23 noiembrie, zf.ro: Romgaz a vândut în primele nouă luni gaze pentru piaţa liberă de 1 mld. lei către E.ON şi GDF Suez

Romgaz (SNG) a furnizat în primele nouă luni gaze naturale în valoare totală de aproximativ un miliard lei companiilor E.ON Energie România şi GDF Suez România pentru comercializare pe piaţa liberă, suma reprezentând peste 40% din veniturile Romgaz din livrări de gaze în acest interval.

Astfel, în baza a două contracte în derulare între Romgaz şi cele două societăţi, producătorul a vândut gaze naturale destinate pieţei libere (pentru perioada ianuarie-septembrie 2015) de 544,36 milioane lei către E.ON Energie România şi de 452,93 milioane lei către GDF Suez Energy România, se arată într-un raport transmis de Romgaz Bursei de Valori Bucureşti.

Aceasta nu este întreaga cantitate de gaze livrată către cele două companii. Companiile listate la bursă sunt obligate să raporteze doar contractele mai mari de 10% din cifra de afaceri.

Romgaz a obţinut în primele nouă luni venituri de 2,4 miliarde de lei din vânzarea de gaze (inclusiv cele de la import şi achiziţionate de pe piaţa internă), în scădere cu aproape 11% faţă de 2,69 miliarde de lei în perioada similară a anului anterior. Compania înregistrează venituri şi din activităţi precum înmagazinarea de gaze, energie electrică, vânzarea de bunuri şi servicii, precum şi din exploatare.

Cifra de afaceri a Romgaz a scăzut cu în primele nouă luni cu 10,8%, la 2,93 miliarde de lei, iar profitul net s-a redus cu 12,4%, la 975,3 milioane de lei. Romgaz a precizat că va lua o parte din rezervele constituite în anii trecuţi pentru a mări profitul de repartizat anul viitor.

În trimestrul al treilea, cifra de afaceri a scăzut cu 8,2%, la 698 milioane de lei, iar profitul net s-a redus cu 14%, la 208,7 milioane de lei, în condiţiile în care consumul naţional de gaze naturale se află de mai mulţi ani în scădere. Romgaz a tăiat investiţiile şi a redus producţia pentru a se alinia la cererea slabă din piaţă.

WikiZF: Profilul companiei Romgaz

Pentru întreg anul, Romgaz a redus recent în scădere estimarea privind profitul net, de la 1,5 miliarde de lei, cât anticipa în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat în iunie, la 1 miliard de lei conform ultimei rectificări a bugetului.

Bugetul de Venituri şi Cheltuieli rectificat al Romgaz a fost aprobat în şedinţa de Guvern de miercuri, iar conducerea Romgaz a convocat pentru 17 decembrie o adunare a acţionarilor pentru avizarea bugetului rectificat.

Astfel, Romgaz anticipează acum venituri totale de 4,46 miliarde de lei, după ce în iunie estima 4,64 miliarde de lei. Rezultatul net a fost afectat şi de cheltuielile mai mari aşteptate pentru anul în curs, de 3,11 miliarde de lei, în urcare faţă de 2,78 miliarde de lei în precedenta versiune a bugetului de venituri şi cheltuieli, avizată în luna iunie.

Statul deţine controlul producătorului de gaze naturale, cu o participaţie de 70%, al doilea acţionar după participaţia deţinută fiind Fondul Proprietatea (FP), cu 6,18%. Acţiunile SNG se tranzacţionează la o cotaţie de 29,15 lei/titlu, în scădere cu 19% faţă de începutul anului. Rom­gaz are o capitalizare bursieră de 11 mld. lei.

 

23 noiembrie, adevarulfinanciar.ro: Ce mai fac “băieții deștepți” din energie? “A venit timpul să se oprească și implicit să plătească”

Producătorul de electrozi siderurgici Elsid Titu, companie controlată de Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, incluși în categoria „băieților deștepți”, au pierdut procesul cu Hidrelectrica, care le anulase contractele de furnizare de energie electrică.

Curtea de Apel București a respins recursul formulat de Elsid împotriva măsurii luate de administartorul judiciar al Hidroelectrica în 2012, pentru activarea clauzei de forță majoră în contractul de furnizare energie electrică. Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica, a afirmat cu această ocazie că „acești băieți, care timp de zeci de ani au spoliat companiile statului trebuie să înțeleagă că a venit timpul să se oprească și implicit să platească”.

Administratorul judiciar explică faptul că, „la momentul deschiderii procedurii insolvenței, societățile Elsid și Electrocarbon Slatina, o altă companie deținută de Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, aveau un preț contractual fix de 103 lei/ MWh departe de a acoperi prețul de cost de 187 lei/MWh și fiind evident mult mai mic decât prețul pieței, care oscila în jurul valorii de 220 lei/MWh. Cele două contracte încheiate de Hidroelectrica cu Elsid Titu și Electrocarbon Slatina au generat, în perioada 2006 – 31 mai 2012, o pierdere de 200 milioane lei”.

Elsid, trader de energie și producător de electrozi siderurgici, a contestat măsura administratorului judiciar Euro Insol de activare a clauzei de forță majoră în perioada 01 august 2012 – 01 decembrie 2012, clauza ce a avut ca efect diminuarea cantității de energie pe care Hidroelectrica a livrat-o Elsid în perioada menționată.

„Hidroelectrica nu este a lui Borza. Dar cu atât mai mult nu este nici a lui Buzăianu, Anastasescu, Tufan, Machinski sau a altor băieți deștepți. Hidroelectrica este o companie strategică a României, este o companie vitală pentru poporul român. Orice atac la adresa Hidroelectrica trebuie perceput și sancționat ca un atac la adresa României. Acești băieți, care timp de zeci de ani au spoliat companiile statului trebuie să înțeleagă că a venit timpul să se oprească și implicit să plătească. Aștept ca instituțiile statului să își facă datoria și în ceea ce îi privește. Este culmea tupeului ca după ce ai dat o gaură de peste un miliard de euro la Hidroelectrica să mai pretinzi 600 milioane euro daune ca urmare a denunțării acestor contracte. Atat Euro Insol cât și ulterior ANAF, Curtea de Conturi, DNA și mai nou Consiliul Concurenței au stabilit că aceste contracte sunt ilegale, fiind încheiate în frauda Hidroelectrica și implicit a statului. Să târăști Hidroelectrica timp de mai bine de 3 ani de zile pe la toate instanțele din România și mai nou pe la Paris, Washington, Zurich sau Geneva, blocând ieșirea din insolvență și listarea celei mai valoroase companii a statului roman, nu este un simplu abuz de drept procesual, reprezintă un veritabil atentat la siguranța și interesele statului român, care va trebui sancționat ca atare”, a declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar.

În 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu cea mai mare secetă din istoria companiei, Dunărea înregistrând cele mai mici debite din ultimii 150 de ani. În acel an Hidroelectrica a consemnat cea mai mică producție de energie realizată vreodată de doar 11,8 TWh, în condițiile în care avea semnate contracte de 20 de TWh. „Ca să-și onoreze aceste obligații contractuale, Hidroelectrica cumpără de la producătorii termo la prețuri cuprinse între 260-300 lei/ MWh și din piața reglementată la 350-400 lei/MWh ca să o vândă baieților deștepți în pierdere la prețuri cuprinse între 103-132 lei MWh. Când n-a mai avut bani, dupa ce intrase intr-un deficit de numerar de 783 milioane lei și pe o pierdere de 500 milioane lei, Hidroelectrica a activat forța majoră. Hidroelectrica nu s-a prevalat de o manieră arbitrară de această clauză contractuală și legală, Camera de Comerț și Industrie a României fiind instituția care a emis certificatul de forță majoră. Forța majoră este o clauză exoneratoare de obligații fiind recunoscută în legislația tuturor țărilor democratice, indiferent de sistemul de drept”, a mai declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar.

Euro Insol și Hidroelectrica au fost apărate în instanță de avocații de la Borza și Asociații, respectiv Stănescu, Milos, Dumitru și Asociații, iar Elsid Titu S.A. a fost reprezentată de Răzvan Dincă și Asociații.

Însă disputele juridice sunt departe de a fi fost încheiate, „băieții deștepți” deschizând procese la curțile de arbitraj europene, despăgubirle cerute fiind de peste un miliard de euro.

În luna iunie, Comisia Europeană a a transmis că toate contractele de furnizare a energiei încheiate de Hidroelectrica, producător deţinut de stat, cu unii comercianţi din domeniul energiei şi clienţi din industrie nu au implicat un ajutor de stat. Mai mult, aceste contracte au fost încheiate în condiţii de piaţă.

Este o problemă  dacă la Bruxelles acele contracte care au fost reclamate sunt considerate corecte, pentru că pot urma o serie întreagă de decizii în favoarea băeiților deștepți la curțile de arbitraj internaționale. Saga Hidroelectrica nu s-a încheiat deocamdată, iar până la clarificarea situației va mai gurge multă apă pe Dunăre.

 

23 noiembrie, postare pe blog: Dan Nicu Suspendarea lucrărilor la gazoductul Ungheni-Chişinău este un act de sabotaj

Sursa: http://adevarul.ro/moldova/politica/suspendarea-lucrarilor-lagazoductul-ungheni-chisinau-act-sabotaj-1_5652f1487d919ed50e7e6f4d/index.html

Rectificările bugetare fac ca visul ieşirii de sub controlul energetic rusesc şi a branşării la sistemul energetic românesc şi european să fie îndepărtat pe termen nedefinit

Rectificările bugetare adoptate vineri de Parlamentul Republicii Moldova în lectură finală, după ce fuseseră supuse votului şi în octombrie, prevăd venituri mai mici cu peste 1 miliard de lei moldoveneşti (aproximativ 50 de milioane de euro), şi reducerea cheltuielilor cu peste 1,6 miliarde de lei (în jur de 80 de milioane de euro). Aproape jumătate din această sumă urmează să fie scoasă din fondul rutier. Cu peste 200 de milioane de lei va fi redus fondul destinat proiectelor de eficienţă energetică. Şi alte capitole de cheltuieli ale statului vor fi reduse. Un capitol aparte în acest proces de reducere a cheltuielilor statului îl reprezintă suspendarea lucrărilor la gazoductul Ungheni-Chişinău, continuarea conductei Iaşi-Ungheni, care ne-ar permite să importăm cea mai mare parte din consumul de gaz al Republicii Moldova din România, la un preţ cu peste 50% mai mic decât cel pe care-l impune compania monopolistă rusă Gazprom. Să vedem dacă reuşim să înţelegem cum vine asta. Anumiţi foşti prim-miniştri (Vlad Filat), lideri de partide de guvernare (acelaşi Vlad Filat – PLDM), ”magnaţi” financiari şi afacerişti (Ilan Şor) dau tunuri de sute de milioane de euro împreună cu afacerişti dubioşi din Federaţia Rusă şi prejudiciază, în ultimă instanţă, sistemul financiar-bancar din Republica Moldova cu o sumă de aproape un miliard de euro, o optime din produsul intern brut şi aproape cât întreaga sumă a unui buget de stat anual. Această sumă este apoi inclusă în categoria datoriei publice, iar Banca Naţională este nevoită să refinanţeze cele trei bănci calamitate. Asta generează o imensă gaură în rezervele valutare ale statului, ceea ce duce la creşterea inflaţiei şi la scăderea veniturilor la buget. În acelaşi timp, scandalul financiar cu iz criminal reverberează la nivel politic, ceea ce duce la sistarea relaţiilor cu creditorii internaţionali, fapt care înrăutăţeşte şi mai mult situaţia Republicii Moldova. România se angajează să ofere un credit de 150 de milioane de euro în trei tranşe pentru nevoile de finanţare a datoriei publice, pe de o parte, şi pentru îndeplinirea obligaţiilor financiare ale statului faţă de salariaţii şi pensionarii retribuiţi din bugetul de stat, pe de altă parte. Însă primirea creditului românesc în întregimea sa este condiţionată de ajungerea la o nouă înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional, prima tranşă putând ajunge la Chişinău numai după reînceperea discuţiilor între guvernarea din Republica Moldova şi această instituţie internaţională. În plus, preşedintele Iohannis retrimite parlamentului acordul cu privire la împrumutul destinat fraţilor de dincoace de Prut. Motivul este foarte simplu: Republica Moldova nu are un guvern. Iar Bucureştiul a informat deja că va acorda acest credit doar unui guvern pro-european. Însă nici asigurări privind un guvern pro-european, adică unul care să nu includă partide precum PCRM sau PSRM, nu se pot da, dar nici discuţiile cu FMI nu se pot relua. De peste o lună, Banca Naţională nu mai are un guvernator, după ce Dorin Drăguţanu şi-a dat demisia. Cum nici perspectiva unui guvern de tehnocraţi însă cu orientare pro-europeană nu se arată la orizont, niciun nou guvernator al BNM nu a fost încă ales, deşi s-a organizat deja un concurs, se pare că ne aflăm într-un impas fără precedent şi nu se ştie cum vom ieşi din el. Între timp, rezervele financiare se termină rapid şi chiar cu rectificările bugetare adoptate pe 20 noiembrie situaţia nu se va putea menţine pe linia de plutire până la alegerile prezidenţiale din primăvara lui 2016. Republica Moldova mai are capacitatea să reziste încă maxim două luni, după care va intra în incapacitate de plată, cursul leului va exploda, iar bugetarii şi pensionarii nu-şi vor mai primi salariile şi pensiile. Iar banii pentru a reuşi să rezistăm măcar încă două luni sunt luaţi tot de la cetăţeni, după ce deţinătorii puterii politice şi câţiva dintre cei care parazitează puterea politică i-au furat din sistemul financiar-bancar, aducându-ne acolo unde suntem acum. Dominaţia energetică rusească continuă Pe lângă toate acestea, şi ieşirea de sub dominaţia energetică rusească devine imposibilă în termeni rezonabili. „Economisirea” banilor destinaţi pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău va menţine aceleaşi preţuri ridicate pentru gaz, în condiţiile în care dacă banii pentru conductă ar fi fost menţinuţi şi construcţia ar fi continuat, ar fi devenit posibil ca din 2017 să se reducă sumele pe care statul şi cetăţenii trebuie să le achite pentru gaz cu peste 50%. Astfel s-ar fi economisit, începând cu 2017 sau 2018, peste o sută de milioane de euro pe an, ceea ce ar fi permis folosirea acestor bani nu pentru plata gazului la ruşi, ci pentru lucruri precum finanţarea datoriei publice şi plata salariilor şi pensiilor. Probabil că asta nu convine demnitarilor din instituţiile care reglementează procurarea, distribuţia şi consumul gazelor – o reducere a preţurilor ar însemna şi o reducere a propriilor lor venituri, de multe ori obţinute pe căi ilicite. Însă cifrele invocate anterior demonstrează că pentru Republica Moldova, la etapa actuală, continuarea cu orice preţ a construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău este o necesitate indispensabilă, deoarece va permite salvarea situaţiei financiare precare începând cu anul 2017 sau, cel târziu, 2018. Ar fi trebuit făcut efortul de a economisi bani din alte domenii. Poate, din alocaţiile bugetare destinate activităţii parlamentului, guvernului, ministerelor, altor instituţii – precum ”MoldATSA”, de exemplu, un cuib de beizadele PD-iste (plahotniuciste) care primesc câte 900.000 de lei pentru o singură zi de muncă. Dacă s-ar fi tăiat cheltuielile statului cu tot felul de prime, adaosuri, premii, ”ajutoare financiare” (pentru funcţionari cu salarii de zeci de mii de lei pe lună), s-ar fi acumulat cu siguranţă o sumă egală cu cea tăiată de la construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău şi nu ar fi fost nevoie să fie suspendate lucrările. Dar avem la conducere o clică de oameni care, indiferent din ce partid ar fi făcut parte în ultimii 25 de ani (PDAM, PCRM, PDM, PLDM) s-au comportat ca nişte administratori de colonie, storcând şi ultimele resurse din această republică înfiinţată ca stat independent tocmai pentru a servi furturilor comise de ei. Această mare grupare este divizată în grupări mai mici care s-au războit între ele dar n-au trădat niciodată cauza care-i uneşte: nu cumva să fie întreprinse acţiuni reale, ireversibile, de eliberare de sub influenţa Rusiei, pentru că asta ar fi însemnat sfârşitul hoţiilor lor şi a lor înşişi, ca grup. În primul rând, acţiuni de ieşire din raza de acţiune a armei energetice folosite de Rusia împotriva noastră. De aceea, suspendarea lucrărilor la conducta Ungheni-Chişinău este un act de sabotaj îndreptat împotriva intereselor locuitorilor Republicii Moldova, iar motivarea acestei suspendări prin necesitatea scăderii cheltuielilor dictată de rectificările la bugetul de stat este doar un pretext pentru justificarea acestui act de sabotaj. Pentru care guvernanţii de la Chişinău vor plăti atunci când vor avea loc procesele de judecată ale tuturor celor care şi-au bătut joc de această parte a naţiunii române din 1991 încoace. În curând.

23 noiembrie, hotnews.ro: Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia nu l-a putut demite pe Laurentiu Ciurel din lipsa de cvorum

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia ar fi urmat sa discute in sedinta de luni demiterea lui Laurentiu Ciurel din functia de director general al companiei, in conditiile in care acesta nu doreste sa-si depuna demisia de bunavoie. Insa, surpriza, sedinta nu s-a putut desfasura din lipsa de cvorum. Doi din cei sapte membri ai Consiliului si-au dat demisia, iar un al treilea, reprezentantul Fondului Proprietatea, nu se afla in tara. Reamintim ca saptamana trecuta, dupa doar o zi de mandat, noul ministru al energiei Victor Grigorescu a spus ca Laurentiu Ciurel este dispus sa-si dea demisia, fiind o decizie benefica pentru companie. Insa vineri seara, Ciurel a declarat ca nu vrea sa-si dea demisia.

Dupa aceasta afirmatie, Grigorescu a revenit cu o declaratie spunand ca “discutia mea cu domnul Ciurel a fost foarte clara”. “Nu va exista, fata de nimeni, niciun fel de toleranta la semnalele care vizeaza lipsa de integritate”, a spus ministru energiei vineri seara dupa ce Ciurel a anuntat ca nu vrea sa-si dea demisia.

Daca ar fi existat cvorum, Consiliul de Supraveghere ar fi putut pune pe ordinea de zi demiterea lui Ciurel. In mod suprinzator, doi din cei sapte membri si-au dat demisia. Cei doi sunt Gheorghe Stirbu si Bogdan Hanganu, care fusesera numiti cu doar o luna in urma, informeaza Radio Targu Jiu. Era nevoie de prezenta a cinci membri din sapte, dar a lipsit si reprezentantul Fondului Proprietatea, plecat din tara.

Laurentiu Ciurel ar fi intr-un conflict de interese in conditiile in care compania pe care o conduce s-a constituit parte civila in procesul Turceni-Rovinari.  Laurentiu Ciurel a fost trimis in judecata in dosarul Turceni-Rovinari, alaturi de Victor Ponta si Dan Sova. Acesta a ramas in functia de director general al CE Oltenia, chiar daca aceasta companie este parte civila in dosar. CE Oltenia ar trebui sa recupereze un prejudiciu estimat de procurorii DNA la 19,7 milioane de lei, din care 2,7 milioane de lei provocat de actualul director general, Laurentiu Ciurel, inculpat in acest dosar. Insa, in conditiile in care Laurentiu Ciurel nu isi da demisia din functia de director general, apare sub semnul intrebarii libertatea directiei juridice a companiei de a prezenta probe impotriva sa.

Complexul Energetic Oltenia, companie gigant cu peste 15.000 de angajati, se confrunta si alte probleme, nu doar de natura penala. Anul trecut, compania a inregistrat cea mai mare pierdere dintre societatile de stat: aproape 700 de milioane de lei. Practic, o companie cu profit de 118 milioane de lei in 2012 a ajuns in doar doi ani in pragul falimentului, in doar doi ani. De asemenea, valoarea creantelor a crescut de la 300 de milioane de lei in 2012 la peste 1 miliard in 2014, iar platile restante de la zero in 2012 la peste 50 de milioane de lei in 2014. In ciuda acestei situatii, managerul Laurentiu Ciurel a fost mentinut in functie, motivul invocat in mai multe randuri de fostul ministru al energiei Andrei Gerea fiind faptul ca a fost numit in baza OUG 109/2011 privind managementul corporativ. Insa si aceasta numire a starnit controverse.

Ciurel detine functia de director general al Complexului Energetic Oltenia din septembrie 2012, chiar din momentul infiintarii companiei prin fuziunea complexurilor energetice Craiova, Rovinari si Turceni si Societatea Nationala “Lignitul Oltenia”. La inceput a fost interimar, iar din ianuarie 2013 este director general, fiind o numire controversata. Ciurel sustinea ca a ajuns director general prin OUG 109/2011 privind managementul corporativ, insa procesul de numire a fost contestat de actionarul minoritar Fondul Proprietatea care acuza incalcari grave ale legislatiei. In primul rand a fost numit de un Consiliu de Supraveghere cu un mandat interimar limitat care nu avea atributii in acest sens. Intai trebuia numit Consiliul de Supraveghere cu mandat plin, in baza OUG 109/2011, iar acesta sa desemneze directorul general. Apoi, a fost ignorata cu totul lista de candidati intocmita de o companie de recrutare de personal, angajata special pentru selectarea managementului companiei. Exista o lista scurta de candidati, romani si straini, insa Consiliul de Supraveghere interimar nu a intervievat pe nimeni, potrivit Fondului Proprietatea, si a decis sa il desemneze direct pe Ciurel. In plus, Ciurel era si membru de partid (PSD), fapt care contrazicea principiile OUG 109/2011 referitoare la depolitizarea managementului din companiile de stat.

 

24 noiembrie, pandurul.ro: Ciurel, absent la întâlnirea cu ministrul! Două demisii în CEO!

Laurenţiu Ciurel nu s-a prezentat luni, 23 noiembrie 2015, la întâlnirea pe care noul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a avut-o cu directorii companiilor din subordine. Ciurel nu şi-a explicat absenţa, dar surse din companie susţin că nu a fost nici la serviciu. Ieri ar fi trebuit să aibă loc şi o şedinţă a Consiliului de Supraveghere, unde ar fi fost posibilă o discuţie despre demiterea lui Ciurel, dar nu a fost cvorum. Doi supraveghetori din şapte au demisionat, iar un altul a fost plecat din ţară. Era nevoie de prezenţa a cinci supraveghetori.

Cei doi care au demisionat din CS sunt Gheorghe Ştirbu şi Bogdan Hanganu, care fuseseră numiţi acum o lună. „Nu mai sunt în Consiliul de Supraveghere de două săptămâni. Pentru că aşa am simţit“, a confirmat Gheorghe Ştirbu.

Era nevoie de prezenţa a cinci membri din şapte, dar a lipsit şi reprezentantul Fondului Proprietatea, Dan Gheorghe, care este plecat din ţară şi nici nu a trimis reprezentant sau opţiunea de vot. Pe ordinea de zi nu a fost demiterea directorului general Laurenţiu Ciurel, însă procedura permite introducerea oricărui alt subiect, stabilit de supraveghetori. Practic, la şedinţa de luni au fost prezenţi patru membri ai CS: Cristian Radu, Georgiana Porumbel, Marius Roman şi Radu Pop. Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, a declarat că este nevoie de patru voturi împotriva sa pentru ca demiterea să fie oficială.

Anul acesta au fost trei schimbări în Consiliul de Supraveghere. Prima a fost în aprilie, când s-a luat decizia eliberării din funcţie a lui Aurel Medinţu, directorul de nădejde al lui Ciurel. Supărat că nu a fost considerat specialist, Medinţu şi-a depus demisia, care i-a fost şi acceptată. Pentru a-l păstra pe Medinţu s-a ajuns la demiterea CS. A doua oară a fost acum o lună, când două persoane, Alin Chiţu şi Felicia Răcăşanu, au demisionat după ce directorul general a fost trimis în judecată într-un dosar în care CEO nu se grăbea să se constituise parte civilă, deşi prejudiciul trece de 5 milioane de euro. Acum este a treia schimbare şi cea mai rapidă, cei selectaţi să facă parte din conducerea CEO, Ştirbu şi Hanganu, plecând în doar câteva zile.

Nu a fost stabilită deocamdată o nouă şedinţă a Consiliului de Supraveghere, însă este greu de crezut că Ciurel mai poate ignora mult timp solicitarea lui Victor Grigorescu,  ministrul Energiei, care i-a cerut demisia. „Discuţia mea cu domnul Ciurel a fost foarte clară. Nu va exista, faţă de nimeni, niciun fel de toleranţă la semnalele care vizează lipsa de integritate”, a fost ultima declaraţie a ministrului.

Ciurel nu s-a prezentat la întâlnirea cu ministrul

Laurenţiu Ciurel, directorul Complexului Energetic Oltenia, nu a participat la întâlnirea cu ministrul energiei Victor Grigorescu. Şedinţa ce trebuia să aibă loc luni la ora 13 a fost anunţată chiar de Ciurel într-o emisiune la un post local de televiziune. De la biroul de presă al ministerului a venit următorul punct de vedere: „Nu ştim care este motivul pentru care domnul Ciurel nu a mai ajuns. Ştiu că a fost programată o întâlnire cu toţi directorii de companii, nu doar cu domnul Ciurel. Domnul Ciurel nu a fost la această întâlnire şi nu a existat o altă întrevedere cu domnul ministru“.

Cât despre solicitarea demisiei lui Ciurel, ministrul îşi menţine punctul de vedere: „Domnul ministru doreşte directori de companii integri şi, ţinând cont de situaţia legală a domnului Ciurel, considerăm că ar putea afecta imaginea companiei, ceea ce nu este benefic pentru societate“.

SECRET

La nivelul CEO a fost secretomanie. Pandurul a solicitat un punct de vedere, iar Biroul de presă a transmis că ordinea de zi a Consiliului de Supraveghere nu este publică.

 

24 noiembrie, economica.net: Romgaz a încheiat contracte în valoare totală de 2,257 miliarde lei cu Electrocentrale Galaţi, E.ON Energie şi GDF Energy

Romgaz a încheiat contracte de vânzare-cumpărare gaze naturale în sumă totală de 2,257 miliarde lei cu Electrocentrale Galaţi, E.ON Energie România şi GDF Energy România, conform unui raport remis marţi Bursei de Valori Bucureşti, transmite Agerpres.

Romgaz a încheiat contracte în valoare totală de 2,257 miliarde lei

Cu Electrocentrale Galaţi, Romgaz a încheiat două contracte în sumă de 3,858 milioane lei pentru livrarea de gaze în perioada 19-30 noiembrie 2015. Contractul prevede plata în avans şi factura de regularizare scadentă în 30 de zile de la data emiterii. Penalităţile în caz de neplată vor fi de 0,1%/zi.

Tot două contracte au fost încheiat şi cu E.ON Energie România, valoarea acestora fiind de 1,24 miliarde lei, iar perioada de livrare 1 octombrie 2015-30 septembrie 2016.

Valoarea celor două contracte încheiate cu GDF Energy România este de 1,012 miliarde lei, iar perioada de livrare 1 noiembrie 2011-31 martie 2016.

 

24 noiembrie, puterea.ro: EXCLUSIV. Interviu cu directorul general al Nuclearelectrica. Daniela Lulache: “Sectorul nuclear, cea mai performantă industrie românească!”

Cele două reactoare de la centrala nucleară din Cernavodă sunt pe primul loc în lume în funcţie de coeficientul de utilizare a puterii instalate, spune Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, într-un interviu acordat ziarului PUTEREA. În opinia sa, nuclearul este cea mai performantă industrie românească în prezent, întrucât nu depinde de importuri, tot ciclul fiind asigurat din surse interne (referindu-se la producţia de uraniu şi de apă grea). În ceea ce priveşte proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4, estimat la peste 6 miliarde de euro, acesta merge înainte, urmând a se decide structurarea finanţării proiectului şi mecanismele utilizate.

“Conform celor mai recente statistici la nivel internaţional (luna octombrie 2015), România prin Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă continuă să ocupe primul loc în lume în funcţie de coeficientul de utilizare a puterii instalate de la punerea în funcţiune, de 91,1%, dintr-un număr total de 398 de unităţi aparţinând 178 centrale nucleare din 29 de state. Este fără dubiu cea mai performantă industrie românească în prezent, o industrie care deţine un ciclu integrat, care nu depinde de resurse externe, cu o resursă umană de excepţie”, a declarat, pentru PUTEREA, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica. Ea spune că Nuclearelectrica are expertiza necesară să pună în funcţiune şi să opereze încă două unităţi nucleare.

“Proiectul Unităţilor 3 şi 4 deţine deja o serie de avantaje (infrastructură, materie primă, resursă umană) pe care multe proiecte de new build nuclear nu le au. Recent, în conformitate cu Strategia de continuare a proiectului Unităţilor 3 şi 4, SN Nuclearelectrica SA şi China General Nuclear Power Corporation (“CGN”) au semnat Memorandul de Înţelegere privind dezvoltarea în comun a celor două unităţi de la Cernavodă. Practic, în prezent suntem în ultima fază a procedurii de selecţie, adică aceea a negocierii Acordului Investitorilor şi Actului Constitutiv al noii companii de proiect: un Joint-Venture in care investitorul selectat, CGN, va deţine cel puţin 51% din capitalul social”, a menţionat Lulache.

“Proiectul Unităţilor 3 şi 4, strategic pentru România”

“Am reuşit să avansăm într-un ritm susţinut, dinamic în 2014 şi 2015. Avem o strategie clară şi ştim ce vrem să facem, dar lumea trebuie să înţeleagă că un astfel de proiect nu poate fi tratat cu uşurinţă, negocierile aferente diferitelor etape ale procedurii sunt parte esenţială din robusteţea proiectului de mâine”, a afirmat directorul general al Nuclearelectrica.

Din punctul său de vedere, proiectul Unităţilor 3 şi 4 este unul strategic pentru România din mai multe considerente.

“Politicile şi strategia energetică europeană au prevăzute ţinte clare de mediu: reducerea emisiilor de CO2 cu 40% până în 2030, iar energia nucleară este singura sursă stabilă capabilă să contribuie eficient la realizarea unui mix energetic echilibrat, în concordanţă cu obiectivele europene asumate şi de România. Energia nucleară are unul din cele mai reduse costuri de producţie, nu produce impact major în reţea prin fluctuaţii în producţie”, a adăugat Lulache.

De asemenea, un alt considerent este necesitatea asigurării securităţii în aprovizionare, diversitatea surselor, necesitatea asigurării necesarului intern cu un preţ accesibil la consumator, cu atât mai mult cu cât multe din capacităţile convenţionale sunt vechi şi vor fi scoase din uz. Lulache precizează că, prin acest proiect grandiose, România are posibilitatea să joace un rol activ în zonă, sperând şi într-o modificare a legislaţiei aferente exporturilor. În plus, industria românească nucleară are posibilitatea să se dezvolte prin adăugarea de noi capacităţi.

“Vorbim şi de industria pe orizontală, care ar beneficia de implicarea în acest proiect, ceea ce înseamnă locuri de muncă şi bani la buget”, adaugă şefa Nuclearelectrica.

Contractul pentru diferenţă, o oportunitate

Un mecanism nou la nivel european este contractul pentru diferenţă, care este luat în considerare în ceea ce priveşte proiectul reactoarelor 3 şi 4, conform strategiei de continuare a proiectului, însă el trebuie aprobat de Comisia Europeană pentru fiecare proiect în parte, pe baza datelor de piaţă aferente fiecărui stat care intenţionează să utilizeze acest mecanism.

“Aprobarea de către CE a Contractului pentru Diferenţă în vederea dezvoltării proiectului britanic de la Hinkley Point C a creat un precedent puternic pentru dezvoltarea proiectelor majore de investiţii în tehnologii neutre. Atât sursele regenerabile, cât şi industria nucleară, dar mai ales aceasta din urmă, au nevoie de mecanisme suport pentru ‘new build’. Piaţa actuală de energie are nevoie de mecanisme care să evite supracompensarea! Aplicarea acestora merge dincolo de investiţie, un mecanism dual, cum este contractul pentru diferenţă, are şi rolul de a corecta anumite disfunctionalităţi de piaţă şi de reglementare, stimulând competiţia în piaţă. Odată mecanismul implementat, producătorul este obligat să îşi vândă energia la un preţ cât mai bun, prin urmare distorsionarea pieţei cauzată de efectul subvenţiilor, mecanism unilateral prin excelenţă, dispare. Utilizarea subvenţiilor pe durată nedeterminată determină o serie de disfunctionalităţi de piaţă şi sistem cu impact direct asupra producătorilor convenţionali, dar şi a consumatorului. Astăzi, simţim din plin acest impact, iar efectele sunt greu de contracarat”, punctează Lulache.

Aceasta a vorbit în interviul acordat PUTEREA şi de piaţa de energie şi problemele cu care aceasta se confruntă.

“Din păcate, în România un producător de energie nu are prea multe opţiuni de piaţă: piaţa reglementată, cu un procent din producţie stabilit de ANRE, la un preţ stabilit de ANRE, în scădere până la liberalizarea totală a pieţei de energie, iar restul pe o piaţă denumită competitivă care mai are nevoie de o serie de schimbări majore de legislaţie primară şi secundară pentru a le permite producătorilor să-şi valorifice real, competitiv producţia, la un preţ stabilit în mod real de piaţă, nu de subvenţii. La dificultatea contextului de piaţa de energie, se mai adăugă şi schimbări fiscale sub formă de noi taxe, dar Nuclearelectrica produce aceeaşi cantitate de energie anual. Am spus şi repet: gândesc ca un investitor şi nu îmi place această situaţie, acţionez ca un manager încerc să schimb lucrurile, în măsura în care acestea pot fi schimbate,  pentru a duce compania acolo unde merită să fie, în lipsa unui impact negativ al unor factori care într-o piaţă funcţională nu ar trebui să existe”, a mai spus Daniela Lulache.

Reactorul 1, retehnologizat cu 1,5 miliarde euro

Unul din proiectele majore de investiţii ale companiei este şi extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 a CNE Cernavodă.

“Conform analizelor preliminare, oprirea efectivă ar fi în perioada 2025-2026, iar investiţiile vor fi realizate la începutul anilor 2020. Costul estimat al retehnologizării Unitatii 1 este între 1,2-1,5 miliarde de euro. Retehnologizarea permite extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 cu încă 25 de ani, ceea ce înseamnă o contribuţie semnificativă de energie stabilă, capabilă să facă faţă nevoilor de mediu şi să ofere un preţ accesibil consumatorului final”, a afirmat managerul Nuclearelectrica.

Compania are totodată un plan de investiţii strategice pentru perioada 2013-2017, cele mai multe având în vedere întărirea funcţiilor de securitate nucleară.

“Avem nişte rezultate în operare, vrem să le menţinem. Investim în Depozitul Intermediar pentru combustibil ars, upgradarea sistemului de protecţie fizică, instalaţia de detritiere etc. Dar proiectele strategice, majore de investiţii sunt retehnologizarea Unităţii 1, pentru care ne pregătim încă din present, şi continuarea proiectului Unităţilor 3 şi 4”, spune Lulache.

 

25 noiembrie, agerpres.ro: Prețul petrolului a crescut după ce Turcia a doborât un avion rusesc

Prețul petrolului pe piețele globale a crescut marți după ce Turcia a doborât un avion militar rusesc la granița cu Siria, dând naștere la îngrijorări cu privire la creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu, transmite AFP.

La bursa New York Mercantile Exchange, cotația barilului de țiței West Texas Intermediate cu livrare în luna ianuarie a crescut cu 1,12 dolari până la 42,87 dolari. De asemenea, la Bursa de la Londra cotația barilului de țiței Brent cu livrare în luna ianuarie a urca cu 1,29 dolari până la 46,12 dolari.

Armata turcă susține că a doborât un avion militar rus Su-24 în zona frontierei dintre Turcia și Siria, după ce a intrat de mai multe ori în spațiul aerian turc înainte de a fi lovit. În schimb, Rusia susține că avionul era în spațiul aerian sirian, ceea ce crește posibilitatea unei escaladări a tensiunilor cu privire la Siria.

‘Asistăm la o escaladare a tensiunilor geopolitice și a îngrijorărilor că această escaladare ar putea provoca o anumită contagiune în Orientul Mijlociu ceea ce ar afecta în cele din urmă livrările de petrol’, a declarat Matt Smith, analist la ClipperData.

În schimb, unii analiști au subliniat că Siria produce o cantitate foarte mică de petrol și că există șanse ca tensiunile provocate de incidentul de la granița dintre Turcia și Siria să se reducă în perioada următoare. În consecință, unii analiști cred că majorarea prețului petrolului înregistrată marți este o dovadă a intenției unor investitori care au sesizat oportunități de a marca profitul.

Piețele petroliere așteaptă ziua de miercuri când va fi publicat raportul săptămânal cu privire la stocurile de petrol americane.

 

25 noiembrie, digi24.ro: Curent produs la gura sondei. România transformă gazul, pe care nu îl poate exporta, în energie electrică

Avem atât de mult gaz încât îl folosim pentru a extrage petrol sau îl transformăm în energie electrică. 27 de centrale construite chiar la gura sondelor transformă metanul pe care până mai ieri îl importam din Rusia în curent electric. Motivul: nu este profitabil să aducem gazul din zone îndepărtate ale ţării până în casele consumatorilor.

O conductă livrează energie termică de la centrală către parcul propriu zis. Energie folosită în procesul de tratare-separare a ţiţeiului. Nicuşor Nacu administrează cele 27 de centrale care ard gaze pentru a produce energie electrică.

„În luna decembrie vom împlini un milion de megawatti oră obţinuţi din astfel de centrale şi cantităţile de gaz sunt foarte, foarte mari. Vorbim de milioane de metri cubi în total”, a spus Nicuşor Nacu, manager în cadrul unei companii petroliere.

Centralele sunt construite lângă zăcămintele golite, cu presiune scăzută şi cantităţi mici. Procesarea gazelor scoase din pământ ar presupune costuri mai mari decât resursa propriu-zisă, spun specialiştii. Gazele trebuie separate de apă, tratate, uscate şi mai ales comprimate.

„Pentru a le injecta în sistemul naţional de transport, unde avem presiuni foarte mari în comparaţie cu cea din zăcămintele respective”, a spus Iulian Iancu, preşedintele comisiei de Industrii din Camera Deputaţuilor.

„O conductă de 20-30 de kilometri ca să aducă gazul dintr-o zonă izolată cu toate problemele de traseu, cu faptul că această conductă trebuie să funcţioneze minim 30 de ani ca să se recupereze… şi atunci s-a găsit această formă de transport a gazului printr-o altă formă fizică: energie electrică”, explică Nicolae Havrileţ, preşedinte ANRE.

În acest moment, România dispune de mai multe gaze naturale decât are nevoie. Depozitele sunt pline şi nu mai importăm gaze din Rusia pentru că o bună parte din industrie şi-a închis porţile şi nu mai are cine consuma acest gaz. De aceea, milioane de metri cubi de gaz pleacă la export sub formă de energie electrică.

România nu poate exporta gaze naturale, în schimb trimite peste graniţe anual o cantitate de energie comparabilă cu jumătate din producţia realizată în toate hidrocentralele din ţară.

 

25 noiembrie, postare pe blog: Finalizarea strategiei energetice ar avea impact pozitiv în atragerea investițiilor străine

Sursa: http://dreptitate.net/2015/11/25/finalizarea-strategiei-energetice-ar-avea-impact-pozitiv-in-atragerea-investitiilor-straine/

În cadrul unei întrevederi cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a afirmat căfirmele americane care ar putea investi în România au nevoie de predictibilitate pentru proiectele din energie, iar finisarea cât mai rapidă a strategiei energetice ar avea un impact pozitiv asupra atragerii investițiilor străine, în general.

Astfel, cei doi oficiali au discutat despre securitatea energetică în regiune, finalizarea strategiei energetice naționale și guvernanța corporativă în companiile din acest sector.

Totodată, Hans Klemm a menţionat rolul potențial pe care îl are România în asigurarea securității energetice în Sud-Estul Europei, în timp ce, la rândul său, ministrul Energiei a subliniat nevoia României de a păstra un mix energetic echilibrat, respectiv pe dezvoltarea resurselor energetice indigene.

De asemenea, oficialii au mai discutat despre rolul guvernanței corporative și ameliorarea cadrului legal, vizând numirea unui management profesionist în companiile din energie. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu a accentuat principiul toleranței zero privind lipsa de integritate a managerilor care conduc societățile din acest sector.

 

26 noiembrie, gorjeanul.ro: Morega: “Ministrul Energiei este slab, are pârghiile să-l demită simplu pe Ciurel, dar ezită să o facă”

Preşedintele Institutului de Analiză şi Investigaţii Publice şi Politice, Dan Morega, crede că elanul lui Laurenţiu Ciurel va fi tăiat după Ziua Naţională a României, asta chiar dacă fostul politician are să-i reproşeze deja o mare lipsă de curaj în privinţa schimbărilor de la CEO actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu. Morega susţine că ministrul are toate pârghiile necesare destituirii lui Ciurel, acesta fiind inculpat într-un dosar penal care vizează CEO, dar şi urmare a rezultatelor financiare ale societăţii, dar nu uzează de acestea aşteptând, probabil, un nou pas greşit al directorului companiei din Gorj. Cu toate acestea, Morega numără zilele lui Ciurel în fruntea Complexului Energetic Oltenia şi vede deja cine îi vor fi înlocuitorii.

“Mi se pare o lipsă de bun-simţ a lui Ciurel legat de demisie apoi, am impresia, că este destul de slab şi ministrul Energiei în ceea ce priveşte luarea unei măsuri radicale la Gorj. În condiţiile în care Ciurel a cauzat prejudicii CEO, vorbim de pierderile companiei în 2014, relevante, dar şi de cele din 2015, neînregistrate în contabilitate. Vorbim şi de pierderile cu Berbeştiul, dar şi de cheltuielile neînregistrate cu certificatele de CO2. Deci practic, ministrul, care eu spun că nu este tehnocrat, poate să-l demită pe Ciurel, simplu şi fără echivoc! Face o verificare scurtă, cu profesionişti, legat de activitatea lui Ciurel, iar concluziile sunt deja cunoscute. Constată cu uşurinţă că acesta nu şi-a îndeplinit criteriile de performanţă şi gata, îl demite. Nu trebuie să îl lase pe Ciurel să-şi dea demisia, nu trebuie să-i lase acest drept”, a declarat, ieri, Morega. Acesta susţine că ministru are în mână AGA, dar, pe motiv că nu are experienţă în management, se codeşte să ia o decizie drastică la Gorj. “Dacă avea experienţă până acum îl schimba pe Ciurel. Grigorescu este jurist de profesie, nu are experienţă în energie şi nici în activitatea de management, iar asta se vede. În final, însă, îl va schimba pe Ciurel şi sper ca după 1 Decembrie CEO să aibă o altă conducere”, a declarat Morega, criticând, în continuare, neregulile din structura de la Gorj. De altfel, şeful IAIPP crede că ministrul îl poate schimba automat pe Ciurel şi urmare a dosarului penal al acestuia.

Manageri generali adjuncţi în CEO
Morega susţine, de asemenea, că ministrul nu trebuie să se teamă că nu are pe cine pune în locul lui Ciurel la cârma CEO. “Mulţi dintre mineri şi energeticieni au vorbit despre Ciobotărică. Acesta ar putea să-i ia astfel locul lui Ciurel în timp ce în conducere vor fi puşi, ca manageri pe domeniul energetic şi minier, cei pe care i-am exemplificat recent. Vor fi oameni din CEO, nu de import”, a mai spus acesta.
“Manager general trebuie să fie o persoană cu calităţi manageriale deosebite. Ar trebui să fie cineva din domeniul energetic. L-aş vedea pe Motocu în funcţie, dar şi pe Pisc. Ca manager pe minerit, ministrul are de unde alege, deoarece sunt mulţi în CEO bine pregătiţi profesional.
Este vorba despre Trotea, Iacob, Daviţoiu, toţi marginalizaţi, dar îl poate alege chiar şi pe Dafinoiu, aflat într-o structură inferioară de conducere. Există astfel marea posibilitate ca managerul să-l numească pe cel de la Divizia Financiară, manager general al CEO, iar restul ar putea fi manageri generali adjuncţi”, a conchis Morega, aşteptând cu nerăbdare marile schimbări de la CEO.

26 noiembrie, gorj-domino.ro: Căldăruşe se teme de restructurare

Preşedintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, Gabriel Căldăruşe, a declarat că se teme de o eventuală restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Acesta precizat că sindicatele se vor lupta pentru menţinerea locurilor de muncă.

Despre restructurarea Complexului Energetic Oltenia a fost vorbit şi noul ministrul al Energiei, Victor Vlad Grigorescu. Acesta a spus că restructurarea companiei trebuie făcută de către administraţie. Sindicalistul Gabriel Căldăruşe a declarat că se teme de această măsură, însă este convins că aceasta va putea fi împiedicată. „Bineînţeles că ne e teamă. Avem obligaţia faţă de salariaţi şi faţă de membrii noştri de sindicat să ne batem pentru locurile de muncă şi să nu acceptăm sub nicio formă unele dorinţe ale unora care vor ca această unitate să nu mai fie în proprietatea statului şi să fie restructurată. Sunt sigur că împreună cu ceilalţi colegi vom împiedica această restructurare dură”, a declarat Căldăruşe.

 

26 noiembrie, ziarulevenimentul.ro: Risc serios pentru securitatea energetică a Europei

Gazprom a oprit ieri livrările de gaze către Ucraina, iar directorul general al grupului, Alexei Miller, a avertizat că blocajul implică riscuri serioase pentru tranzitul gazelor destinate Europei. Circa 15% din gazele consumate în Europa tranzitează Ucraina. Grupul rus a anunţat că Ucraina a primit toată cantitatea de gaze pentru care a plătit, iar Gazprom a oprit furnizarea pentru că ţara nu a achitat încă în avans pentru livrările viitoare. Rusia reluase furnizarea de gaze către Ucraina cu mai puţin de două luni în urmă, după semnarea unui acord intermediat de Uniunea Europeană care ar fi trebuit să asigure livrările până în luna martie.
27 noiembrie, agerpres.ro: Ombudsman-ul european recomandă oficialilor BCE să nu mai aibă întâlniri cu bancherii înaintea reuniunilor de politică monetară

Ombudsman-ul european, Emily O’Reilly, i-a sfătuit, vineri, pe oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) să nu mai aibă întâlniri cu jucătorii de pe piețele financiare, de genul fonduri speculative, înaintea reuniunilor de politică monetară, transmite Reuters.

Emily O’Reilly a adăugat că săptămâna viitoare îi va scrie președintelui BCE, Mario Draghi, o scrisoare în acest sens, în care va susține că oficialii BCE nu ar trebui să ofere unui investitor niciun fel de avantaj competitiv în raport cu rivalii săi printr-o întâlnire înaintea ședințelor în care se stabilește politica BCE, de exemplu înaintea reuniunilor la care se decide dobânda de bază.

 

În luna mai a acestui an, Benoit Coeure, membru în comitetul director al BCE, a ținut un discurs la un eveniment pe bază de invitație, organizat la Londra, la care au participat mai mulți manageri de fonduri, bancheri și academicieni, în cursul căruia a anunțat că BCE își va accelera achizițiile de obligațiuni în lunile următoare. A doua zi, când discursul a fost făcut public, comentariile lui Benoit Coeure au influențat semnificativ cursul de schimb al euro, precum și piețele de acțiuni.

 

În replică, luna trecută, Banca Centrală Europeană a publicat liniile directoare ale noului cod de conduită destinat să îi împiedice pe membrii Comitetului executiv să dezvăluie în mod accidental informații care pot influența piața.

 

‘BCE a hotărât, în liniile sale directoare referitoare la discursurile ținute la evenimente, că nu trebuie oferit un avantaj competitiv anumitor grupuri față de altele, atunci când un membru al boardului participă la aceste evenimente. Regulile referitoare la perioada de tăcere se referă la discursuri și apariții publice. Dar nu ar trebui să se aplice și reuniunilor bilaterale?’, s-a întrebat O’Reilly.

În calitatea sa de ombudsman european, Emily O’Reilly urmărește instituțiile europene pentru a se asigura că se comportă în mod etic și sunt responsabile în fața opiniei publice.

Deși recomandările ombudsman-ului nu au putere legală, ele pot pune presiuni asupra BCE pentru a urma practicile urmate de alte instituții. De exemplu, regulile Băncii Angliei interzic membrilor Comitetului de politică monetară să aibă întâlniri cu participanții de pe piață cu o săptămână înaintea ședințelor de politică monetară.

BCE nu are astfel de restricții, însă, o sursă din interiorul instituției a declarat că este doar o chestiune de timp până când vor fi introduse noi reguli ce vor interzice oficialilor din conducerea băncii se aibă întâlniri cu bancherii în anumite perioade, cum sunt cele de dinaintea reuniunilor de politică monetară.

 

27 noiembrie, servuspress.ro: A aflat și ministrul Grigorescu de datoriile CEH – SNÎMVJ

Noul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, a vrut să știe cum stau lucrurile, acum, la final de an și început de mandat, și așa a aflat că, în Valea Jiului, CEH are peste 40 de milioane de lei datorii pentru cărbunii scoși de către minerii de la Societatea de Închideri. Nu a venit cu nicio soluție, dar urmează alte negocieri în acest sens, pentru că salariile celor de la Petrila, Paroșeni și Uricani depind de acești bani.

Ministrul Energiei a convocat toate societățile din energie și a aflat și despre datoriile pe ruta CEH –SNÎMVJ. Asta pentru că, acum, există un cerc vicios și salariile sunt plătite cu mari greutăți în ambele tabere. Totuși, se va lucra suplimentar în decembrie și oamenii vor trebui să primească salariile de bază la timp. „Dacă este să vorbim de SNÎMVJ, noi am prezentat faptul că respectăm decizia UE cu privire la planul de închidere, gestionăm acel ajutor de stat care este dat pentru minele necompetitive. La capitolul principale probleme, am expus punctul de vedere cu privire la neîncasarea creanțelor de la CEH și faptul că reușim tot mai greu să recuperăm banii de la ei și în fiecare zi de salariu sunt probleme”, a precizat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ.

Ministrul îi va aștepta acum și pe rând pe cei din mineritul Văii Jiului să găsească o soluție de degrevare a situației fără precedent. În acest moment, Complexul Energetic Hunedoara are datorii către minele neviabile de 41 de milioane de lei, iar datoriile a căror scadență a trecut de 60 de zile și, conform legii, se poate institui sechestru pe conturile ortacilor de la minele viabile, depășesc și ele 30 de milioane de lei.

 

27 noiembrie, agerpres.ro: Moldovagaz şi Chişinău-gaz trebuie să restituie consumatorilor banii furaţi prin tarife majorate nejustificat

Moldovagaz va trebuie să revadă tarifele pentru consumatorii de gaze naturale,  dacă instanţele de judecată vor menţine acuzaţiile aduse de către procurori, precum că pe seama consumatorilor casnici au fost puse cheltuielile pentru gazele livrate unor firme. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune „Publika TV”, transmite IPN. Sergiu Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO, susţine că furnizorul trebuie să găsească o modalitate ca să restituie banii furaţi de la consumatorii casnici. „Am văzut numai într-un singur episod suma de 50 de milioane de lei. Sumele incluse nejustificat în tarifele consumatorilor sunt enorme. Furnizorul de gaze trebuie să găsească o modalitate de a restitui oamenilor aceşti bani”, a spus Ostaf. Analistul politic, Victor Gurău , consideră că banii incluşi nejustificat în tarifele pentru consumatorii casnici s-au reflectat şi asupra tarifelor la alte resurse energetice. „Tarifele la energia termică, dar într-o oarecare măsură şi la energia electrică depind de tarifele la gazele naturale. Cred că ar trebuie să se ia în calcul şi aceste tarife, pentru ca oamenilor să le fie restituiţi banii”, a spus Gurău. Roman Chircă, directorul Institutului economiei de piaţă, de asemenea, susţine că furnizorul de gaze trebuie obligat să restituie bani furaţi de la consumatorii casnici de gaze naturale. „Moldovagaz a finanţat partide politice, aici au fost mai multe scheme de corupţie şi delapidări, iar consecinţele le-au suportat oamenii”, a spus Chircă. Procurorii au descins miercuri la sediile Moldovagaz, Chişinău-gaz, dar şi la domiciliile directorilor acestor întreprinderi. Potrivit procurorilor, conducerea companiilor Moldovagaz şi Chişinău-gaz ar fi creat o schemă frauduloasă, prin intermediul căreia erau spălate milioane de lei, iar pierderile erau suportate de consumatori.
27 noiembrie, jvj.ro: Licitatie pentru echipamentele miniere de la Petrila?

Complexul Energetic Hunedoara ar putea avea probleme in preluarea echipamentelor si utilajelor de la Mina Petrila. Daca in mandatul lui Andrei Gerea se vorbea de o diminuare a capitalului SNIMVJ cu valoarea echipamentelor, acum discutia este pe proceduri comerciale, adica despre organizarea unei licitatii la care se poate prezenta oricine doreste.

Echipamentele de la Mina Petrila trebuie, in primul rand, reevaluate, pentru a se cunoaste valoarea reala a acestora. Iar, la acest moment, cei de la minele neviabile se afla doar la faza de intocmire a documentatiei.

Fostul ministru Andrei Gerea daduse ordin ca echipamentele sa ajunga la minele viabile din cadrul CEH. Chiar inainte de a se scoate ultima tona de la Petrila, echipe mixte de la CEH si SNIMVJ au identificat mai multe echipamente si utilaje ce se pliau pe nevoile minelor viabile si se vorbea de o scadere a capitalului SNIMVJ si o crestere a capitalului CEH. Acum, insa, se vorbeste despre organizarea unei licitatii in cadrul careia sa se vanda echipamentele si utilajele de la mina Petrila.

“Procedura va fi una comerciala (licitatie-n.r.). Tot CEH le va cumpara, fiind vorba de echipamente miniere nu are cine sa le cumpere, dar urmeaza sa mai avem discutii cu cei de la complex”, a declarat Aurel Anghel, directorul Societatii Nationale de Inchideri Mine Valea Jiului.

Exista voci care sustin ca, fiind vorba de echipamente si utilaje la mana a doua, Complexul Energetic Hunedoara nu va putea participa la licitatie. Mai mult, CEH-ul nici nu are bani de achizitii, astfel ca exista posibilitatea ca echipamentele folosite in subteranul minei Petrila sa fie achizitionate, la licitatia organizata de SNIMVJ, de alte societati si mai apoi sa ajunga, la CEH, ca echipamente noi.

Mai mult, de la incetarea activitatii extractive la mina Petrila, din subteran au fost scoase o serie de echipamente si utilaje. La aceasta operatiune au participat mineri de la unitatile viabile.

Directorul SNIMVJ, spune insa ca a fost scos doar “fierul vechi”, echipamentele fiind depozitate pentru a fi reevaluate.

La inceputul lunii octombrie, conducerea SNIMVJ sustinea ca valoarea utilajelor si echipamentelor miniere identificate la mina Petrila de comisiile mixte CEH-SNIMVJ este de peste 9 milioane de lei. Piesele si echipamentele identificate ar fi utile minelor considerate viabile din cadrul CEH, structura care nu are banii necesari pentru a cumpara cele necesare activitatii de extractie. Instalatia de extractie de la putul cu schip al minei Petrila este compatibila cu cea de la mina Lonea. Instalatiile de ventilatie sunt compatibile cu cele de la Livezeni, iar compresoarele sunt compatibile cu cele de la mina Lupeni. Recuperarea utilajelor si echipamentelor din subteranul minei Petrila a devenit, in ultimele saptamani, activitatea de baza de pe galeriile unitatii miniere. Echipe de la mai multe mine, viabile si neviabile, au lucrat la “dezmembrari” pentru a aduce la suprafata ceea ce poate fi folosit la minele care mai au activitate extractiva.

Sursele noastre sustin ca, din cauza timpului scurt ramas pana la finele lui decembrie, cand mina Petrila trebuie inchisa definitiv pe partea de subteran, nu vor putea fi recuperate toate piesele si echipamentele din subteran. Astfel, in adancurile Minei Petrila vor fi ingropate miliarde de lei vechi.

27 noiembrie, digi24.ro: Curent mai ieftin şi gaze mai scumpe

Pentru anul viitor, autoritățile anuntă că vom avea curent mai ieftin și gaze mai scumpe.

Facturile la curent vor fi cu până la şase procente mai mici, începând din ianuarie, însă cele pentru gaze vor creşte cu zece la sută, de la mijlocul anului viitor.

Scumpirea la gaze va fi de 6 lei pentru fiecare megawatt-oră şi vine ca urmare a calendarului de majorare agreat de Guvern cu reprezentantii Comisiei Europene. Conform aceluiaşi calendar, preţul metanului va creşte anual, până în 2018.

 

27 noiembrie, zf.ro: Grigorescu: Vom promova în regim de urgenţă un Program de iarnă în domeniul energiei

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat vineri că va elabora în regim de urgenţă şi supune aprobării Guvernului un Program de iarnă, document care ar fi trebuit să fie promovat la începutul toamnei şi să prevadă măsuri pentru aprovizionarea fără întreruperi cu energie la nivel naţional.

“Ministerul Energiei gestionează un comandament de iarnă cu societăţile din coordonare sau din subordine, cu alţi operatori implicaţi în gestiunea reţelelor de distribuţie energie electrică, de gaz, cu societăţile din sistemul hidroenergetic, pentru a ne asigura că putem face faţă cu succes următoarelor luni. Regret că acest comandament l-am convocat eu pentru prima dată în acest sezon, la început de 1 decembrie. Ar fi fost probabil util ca acest comandament să fie convocat la începutul lunii octombrie. La acest moment nu avem un program de iarnă aprobat. Asta înseamnă un program care să identifice parametrii în care societăţile din domeniu trebuie să funcţioneze în această perioadă pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie a României. Ar fi fost util ca acest program să fi fost aprobat încă de la începutul toamnei”, a declarat Grigorescu într-o conferinţă de presă.

În ceea ce priveşte problemele dintre ELCEN, RADET şi Romgaz, Grigorescu a precizat că se va întâlni în perioada următoare cu toţi factorii implicaţi în alimentarea cu agent termic a Bucureştiului pentru a discuta despre măsuri concrete.

“Facem tot ceea ce depinde de Ministerul Energiei pentru ca în Bucureşti să existe căldură şi apă caldă. M-am întâlnit săptămâna trecută cu toţi factorii implicaţi în alimentarea cu agent termic a oraşului, cu colegii de la ELCEN, cu colegii de la RADET, cu colegii de la Romgaz şi cu cei de la Primăria Municipiului Bucureşti. Este o situaţie dificilă, am identificat o serie de soluţii, s-au făcut nişte paşi, rămâne ca şi în perioadă următoare să facem progrese pentru a ne asigura că alimentarea cu agent termic se face în siguranţă şi în condiţii de continuitate”, a arătat el.

Oficialul a mai spus că discuţiile pe această temă vor continua.

27 noiembrie, zf.ro: Grigorescu: Avem îngrijorări cu privire la stocurile de cărbune

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat, vineri, la comandamentul de iarnă, că sunt îngrijorări cu privire la stocurile de cărbune pentru sezonul rece şi că s-au iniţiat măsuri urgente pentru a fi completate
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, prezent la comandamentul de iarnă, care a avut loc vineri dimineaţa la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a declarat că stocul de cărbune pentru sezonul rece, este îngrijorător şi că s-a ajuns aici pentru că nu s-au luat măsurile necesare în perioada anterioară.

“Avem însă un număr de îngijorări cu privirle la stocurile de cărbune, atât la Complexul Energetic Hunedoara cât şi la Complexul Energetic Oltenia, am avut întâlniri şi cu colegii din Hunedoara unde se află o situaţie puţin dificilă, există o serie de lucruri care nu s-au făcut în perioada anterioară şi am demarat măsuri urgente pentru a completa stocurile de cărbune pentru a asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă”, a precizat Grigorescu.

În ceea ce priveşte stocul de gaze şi de păcură, ministrul Energiei, a spus că este suficient pentru prognozele care s-au făcut pentru iarna care urmează. El a mai precizat că vor avea loc întruniri săptămânale ale comandamentului de iarnă din cadrul Ministerului Energiei, pentru a vedea unde va fi nevoie de intervenţii.

Pe de altă parte, ministrul Economiei şi vicepremierul, Costin Borc a declarat că sunt probleme în judeţul Constanţa, unde nu există deloc stocuri de sare pentru deszăpezire.

“O singură situaţie îngrijorătoare este la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţă, unde cantitatea comandată este zero şi unde cantitatea de sare este zero”, a spus ministrul Economiei în cadrul comandamentului, iar premierul Dacian Cioloş a insista să se găsească o soluţie cât mai repede cu putinţă.

“Am înţeles că la Constanţa este o situaţie mai specială cu conturile blocate la Consiliul Judeţean, va trebui să vedem ce soluţie găsim”, a mai menţionat Costin Borc.

În ceea ce priveşte transporturile, ministrul Dan Marian Costescu a declarat că gradul de contractare pentru deszăpezire a trecut de 80 la sută.

“Am crescut gradul de contractare la 88 la sută, de undeva de la 60 la sută, restul poate fi asigurat în acest moment în proporţie de aproape 20 la sută, cu utilajele din dotare a companiei. În acest moment pot să intervină 3.700 de angajaţi din care 2.800 proprii ai companiei “, a spus Dan Marian Costescu, ministrul Transporturilor.

Premierul Dacian Cioloş a cerut, în cadrul şedinţei de joi a Guvernului, organizarea unei reuniuni a Comandamentului de iarnă pentru a fi analizate pregătirile pentru sezonul rece.

 

29 noiembrie, agerpres.ro: Giganții petrolieri concurează pentru dezvoltarea unor proiecte în Iran, evaluate la 30 miliarde de dolari

Total SA, Royal Dutch Shell Plc și Lukoil PJSC sunt printre companiile care au selectat zăcămintele de țiței și gaze naturale pe care vor să le dezvolte în Iran – țară ale cărei rezerve de petrol se situează pe locul patru la nivel mondial – după ce autoritățile de la Teheran le-au prezentat investitorilor proiecte în valoare de 30 miliarde de dolari, transmite Bloomberg.

Grupul francez Total și cel italian Eni vor să investească în Iran, a declarat ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zanganeh. Compania anglo-olandeză Shell și firma rusă Lukoil au specificat ce zăcăminte vor să dezvolte în Iran, a adăugat Ali Kardor, adjunctul directorului de investiții și finanțare al National Iranian Oil Co.

 

‘Multe companii sunt interesate. Europenii sunt interesați, companiile din Asia sunt interesate’, le-a declarat jurnaliștilor Zanganeh la o conferință pe teme energetice desfășurată sâmbătă la Tehran.

Autoritățile iraniene vor acorda firmelor interesate posibilitatea de a investi în 70 de proiecte din domeniul petrolului și gazelor naturale, evaluate la 30 miliarde de dolari.

După mai mult de un deceniu de negocieri, Iranul și statele din grupul ‘5 plus 1′ (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania) au ajuns în 14 iulie la un acord cuprinzător care pune capăt preocupărilor occidentale privind programul nuclear controversat al Teheranului. În urma încheierii acestui acord, o serie de sancțiuni asupra economiei Iranului vor fi ridicate.

Eliminarea sancțiunilor va permite Iranului să-și reia treptat exporturile de petrol.

 

‘Toate sancțiunile economice și bancare vor fi ridicate până în prima săptămână din ianuarie’, a dat asigurări adjunctul ministrului iranian al Petrolului, Amir Hossein Zamaninia.

Și Stephane Michel, șeful diviziei de explorare și producție în Orientul Mijlociu al grupului Total a afirmat: ‘Suntem interesați să revenim în Iran când sancțiunile vor fi ridicate și dacă contractele vor fi interesante. Am lucrat mult timp în această țară, știm zăcămintele la care am lucrat’.

Reprezentanții Lukoil și ai Shell au refuzat să facă declarații la conferință.

Iran nu va avea nici o problemă să vândă suplimentar 500.000 de barili pe zi după ridicarea sancțiunilor iar cantitatea nu va avea un impact semnificativ asupra prețurilor, a explicat Zamaninia. Acesta a adăugat că autoritățile de la Teheran speră să ajungă la un acord cu Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) astfel încât planificata majorare a producției de către Iran să rămână în cadrul plafonului stabilit de OPEC, de 30 milioane de barili pe zi. De asemenea adjunctul ministrului iranian al Petrolului a afirmat că țara sa nu se așteaptă ca OPEC să modifice plafonul de 30 milioane de barili pe zi, la următoarea reuniune programată a avea loc în 4 decembrie.

Iranul intenționează să-și majoreze capacitatea totală de producție la 5,7 milioane de barili pe zi până la sfârșitul lui 2020 iar conform datelor Bloomberg, în octombrie statul a pompat 2,7 milioane de barili pe zi.

Iranul ar putea semna primul contract de dezvoltare în martie sau aprilie, a estimat Ali Kardor, adjunctul directorului de investiții și finanțare al National Iranian Oil Co. Cadrul legal al noilor contracte energetice pe 20 de ani este prezentat investitorilor la conferința de sâmbătă. ‘Următorul pas va fi realizarea unor evaluări tehnice de către companiile energetice străine și alegerea unui partener iranian’, a explicat Kardor.

În ultimele 12 luni prețul barilului de petrol s-a redus la jumătate, până la 50 de dolari, ceea ce a declanșat o reducere semnificativ a producției de petrol de șist în SUA, unul din factorii principali care au stat la baza supra-aprovizionării pieței.

 

30 noiembrie, agerpres.ro: Cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile este de 12,15% pentru 2016 (proiect)

Cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile pentru anul 2016 este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică și, în aceste condiții, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de 35 lei/MWh, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Energiei.

“În conformitate cu prevederile legale aplicabile, nivelul cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile a fost stabilit în baza scenariilor transmise de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, pentru anul viitor, cota obligatorie este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică”, se arată într-un comunicat al instituției transmis, luni, AGERPRES.

În Nota de fundamentare a proiectului se menționează că, în cazul în care se iau în calcul acordurile pentru exceptare emise până în prezent și cele estimate până la finele lui 2015, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de circa 43 lei/MWh.

Până la sfârșitul lunii august 2015 au fost emise 27 de acorduri de exceptare cărora le corespunde o cantitate de energie electrică de circa 6.000 de GWh, iar până la finele anului s-ar putea ajunge la circa 8.000 GWh energie exceptată.

“Astfel, menținerea unui nivel de suportabilitate a schemei de promovare pentru energia din surse regenerabile la nivelul consumatorilor finali este dificil de pus în aplicare având în vedere emiterea acordurilor de exceptare în 2015, presiunea acestora fiind transferată către consumatorii finali neexceptați, respectiv populație și IMM-uri. În aceste condiții, în vederea respectării prevederilor legale în vigoare cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de promovare prin certificate verzi este de 12,15% pentru anul 2016″, se arată în nota de fundamentare.

Reprezentanții asociațiilor din domeniu, afirmau, în iulie, că menținerea cotei de certificate verzi la un nivel foarte mic pentru al treilea an consecutiv reprezintă o lovitură de grație pentru o mare parte dintre producătorii de energie din surse regenerabile.

‘Într-un prim demers comun de salvare a producătorilor din sectorul regenerabilelor, cele cinci asociații ce reprezintă industria energiei regenerabile reclamă, la unison, noua cotă anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie. Această cotă care beneficiază de sistemul de promovare cu certificate verzi a fost stabilită de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei — ANRE, de 12,15% față de 17% cât era inițial stabilit în Legea 220, în baza căreia toți producătorii și-au făcut planurile de afaceri. Menținerea cotei la un nivel foarte mic pentru al treilea an la rând este lovitura de grație pentru o mare parte dintre producătorii de energie din surse regenerabile’, se arăta într-un comunicat al asociațiilor

În 2015, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie a fost redusă la 11,9% , față de 17% cât era stabilit în Legea 220, conform Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România — PATRES.

 

Ministerul Energiei precizează că în perioada imediat următoare va organiza dezbateri cu reprezentanții asociațiilor de producători de energie, asociațiilor de consumatori dar și cu instituții precum ANRE și Consiliul Concurenței.

 

Conform Directivei nr. 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, România are de îndeplinit ca obiectiv național pentru anul 2020 o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24%.

 

Transpunerea Directivei europene în legislația națională s-a făcut prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile.

 

Ministerul Energiei a lansat, luni, în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de promovare prin certificate verzi, pentru anul 2016.

 

30 noiembrie, zf.ro: Noul ministru al energiei spune că vor fi pierdute 112 mil. euro din fonduri UE pe energie

România riscă dezangajări de peste 500 de milioane de lei (112 milioane euro) la proiecte din sectorul energetic finanţate cu fonduri europene, în exerciţiul financiar 2007-2013, din cauză că acestea nu vor fi finalizate până la 31 decembrie 2015, potrivit ministrului energiei, Victor Grigorescu.

„Regret că şi noi ne aflăm astăzi între instituţiile care, din păcate, riscă să dezangajeze fonduri europene, vorbim de fonduri în valoare de peste 500 de milioane de lei. Motivul pentru care riscăm – am spus riscăm, pentru că vom depune toate eforturile ca să ne limităm acest risc – dar riscul provine din faptul că proiectele finanţate riscă să nu poată fi puse în funcţiune până la 31 decembrie 2015. Sunt convins că o evaluare mai din timp a acestei situaţii ar fi permis poate identificarea unor măsuri mai potrivite şi să creştem gradul (de absorbţie – n.r.) cu certi­tudine. 500 de milioane de lei este o sumă apreciabilă“, a declarat vineri Grigorescu.

El a precizat că a discutat pe această temă şi cu ministrul fondurilor europene.

 

Plan de restructurare întârziat la Complexul Energetic Hunedoara

Ministrul a mai declarat că a cerut o informare zilnică privind situaţia Complexului Energetic Hunedoara, com­panie cu probleme finan­ciare, multe cereri de insolvenţă, stocuri de cărbune reduse şi un plan de restructurare a cărui finalizare este în întârziere.

„Există o serie de societăţi din sistemul energetic care au probleme financiare şi se găsesc într-o situaţie com­plicată. Mă gândesc în primul rând la Complexul Energetic Hune­doara. Pe colegii de la Hunedoara i-am invitat la minister, am discutat despre situaţia lor, despre lucrurile care trebuie făcute acolo. Constat şi la Hunedoara, cu regret, că am convenit împreună cu partenerii noştri europeni, dar şi cu instituţii româneşti, un plan de acţiune în vară, care presupunea definitivarea unui plan de restructurare şi că acest plan de restructurare încă nu este gata. I-am rugat pe toţi colegii să ne concentrăm ca acest plan să fie finalizat în cel mai scurt timp. (…) Este esenţial ca acest plan să fie realizat, suntem în întârziere“, a afirmat ministrul.

 

„Nu avem un program de iarnă aprobat“

El a mai spus că va elabora în regim de urgenţă şi supune aprobării guvernului un program de iarnă, document care ar fi trebuit să fie promovat la începutul toamnei şi să prevadă măsuri pentru aprovizionarea fără întreruperi cu energie la nivel naţional.

„Ministerul Energiei gestionează un comandament de iarnă cu societăţile din coordonare sau din subordine, cu alţi operatori implicaţi în gestiunea reţelelor de distribuţie energie electrică, de gaz, cu societăţile din sistemul hidro­energetic, pentru a ne asigura că putem face faţă cu succes următoarelor luni. Regret că acest comandament l-am convocat eu pentru prima dată în acest sezon, la început de 1 decembrie. Ar fi fost probabil util ca acest comandament să fie convocat la începutul lunii octombrie. La acest moment nu avem un program de iarnă aprobat. Asta înseamnă un program care să identifice parametrii în care societăţile din domeniu trebuie să funcţioneze în această perioadă pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie a României. Ar fi fost util ca acest program să fi fost aprobat încă de la începutul toamnei“, a declarat Grigorescu.

 

30 noiembrie, mediafax.ro: România riscă dezangajări de 500 milioane de lei pentru proiecte europene în energie, din cauza întârzierilor

România riscă dezangajări de peste 500 de milioane de lei (112 milioane euro) la proiecte din sectorul energetic finanţate cu fonduri europene, în exerciţiul financiar 2007-2013, din cauză că acestea nu vor fi finalizate până la 31 decembrie 2015, potrivit ministrului Energiei, Victor Grigorescu.

“Regret că şi noi ne aflăm astăzi între instituţiile care, din păcate, riscă să dezangajeze fonduri europene, vorbim de fonduri în valoare de peste 500 de milioane de lei. Motivul pentru care riscăm – am spus riscăm, pentru că vom depune toate eforturile ca să ne limităm acest risc – dar riscul provine din faptul că proiectele finanţate riscă să nu poată fi puse în funcţiune până la 31 decembrie 2015. Sunt convins că o evaluare mai din timp a acestei situaţii ar fi permis poate identificarea unor măsuri mai potrivite şi să creştem gradul (de absorbţie, n.r.) cu certitudine. 500 de milioane de lei este o sumă apreciabilă”, a declarat vineri Grigorescu, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că a discutat pe această temă şi cu ministrul Fondurilor Europene.

“Din nefericire, aceşti bani sunt destinaţi, în mare parte, autorităţilor publice locale. Este cu atât mai îngrijorător şi trist”, a spus Grigorescu.

Premierul Dacian Cioloş a declarat în faţa Parlamentului, la acordarea votului de învestitură, că România înregistrează mari restanţe în atragerea de fonduri europene din perioada precedentă, exerciţiul financiar 2007-2013, cu o restanţă de 30% din totalul fondurilor, iar actualul Guvern nu va putea face minuni pentru a evita “o dezangajare totală”.

 

30 noiembrie, adevarul.ro: Marile companii petroliere concurează pentru dezvoltarea unor proiecte de 30 de miliarde de dolari în Iran

Total SA, Royal Dutch Shell Plc şi Lukoil PJSC sunt printre companiile care au selectat zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale pe care vor să le dezvolte în Iran – ţară ale cărei rezerve de petrol se situează pe locul patru la nivel mondial – după ce autorităţile de la Teheran le-au prezentat investitorilor proiecte în valoare de 30 miliarde de dolari, transmite Bloomberg. Grupul francez Total şi cel italian Eni vor să investească în Iran, a declarat ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zanganeh. Compania anglo-olandeză Shell şi firma rusă Lukoil au specificat ce zăcăminte vor să dezvolte în Iran, a adăugat Ali Kardor, adjunctul directorului de investiţii şi finanţare al National Iranian Oil Co.   „Multe companii sunt interesate. Europenii sunt interesaţi, companiile din Asia sunt interesate”, le-a declarat jurnaliştilor Zanganeh la o conferinţă pe teme energetice desfăşurată sâmbătă la Tehran.   Autorităţile iraniene vor acorda firmelor interesate posibilitatea de a investi în 70 de proiecte din domeniul petrolului şi gazelor naturale, evaluate la 30 miliarde de dolari, conform Agerpres.   După mai mult de un deceniu de negocieri, Iranul şi statele din grupul ‘5 plus 1′ (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania) au ajuns în 14 iulie la un acord cuprinzător care pune capăt preocupărilor occidentale privind programul nuclear controversat al Teheranului. În urma încheierii acestui acord, o serie de sancţiuni asupra economiei Iranului vor fi ridicate.   Eliminarea sancţiunilor va permite Iranului să-şi reia treptat exporturile de petrol.   „Toate sancţiunile economice şi bancare vor fi ridicate până în prima săptămână din ianuarie”, a dat asigurări adjunctul ministrului iranian al Petrolului, Amir Hossein Zamaninia.   Şi Stephane Michel, şeful diviziei de explorare şi producţie în Orientul Mijlociu al grupului Total a afirmat: „Suntem interesaţi să revenim în Iran când sancţiunile vor fi ridicate şi dacă contractele vor fi interesante. Am lucrat mult timp în această ţară, ştim zăcămintele la care am lucrat”.   Reprezentanţii Lukoil şi ai Shell au refuzat să facă declaraţii la conferinţă.   Iran nu va avea nici o problemă să vândă suplimentar 500.000 de barili pe zi după ridicarea sancţiunilor iar cantitatea nu va avea un impact semnificativ asupra preţurilor, a explicat Zamaninia. Acesta a adăugat că autorităţile de la Teheran speră să ajungă la un acord cu Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) astfel încât planificata majorare a producţiei de către Iran să rămână în cadrul plafonului stabilit de OPEC, de 30 milioane de barili pe zi. De asemenea adjunctul ministrului iranian al Petrolului a afirmat că ţara sa nu se aşteaptă ca OPEC să modifice plafonul de 30 milioane de barili pe zi, la următoarea reuniune programată a avea loc în 4 decembrie.   Iranul intenţionează să-şi majoreze capacitatea totală de producţie la 5,7 milioane de barili pe zi până la sfârşitul lui 2020 iar conform datelor Bloomberg, în octombrie statul a pompat 2,7 milioane de barili pe zi.   Iranul ar putea semna primul contract de dezvoltare în martie sau aprilie, a estimat Ali Kardor, adjunctul directorului de investiţii şi finanţare al National Iranian Oil Co. Cadrul legal al noilor contracte energetice pe 20 de ani este prezentat investitorilor la conferinţa de sâmbătă. ‘Următorul pas va fi realizarea unor evaluări tehnice de către companiile energetice străine şi alegerea unui partener iranian’, a explicat Kardor.   În ultimele 12 luni preţul barilului de petrol s-a redus la jumătate, până la 50 de dolari, ceea ce a declanşat o reducere semnificativ a producţiei de petrol de şist în SUA, unul din factorii principali care au stat la baza supra-aprovizionării pieţei.

 

1 decembrie, mediafax.ro: Lukoil vrea să colaboreze cu Exxon la dezvoltarea perimetrelor de gaze din Marea Neagră

Lukoil vrea să propună Exxon Mobil dezvoltarea în comun a perimetrelor de gaze din apele româneşti ale Mării Negre, a declarat vicepreşedintele grupului rus, Leonid Fedun, transmite Bloomberg.

În primele nouă luni, Lukoil a bugetat ca pierderi costuri de explorare în valoare de 371 de milioane de dolari la perimetrele din România. Dintre acestea, costuri de 127 de milioane de euro sunt aferente trimestrului al treilea.

Profitul net al grupului a scăzut de peste două ori în primele nouă luni ale anului, de la 1,62 miliarde de dolari în urmă cu un an la 623 milioane de dolari, din cauza declinului accentuat al preţurilor petrolului şi a costurilor de explorare a perimetrelor din Marea Neagră.

Vânzările grupului s-au redus cu 40%, la 23,4 miliarde de dolari.

“Profitul net a fost semnificativ afectat de scăderea preţurilor petrolului şi de costurile legate de lucrările de exploare”, se arată într-un comunicat al Lukoil.

Lukoil anticipează pentru anul viitor un preţ al petrolului de 50 de dolari pe baril, faţă de cotaţia actuală a ţiţeiului Brent, de circa 45 de dolari pe baril.

În 2011, Guvernul României a aprobat două acorduri de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetre româneşti de câte 1.000 km pătraţi din Marea Neagră, Est Rapsodia şi Trident, încheiate între ANRM şi asocierea de firme Lukoil Overseas ( parte a grupului Lukoil)-Vanco International.

În luna octombrie a acestui an Lukoil a anunţat că a descoperit în sectorul românesc al Mării Negre, în perimetrul Trident, un zăcământ de gaze cu rezerve estimate la mai mult de 30 de miliarde de metri cubi de gaze, cantitate care ar acoperi consumul României pe o perioadă de aproape trei ani.

Lucrările de explorare geologică din perimetrul respectiv sunt efectuate, în calitate de operator, de Lukoil Overseas Atash, deţinută de grupul rus Lukoil, în baza acordului de concesiune încheiat cu guvernul.

În prezent, cota de participare în acest acord este de 72% Lukoil, PanAtlantic 18% şi Romgaz 10%.

În 2012, OMV Petrom şi grupul american ExxonMobil au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.

În România, consumul anual de gaze este de circa 11 miliarde de metri cubi, principalii producători fiind OMV Petrom şi Romgaz, aceştia acoperind aproape integral necesarul intern.

 

1 decembrie, economica.net: Promoţie Petrom: cine cheltuieşte peste 75 de lei în benzinărie primeşte un cadou pe loc. Lista premiilor

Campania începe azi şi ţine până în 25 ianuarie 2016. Premiile constau în produse din magazin, reduceri la alte categorii de produse sau carburant.

Petrom a demarat, de azi până în 25 ianuarie 2016, o campanie prin care, la minim 75 de lei cheltuiţi în benzinăriile din reţea, câştigaţi instant unul dintre cele 8,5 milioane de premii în valoare de 43 de milioane de lei „puse la bătaie” în cadrul campaniei.

Denumită Premii garantate pentru fiecare şofer, campania Petrom are ca premisă cheltuirea de către un client a cel puţin 75 de lei în staţiile ce aparţin reţelei, indiferent că este vorba de carburanţi, produse din magazin sau servcii de spălătorie. Astfel, la casierie clienţilor li se va înmâna un talon răzuibil ce conţine un premiu. „… carburant cu valori cuprinse între 50 și 200 lei sau un produs non petrolier respectiv: o tabletă, o racletă de gheață, un tricou, o băutură caldă, un sac de umăr sau orice alt produs înscris în promoție. Dacă ai câștigat un premiu instant, acesta se găsește numai în stația în care ai primit și răzuit talonul și poți intra pe loc în posesia lui”, spun reprezentanţii Petrom.

Lista completă a premiilor şi regulamentul campaniei aici
Dacă ai câștigat unul dintre premiile cu reduceri de preț, reducerea este valabilă doar pentru produsul înscris pe talonul răzuibil și poate fi folosită oricând, până la data de 22.02.2016, în toate stațiile Petrom în care produsul respectiv se află la comercializare. Reducerile de preț se aplică la servicii și produse selectate din magazinele stațiilor Petrom și spălătorii precum: reduceri la odorizanți, selecții de vinuri, CD-uri audio, Coca Cola și altele. Reducerile de pe mai multe taloane nu se cumulează pentru a obține o reducere mai mare.
Fac excepție și nu participă la promoție următoarele tipuri de produse și servicii: rovignetele care prin natura lor reprezintă taxe plătite la bugetul statului și transferul de bani, achizițiile de RCA și plățile  de utilități.

Modalitatea de plată acceptată pentru produsele și serviciile participante în promoție este: numerar, carduri (bancare, de flota auto), bonuri valorice de carburant auto, tichete de masă și cadou ale principalilor emitenți tichete din piață.

Petrom este cel mai mare producător şi distribuitor de carburanţi din România. Are o reţea de peste 800 de staţii.

 

1 decembrie, ziare.com: Americanii si rusii ar putea sa exploateze impreuna gazele naturale romanesti din Marea Neagra

Grupul rusesc Lukoil vrea sa negocieze cu americanii de la Exxon Mobil exploatarea zacamintelor de gaze naturale din apele teritoriale romanesti ale Marii Negre.

Anuntul a fost facut de Leonid Fedun, vicepresedintele gigantului energetic din Rusia, informeaza Bloomberg.

“Lukoil planuieste sa poarte discutii cu Exxon Mobil despre dezvoltarea in comun a perimetrelor offshore ale Romaniei”, a explicat oficialul companiei ruse.

Totusi, el nu a dat explicatii suplimentare, astfel ca nu stim daca e vorba de proiecte noi de exploatare sau de unele mai vechi.

Leonid Fedun a facut aceste declaratii in contextul in care, in primele noua luni din 2015, Lukoil a bugetat ca pierderi costuri de explorare in valoare de 371 de milioane de dolari la perimetrele dinRomania.

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care profitul net al grupului a scazut de peste doua ori in aceasta perioada, de la 1,62 miliarde de dolari in urma cu un an la 623 milioane de dolari, alaturi de scaderea puternica a pretului petrolului.

Descoperiri facute de Exxon si Lukoil

In urma cu doua luni au fost finalizate lucrarile la sonda de explorare LIRA 1X, situata in sectorul romanesc al Marii Negre, din cadrul Perimetrului EX30 Trident.

Conform rezultatelor preliminare, suprafata zacamantului poate atinge 39 km patrati, iar rezervele, care urmeaza a fi confirmate de forajul de evaluare, pot depasi 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Daca va fi dovedita, cantitatea echivaleaza cu consumul pe trei ani al tarii noastre.

Zacamant important de gaze naturale, descoperit in Marea Neagra

In acest proiect, Lukoil are o cota de participare la concesiune de 72%, PanAtlantic detine 18%, iarRomgaz are 10%.

Anterior, in 2012, OMV Petrom si grupul american ExxonMobil au anuntat o descoperire semnificativa de gaze in Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.

 

1 decembrie, zf.ro: Facturile clienţilor GDF din mai multe judeţe nu vor mai putea fi plătite la ghişeele Poştei

Facturile la gazele naturale ale clienţilor companieiEngie (fosta GDF SUEZ Energy România), subsidiară a grupului fran­cez cu acelaşi nume, nu vor mai putea fi plătite la ghişeele Poştei Române, controlată de stat.

Distribuitorul de gaze naturale şi electricitate a anunţat că acest serviciu este suspendat din cauza nerespectării de către Poşta Română a obligaţiilor contractuale. Această decizie îi va afecta pe consumatorii din Bucureşti şi judeţele Braşov, Gorj, Covasna, Ilfov, Ialomiţa, Tulcea şi Giurgiu.

„Dacă totuşi alegeţi, din propria iniţiativă, serviciile de plată ale Poştei Române, vă rugăm să luaţi în considerare că serviciul respectiv nu mai este oferit gratuit“, se arată într-o notificare trimisă de Engie (GDF SUEZ Energy România) clienţilor săi. Compania precizează că există varianta plăţii acestor facturi în alte peste 13.000 de puncte, prin partenerii săi comerciali şi bancari.

Reprezentanţii Poştei Române nu au putut fi contactaţi pentru informaţii supli­mentare legate de acest subiect.

„Poşta Română,  fiind în imposibilitatea de a onora obligaţiile contractuale, a sistat progresiv, din proprie iniţiativă, posibilitatea achitării facturii de gaze naturale emise de ENGIE. Încetarea acestei relaţii de colaborare nu afectează în niciun fel clienţii GDF SUEZ Energy România“, a comunicat compania la solicitarea Ziarului Financiar.

Totodată, din 1 noiembrie Banca Transil­va­­­nia a decis închiderea canalului de încasare a fac­­turilor prin casieriile proprii, potrivit dis­tri­buitorului de gaze. Plata facturilor la gaze se poa­­te face în continuare la ghişeele mai mul­tor bănci. Poşta Română este deţinută de statul ro­mân, prin Ministerul pentru Societatea In­for­­­ma­ţională, în proporţie de 75%, şi de Fon­dul Proprietatea (FP), cu un pachet de 25%.

Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care ope­rează în prezent în România. Poşta Română se aşteaptă în acest an la un profit brut de 1,6 mil. lei, în scădere cu 95,7% faţă de câştigul de anul trecut.

Poşta anti­cipează că va înregistra un profit de doar un leu din fiecare 1.000 de lei obţinuţi ca veni­turi. Veniturile totale prevăzute în bu­ge­tul pentru acest an de 1.179 mld. lei (262 mil. euro), cu 1,4% mai mici decât realizările anului 2014.

GDF SUEZ Energy România are peste 1,5 mil. clienţi şi aproximativ 3.700 de angajaţi.

Compania are activităţi de furnizare de gaze şi electricitate, distribuţie de gaze, servicii tehnice pentru instalaţiile de gaze şi centrale termice, respectiv producţie de electricitate. Anul trecut, compania a raportat un profit net de 443 mil. lei (99,7 mil. euro), apropiat de cel din 2013, la o cifră de afaceri de 4,33 mld. lei (976,8 mil. euro), în creştere cu 5%.