din 2014 privind salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. În special, valoarea ajutorului este limitată la ceea ce este necesar pentru menținerea în activitate a întreprinderii pe parcursul următoarelor șase luni. În plus, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare după cele șase luni’, se mai spunea în comunicat.
24 octombrie, business-adviser.ro: Guvernul a aprobat un plafon de 700 milioane lei pentru incalzire
Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, ca primariile care au nevoie de ajutor de incalzire pentru perioada de iarna se pot imprumuta, in conditii avantajoase, de la Trezorerie in limita a 700 milioane lei, subliniind ca administratiile locale trebuie sa-si modernizeze sistemele de incalzire.
“in ceea ce priveste incalzirea marilor orase: am aprobat prin Ordonanta de rectificare un plafon de 700 de milioane de lei, in care acele primarii, consilii locale care au nevoie de ajutor pentru a trece perioada de iarna pot sa se imprumute din Trezorerie, in conditii avantajoase. insa mesajul este unul destul de clar: nu mai vreau sa mai dam pur si simplu bani din buget pentru un oras, pentru altul, ci, practic, sa obligam fiecare administratie sa faca ceea ce multe orase deja au reusit si anume sa-si modernizeze sistemul de incalzire, in asa fel incat acesta sa devina sustenabil”, a declarat premierul Victor Ponta, la finalul sedintei de Guvern.
Potrivit comunicatului de presa al Guvernului, unitatile administrativ-teritoriale pot solicita, in cursul anului 2015, contractarea de imprumuturi din venituri din privatizare, inregistrate in contul curent general al Trezoreriei statului, in limita sumei de 700 milioane lei, in principal pentru finantarea fara sincope a cheltuielilor necesare pentru asigurarea furnizarii energiei termice in sezonul rece. imprumuturile pot viza, de asemenea, proiectele derulate de unitatile administrativ-teritoriale in cadrul programelor europene (cu finantare din fonduri externe nerambursabile) sau a celor guvernamentale. Este vorba despre asigurarea sumelor pentru prefinantarea si/sau cofinantarea proiectelor, respectiv pentru finantarea corectiilor financiare aplicate acestora.
Actul normativ prevede, pentru fiecare tip de imprumut in parte, perioada de rambursare si posibilitatea rambursarii anticipate, integrala sau partiala. Aceste imprumuturi se acorda cu o dobanda ROBOR la 3 luni, comunicata de BNR in ultima zi lucratoare a lunii anterioare autorizarii imprumutului, plus o marja de 3,00 puncte procentuale si care ramane fixa pe toata durata imprumutului.
25 octombrie, postare pe blog, Lucian Bote: Măsura de exceptare a companiilor energo-intensive de la plata unui număr de certificate verzi pusă sub zodia ambiguității de către Guvernul României
Sursa:
La mai bine de un an de la adoptarea Hotărârii de Guvern prin care statul român acordă un sprijin în valoare de 750 de milioane de euro marilor companii consumatoare de energie, autoritățile nu a făcut încă publică lista nominală a companiilor care au primit acceptul pentru exceptarea de la plata unei părți din numărul de certificate verzi aferent cotei obligatorii și nici nu au precizat modul în care această măsura va fi pusă în aplicare.
Partidul Național Liberal a solicitat public încă de acum un an clarificări asupra acestui aspect însă a fost tăcere din partea tuturor instituțiilor responsabile, ANRE, Ministerul Energiei si Ministerul Economiei.
La nivel de principiu, măsura poate fi bună și reprezintă un ajutor economic ce permite păstrarea competitivității pe o piață concurențială, însă nu înțeleg secretomania din spatele acestei măsuri.
Una dintre cele mai importante provocări ale Uniunii Europene este reprezentată de domeniul energiei. Cu toate că statele membre au profiluri energetice foarte diferite, acestea au în comun trei obiective comune de politică reprezentate de competitivitate, securitatea aprovizionării și sustenabilitatea.
Săptămâna aceasta, am interogat oficial și am înaintat demersurile pentru a primi răspunsuri din partea domnului ministru al Energiei, Andrei Dominic Gerea, președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Nicolae Havrileț și Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose.
Până în acest moment, de la intrarea în vigoare și cu o oarecare întârziere mai mult sau mai puțin voită a acestui act, un număr de companii au primit acorduri de exceptare. Prima mea preocupare se leagă de identitatea acestor companii, având în vedere caracterul public și transparent pe care orice aplicare rezultată dintr-un demers legislativ trebuie să-l conțină. Solicit astfel prezentarea identității companiilor beneficiare, numărul aproximativ de certificate verzi care sunt exceptate de la plată în anii 2015 și 2016 dar și cantitatea totală de energie electrică care se exceptează de la plata certificatelor verzi în aceeași perioadă temporală.
O altă nelămurire a cărei soluționare este extrem de importantă pentru societatea de consum o reprezintă impactul acestei Hotărâri asupra achiziției de certificate verzi și implicit modificarea cuantumului de plată pe care ceilalți consumatori, casnici si non-casnici trebuie să-l achite în urma redistribuirii certificatelor verzi pe care ar fi trebuit să-l achiziționeze companiile exceptate de la plată. De asemenea, în contextul acestei probleme nu există o stipulare concisă legată de noua valoare a cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru consumatorii mai sus menționați. În prezent acest cuantum se situează în jurul valorii de 0, 274 CV/ MWh, însă după aplicarea HG 495 / 2014 nu a fost prezentată nicio altă modificare existentă.
Așadar, rămâne de văzut care vor fi repercusiunile acestui demers și dacă acesta este sau nu o consecință a supunerii Guvernului în fața unor presiuni venite de la anumiți consumatori industriali de energie.
