Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE 2 - 6 decembrie 2015

2 decembrie, pandurul.ro: Noi critici ale ministrului Energiei la adresa conducerii CEO

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat că este dezamăgit de modul în care conducerea CE Oltenia gestionează programul de investiţii de mediu. Într-o conferinţă de presă, acesta a declarat că CEO a realizat doar două din cinci proiecte de mediu asumate. De asemenea, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de inexistenţa unor stocuri de cărbune pentru iarnă.

Noi declaraţii ale ministrului Victor Grigorescu despre conducerea CE Oltenia. “Avem o serie de dezamăgiri (…) Doar două dintre proiecte din cinci sunt finalizate”, a spus Grigorescu, întrebat intr-o conferinţă de presă ce măsuri va lua în privinţa conducerii companiei. Reamintim că ministrul a declarat de mai multe ori, cu privire la CE Oltenia, că nu tolerează o conducere cu probleme de integritate şi chiar l-a sfătuit pe directorul general Laurenţiu Ciurel să demisioneze. În replică Laurenţiu Ciurel a declarat că nu pleacă. El solicita să-i fie evaluată activitatea, dar în acelaşi timp declara că i se pare „forţat“ să fie evaluat pentru rezultatele negative din 2014. Practic, Ciurel ar fi trebuit evaluat şi demis de la începutul anului 2015, când situaţiile financiare au arătat o pierdere de 150 de milioane de euro.

Acum însă apare problema lipsei investiţiilor de mediu. Cel mai cunoscut caz este investiţia de 95 de milioane de euro atribuită Romelectro pentru reabilitarea grupului 7 de la Turceni. Investiţia ar fi trebuit finalizată de acum trei ani.  CE Oltenia a hotărât închiderea grupului 6 de la Turceni, care avea o serie de investiţii de mediu şi un credit de 200 de milioane de euro de la BERD, şi mutarea instalaţiei de desulfurare pe grupul 7. Creditul obţinut cu greu a fost anulat de BERD pentru că CEO nu a tras nicio sumă din acest împrumut, în perioada prevăzută în contract, dar s-au plătit comisioane în valoare de 13 milioane de lei.

De asemenea, CE Oltenia a renunţat la proiecte pentru care obţinuse finanţare prin Programul Naţional de Investiţii (PNI) al Guvernului. Prin PNI, CE Oltenia i se acceptaseră 9 proiecte, dar la finalul lunii noiembrie a renunţat la 4 din ele ce însumau investiţii de 2 miliarde de euro.

STOCURI

Ministrul Energiei a mai vorbit şi despre lipsa stocurilor de cărbune, atât la CE Oltenia, cât şi la CE Hunedoara. El a mai spus că la ora aceasta nu există un program privind aprovizionarea cu energie pe timpul iernii, deşi ar fi trebuit aprobat unul de la începutul toamnei. Directorul de departament din CE Oltenia, Ion Ruşeţ, a declarat la un post local de televiziune că producătorul de energie are în depozite un milion de tone de cărbune.

 

2 decembrie, oridineazilei.ro: Ce impact vor avea certificatele verzi in factura consumatorului de energie electrica?

Un proiect de Hotarare de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Energiei stabileste faptul ca, in 2016, cota obligatorie de energie electrica produsa din surse regenerabile este de 12,15% din consumul final brut de energie electrica.

In aceste conditii, impactul certificatelor verzi in factura consumatorului final de energie electrica va fi de 35 lei/MWh. “In conformitate cu prevederile legale aplicabile, nivelul cotei anuale obligatorii de energie electrica produsa din surse regenerabile a fost stabilit in baza scenariilor transmise de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Astfel, pentru anul viitor, cota obligatorie este de 12,15% din consumul final brut de energie electrica”,precizeaza Ministerul Energiei.

In Nota de fundamentare a proiectului se mentioneaza ca, in cazul in care se iau in calcul acordurile pentru exceptare emise pana in prezent si cele estimate pana la finele lui 2015, impactul certificatelor verzi in factura consumatorului final de energie electrica va fi de circa 43 lei/MWh. Pana la sfarsitul lunii august 2015 au fost emise 27 de acorduri de exceptare carora le corespunde o cantitate de energie electrica de circa 6.000 de GWh, iar pana la finele anului s-ar putea ajunge la circa 8.000 GWh energie exceptata. “Astfel, mentinerea unui nivel de suportabilitate a schemei de promovare pentru energia din surse regenerabile la nivelul consumatorilor finali este dificil de pus in aplicare avand in vedere emiterea acordurilor de exceptare in 2015, presiunea acestora fiind transferata catre consumatorii finali neexceptati, respectiv populatie si IMM-uri. In aceste conditii, in vederea respectarii prevederilor legale in vigoare cota anuala obligatorie de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie, care beneficiaza de promovare prin certificate verzi este de 12,15% pentru anul 2016″, stipuleaza nota de fundamentare.

Reprezentantii asociatiilor din domeniu, afirmau, in iulie, ca mentinerea cotei de certificate verzi la un nivel foarte mic pentru al treilea an consecutiv reprezinta o lovitura de gratie pentru o mare parte dintre producatorii de energie din surse regenerabile. “Intr-un prim demers comun de salvare a producatorilor din sectorul regenerabilelor, cele cinci asociatii ce reprezinta industria energiei regenerabile reclama, la unison, noua cota anuala obligatorie de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie. Aceasta cota care beneficiaza de sistemul de promovare cu certificate verzi a fost stabilita de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei – ANRE, de 12,15% fata de 17% cat era initial stabilit in Legea 220, in baza careia toti producatorii si-au facut planurile de afaceri. Mentinerea cotei la un nivel foarte mic pentru al treilea an la rand este lovitura de gratie pentru o mare parte dintre producatorii de energie din surse regenerabile”, se arata intr-un comunicat al asociatiilor.

In 2015, cota anuala obligatorie de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie a fost redusa la 11,9%, fata de 17% cat era stabilit in Legea 220, conform Organizatiei Patronale a Producatorilor de Energie din Surse Regenerabile din Romania – PATRES.

Ministerul Energiei precizeaza ca in perioada imediat urmatoare va organiza dezbateri cu reprezentantii asociatiilor de producatori de energie, asociatiilor de consumatori dar si cu institutii precum ANRE si Consiliul Concurentei. Conform Directivei nr. 2009/28/CE privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, Romania are de indeplinit ca obiectiv national pentru anul 2020 o pondere a energiei din surse regenerabile in consumul final brut de energie de 24%. Transpunerea Directivei europene in legislatia nationala s-a facut prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile.

Ministerul Energiei a lansat, luni, in dezbatere publica proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea cotei anuale obligatorii de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie, care beneficiaza de promovare prin certificate verzi, pentru anul 2016.

 

3 decembrie, investenergy.ro: Ministrul Grigorescu, primele măsuri la CE Oltenia: își pune oamenii în Consiliul de Supraveghere. Se pregătește terenul pentru demiterea lui Ciurel

Semnal Ministrul Grigorescu, primele măsuri la CE Oltenia: își pune oamenii în Consiliul de Supraveghere. Se pregătește terenul pentru demiterea lui Ciurel Ministrul Grigorescu este preocupat de situația de la Complexul Energetic Oltenia. În prima sa conferință de la preluarea mandatului, și-a exprimat dezamăgirea față de modul în care gestionează Complexul Energetic Oltenia proiectele de modernizare a unor grupuri energetice. „Avem o serie de dezamăgiri (…) Doar două dintre cinci proiecte sunt finalizate”, a declarat Grigorescu, evitând să menționeze responsabilii care se fac vinovați de această situație. Sesizat și de situația controversată în care se află directorul general al Complexului Energetic Oltenia , respectiv într-un conflict de interese, compania constituindu-se parte civila în procesul Turceni-Rovinari, Grigorescu a anunțat că Laurentiu Ciurel a luat în considerare demisia de la conducerea companiei, lucru care nu s-a întâmplat! În apărarea sa, Ciurel a invocat că singura instituție care poate să-l demită este Consiliul de Supraveghere, care nu reușește însă să se întrunească într-o ședință. Motivul: lipsă de cvorum, după ce doi membri au demisionat, un altul nu era prin țară! În condițiile date, Ministrul Energiei ia primele măsuri la CE Oltenia. Printr-o adresă transmisă Fondului Proprietatea, Electrocentrale Grup, Societății pentru Închiderea-Conservarea Minelor, Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, solicită acordul acționarilor pentru desfășurarea unei adunări generale ordinare a acționarilor, în data de 3 decembrie, în vederea aprobării alegerii membrilor Consiliului de Supraveghere de la CE Oltenia prin aplicarea metodei votului cumulativ. Propunerile ministerului sunt: Popescu Elena – Director General Direcția Energiei și Mediu în Ministerul Energiei; Ivan Ștefan Valeriu – Președinte Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice și Lector la Universitatea București; Bobâlcă Cornel, Director adjunct în cadrul DGPAPS Ministerul Energiei. Durata manadatului membrilor Consiliului de Supraveghere a fost stabilită pentru un an până la desemnarea unor noi administratori în condițiile prevăzute de OUG privind guvernanața corporativă a întreprinderilor publice. Potrivit propunerilor Ministerului Energiei, aceștia vor primi o indemnizație fixă lunară brută ce reprezintă media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar din ramura în care îşi desfăşoară activitatea societatea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Cu noii membri în Consiliul de Supraveghere, se pregătește terenul pentru demiterea directorului general Laurențiu Ciurel, susțin surse autorizate. Explicațiile CE Oltenia privind investițiile Referitor la afirmațiile apărute în spațiul public cu privire la nerealizarea obiectivelor de investiții din PNI pentru perioada 2013-2020, CE Oltenia precizează că Directoratul, având în vedere actualul context energetic, a considerat ca investiții, reprezentând în marea lor majoritate grupuri energetice noi pe cărbune și gaz, la Craiova, sunt total inoportune datorită costului transportului de combustibil Din investițiile rămase, două au fost realizate, respectiv modernizările grupurilor energetice nr.7 de la SE Ișalnița și nr.4 de la SE Rovinari. Modernizarea grupului energetic nr.5 de la SE Rovinari a fost supusă în repetate rânduri spre aprobarea Consiliului de Supraveghere, dar nu a fost aprobată în lipsa unei strategii naționale cu privire la oportunitatea investirii în domeniul termo pe cărbune, se precizează într-un comunicat al CE Oltenia.

Cititi mai multe pe http://www.investenergy.ro/ministrul-grigorescu-primele-masuri-la-ce-oltenia-isi-pune-oamenii-in-consiliul-de-supraveghere-se-pregateste-terenul-pentru-demiterea-lui-ciurel/

 

3 decembrie, economica.net: Putin a inaugurat “podul energetic” Rusia-Crimeea

Preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat miercuri seara o vizită surpriză în Crimeea pentru a inaugura un ‘pod energetic’ cu Rusia, peninsula anexată de Moscova fiind scufundată în întuneric de la sfârşitul lunii noiembrie după sabotarea în Ucraina a liniilor de înaltă tensiune care o alimentau.

Vladimir Putin ‘s-a dus la Simferopol unde a lansat o primă etapă a podului energetic care urmează să furnizeze electricitate Crimeii din Rusia’, a declarat pentru AFP vicepremierul prorus al Crimeii, Ruslan Balbek.

‘Prima linie electrică urma să fie operaţională din 20 decembrie, dar munca a fost accelerată. Este o zi istorică pentru Crimeea, care îşi câştigă independenţa energetică faţă de Ucraina’, a continuat el.

Potrivit aceleiaşi surse, noi linii electrice care leagă Rusia şi Crimeea, anexată în martie 2014 de Moscova, vor fi puse în funcţiune în 15 decembrie.

‘Trebuie să-i prevenim pe locuitorii Crimeii că s-ar putea să mai existe câteva probleme acolo’, a avertizat totuşi Putin, citat de agenţiile de presă ruseşti.

‘Sper că etapa a doua va fi lansată în curând’, a adăugat şeful statului rus, aflat la sediul din Simferopol al furnizorului de electricitate pentru Crimeea, Krimenergo.

‘Ţin să mulţumesc inginerilor electricieni şi muncitorilor pentru ceea ce au făcut. Munca este departe de a fi terminată, dar sunt convins că totul va fi făcut la timp’, a mai spus el, potrivit emisiunilor televizate.

Persoane neidentificate au aruncat în aer stâlpi ai liniilor de înaltă tensiune pe teritoriul ucrainean în noaptea de 21 spre 22 noiembrie, lăsând în întuneric peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie 2014, care rămâne foarte dependentă de Kiev în ceea ce priveşte aprovizionarea ei cu electricitate şi apă.

Autorităţile Crimeii şi Rusiei au acuzat guvernul ucrainean că a lăsat să se producă un astfel de scenariu, deşi Kievul asigură că nu i-a identificat încă pe responsabili.

Acest episod a provocat o nouă criză în relaţiile între cele două ţări, Ucraina acuzând Moscova că şi-ar fi redus livrările de cărbune vecinei sale ca represalii.

 

4 decembrie, agerpres.ro: Prețul petrolului, în scădere după informațiile venite de la OPEC

Prețul petrolului a scăzut vineri după ce o serie de surse au declarat că Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis să-și majoreze plafonul de producție, informează AFP și Reuters.

În jurul orei 14.25 GMT, la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex) barilul de țiței ‘light sweet crude’ (WTI) cu livrare în luna ianuarie era cotat în scădere cu 1,02 dolari până la 40,06 dolari. De asemenea, la bursa de la Londra cotația țițeiului Brent a scăzut cu doi dolari până sub pragul de 43 de dolari per baril.

‘Există informații potrivit cărora membrii OPEC au decis să-și majoreze producția. Piața este în scădere pentru că investitorii interpretează aceste informații drept un semn că OPEC nu își va reduce niciodată producția’, a declarat Phil Flynn, analist la Price Futures Group.

O serie de surse din interiorul OPEC au declarat vineri pentru Reuters că la reuniunea de la Viena organizația a decis să-și majoreze plafonul de producție până la 31,5 milioane barili pe zi, de la 30 de milioane de barili pe zi anterior. Deocamdată nu este clar dacă noul plafon de producție include și Indonezia, care produce în prezent aproximativ 850.000 de barili pe zi, și care după șase ani de absență se va alătura din nou celor 12 state membre OPEC.

 

4 decembrie, avantulliber.ro: STUDII PENTRU INVESTIŢII MAJORE LA MINELE DIN CADRUL CEH

Studii de fezabilitate pentru unităţile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, susţine că se încearcă dezvoltarea capacităţilor de producţie de la unităţile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

“În ceea ce priveşte programul de investiţii pentru Exploatarea Minieră Lonea, au fost întocmite studii de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie pentru fiecare exploatare minieră, conţinând o serie de investiţii majore ce se necesită a fi efectuate”, susţine ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Cu pierderi de peste 400 de milioane de lei, Complexul Energetic Hunedoara are prognozate investiţii de aproape 200 de milioane de lei. 186.801.000 aceasta este valoarea oficială a investiţiilor, prognozată, în bugetul de venituri şi cheltuieli.

“Da, avem prognozate investiţii la Complexul Energetic Hunedoara. Banii sunt din resursele proprii. Am trei pagini de investiţii atât pentru partea energetică cât şi pentru partea minieră”, a declarat  Emil Floruţ, directorul general al CEH.

Lipsa investiţilor din sectorul minier este resimţită acut de cei care intră zilnic în subteran pentru a scoate cărbune.  Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari şi cunoscute de ani de zile. Investiţiile au rămas la stadiul de intenţie şi cam atât. Anul 2016 îi va prinde pe nepregătite pe cei de la Complexul Energetic Hunedoara care nu au făcut niciun demers pentru a deschide noi capacităţi de producţie.

 

4 decembrie, pandurul.ro: Propunerile PNL pentru CE Oltenia – mix, listare şi reorganizare

Liberalii au prezentat opiniei publice propunerile celor patru specialişti desemnaţi de partid, pentru eficientizarea Complexului Energetic Oltenia. Documentul ajuns în presă a fost înregistrat la Ministerul Energiei, iar liberalii promit un al doilea document ce va cuprinde soluţii pentru managementul companiei conduse acum de Laurenţiu Ciurel. Documentul întocmit de PNL cuprinde multe dintre propunerile făcute şi de PSD, dar pe care nu le-a implementat, deşi avea pârghiile necesare.

Cei patru specialişti selectaţi de PNL Gorj, Emil Huidu, Răducu Teodorescu, Tiberiu Trotea şi Nicolae Bercea, au terminat, în sfârşit, strategia de eficientizare a CE Oltenia, document ce a ajuns şi la ministrul energiei, Victor Grigorescu. Cele 12 propuneri nu sunt inovatoare. Sunt idei glăsuite şi de PSD în ultimii ani, însă fără să fie aplicate. Liberalii promit că vor mai da publicităţii un alt document, care se referă la măsuri pentru eficientizarea managementului companiei. „Eu cred că o reorganizare a structurii CEO e necesară. În primul rând pentru faptul că este ilogic să aduci oameni de la sute de kilometri de Târgu Jiu în Târgu Jiu, atâta vreme cât ai sedii în care se poate lucra. Nu cred că poate fi concepută în anul 2015 o companie cu 14 cariere, fiecare cu aparatul ei. Noi am luat în analiză o structură cu trei sucursale miniere şi trei energetice: Motru, Rovinari, Jilţ şi Turceni, Rovinari şi Craiova“, a declarat Dan Vîlceanu, copreşedintele PNL Gorj. Propunerile privind managementul vor fi date publicităţii în ianuarie, a mai spus Vîlceanu.

Aplicarea normelor UE

Liberalii susţin elaborarea unei strategii energetice naţionale, care să cuprindă alegerea unui mix de energie echilibrat, format din lignit, apă şi energie nucleară. Nu sunt detalii despre ce va însemna acest mix pentru Oltenia, dacă va presupune restructurare şi redimensionare în sensul păstrării unităţilor viabile. Listarea la bursă este un alt deziderat. Vânzarea a 15% din acţiunile CEO a fost amânată de Guvernul Ponta ca urmare a rezultatelor financiare proaste, compania nefiind atractivă pentru investitori. Banii din listare ar trebui folosiţi pentru retehnologizări şi investiţii de mediu.

Liberalii susţin şi construirea de grupuri noi pe lignit, cu fonduri nerambursabile, care să înlocuiască vechile grupuri energetice care folosesc tehnologie din 1970. În contextul cerinţelor Comisiei Europene, care insistă pe reducerea poluării, construirea unor grupuri noi este soluţia, dar aduce după sine şi restructurare. PNL insistă pe finalizarea programelor de mediu, dar şi reluarea proiectului demonstrativ pentru captarea, transportul şi stocarea CO2, care ar fi redus cu 85%  emisiile, o soluţie discutată tot mai mult în Europa. O altă propunere este constituirea unui pachet de 1.000 MW, din producţia de energie pe lignit, hidro şi nuclear pentru export. Acest lucru ar presupune iniţial schimbarea legislaţiei, care nu permite exportul direct de către producătorii de energie. Continuarea programelor de modernizare a utilajelor şi instalaţiilor din cariere, este o altă soluţie prezentată de PNL.

Facilităţi pentru CEO

Liberalii ar mai vrea o serie de facilităţi, cerute şi de actuala conducere, precum exceptarea de la plata taxelor de cogenerare, certificatelor verzi, a taxei de injecţie şi de extracţie în/din reţea pentru energia consumată în activitatea de exploatare, precum şi plata către Apele Române doar a diferenţei dintre cantitatea de apă captată şi cea deversată. Solicită, de asemenea, şi prelungirea hotărârii de guvern prin care CEO avea asigurate serviciile de sistem. Rezolvarea problemelor exproprierilor este şi ea amintită, soluţia fiind, în opinia liberalilor, elaborarea unui act normativ care să permită exproprierea pe cauză de utilitate publică, de către CEO, în numele Statului Român, dar nu prin adaptarea Legii 255. O iniţiativă în sensul acesta a avut şi PSD, dar care nu s-a finalizat. Liberalii mai propun reducerea unor cheltuieli generate de Termocentrala  Brăila, pe care o propun spre externalizare, precum şi evaluarea şi vânzarea Bazei Săcelu, Hotelului Miami din Târgu Jiu şi a Hotelului Mina din Rânca.

Renunţarea la sediile închiriate de CEO este de asemenea o propunere, menţinând că societatea are în proprietate imobile pe care nu le foloseşte.

 

4 decembrie, diasporaro.com: Mai mulți bani pentru energia regenerabilă

Cota anuală obligatorie de energie electrică din surse regenerabile ar urma să crească anul viitor la 12,15% din consumul final brut, de la 11,9% în 2015. Impactul în factură pentru populație și IMM-uri ar putea urca astfel de la 35 lei/MWh la 43 lei/MWh, în urma exceptării unor consumatori mari.

Ministerul Energiei a informat că a publicat pe site-ul instituției, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de promovare prin certificate verzi, pentru anul 2016.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a informat Guvernul, la sfârșitul lunii iunie, asupra unui nivel al cotei obligatorii de 12,15%, reprezentând un impact asupra consumatorului de 35 lei/MWh. Începând de la mijlocul anului, Guvernul a emis, însă, acorduri de exceptare pentru mai mulți consumatori mari de energie, astfel că presiunea este transferată asupra consumatorilor neexceptați, populație și IMM-uri.

„În cazul în care se iau în calcul acordurile pentru exceptare emise până în prezent și a celor estimate a fi emise până la sfârșitul anului 2015 (circa 7.000 de GWh) și a anului 2016 (circa 1.000 de GWh suplimentar față de anul 2015), impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali de energie electrică va înregistra o creștere de la circa 35 lei/MWh la circa 43 lei/MWh”, se arată în nota de fundamentare.

Conform directivei CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, România are de îndeplinit ca obiectiv național pentru anul 2020 o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24%. Potrivit unui raport al CE de la mijlocul lunii iunie, România a depășit traiectoria orientativă stabilită, cu o pondere a energiei regenerabile în total de 23,9% în 2013 și 22,8% în 2012, față de obiectivele de 19,7%, respectiv 19%.

„În condițiile îndeplinirii obiectivelor intermediare asumate, creșterea în continuare a eforturilor consumatorilor finali pentru susținerea energiei electrice din surse regenerabile nu se justifică”, se arată în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de Guvern.

 

Facturi mai mici

În timp ce populația și IMM-urile ar putea plăti mai mult pentru susținerea energiei regenerabile, facturile per ansamblu ar urma să scadă de la începutul anului următor, ca urmare a declinului prețului electricității și a reducerii TVA.

Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a declarat că prețul electricității la consumator va scădea cu 5-6% la 1 ianuarie, după reducerea tarifelor de distribuție și a bonusului de cogenerare.

„O scădere de 5% ar fi de 20 de lei plus TVA. Iar TVA nu va mai fi 24%, de la 1 ianuarie va fi 20%, deci e o scădere interesantă”, a afirmat șeful ANRE.

În prezent, costul unui megawatt, echivalent cu consumul mediu anual al unui apartament, este de aproximativ 400 de lei plus TVA. Populația urbană consumă între 2 și 3 MW pe an, dar în localitățile rurale consumul este mult sub 1 MW anual, chiar și sub 0,5 MW/an.

 

4 decembrie, ziarulargesul.ro: Un nou ministru la Economie, dar Arpechim e-n agonie

Odată cu noul Guvern a fost înlocuit şi ministrul Economiei (argeşeanul Andrei Gerea n-a făcut nimic pentru Arpechim), a fost schimbată şi strategia de privatizare a Oltchim (acum se pune la îndoială posibilitatea privatizării „la pachet” cu Arpechim, ceea ce nu este bine deloc…). Dacă nu ar fi vorba despre un Guvern de tehnocraţi, mai că am spune că avem de-a face cu o nouă gogoaşă electorală, servită de fiecare dată când se apropie alegerile. Noul ministru al Economiei, Costin Borc, a anunţat că abordarea privind Oltchim-Arpechim se va schimba fundamental. Numai să se pună un plan în aplicare mai repede, că praful se alege de platforma Arpechim (pe la rafinăria care e încă a Petrom-OMV mai sunt câţiva angajaţi, planurile de demolare sunt gata, iar la Divizia Petrochimică Bradu s-au făcut deja disponibilizări).

Combinatul chimic Oltchim, aflat în insolvenţă din anul 2013, va fi privatizat de către o bancă de investiţii, după ce Ministerul Economiei, care deţine pachetul majoritar de acţiuni, va schimba strategia privind societatea de stat.

Selecţia băncii de investiţii va demara înainte de sfârşitul acestui an, iar aceasta va fi plătită printr-un „comision de succes”, în funcţie de suma finală cu care va fi vândut combinatul, a declarat Costin Borc, vicepremier şi ministru de resort. „Ce putem să facem la Oltchim: cred că în primul rând o mică schimbare de model. Planul de restructurare prevede vânzarea din insolvenţă. Putem s-o facem ca şi până acum, am auzit că ar veni nişte chinezi, că vin nişte nemţi… Pe de altă parte, eu am avut şansa să fac parte dintr-un proces de vânzare a activelor Lafarge şi Holcim către un investitor, un cumpărător, şi au fost fonduri de investiţii, au fost societăţi. Toate lucrurile ăstea au fost pregătite de mari bănci de investiţii: HSBC, Morgan Stanley, Credit Suisse”, a afirmat ministrul. Oficialul a mai spus că banca de investiţii va stabili dacă Oltchim va fi vândut la pachet cu platforma petrochimică de la Arpechim Piteşti, iar plata se va realiza în funcţie de suma obţinută. Oltchim a înregistrat un profit contabil de 2,31 miliarde lei în primele nouă luni, dar acesta este rezultatul anulării unor datorii. Totuşi, compania obţine profit operaţional din activitatea curentă a activelor care funcţionează, acesta ridicându-se la 10 milioane lei, fiind cel mai bun rezultat de la deschiderea procedurii de insolvenţă, potrivit administratorilor. Totuşi, Borc vrea să fie sigur că acesta este sustenabil şi nu un rezultat conjunctural, astfel încât combinatul să poată să îşi susţină activitatea şi să respecte condiţiile de mediu şi promisiunile din planul de redresare adoptat de instanţă.

 

4 decembrie, hotnews.ro: Ministerul Economiei a publicat lista marilor consumatori de energie care sunt exceptati de la plata certificatelor verzi/ Printre ele se afla si Lafarge Ciment Romania, companie care a fost condusa de actualul ministru

documente

Lista companiilor exceptate la plata certificatelor verzi

Ministerul Economiei a transmis presei lista celor 37 de companii beneficiare de ajutorul de stat prin HG 495/2014. Printre ele se afla si Lafarge Ciment Romania SA, compania condusa pana de curand de Costin Grigore Borc, actualul ministru al economiei. Borc a lucrat in companie timp de 15 ani, iar din 2013 pana la numirea in functia de ministru, a fost director general. HotNews.ro a aratat astazi prin articolul “Razboiul preturilor la energia electrica” ca IMM-urile trebuie sa plateasca facturi la energie mai mari, suportand schema de sprijin pentru marii consumatori. Vezi care sunt companiile care primesc ajutor de stat.

 

De remarcat transparenta de care a dat dovada acum Ministerul Economiei, mai ales ca pe lista se afla si Lafarge.

Cele 37 de companii beneficiare: Brikston Constructions Solutions SA, SC Messer Romania Gaz SRL, TMK Artrom SA, TMK Resita SA, SC Elsid SA, Stirom SA, Silcotub SA, SC Alum SA, SC Alro SA, Vimetco Extrusion SRL, SC Lafarge Ciment Romania SA, ArcelorMittal Galati SA, Carpat Cement Holding SA, ArcelorMittal Hunedoara SA, Rompetrol Rafinare SA, SC OMV Petrom SA (Rafinaria Petrobrazi), Chimcomplex Borzesti, Saint Gobain Glass Romania SRL, Azomures SA, Celco SA, SC Romcarbon SA, STG Steel SRL, Greentech SA, Greenfiber International SA, Kastamonu Romania SA, Linde Gaz Romania (Puncte de lucru Galati si Rm-Valcea), Carmeuse Holding SRL si Cieh Soda Romania.

Pentru Lafarge, intervalul privind cuantumul ajutorului de stat este intre 1 si 2 milioane de euro. Insa valorile cele mai mari sunt pentru Alro SA cu un cuantum intre 10 si 30 de milioane de euro si ArcelorMittal cu 5 pana la 10 milioane de euro. De altfel, cele doua companii, Alro si ArcelorMittal, sunt cele care au facut un lobby foarte puternic pentru acest ajutor de stat. Pentru mai multe amanunte vezi documentul atasat.

Acestea nu sunt singurele companii care vor beneficia de schema de sprijin, urmand sa fie date avize si pentru altele in cursul anului viitor. Cantitatea de energie estimata a fi exceptata de la achizitionarea de certificate verzi pentru anul 2015 este de circa 7 TWh, iar pentru anul viitor se estimeaza inca 1 TWh.

Stabilirea unei cote reduse pentru certificate verzi este puternic influentata de unele decizii luate anul trecut de catre fostul Guvern. Este bine cunoscut in domeniu razboiul pe care il pornise fostul ministru al economiei Constantin Nita impotriva regenerabilelor. Asa a luat fiinta Hotararea de Guvern 495/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat prin exceptarea marilor consumatori de energie electrica de la plata pana la 85% a certificatelor verzi. Adica, cei mai mari consumatori, cei industriali, nu mai sunt obligati sa plateasca o mare parte din certificate verzi. Insa, cineva trebuia sa le plateasca, fiind estimata o suma de vreo 750 de milioane euro in zece ani. Asa s-a ajuns ca aceasta povara sa fie transferata asupra celorlalti consumatori. Cei casnici nu simt foarte mult in factura, fiind cativa zeci de bani lunar in plus la factura. Insa, pentru consumatorii industriali care nu intra in categoria celor mari, favorizati pentru ajutorul de stat, pot ajunge sa plateasca sute de mii de lei anual in plus pentru energia electrica.

Comisia Europeana a fost de acord cu acest ajutor de stat, insa in anumite conditii. Beneficiarii trebuie sa faca investitii in eficienta energetica, sa prezinte dovada realizarii lor, iar Ministerul Economiei, cel care gestioneaza ajutorul, sa faca analiza dosarelor si sa le aprobe. Insa, exista informatii potrivit carora acesti beneficiari nu sunt verificati daca au realizat sau nu investitiile, asa cum sustin cand depun cererile de exceptare.

Pentru mai multe amanunte, citeste si Razboiul preturilor la energia electrica 

4 decembrie, economica.net: MECRMA: 37 de companii au obţinut acordul de exceptare de la plata unei părţi din cota obligatorie de certificate verzi

Acordul pentru exceptare de la plata unei părţi din numărul de certificate verzi aferent cotei obligatorii a fost obţinut în 2015 de către 37 de companii, din care 7 au fost IMM-uri, iar cantitatea de energie estimată a fi exceptată totalizează 7 TW, potrivit datelor furnizate vineri de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), citate de Agerpres.

’37 de companii au beneficiat în anul 2015 de Schema de ajutor de stat instituită prin HG. 495/2014, primind din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Acordurile pentru exceptare de la plata unei părţi din numărul de certificate verzi aferent cotei obligatorii. Cantitatea de energie estimată a fi exceptată de la achiziţionarea de certificate verzi pentru anul 2015 este de circa 7 TW’, se arată într-un comunicat al ministerului de resort.

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Energiei, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile pentru anul 2016 este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică şi, în aceste condiţii, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de 35 lei/MWh .

În Nota de fundamentare a proiectului se menţionează că, în cazul în care se iau în calcul acordurile pentru exceptare emise până în prezent şi cele estimate până la finele lui 2015, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de circa 43 lei/MWh.

Până la sfârşitul lunii august 2015 au fost emise 27 de acorduri de exceptare cărora le corespunde o cantitate de energie electrică de circa 6.000 de GWh, iar până la finele anului s-ar putea ajunge la circa 8.000 GWh energie exceptată.

‘Astfel, menţinerea unui nivel de suportabilitate a schemei de promovare pentru energia din surse regenerabile la nivelul consumatorilor finali este dificil de pus în aplicare având în vedere emiterea acordurilor de exceptare în 2015, presiunea acestora fiind transferată către consumatorii finali neexceptaţi, respectiv populaţie şi IMM-uri. În aceste condiţii, în vederea respectării prevederilor legale în vigoare cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de promovare prin certificate verzi este de 12,15% pentru anul 2016′, se arată în nota de fundamentare.

Reprezentanţii asociaţiilor din domeniu, afirmau, în iulie, că menţinerea cotei de certificate verzi la un nivel foarte mic pentru al treilea an consecutiv reprezintă o lovitură de graţie pentru o mare parte dintre producătorii de energie din surse regenerabile.

 

4 decembrie, mediafax.ro: Laurenţiu Ciurel a fost revocat de la conducerea Complexului Energetic Oltenia

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia l-a revocat vineri din funcţia de director general pe Laurenţiu Ciurel, motivand nerealizarea criteriilor de performanţă, după ce acesta a contestat unele decizii ale Ministerului Energiei, precum sprijinul pentru energii regenerabile, şi a fost trimis în judecată în dosarul Turceni-Rovinari.

“Motivele demiterii constau in nerealizarea criteriilor de performanta asumate de fostul director”, se arata intr-un comunicat al companiei, semnat de presedintele Consiliului de Supraveghere, Cristian Eugen Radu.

Conducerea executiva a companiei va fi asigurata de catre ceilalti membri ai directoratului, coordonati interimar de Laurenţiu Ciobotărică, directorul diviziei financiare a CE Oltenia.

Actionarii CE Oltenia voiau să îl demită pe Ciurel încă din şedinţa din 23 noiembrie, însă, din lipsa de cvorum, Consiliul de Supraveghere nu a putut lua această decizie.

Ciurel a declarat recent că, dacă va fi demis, va contesta decizia în instanţa si “va sta acasa pe bani multi”. El anunta totodata că urmează să fie înlocuit cu Laurenţiu Ciobotărică, actualul director financiar al producătorului de energie.

Directorul revocat al CE Oltenia este trimis în judecată în dosarul “Turceni-Rovinari”. În acest dosar au mai fost trimişi în judecată fostul premier Victor Ponta pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălarea banilor, fapte săvârşite în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, Dan Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi ”Şova şi Asociaţii”, Dumitru Cristea, la dată respectivă director general al Complexului Energetic Turceni şi Octavian Laurenţiu Graure, la dată faptelor director economic al Complexului Energetic Turceni.

Potrivit DNA, în calitate de director la Direcţia Investiţii din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), Ciurel a semnat pe 3 septembrie 2007, 19 decembrie 2007 şi 22 decembrie 2008 trei acte adiţionale la contractul de asistenţă juridică denumit «Consultanţă juridică pentru încheierea contractelor de finanţare şi execuţie a instalaţiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 şi 6 Rovinari» încheiat cu SCA «Şova şi Asociaţii», prin care s-a suplimentat valoarea contractului de asistenţă juridică. Contractele au fost atribuite în mod direct către SCA «Şova şi Asociaţii» fără nici un fel de procedura concurenţială, fără că sumele să fie prevăzute în Planul de Achiziţii Publice al companiei. Actele respective au fost încheiate cu încălcarea atribuţiilor de serviciu.

În executarea actelor adiţionale, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Ciurel Laurenţiu-Dan a semnat şi avizat din partea C.E.R. facturile şi notele de onorarii în valoare de 1.665.717,41 lei. Valoarea plătită efectiv este cu mult peste sumele estimate prin contractele adiţionale, iar banii plătiţi au provenit din fondurile de investiţii.

Această conduită a condus la vătămarea intereselor legale ale CER şi a produs o pagubă CER în cuantum de 1.665.717,41 lei, proporţional cu sumele plătite nelegal şi corelativ obţinerii de foloase necuvenite către SCA «Şova şi Asociaţii».

În calitate de director general şi ordonator de credite al C.E Rovinari, Ciurel Laurenţiu-Dan a încheiat, la 14 februarie 2008, un alt contract de asistenţă cu SCA «Şova şi Asociaţii», în contextul unui litigiu dintre Complexul Energetic Rovinari (C.E.R) şi SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SĂ (ICM), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, într-un litigiu care avea că obiect o presupusă datorie pe care CER ar fi avut o către ICM. Contractul de asistenţă juridică a fost încheiat, deşi complexul energetic beneficia deja de asistenţă juridică din partea societăţii de avocaţi, în baza contractului menţionat anterior, cu scopul exclusiv de a insera o clauză referitoare la plata unui comision de succes, în condiţiile în care la momentul semnării contractului, părţile din litigiul principal se înţeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacţii (înţelegeri).

În urmă încheierii acestui contract, C.E.R. a fost prejudiciat cu 1.071.336,80 lei, (din care 977.463,88 lei comision de succes) corelativ obţinerii unui folos necuvenit în acelaşi cuantum de către SCA «Şova şi Asociaţii». Contractul respectiv, distinct de cel în legătură cu desulfurarea grupurilor energetice 3 şi 6, a fost încheiat la insistenţele inculpatului Şova Dan-Coman, cel care a şi conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA «Şova şi Asociaţii».

De asemenea, Ciurel a contestat si mai multe decizii ale actionarului companiei, Ministerul Energiei.

CE Oltenia anunta vineri, intr-un comunicat semnat de Ciurel, ca majorarea cotei obligatorii de energie regenerabilă la 12,15%, în 2016, propusă de Ministerul Energiei, este o măsură neeconomică şi are un impact puternic asupra consumatorului captiv, în special pentru populaţie, dar şi pentru producătorii clasici.

 

5 decembrie, Agerpres.ro: Bugetul Ministerului Energiei va scădea anul viitor cu 56% față de 2015, până la 443,6 milioane de lei

Ministerul Energiei va avea anul viitor un buget total de 443,6 milioane de lei, cu 56% mai mic decât arată execuția preliminată a acestui an, potrivit proiectului de buget pe 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Anul acesta, ministerul a avut un buget total de 1,01 miliarde de lei.

Din totalul bugetului pentru anul viitor, 204 milioane de lei reprezintă alocări de la bugetul de stat, sumă în scădere cu 63,2% față de anul trecut. Banii de la bugetul de stat reprezintă 46,31% din totalul bugetului ministerului, iar restul sunt venituri proprii.

Totodată, din totalul bugetului, cheltuielile cu personalul scad cu 8%, până la 14,9 milioane de lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii vor fi mai mari cu 48%, ajungând la 14,5 milioane de lei.

Ca priorități pe termen mediu ale Ministerului Energiei, în proiectul de buget se menționează continuarea programului nuclear, programul de închidere a minelor neviabile, dar și programul de modernizare a sectorului de producere a energiei electrice.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat vineri că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015. Deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

“Construcția bugetului pornește cu estimarea veniturilor — 231,12 miliarde de lei, cu 1,6% mai mult decât în 2015. Viziunea, principiul de bază al acestui buget este asigurarea stabilității și predictibilității fiscale. Am venit în sprijinul mediului de afaceri și am păstrat relaxarea fiscală, pentru a stimula investițiile private”, a explicat Anca Dragu.

 

5 decembrie, agerpres.ro: Laurențiu Ciobotărică, numit director interimar al CE Oltenia

Directorul Diviziei Financiare din cadrul Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciobotărică, a fost numit în funcția de manager al companiei după ce Consiliul de Supraveghere l-a demis vineri seara pe Laurențiu Ciurel, informează un comunicat de presă postat sâmbătă pe site-ul CEO.

Potrivit sursei citate, Consiliul de Supraveghere al CEO a decis, în urma unei analize, revocarea din funcția de director general a lui Laurențiu Ciurel pe motiv că nu și-a realizat criteriile de performanță asumate.

“Conducerea Complexului Energetic Oltenia va fi asigurată de ceilalți membri ai directoratului coordonați interimar de Laurențiu Ciobotărică”, se arată în comunicat.

Laurențiu Ciurel a condus compania energetică de la înființarea acesteia în anul 2012.

6 decembrie, bursa.ro: PREŞEDINTELE RECEP TAYYIP ERDOGAN:

“Turcia va găsi alți furnizori de energie decât Rusia”

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat sâmbătă că țara sa va găsi alți furnizori de energie decât Rusia, din cauza tensiunilor puternice dintre cele două țări de când Ankara a doborât, pe 24 noiembrie, un avion militar rusesc la frontiera siriană, relatează AFP.

‘Este posibil să găsim alți furnizori”, a declarat Erdogan într-un discurs televizat, referindu-se la Azerbaidjan și Qatar îndeosebi.

Rusia este principalul furnizor de energie al Turciei, căreia îi livrează 55 % din necesarul de gaz și 30 % din cel de petrol. Ankara importă 90,5% din necesarul său de petrol și 98,5% din cel de gaz.

Turcia și Rusia trec printr-o gravă criză declanșată de doborârea avionului rusesc de către aviația turcă. Ankara afirmă că avionul a încălcat spațiul său aerian, ceea ce Moscova dezminte.

Rusia a ordonat sancțiuni economice împotriva Turciei, îndeosebi un embargo asupra importurilor de fructe și legume turcești și a reintrodus vizele pentru cetățenii turci cu începere de la 1 ianuarie.

Erdogan a dat asigurări sâmbătă că nu există pentru moment nici un indiciu că aceste represalii afectează sectorul energiei, dar a confirmat că a semnat în această săptămână cu Qatarul un acord pentru livrarea de gaz petrolier lichefiat.

Moscova a anunțat, de asemenea, în această săptămână înghețarea proiectului de gazoduct TurkStream, care urma să permită transportul de gaz rusesc până în Europa prin Turcia, ocolind Ucraina.

Erdogan a calificat acest anunț drept ”o minciună”. ”TurkStream este un proiect la care noi înșine am tras linia de ceva vreme, deoarece Rusia nu răspundea cerințelor noastre”, a afirmat Erdogan.

 

6 decembrie, economica.net: Nuclearelectrica a vândut 760.000 de MWh de energie. 30 de milioane de euro, una dintre cele mai mari tranzacţii din 2015

Cantitatea de energie a fost vândută în trei tranzacţii se parate. Cumpărători au fost Enel şi slovenii de la GEN – I.

Compania de stat Nuclearelectrica a vândut vineri, 4 decembrie, în trei tranzacţii, 763.000 de MWh de energie electrică la un preţ mediu de 162 de lei/MWh, ceea ce presupune încheierea de contracte de 123 de milioane de lei, circa 27 de milioane de euro. Este una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an făcute de un actor ce activează pe bursa de energie OPCOM.

Livrările vor fi făcute pe toată perioada anului viitor.

Cumpărători au fost  Enel şi GEN – I.

Nuclearelectrica este una dintre cele mai mari companii aflate în proprietatea statului român şi al treilea cel mai mare producător de energie şi ţară, după Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Nuclearelectrica deţine două grupuri de câte 700 de MW şi produce energie în bandă.

 

OPCOM este bursa de energie, unde vânzătorii de energie se întâlnesc cu cumpărătorii.

6 decembrie, zf.ro: OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

Două idei utopice care ar scoate din amorţeală cea mai importantă piaţă din economie şi ar stârni întrebări legate de interesele României. Cărţi şi bani avem. Cine le joacă?

Pieţele de energie – petrol, gaze, energie electrică, energie nucleară, energie eoliană, etc. – din întreaga lume sunt în scădere din cauza reducerii cererii şi a preţurilor acestor produse.

Pe acest fond, toate companiile se confruntă cu scăderea veniturilor şi aproape toate se îneacă în datoriile pe care le-au făcut în perioada de boom atunci când plăteau orice preţ pentru achiziţia unor pieţe şi a unor resurse. Aşa s-au format câţiva mastodonţi la nivel mondial, mai puternici decât statele.

Căderea preţului petrolului a schimbat peisajul mondial, aducând marile companii în situaţia de a se diviza şi a-şi vinde din active ca să-şi plătească datoriile.

Shell, BP, Exxon, Chevron renunţă la investiţii şi la zăcăminte, E.ON şi Rewe din Germania se rup în bucăţi, Enel caută investitori pentru operaţiunile pe care le deţine în alte ţări (aproape un an operaţiunile din România au fost puse în vânzare, dar în final italienii au renunţat ).

Unde este România în acest peisaj?

Dacă ne uităm la istoria noastră capitalistă  de două decenii, România a fost în contratimp, cel puţin din punct de vedere al mişcărilor statului. Când în afară statele îşi formau campioni naţionali în energie, România, reprezentată de guvern, îşi împărţea  energia şi se vindea pe bucăţi.

Acum când toţi în lume vând, de ce nu şi-ar aduna România companiile energetice în holding?

 

  1. Dacă  ar uni Romgaz cu Hidroelectrica?

 

Toată lumea spune că nu  are niciun sens, că nu se pot face sinergii. Poate aşa este, dar împreună ar rezulta o companie/un holding numărul 1 în România  cu o valoare de piaţă de peste 5 miliarde de euro, depăşind Petrom (4 miliarde de euro), cu afaceri cumulate de 1,7 miliarde de euro şi cu un profit de aproape 500 de milioane de euro.

În acest moment afacerile Romgaz sunt în scădere din cauza reducerii cererii interne, în schimbHidroelectrica creşte datorită cererii de energie la export.

Holdingul ar conta mai mult în regiune şi ar avea resursele financiare pentru a se uita după alte active care apar la vânzare. În orice moment Romgaz + Hidroelectrica ar putea să împrumute peste 2 miliarde de euro pentru achiziţii.

Pe bursă, acolo unde acum acţiunile Romgaz se tranzacţionează şi unde Hidroelectrica vrea să ajungă, ar rezulta un grup suficient de mare care să  atragă atenţia celor mai mari investitori din lume.

România nu are în acest moment o companie la care să se uite marile fonduri şi să atragă miliarde de euro care se plimbă pe ecrane în căutarea unor companii mari cu un free-float rezonabil.

Statul român, care deţine acum 70% din Romgaz şi 80% din Hidroelectrica, ar putea obţine fără probleme un miliard de euro dacă şi-ar vinde o parte din acţiuni fără să piardă controlul, dacă acest lucru reprezintă un motiv de îngrijorare.

Ce să facă statul cu banii mai departe?

 

  1. Dacă ar cumpăra  statul acţiunile pe care vrea să le vândă Fondul Proprietatea la Petrom?

Fondul Proprietatea deţine în acest moment 18,9% din Petrom, participaţie evaluată la preţul actual de pe bursă la circa 740  de milioane de euro.

De mai bine de un an, Fondul Proprietatea încearcă să-şi lichidizeze această participaţie pentru a obţine bani ca să le dea acţionarilor.

Principalul acţionar de la Fondul Proprietatea este fondul american de investiţii Elliott, care îi presează pe administratorii de la Franklin Templeton să vândă acţiunile deţinute de FP la companiile româneşti şi să ramburseze bani acţionarilor.

Din cauza căderii preţului la ţiţei, acţiunile Petrom au scăzut de la 0,420 lei la 0,299 lei, adică cu aproape 30%. În 2004 guvernul Năstase a vândut pachetul majoritar de la Petrom cu 0,24 lei/acţiune.

În 2011 guvernul Boc era dispus să vândă 10% din Petrom la un preţ de 0,37 lei/acţiune, dar tranzacţia nu s-a mai realizat pentru că investitorii ofereau numai 0,32 lei/acţiune. Acum o acţiune este 0,3 lei, iar tendinţa este de scădere atât la nivelul valorii acţiunii, cât şi la nivelul dividendelor.

În aceste condiţii, dacă fondul Proprietatea (Franklin Templeton ) vrea să vândă, statul poate să cumpere ca să-şi mărească participaţia de la 20% cât are în prezent.

Petrolul nu va sta la acest preţ pe vecie, iar orice creştere va mişca valoarea Petrom. Mai mult decât atât, dacă statul crede în proiectul de gaze al Petrom cu Exxon din Marea Neagră, ar trebui să ridice miza pe Petrom.

 

De trei ani avem un Minister al Energiei, pe unde au trecut trei miniştri care nu au fost în stare să pună pe masă o nouă strategie energetică pentru România. Toţi au preferat să vorbească despre ea, dar nimeni nu a venit cu ceva concret.

Energia – petrol, gaze, energie electrică, etc. – este o piaţă de monopol de aproape 30 de miliarde de euro pe an care îmbătrâneşte sau se îneacă în propriul succes (energia eoliană).

Ce-o fi aşa de greu să pui pe masă o strategie energetică pe 20 de ani care să atragă investiţii de peste 5 miliarde de euro pe an şi care să „resusciteze” economia.

România este promovată în afară ca idei cu investiţii de viitor prin IT, energie şi agricultură.

Dacă piaţa de energie stă însă degeaba, fără mişcări „utopice” şi fără o strategie de viitor, vom rămâne închişi în propriile graniţe.

Cărţi avem, cine le joacă? Până acum la cacialma suntem buni. Acum avem toate atuurile şi banii.

        Impreuna in lumea afacerilor