28 septembrie, pandurul.ro: Guvernul discută, din nou, despre listarea CE Oltenia
Guvernul s-a răzgândit în privinţa listării la bursă a 15% din CE Oltenia! Nu mai aşteaptă strategia energetică şi nici angajarea unui consultant pentru CE Oltenia, lunile de secetă fiind suficiente pentru a-şi reconsidera poziţia. În primăvară, spune ministrul Energiei Andrei Gerea, CE Oltenia ar putea fi listat la bursă.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, vorbeşte despre reluarea discuţiilor privind listarea CE Oltenia, în primăvara lui 2016. Anterior, ministrul declarase că societatea are nevoie de restructurare şi de angajarea unui consultant internaţional, plătit cu un milion de euro, care să facă o strategie pentru complex. Tot el spunea că pe 15% din CE Oltenia s-ar lua 10 milioane de euro, sumă ce poate fi uşor contractată de la bancă. „Aşa cum ştiţi, intenţionăm listarea companiilor Complexul Energetic Oltenia şi Hidroelectrica, însă acest lucru nu se poate face acum. În niciun caz nu intenţionăm listarea Hidroelectrica atâta timp cât societatea este în insolvenţă, spre exemplu, deşi există anumite voci care susţin această variantă”, a spus Gerea, în cadrul unei întâlniri avute vineri cu jucători din piaţa de capital. Însă, câteva luni de secetă şi de vânzări bune pentru CE Oltenia au schimbat situaţia. “Măsurile pe care ministerul le-a luat în ceea ce priveşte compania au ajutat la definirea unei tendinţe ascendente. De asemenea, faptul că CEO a lucrat din plin în această vară ajută societatea. Este posibil ca şi în iarnă compania să aibă activitatea intensă. Toate acestea ne fac să credem că am putea relua discuţiile despre listare în primăvara anului viitor”, a mai afirmat ministrul Energiei.
28 septembrie, postare pe blog, Victor Grigorescu: Din ce vom plăti facturile la energie?
Sursa:
Comisia Europeană îşi doreşte o nouă piaţă a energiei electrice, în care consumatorul final să simtă mai acut decât până acum fluctuaţiile de preţ, inclusiv cele determinate de instabilitatea producţiei din surse regenerabile. Mai devreme sau mai târziu, industria regenerabilelor ar trebui să devină competitivă, fără a mai avea nevoie de subvenţii. Într-un amplu document aflat încă de dezbatere publică, Comisia Europeană vorbeşte despre noul proiect al pieţei de energie electrică, care să ţină cont de faptul că, în orizontul anului 2030, 50% din energie va proveni din surse regenerabile. Principala problemă este instabilitatea preţului energiei, generată de fluctuaţiile de producţie şi consum. Pentru moment, acest aspect este reglat de autorităţile naţionale prin intermediul unui sistem complex de reglementări, astfel încât preţul la consumatorul final să fie predictibil şi relativ suportabil. Creşterea ponderii energiei regenerabile face ca actualul mecanism să devină dificil de aplicat pe termen mediu şi lung. Pentru a regla potenţialele dezechilibre generate de execesul sau penuria de energie e nevoie de mai multe interconectări fizice, pentru a transporta efectiv energie peste graniţele statelor statelor membre, pentru a crea o piaţă mai mare de desfacere, unde cererea acoperă mai bine oferta. Comisia Europeană face însă şi pasul următor, previzibil de altfel, propunând o discuţie despre interconectarea funcţională a pieţelor de tranzacţionare a energiei, mai ales pentru tranzacţiile intra day şi de echilibrare. Asta cel puţin la nivel regional. Crearea unei pieţe regionale de echilibrare pune însă în discuţie, pe termen mediu şi lung, viabilitatea comercială a capacităţilor clasice de producţie a energiei electrice care asigură, la nivel naţional, acest serviciu. Vulnerabile sunt, înainte de toate, grupurile energetice pe cărbune, care intră în funcţiune, cu costuri mari, de fiecare dată când condiţiile meteorologice nu permit, spre exemplu, utilizarea parcurilor eoliene sau fotovoltaice. Practic, deficitul de energie ar putea fi asigurat, în viitor, de peste graniţă, de la unităţi de producţie mai eficiente. Comisia propune, totodată, coordonarea o mai bună a politicilor energetice între statele membre, un eufemism pentru crearea reglementatorului unic european în energie, pentru a înlocui autorităţile naţionale. Coordonarea nu va avea în vedere numai aspecte de reglementare propriu zise (tarife de transport şi distribuţie sau alocări de capacitate) ci şi transmiterea unor „semnale de preţ” către investitorii privaţi, pentru a stimula dezvoltarea elementelor de infrastructură adecvate în noul context. Vom asista, cel mai probabil, la apariţia unor traderi de energie regionali iar rolul statului în acest sector strategic va fi asumat, în oarecare măsură, de operatori privaţi. Dintr-o perspectivă economică realistă, România ar trebui să discute serios despre protecţia consumatorului vulnerabil, eventual despre o nouă politică europeană în domeniu. Sărăcia energetică, mai ales în România, este o realitate. Doar declaraţii de bune intenţii nu sunt suficiente. Iniţiativa executivului UE are şansa de a creşte gradul de securitate energetică a Uniunii chiar dacă ea va crea un nou şir de interdependenţe între statele membre cu frontiere comune, generând modificări substanţiale în structura pieţei de energie electrică. Dacă luăm în calcul şi obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% în orizontul 2030, în următorul deceniu, proiectata Uniune Energetică va da un nou impuls nu doar parcurilor eoliene, panourilor fotovoltaice sau biomasei dar şi energiei nucleare. Cu atât mai mult în situaţia în care centrala de la Cernavodă, spre exemplu, ar putea deveni furnizor nu numai pentru Sistemul Energetic Naţional, ci şi pentru Sistemele Energetice ale mai multor state membre din Centrul şi Estul Europei. Propunerile Comisiei Europene se află în dezbatere publică până în 8 octombrie a.c.. După bunul obicei, Bruxelles va publica date privind contribuţiile din statele membre, fie ele de la autorităţi naţionale sau de la companii de profil interesate.
28 septembrie, pandurul.ro: Liber la exproprieri pe câţiva lei la Jilţ Nord!
Exproprierile în zona Carierei Jilţ Nord pot începe, hotărârea aprobată de Guvern fiind publicată în Monitorul Oficial pe 25 septembrie. Este vorba despre exproprierea a peste o mie de gospodării din Fărcăşeşti şi Mătăsari, pe o perioadă de 13 ani. În baza acestei hotărâri, oamenii vor primi pentru terenurile lor sume mult mai mici decât cele percepute până acum, culoarul de extindere a carierei fiind considerat de utilitate publică. Unii vor încasa pentru terenurile lor câteva sute de lei, alţii zeci de mii de lei.
După aproape trei ani de promisiuni, Guvernul a aprobat hotărârea care va debloca exproprierile la Cariera Jilţ Nord. Suma totală alocată este de 4.397.157 mii lei şi a fost eşalonată pe o perioadă de 13 ani, cât vor dura exproprierile. Prin această investiţie vor fi securizate cel puţin 700 de locuri de muncă şi va fi asigurată dezvoltarea socio-economică a localităţilor din zona exploatării miniere. Sumele aferente despăgubirilor vor fi asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, în baza unui calendar de eşalonare pe 13 ani. Valoarea totală a investiţiei este de 4.397.157 mii lei, iar în primul an vor fi cheltuiţi peste 700 de mii de lei. “Această Hotărâre de Guvern va permite, după ani de zile în care procesul a fost trenat, realizarea exproprierilor pentru cariera de la Jilţ Nord, atât de necesară pentru dezvoltarea CE Oltenia. (…) Investiţia de la Jilţ Nord va avea un impact pozitiv pe termen scurt, mediu şi lung. Vor fi securizate peste 700 de locuri de muncă şi va fi asigurată dezvoltarea socio-economică a localităţilor din zona exploatării miniere. Un alt obiectiv este facilitarea atragerii investitorilor la procesul de ofertă publică primară lansat de CE Oltenia”, susţine ministrul Energiei, Andrei Gerea.
Vor fi exploatate 4, 5 milioane de tone de lignit pe an, durata investiţiei va fi de 158 de luni, adică mai 13 ani. Despăgubirile acordate celor aproape o mie de oameni vor fi infime, comparativ cu sumele şi aranjamentele practicate până acum.
BLOCAJ
Cariera Jilţ Nord este blocată aproape în totalitate, excavatoarele nu mai au cum să mai înainteze. Chiar dacă hotărârea a fost aprobată, procedurile de expropriere nu vor începe imediat. În plus, şi perioada de descopertă durează câteva luni. La acest moment, CE Oltenia a dispus preluarea cărbunelui necesar pentru Termo Turceni de la Husnicioara pentru că Jilţ nu mai poate asigura lignit.
28 septembrie, gazetadedimineata.ro: Hunedorenii, mâna a doua din Ministerul Energiei. Brânzea pe canapeluță. Offenberg, la grămadă. Rezultate ioc
Hunedoreni luați din teritoriu și transferați la Energie pentru a uza o canapea din sediul ministerului. Consecințele funcțiilor înalte pe care au fost mutați din energie și minerit unii dintre hunedoreni nu se revăd în teritoriu.
În ultimii ani, vreo doi la număr, județul Hunedoara a avut și el reprezentanți în Ministerul Energiei. Pe mandatele PSD, pe criterii politice, în ministerul care are în subordine mineritul și energia au ajuns, drept recompensă pentru ”eforturile depuse„ în favoarea industriei miniero-energetice din județ, un subsecretar de stat și un secretar de stat- Daniel Andronache, Valentin Brânzea- ambii din energie, deci din zona Devei și Iulian Offenberg pe un post de consilier personal al ministrului Energiei.
Unul dintre hunedorenii duși în minister este Valentin Brânzea, acesta fiind numit încă din luna iunie, secretar de stat. Brânzea este fostul şef de investiţii de la Termocentrala Mintia, iar acum, spun cei care cunosc activitatea din minister, ”șlefuiește” o canapea dintr-un birou ministerial. Brânzea nu are propriul birou, fiind repartizat într-o încăpere cu un alt secretar de stat. Cei care au trecut prin Ministerul Energiei spun, ironic, că Brânzea “încălzește canapeaua și mută pernele dintr-o parte în alta”
Valentin Brânzea este cel care în calitate de șef de investiții la Mintia a gestionat, alături de fostul director al CEH Aurel Niculescu, contractul cu chinezii de la CNEEC care presupunea modernizarea termocentralei devene. Adică acel contract care nu s-a realizat fiind stopat în februarie, dovedindu-se a fi doar o minciună electorală, despre care actualul ministru al Energiei, Andrei Gerea, spunea că nu a avut niciun aviz necesar. Poate de aceea, Brânzea a fost promovat de la Mintia taman în minister ca și secretar de stat.
“Până acum nu am primit niciun fel de atribuţie legată de Complex. În funcţie de necesităţi, cu siguranţă, voi primi sarcini de serviciu în direcţia CEH”, spunea, la circa o lună de la numire, pentru GDD, Valentin Brânzea.
Iulian Offenberg este, tot din iunie, consilier pe probleme de minerit al ministrului Andrei Gerea. Spre deosebire de Brânzea, Offenberg, măcar a luat ”la pas” toate minele din Valea Jiului, deși ”descoperirile„ acestuia legate de lipsurile din subteran și modul aproape rustic în care se extrage huila nu necesitau controale amănunțite.
Nici Offenberg nu are propriul birou, fiind repartizat în cel al consilierilor, din cauza spațiului mic din Ministerul Energiei. În biroul consilierilor, Offenberg spunea, pentru Gazeta de Dimineață, că există un calculator la care poate lucra cel care are nevoie. Iulian Offenberg mai preciza că el lucrează pe propriul laptop, în timpul liber, și că nu crede că Brânzea, colegul de județ, stă pe canapea.
În urma vizitelor în subteran, Offenberg, a întocmit un raport pe care i l-a înaintat ministrului Energiei, Andrei Gerea. Documentul prevede atât necesarul de investiții, dar și date legate de producție și fezabilitate. Offenberg a ajuns, în august, la concluzia, că pentru a funcționa în condiții de siguranță, mineritul are nevoie de 200 de milioane de lei. Concluzia a fost trasă, măsurile întârzie să apară.
Dacă Brânzea e cu canapeaua, județul Hunedoara a avut reprezentată în Ministerul Energiei și bocceluța prin Daniel Andronache, fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara. Anul trecut, după ce timp de un an și-a arătat „priceperea” în fruntea CEH, vorbind de microhidrocentrale și prc de fotovoltaice care să reducă megawattul, Andronache a fost promovat și el în minister pe o funcție de subsecretar de stat. Mai norocos din fire, Andronache a avut propriul birou. La un moment dat a demisionat din funcție și a așteptat, cu bocceluța făcută- întrucât se afla ”între două locuri de muncă”- să fie numit într-o alta, mai mare, adică secretar de stat. Însă numirea în funcția de secretar de stat nu a mai venit, astfel că Andronache s-a întors de la București director la Minvest, societate de la care a venit în fruntea CEH în primăvara lui 2013.
Promovările politice ale unora dintre foștii directori ai CEH nu au la bază decât, eventual, îndeplinirea sarcinilor de partid. Din punct de vedere profesional complexul este în groapă, iar la declinul societății au contribuit și cei pe care partidul i-a dus mai apoi pe funcții înalte în minister.
29 septembrie, rador.ro: Stocul de cărbune pentru iarnă la cele două termocentrale din judeţul Hunedoara va fi asigurat din rezerva de stat
Stocul de cărbune pentru iarnă la cele două termocentrale din judeţul Hunedoara va fi asigurat din rezerva de stat, pentru că exploatările miniere din Valea Jiului nu pot asigura necesarul pentru sezonul rece. Prefectul Sorin Vasilescu a declarat pentru Radio România că această soluţie a fost convenită cu ministrul energiei, Andrei Gerea, şi nu exclude importurile de cărbune. Sindicaliştii din minerit spun că lipsa materialelor de strictă necesitate pune în pericol nu doar productivitatea, ci şi siguranţa muncii în subteran, iar disponibilizările anunţate vor agrava situaţia.
29 septembrie, energy-center.ro: Incompetenta guvernului si a primariei Capitalei a dus la distrugerea celui mai mare sistem centralizat de incalzire din Romania
Subventii de mii de miliarde de lei a inghitit in ultimii 25 de ani sistemul centralizat de incalzire din Bucuresti, in paralel cu o crestere a pretului gigacaloriei si apei calde. La aceasta rispia de bani nu au contribuit doar cetatenii Capitalei, ci fiecare roman, caci taxa de cogenerare si subventiile venite direct de la guvern sunt platite de catre toti consumatorii de energie din Romania. Cu toate acestea, la inceputul fiecarei toamne, autoritatile dau din colt in colt nestiind cum sa mai treaca o iarna fara a se pune problema intreruperilor in alimentarea cu apa calda si caldura. Si, prin mecanisme oclute, alti bani se scurg inspre cei doi agenti economici implicati in joc (ELCEN si Radet), fara ca problema sa fie cat de cat rezolvata.
Panica creata in aceste zile in urma anuntului Romgaz ca din 15 octombrie ar putea sista furnizarea de gaze catre producatorul de agent termic si apa calda-ELCEN a readus in discutie situatia disperata in care se afla compania de utilitati, trasa la fund de catre distribuitorul de caldura-Radet, a caror creante depasesc fabuloasa suma de 3 miliarde de lei. Nu numai datoriile sunt problema Radet, ci si infrastructura aflata la dispozitie, care este intr-o stare jalnica si are pierderi ce pot ajunge in timpul sezonului rece si la 40%. Cum sa nu se mai debranseze locuitorii Capitalei, in aceste conditii de la sistemul centralizat?
In urma cu doua saptamani, vicepresedintele ANRE, Emil Calota dadea asigurari ca pretul agentului termic in Capitala nu va creste in aceasta iarna si ca implicit nu vor fi probleme in aprovizionare. La randul lui, ministrul Energiei, Andrei Gerea, declara ca se are in vedere creearea unui Radet 2, care sa plece ca o societate curata, iar Radet 1 sa ramana cu datoriile de peste 3 miliarde de lei si cu mila Domnului. Nici un cuvant insa despre retele, despre performanta Elcen, despre fuziunea celor doua societati si despre cum s-au cheltuit de-a lungul anilor subventiile pompate in acestea.
Nu are rost sa intram in amanuntele acestei afaceri pentru ca am facut-o de-a lungul acestor ani si nimeni nu a tinut seama de asta. Amintim doar ca, inainte nastrusniciei domnului Gerea de a mai infiinta un Radet, in urma cu un an acelasi guvern avea in calcul divizarea ELCEN. Si peste toate aceste idei si initiative mai sunt si acte semnate intre Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei prin care cele doua entitati trebuiau sa fuzioneze inca din 2013. Cum se pot uita cu atata usurinta toate aceste demersuri, acte oficiale de altfel, pentru care s-au cheltuit timp si bani? Problema cea mai grava la nivelul sistemului centralizat de incalzire vine din incompetenta celor care nu au stiut cum sa-l gestioneze, in ciuda faptului ca s-au risipit miliarde de lei in actiuni de supravietuirea lui. Poate ca o sa revenim asupra acestui subiect.
Pana atunci, nu fara lehamitea de rigoare, amintim cum au gasit autoritatile sa mai impinga falimentul sistemului centralizat din Bucuresti pentru inca o iarna. Sa nu credeti insa ca lucrurile sunt deja aranjate. Asistam la o initiativa doar, pe care guvernul Ponta o va completa cu siguranta cu alte sume importante de bani, incasati nu numai de la bucuresteni, ci de la intreaga populatie a Romaniei. Dormiti in pace cetateni care v-ati instalat in locuinte centrale de apartament. Guvernul are grija sa va taxeze pentru ca ati avut acest curaj.
Redam mai jos, fara comantarii, pozitia ELCEN fata de situatia de criza aparuta.
„Electrocentrale Bucuresti (ELCEN) a ajuns la un acord impreuna cu Romgaz, compania care asigura gazele naturale pentru centralele termice din Capitala, astfel incat furnizarea de gaze sa nu fie intrerupta dupa 15 octombrie, iar bucurestenii sa beneficieze de apa calda si caldura in sezonul de iarna. Cele doua companii vor decide modul in care se va realiza reesalonarea, pe o perioada de doi ani, a datoriilor acumulate de ELCEN catre furnizorul de gaze (362 milioane lei, inclusiv penalitati).
Subliniem faptul ca ELCEN a acumulat aceste datorii catre furnizorii de gaze, ca urmare a faptului ca societatea nu a incasat, in ultimii ani, de la RADET Bucuresti, distribuitorul de energie termica din Capitala, sumele aferente livrarii energiei termice. Astfel, datoriile totale ale RADET catre ELCEN, la data de 31.08.2015, erau in valoare de 3,58 miliarde lei. In decembrie 2008, RADET/Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) au esalonat integral datoriile inregistrate la acel moment (din perioada 2007 – noiembrie 2008), in valoare 743 milioane lei, pe o perioada de trei ani.
Din aceasta esalonare, PMB a ramas restanta cu 259 milioane lei. Desi, prin protocolul semnat in 2008, RADET si PMB s-au angajat sa achite facturile curente la scadenta, acest lucru nu s-a intamplat. Mai mult, RADET a acumulat noi datorii in perioada 2009 – 31.08.2015, in valoare de 3,3 miliarde lei, cu toate ca in Bucuresti gradul de incasare de la populatie este de peste 90%, fiind cel mai ridicat nivel din tara. Doar in 2014, ELCEN a livrat si facturat catre RADET energie termica in valoare de 1.033,2 milioane lei (exclusiv penalitati de intarziere) si a incasat, conform contractului escrow, 735,9 milioane lei, inregistrand o neincasare de 297,3 milioane lei.
In primele noua luni ale acestui an, ELCEN a livrat energie termica in valoare de 736,8 milioane lei si a incasat 565 milioane lei, rezultand o restanta de 171,8 milioane lei. Mai mult, in ultimele 20 de luni, RADET a acumulat o datorie de 469,1 milioane lei (exclusiv penalitati). Bugetul Municipiului Bucuresti nu a fost niciodata gandit sa acopere integral subventia pentru energia termica livrata populatiei. Pentru 2015, Consiliul General al PMB a aprobat cu titlu de „subventie”, reprezentand diferenta de pret la energia termica livrata populatiei, doar suma de 570,4 milioane lei, fata de 720 milioane lei, cat a fost fundamentat de RADET. Pana in prezent, din suma de 570 milioane lei, PMB a achitat 430 milioane lei, ramanand de achitat 140 milioane lei.
Pentru ca bucurestenii sa aiba asigurat agentul termic in sezonul rece, ELCEN propune urmatoarele solutii:
Consiliul General al Municipiului Bucuresti trebuie sa rectifice in regim de urgenta bugetul PMB, astfel incat sa aloce cu titlu de subventie pentru RADET Bucuresti inca cel putin 200 milioane lei, suma ce trebuie platita in acest an, in integralitate, catre ELCEN.
In incercarea de a recupera datoriile existente, ELCEN a instituit popriri pe conturile bancare ale RADET Bucuresti. In prezent, exista doua sentinte executorii (259 milioane lei, respectiv 118 milioane lei -suspendata provizoriu in perioada 24.07 – 21.09). ELCEN va continua executarea silita prin poprirea conturilor bancare, avand in vedere ca instanta a respins cererea de suspendare a popririi, conform sentintei pronuntate in 21.09.2015.
ELCEN se afla in discutii cu RADET pentru incheierea unui protocol de esalonare a datoriilor regiei, pe o perioada de 10 ani, cu conditia ca pana la sfarsitul anului 2015, pe langa factura curenta, RADET sa achite 250 milioane lei, suma necesara platii furnizorilor de gaze.
La initiativa ELCEN, sprijinita de Ministerul Energiei prin ministrul Andrei Gerea, societatea se afla in faza de finalizare a unui protocol comun cu RADET, pentru organizarea unui comandament de iarna, care va avea drept rol concentrarea eforturilor ale ambelor companii in scopul eliminarii oricaror incidente tehnice, cu tinta finala confortul consumatorilor din Bucuresti. Cele doua entitati vor lucra impreuna, sprijindu-se logistic si tehnic.
In ciuda problemelor financiare cu care se confrunta in prezent, ELCEN reuseste sa finalizeze un amplu program de reparatii a echipamentelor proprii, astfel incat acestea sa fie in stare tehnica favorabila functionarii. De asemenea, ELCEN are pregatite stocuri de pacura, combustibil alternativ folosit in cazuri extreme, in conformitate cu reglementarile de mediu, pentru a sustine o eventuala reducere a livrarilor de gaz, in sensul in care ele vor fi dirijate cu precadere catre populatie.
In concluzie, eforturile ELCEN si RADET in vederea furnizarii caldurii si a apei calde, in aceasta iarna, sunt evidente. In acest sens, ELCEN spera sa aiba o relatie foarte buna si cu furnizorii de gaze naturale.”
Date suplimentare
Din punct de vedere tehnic lucrurile stau, cel putin in momentul de fata, cam asa. RADET detine o retea de distributie a agentului termic in Bucuresti, a doua ca marime, dupa Moscova. Aceasta retea nu a fost “deranjata” cu nimic in ultimii 23 de ani (chiar si inainte), pentru ca investitiile ar depasi suma de 1,5 miliarde euro, iar deranjul lucrarilor ar da Bucurestiul peste cap. Cel putin asa sustin specialistii. In concluzie, pierderile pe retea pot ajunge in anumite perioade si la 40%, ceea ce se reflecta in factura consumatorilor.
La randul ei, ELCEN a pierdut in ultimii 23 de ani marii consumatori de abur industrial si de la un raport de livrare de la 1 la 5, care se inregistra inainte de 1990, s-a ajuns la un raport de la 1 la 15 in prezent. Cum se traduce acest lucru? Simplu, rentabilitatea ELCEN s-a prabusit, chiar daca aceasta companie mai produce si energie electrica, care inca o mai tine in viata. Cert este ca ELCEN nu face nici o afacere cu agentul termic si cu apa calda livrata bucurestenilor, doar in ideea in care ANRE ii aproba tarife cat de cat acoperitoare.”
1 octombrie, adevarulfinanciar.ro: Tergiversarea memorandumului Rompetrol frânează relațiile diplomatice dintre România și Kazahstan
Rompetrol Rafinare, parte a grupului KMG Internațional, deține și operează rafinăriile Petromidia și Vega, precum și o divizie de petrochimie FOTO: Mediafax
Memorandumul Rompetrol, unul dintre cele mai sensibile subiecte din România, a fost dezbătut într-o întâlnire dintre autoritățile române și cele din Kazahstan.
Discuțiile au avut două puncte fierbinți: stabilirea unui calendar pentru crearea fondului de investiții de 150 de milioane de euro în care Rompetrol urmează să fie asociat cu statul român și răscumpărarea de către KazMunayGaz a unui pachet de 26,6% din acțiunile Rompetrol Rafinare, pentru 200 de milioane de euro. Rompetrol Rafinare, parte a grupului KMG Internațional, deține și operează rafinăriile Petromidia și Vega, precum și o divizie de petrochimie.
Andrei Gerea, ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri a avut, la Astana, întâlniri cu înalți reprezentanți ai guvernului din Kazahstan (prim-ministrul și ministrul energiei) și cu conducerea KazMunayGaz (președintele și vicepreședinte companiei), proprietarul Rompetrol. Totodată, ministrul a participat la a zecea ediție a Kazenergy, cel mai important eveniment de petrol și gaze din Eurasia.
“Avem un calendar de zece luni pentru vânzarea acțiunilor și implemementarea memorandumului”, a declarat Andrei Gerea pentru Adevărul Financiar după finalizarea discuțiilor cu autoritățile kazahe.
După vânzarea pachetului de 26,6% din Rompetrol Rafinare, statul român rămâne acționar cu 18% din participație și nimic nu s-a schimbat în acest sens, a adăugat Gerea. Ministrul a mai spus că Rompetrol, prin fondul de investiții prevăzut prin memorandum, pregătește deja o investiție de 30 de milioane de euro în capacitățile de rafinare și în downstream. Fondul de investiții de 150 de milioane de euro ar urma să fie alimentat de KMG cu 120 de milioane de euro în nume propriu și cu alte 30 de milioane de euro în contul statului român.
Presiunea pe care autoritățile din Kazahstan o fac pentru finalizarea memorandumului poate fi pusă pe seama sechestrului asigurator de pe conturile Rompetrol Rafinare, lucru care blochează activitatea companiei, sechestru pus încă din 2010.
Rompetrol, o problemă stringentă
Rompetrol a devenit un subiect fierbinte în 2010, după ce statul român a redevenit acționar la Rompetrol Rafinare, prin conversia obligațiunilor răscumpărate. De amintit că Rompetrol a rămas cu o datorie istorică de 570 de milioane de euro (convertibilă în acțiuni) în 2007, momentul vânzării de către Dinu Patriciu a pachetului majoritar al grupului petrolier către KazMunayGaz, compania de petrol și gaze a statului Kazahstan.
În 2010, când datoria a ajuns la maturitate, statul român a primit 50 de milioane de euro în contul acesteia, redevenind acționar la Rompetrol Rafinare cu 44,7% din titlurile companiei. Ulterior, în urma unor tensiuni diplomatice, Rompetrol și statul român au semnat în februarie 2013 memorandumul care face obiectul discuțiilor din prezent.
“Guvernul Kazahstanului nu a fost mulțumit de problemele pe care le avem noi la nivelul nostru”, a mai spus Gerea.
Ministrul Gerea crede că memorandumul a fost amânat din cauza faptului că în România se face “prea multă politică”. De la semnarea memorandumului, conducerea ministerului Energiei s-a schimbat de două ori: Răzvan Nicolescu l-a înlocuit pe Constantin Niță, iar Andrei Gerea a preluat conducerea insitituției în decembrie 2014. Cu timpul, problema memorandumului a devenit pârghie în conflictele politice dintre partide.
“Nu există obiectiv mai mare pentru ei decât problema Rompetrol”, a adăugat Andrei Gerea.
Totodată, tergiversarea memorandumului blochează dezvoltarea relațiilor comerciale dintre cele două țări.
România ar putea livra în Kazahstan produse ale unor companii din domenii IT, agricultură sau industria alimentară. În prezent, cele mai importante prezențe românești în Kazahstan sunt companiile Upetrom (servicii petroliere) și Siveco, dezvoltator de software.
2 octombrie, economica.net: Ministerul Energiei: Este nevoie de 300 de specialişti pentru noul reactor nuclear de la ICN
Pentru implementarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator) la Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) din Mioveni, judeţul Argeş, va fi nevoie de încă 300 de specialişti, a afirmat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea, anunţă Agerpres.
Reactoare nucleare
Potrivit oficialului, proiectul va avea ca efect şi crearea a încă 2.000 de locuri de muncă în industria orizontală.
‘Este vorba despre o tehnologie nucleară de generaţia a patra, capabilă să asigure utilizarea mult mai eficientă a resurselor de uraniu, reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi, totodată, creşterea gradului de securitate nucleară. (…) Fac menţiunea că noul reactor va însemna încă 300 de angajaţi de specialitate la ICN şi se estimează că vor fi create alte 2.000 de locuri de muncă pe orizontală’, a declarat Badea, după vizita efectuată la ICN şi Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) de la Mioveni, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
Conform aceleiaşi surse, proiectul ALFRED, promovat de ANSALDO (Italia), ICN (România) şi ENEA (Italia), are ca obiectiv construirea unui demonstrator european de reactor cu plumb (generaţie IV), de 100 MWh, având ca amplasare de referinţă România, pe platforma de la Mioveni.
‘Guvernul român şi-a arătat disponibilitatea, încă din 2011, pentru construirea pe teritoriul său a reactorului de demonstraţie răcit cu plumb. Fiind o tehnologie nouă, care nu există încă pe piaţă, o componentă esenţială a proiectului o constituie activitatea de cercetare, dezvoltare tehnologică, inovare şi demonstraţie’, se precizează în comunicat.
În conformitate cu cerinţele europene pentru dezvoltarea acestei tehnologii, s-a creat Consorţiul FALCON între România, reprezentată de ICN Mioveni, şi Italia, reprezentată de Ansaldo Nucleare spa şi agenţia ENEA. Principalele îndatoriri ale acestui consorţiu sunt de a face toate diligenţele în dezvoltarea şi finanţarea tehnologiei de dezvoltare a reactorului de demonstraţie ALFRED.
2 octombrie, zf.ro: E. On Energie România: Colterm Timişoara are datorii de peste 12 milioane de lei
- ON Energie România a anunţat, vineri, că societatea de termoficare Colterm Timişoara are datorii de peste 12 milioane de lei, acesta fiind motivul pentru care a fost oprită furnizarea de gaze către societate, ceea ce a dus la oprirea apei calde pentru peste 65.000 de abonaţi din oraş.Furnizorul de gaze pentru societatea de termoficare a municipiului Timişoara, Colterm, E. ON Energie România, a anunţat, vineri, că această societate are datorii de peste 12 milioane de lei, din care zece milioane de lei reprezintă datorii restante, astfel că din această cauză a fost oprită furnizarea de gaze către Colterm şi, implicit, furnizarea apei calde în oraş, transmite corespondentul MEDIAFAX.
”Societatea Colterm SA din Timişoara a acumulat datorii semnificative faţă de E.ON Energie România, ca urmare a neachitării contravalorii gazelor naturale consumate. La acest moment, valoarea totală a acestor datorii depăşeşte 12,6 milioane de lei, din care 10 milioane de lei reprezintă datorii restante. Întrucât obligaţiile de plată asumate de către Colterm S.A. prin contractul de furnizare a gazelor naturale încheiat cu societatea noastră nu au fost îndeplinite, E.ON Energie România a fost nevoită să sisteze în cursul zilei de joi, 1 octombrie, alimentarea cu gaze naturale a punctelor de consum aparţinând societăţii de termoficare”, arată reprezentanţii E. ON Energie România.
De asemenea, E. ON Energie România a adăugat că şi-a îndeplinit toate obligaţiile contractuale asumate faţă de Colterm S.A. şi, în calitate de furnizor de gaze naturale, a transmis ”numeroase notificări prin care a solicitat plata datoriilor, ultima dintre acestea fiind transmisă în 24 septembrie 2015”.
La rândul său, primarul Timişoarei, liberalul Nicolae Robu, spune că şi Guvernul este vinovat pentru faptul că timişorenii au rămas fără apă caldă deoarece, în trecut, nu a virat la timp subvenţiile, astfel că s-a ajuns la o datorie către furnizori.
“De ce s-a ajuns aici? Să nu uităm, la începutul mandatului meu, compania Colterm şi Regia Autonomă de Transport Timişoara erau în faliment. Nedeclarat, dar cifric. Am luat măsuri pentru a salva aceste structuri extrem de importante pentru cetăţenii Timişoarei. Datoriile erau uriaşe, am obţinut compensări pentru o bună parte din datorii, dar nu pentru toate. Guvernul a creat facilităţi pentru cetăţeni, dar nu a venit cu bani să le acopere. Nici Guvernul nu a dat Colterm subvenţiile pentru a susţine cu preţul la abonat din vigoare, nici Executivul Primăriei de atunci (din vechiul mandat – n.r.) nu a virat sumele către Colterm ca subvenţie. Cu măsurile luate am salvat de la faliment cele două structuri”, a spus Nicolae Robu.
Edilul a anunţat că, în cursul zilei de vineri, s-a virat către E.ON Energie România suma de 3,5 milioane de lei şi că speră să se reia furnizarea de gaze naturale pentru Colterm.
”În mod surprinzător faţă de atitudinea avută altădată şi în mod abrupt fără înştiinţări prealabile de fermitate dusă până la acest nivel E. ON a decis să întrerupă furnizarea de gaz. Eu sper că după această virare de 3,5 milioane de lei, E. ON va relua furnizarea de gaz”, a mai spus Nicolae Robu.
Întrebat cine se face vinovat de această situaţie, Nicolae Robu a spus că va face o analiză şi va cere demisia celor vinovaţi.
“Eu voi face o analiză, să văd dacă este imputabil ce s-a întâmplat cuiva din conducerea Colterm. Şi, dacă concluzia va fi că e cineva vinovat, atunci voi cere demisia respectivei persoane. Eu nu pot demite pe nimeni, primarul nu conduce Colterm. Colterm este o societate comercială, are un consiliu de administraţie. Vinovat nu poate fi (directorul – n.r.) pentru că nu a plătit toate datoriile”, a precizat primarul Timişoarei.
De asemenea, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Timişoara, că va solicita Guvernului României să acopere o parte din datoriile Colterm către E. ON, deşi aceasta este responsabilitatea administraţiei locale.
”O să încerc, să vedem în perioada următoare dacă vom putea să plătim o sumă de bani ca şi Guvern, deşi nu e datoria Guvernului. S-au tot făcut plăţi de-a lungul timpului care, dacă nu mă înşel, adunate au fost la 150 de milioane de lei de la Guvern spre Colterm pentru a se stinge datorii istorice. Mă interesează în acest moment să putem să rezolvăm cât de repede se poate această situaţie nefericită. Treaba mea e să încerc să găsesc o soluţie. Lucrurile acestea se pot face prin hotărâri de guvern. Responsabilitatea în schimb, în acest moment, este la administraţia locală. Numai că nu mă interesează să găsim vinovatul, ci să găsim o rezolvare a situaţiei”, a spus Grindeanu.
Compania de termoficare din Timişoara, Colterm SA, a întrerupt, joi seară, furnizarea apei calde în municipiu după ce E.On Gaz a sistat alimentarea cu gaze naturale a societăţii din cauza unor datorii, reprezentanţii Colterm susţinând că vineri se va face o plată, iar problema se va remedia.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi seară, de reprezentanţii Colterm SA, furnizarea apei calde a fost oprită în întreg oraşul, începând cu ora 17.00.
“În data de 1 octombrie 2015, E.On Gaz a decis sistarea furnizării gazelor naturale pentru Compania Locală de Termoficare Colterm S.A., începând cu ora 17.00, ceea ce înseamnă oprirea furnizări apei calde de consum în municipiul Timişoara şi imposibilitatea furnizării căldurii”, se arăa în comunicat.
Reprezentanţii Colterm spuneau că furnizarea gazelor a fost sistată în condiţiile în care plafonul datoriei nu a fost atins.
“Acest lucru l-au făcut (reprezentanţii companiei de gaze – n.r.) în contextul în care, în prezent, avem credit furnizor care nu a fost depăşit, adică un plafon al datoriei care nu a fost atins. În prezent, datoriile nostre către furnizorul de gaz au ajuns la jumătate faţă de perioada similară a anului trecut”, se mai arăta în comunicat.
De asemenea, Colterm preciza că, “din această după-amiază, timp de câteva ore, echipele nostre au făcut tot posibilul pentru a porni furnizarea agentului termic cu combustibil alternativ, care este păcura”, însă din cauza “consumului redus de agent termic al oraşului cazanele care funcţionează cu combustibil alternativ nu pot fi pornite”.
Reprezentanţii Colterm mai anunţau că, în cursul zilei de vineri, se va face o plată către furnizorul de gaz şi în cel mai scurt timp va fi reluată şi furnizarea agentului termic, dar nu au precizat care este cuantumul datoriilor către E. On Energie România.
Compania de termoficare Colterm are peste 65.000 de abonaţi în Timişoara.
3 octombrie, mediafax.ro: Consiliul Concurenţei începe o investigaţie pe piaţa contoarelor electrice şi echipamentelor conexe
Consiliul Concurenţei a declanşat, din oficiu, o investigaţie privind o posibilă încălcare a regulilor naţionale şi comunitare de concurenţă de către firmele AEM, Electromagnetica, Elster Rometrics, Energobit şi Landis+Gyr A, active pe piaţa contoarelor electrice şi a echipamentelor conexe.
Investigaţia are ca obiect o posibilă trucare a licitaţiilor organizate în perioada 2011-2015 de Electrica SA, E.ON, Enel şi CEZ pentru atribuirea contractelor de furnizare a contoarelor electrice şi echipamentelor conexe de măsurare a energiei electrice în cadrul licitaţiilor.
„Suspectăm că aceste companii s-au înţeles şi şi-au împărţit contractele, stabilind dinainte câştigătorii licitaţiilor organizate de operatorii de energie electrică”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
În cadrul investigaţiei, autoritatea de concurenţă a efectuat inspecţii inopinate la sediile AEM SA, Electromagnetica SA, Elster Rometrics SRL, Energobit SA, precum şi la sediile operatorilor de distribuţie a energiei electrice. Documentele ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei.
”Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial. Efectuarea acestor inspecţii nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte vinovăţia întreprinderilor investigate şi nici în ceea ce priveşte rezultatul final al investigaţiei declanşate”, spun reprezentanţii autorităţii de concurenţă.
Chiriţoiu a subliniat că sectorul energetic rămâne un subiect cheie pentru Consiliul Concurenţei.
Consiliul Concurenţei a finalizat în perioada 1 ianuarie – 15 septembrie 11 investigaţii, faţă de 9 investigaţii în perioada similară a anului trecut.
”Intenţionăm să finalizăm 20 de investigaţii până la sfârşitul anului, iar până acum am început 10 investigaţii. Consiliul Concurenţei a acordat în acest an amenzi totale de 3 milioane euro”, a declarat sâmbătă preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, în cadrul unei conferinţe de presă la Sinaia.
Referitor la acţiunea Consiliului Concurenţei de monitorizare a preţurilor înainte şi după aplicarea reducerii TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică de la 1 iunie, Chiriţoiu a spus că nu a văzut creşteri mari de preţuri înainte de introducerea reducerii TVA. Iar după intrarea în vigoare a noii valori a TVA, autoritatea a sesizat scăderi de preţ în comerţ.
”Lucrurile s-au întâmplat în liniile aşteptate. Luna aceasta vom avea şi datele pe luna septembrie; vom da rezultatele la conferinţa de presă pe care o organizăm în 5 noiembrie”, a spus Chiriţoiu.
Chiriţoiu a menţionat totodată că autoritatea de concurenţă vrea să finalizeze până la sfârşitul acestui an Monitorul Preţurilor, site-ul care va afişa preţurile practicate de principalii retaileri pentru produsele care fac parte din coşul zilnic al populaţiei.
”Unii retaileri nu şi-au dat acordul încă pentru acest proiect”, a precizat Chiriţoiu, fără a menţiona despre ce lanţuri de magazine este vorba.
De asemenea, şi Registrul ajutoarelor de stat trebuie finalizat până la sfârşitul anului, pentru a fi funcţional la 1 ianuarie 2016. Proiectul a necesitat o investiţie de 7,8 milioane lei, finanţat din fonduri europene.
4 octombrie, agerpres.ro: Furnizorii trebuie să asigure în depozite un stoc minim de gaze naturale de 17,477 milioane MWH, la 31 octombrie 2015
Cei 67 de furnizori cu licență trebuie să asigure în depozitele de înmagazinare un stoc minim de gaze naturale de 17,477 milioane MWh, până la 31 octombrie 2015, din care 7,535 milioane MWh reprezintă stocul aferent clienților casnici, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei publicat în Monitorul Oficial.
În cazul clienților casnici, cele mai mari cantități urmează să fie constituite de GDF Suez Energy România, 3,606 milioane MWh și E.ON Energie România, peste 3,190 milioane MWh.
Pentru producătorii de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, stocurile minime ce trebuie constituite în depozite totalizează 3,198 milioane MWh. Cel mai mare stoc urmează a fi constituit de către Romgaz — 1,825 milioane MWh.
În ceea ce privește clienții noncasnici, stocul minim prevăzut depășește 6,742 milioane MWh, cantitățile cele mai mari urmând a fi constituite în depozite de OMV Petrom Gas — 2,159 milioane MWh și GDF Suez Energy România — 1,559 milioane MWh.
4 octombrie, economica.net: Redevenţele achitate de petrolişti statului român au scăzut cu 35%. Cât au plătit firmele care exploatează resursele României
Totalul sumelor din redevenţe încasate de stat în S1 2015 a scăzut cu 50 de milioane de lei faţă de anul trecut, rezultat datorat întru totul redevenţei pe ţiţei achitată, în cea mai mare parte de Petrom. Scăderea preţului barilului de ţieţei de pe pieţele internaţionale a adus cu sine şi încasări mai mici la buget din redevenţe. În tot acest timp, taxarea companiilor producătoare de hidrocarburi a crescut
OMV Petrom şi-a redus investiţiile pentru 2015 cu circa 30%, din cauza preţului scăzut la ţiţei
Statul român a colectat, în primul semestru al acestui an, 576, 5 milioane de lei, redevenţe plătite de firmele care exploatează resursele de subsol ale României, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, furnizate ECONOMICA.NET. Suma este mai mică cu circa 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza scăderii drastice a redevenţelor plătite de companiile ce exploatează ţiţei de pe teritoriul ţării noastre, şi este compusă din redevenţe petroliere şi redevenţe minerale. Redevenţele petroliere sunt de 493 de milioane de lei.
Anul trecut, în S1, redevenţele colectate erau în cuantum de 625 de milioane de lei, din care redevenţe petroliere 570 de milioane de lei iar redevenţe minerale 65 de milioane de lei.
Dacă redevenţele plătite pentru exploatarea gazelor au rămas relativ la acelaşi nivel, 327,8 milioane de lei faţă de 318 milioane lei, la ţiţei, reculul este de circa 35%. În S1 2014, redevenţele plătite pentru exploatarea ţiţeiului au fost de 252 de milioane de lei. În S1 2015, acestea au fost de doar 165,7 milioane de lei. Ajustarea nivelului taxelor achitate se datorează scăderii preţului barilului de ţiţei de pe pieţele internaţionale.
Cuantumul redevenţelor plătite în România de firmele ce exploatează ţiţei se calculează ca procent din valoarea producţie, raportată la preţurile internaţionale, cu o întârziere de 3 luni. Astfel, deşi preţul mediu al barilului a scăzut cu 49% S1 2015 faţă de S1 2014, de la 96,24 dolari pe baril la 49,5 dolari pe baril, scăderea sumelor plătite ca redevenţe a fost de doar 35%, tocmai din pricina acelui trimestru de întârziere cu care ANRM calculează nivelul taxelor de plătit.
Redevenţele pe care ANRM le-a colectat pentru explotarea ţiţeiului sunt plătite, în proporţie de 99%, de Petrom. Sume mici au mai fost plătite de firme precum Stratum Energy, Romgaz sau Amromco.
La gaze, în schimb, sumele colectate se împart, în proporţie de 90%, în mod egal, între Romgaz şi Petrom. Sume mai mici au fost plătite de Amromco, Stratum Energy şi Foraj Sonde Craiova.
Taxe mai multe, venituri la buget mai mici
Potrivit unui studiu Deloitte făcut la cererea Federației Patronale de Petrol și Gaze privind nivelul comparativ al taxării europene pe exploatarea resurselor de petrol, actualizat recent, cota medie efectivă de impozitare a veniturilor producătorilor de hidrocarburi din România s-a majorat accentuat în ultimii doi ani Astfel, de la 13,9% la finalul lui 2013, s-a ajuns la 15% la sfârșitul lui 2014, respectiv 15,7% la jumătatea lui 2015. În acelaşi timp , la nivel european, taxarea s-a redus, de la 12,2% la sfârșitul lui 2013 la 11,7% la finalul anului trecut.
Potrivit documentului citat, cota efectivă de impozitare a activității upstream în Europa a scăzut de la 12,2% la sfârșitul lui 2013, la 11,7% la sfârșitul lui 2014, evoluție explicată de scăderea bazei de impozitare, ca urmare a ieftinirii țițeiului, dar și de măsurile legislative adoptate în unele state europene pentru a reduce povara fiscală asupra companiilor din domeniu, în scopul încurajării investițiilor.
“Pentru calculul cotei medii pentru upstream în România au fost luate în considerare, pe lângă redevențele petroliere, impozitul pe construcții speciale, impozitul pe țiței din producția internă, impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și impozitul din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale”, se arată în studiul Deloitte, care este o reactualizare a unui studiu similar publicat de compania de consultanță în februarie anul acesta.
Cât priveşte redevenţele din resurse minerale, acestea au crescut faţă de S1 2014, 83 milioane de lei faţă de 65 de milioane de lei. Principalele firme plătitoare sutn Complexul Energetic Oltenia, pentru lignitul exploatat, Apele Minerale, Holcim, Cupu Min şi Carpatcement.
Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă, pe toată durata concesiunii.
4 octombrie, ziare.com: Facem frigul la iarna? Romanii din una din 10 locuinte au inghetat in case anul trecut
O gospodarie din 10 nu si-a putut permite mentinerea unei temperaturi adecvate in locuinta, anul trecut, se arata intr-o publicatie a Institutului National de Statistica (INS).
Astfel, 12,7% dintre gospodariile din Romania nu si-au putut permite mentinerea unei temperaturi optime in locuinta, procentul cel mai mare fiind in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 16-24 de ani, respectiv 20,3%, se arata in informarea transmisa la solicitarea Agerpres.
In functie de statutul ocupational al capului familiei, in cazul somerilor, 42,2% nu au putut asigura un climat adecvat.
Mai mult de jumatate din gospodarii (56,5%) traiesc in locuinte individuale separate, proportia fiind puternic influentata de mediul rural, restul gospodariilor regasindu-se in imobile cu mai multe locuinte, in special in blocuri cu 10 locuinte sau mai multe (38,5%).
Imobilele in care se gasesc locuintele gospodariilor sunt aproape in totalitate de tipul casa individuala separata in cazul mediului rural si, preponderent, apartamente in blocuri cu mai multe locuinte in cazul urban (unde doar putin peste un sfert din gospodarii ocupa case individuale separate).
4 octombrie, romanialibera.ro: Ce impozite ar trebui să încaseze statul de la companiile petroliere
Experții susțin că statul ar trebui să negocieze cu investitorii numărul de locuri de muncă create și nivelul veniturilor salariale și să nu se focalizeze strict pe taxe și impozite.
Noul sistem de taxare a hidrocarburilor rămâne încă un subiect de discuție și tot mai multe voci susțin că acesta nu va putea fi aplicat de la 1 ianua-rie 2016. Asta după ce, la sfârșitul anului trecut, Executivul a prelungit cu încă 12 luni sistemul de redevențe care a expirat în decembrie 2014. În ceea ce privește nivelul redevențelor, părerile sunt împărțite.
„Ultimele perimetre de explorare oferite spre concesionare și pe care au fost făcute lucrări de anvergură nu au avut rezultatele așteptate atât de către statul român, cât și de investitori. Prin această prismă trebuie văzut foarte clar care ar putea fi modalitatea ca modificarea redevențelor să fie realizată în așa fel încât să fie atât în beneficiul statului român, cât și al investitorilor“, a declarat Mihai Spătaru, consilier superior la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul unei conferințe ce a avut loc zilele trecute la București. Acesta consideră că un regim ridicat de fiscalitate nu va aduce pe termen mediu beneficii majore României.
“Referitor la modul de fiscalizare, la noua lege, a producțiilor de țiței și gaz, acesta este un proces complex, îndelungat, care se desfășoară de o lungă perioadă de timp. Agenția este parte componentă în niște comisii care sunt sub coordonarea Ministerului Finanțelor. Aceste discuții sunt purtate cu Banca Mondială. Se va încerca prezentarea noului sistem fiscal sub o nouă anvelopă în care să ținem seama în primul rând de modul de exploatare onshore și offshore. Pentru zona de offshore, cea mai bună posibilitate de a atrage noi investitori o reprezintă o impozitare asupra veniturilor, nicidecum o ridicare a gradului de colectare de redevențe“, a adăugat reprezentantul ANRM.
Soluții propuse
Ionuț Purică, expert în energie, a declarat, pentru România liberă, că dintr-un studiu pe care l-a realizat pentru Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei a rezultat că taxa pe profit nu este foarte mare pentru investițiile noi fiindcă acestea necesită la început sume mari, iar profitul nu este foarte consistent. De asemenea, redevențele în funcție și de prețul petrolului nu reprezintă nici ele o sumă foarte mare. “Însă, ceea ce contează cu adevărat și aduce aduce încasări importante la buget este numărul de locuri de muncă directe și indirecte, create de investiția respectivă. Vorbim de impozitarea muncii și nu numai. Acestea sunt venituri stabile la buget fiindcă cine face o astfel de investiție nu pleacă a doua zi. O asemenea investiție se amortizează într-o perioadă relativ lungă de timp.
Pe de altă parte, veniturile din redevențe și din impozite intră la buget și de acolo trebuie direcționate să creeze locuri de muncă. De aceea, statul trebuie să negocieze cu investitorii numărul locurilor de muncă pe care le vor crea și nivelul veniturilor salariale“, este de părere Purică. Iar consultantul fiscal Gabriel Biriș ne-a spus că trebuie aduse la masa discuțiilor toate părțile implicate. “Dacă nu se înțelege care sunt toate fațetele problemei și nu se ascultă ambele părți, inclusiv cea a investitorilor, riscăm să-i alungăm până la urmă“, susține acesta.
„Noul sistem fiscal pentru upstream ar trebui să asigure un echilibru între nevoile tuturor părţilor interesate: pe de-o parte, sa genereze venituri la bugetul de stat, dar în același timp să încurajeze continuarea investițiilor din sectorul energetic, care, la rândul lor, au un impact pozitiv în piața muncii și dezvoltarea comunităților. Nu în ultimul rând, trebuie să ţină cont şi de consumatori: aceştia au nevoie de produse petroliere de calitate şi de continuitatea aprovizionării cu energie. Este de asemenea important să se ia în considerare particularităţile industriei extractive din România, unde există numeroase provocări legate de vechimea exploatărilor (peste 150 de ani), maturitatea şi gradul ridicat de fragmentare a zăcămintelor, care necesită un volum ridicat al investiţiilor necesare şi Noul regim al redevenţelor“, ne-au spus reprezentanții companiei Petrom.
De subliniat faptul că valoarea totală a redevenţelor petroliere şi miniere încasate de stat anul trecut a fost de 1,64 miliarde lei (aproape 370 milioane euro), din care doar cele petroliere sunt la nivelul de 1,36 miliarde de lei.
Scade prețul materiilor prime
Momentul în care se discută despre modificarea sistemului de taxare a hidrocarburilor este unul mai puțin favorabil Guvernului. Prețul țițeiului este foarte scăzut comparativ cu anii anteriori, iar multe companii petroliere au anunțat că renunță la anumite investiții. Printre acestea se numără Petrom și Lukoil, iar ultimul anunț a fost făcut de compania Royal Dutch Shell, care a decis să renunțe la operaţiunile de forare din largul Alaskăi, după ce a investit șapte miliarde de dolari.
Mai mult, Bloomberg arată că declinul din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime începe să semene cu o criză, investitorii reacţionând la cererea scăzută din China şi sfârşitul erei banilor ieftini puşi la dispoziţie de Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite. Cotaţiile petrolului au scăzut la jumătate faţă de iunie 2014, declin accentuat de decizia OPEC din noiembrie de a menţine plafonul producţiei în pofida ofertei în exces. În SUA, preţul gazelor naturale a scăzut la mai puţin de o pătrime din valoarea din 2008.
