5 octombrie, profir.ro: Ministrul Energiei: Accizele și robustețea consumului au împiedicat ieftinirea mai accentuată a carburanților

Accizele pe benzină și motorină percepute de stat, robustețea consumului de combustibili auto și politicile de preț ale distribuitorilor sunt explicațiile faptului că ieftinirea carburanților în România nu a fost mai accentuată, rămânând în urma scăderii cotațiilor mondiale la țiței, potrivit ministrului Energiei, Andrei Gerea.

“Avem politicile de preț ale fiecărui distribuitor. Mai este și acciza pe carburanți, care merge la bugetul de stat și care aduce beneficii în alte zone ale economiei. Iar dat fiind că consumul nu a scăzut, nici distribuitorii nu au avut motive să reducă mai mult prețurile”, a declarat ministrul Andrei Gerea, răspunzând unei întrebări pe această temă a presei, după o conferință pe teme energetice.

Prețul spot al sortimentului de țiței Brent s-a redus cu 49% în cele 12 luni scurse între 30 septembrie 2014 și 30 septembrie 2015, de la 94,67 la 48,37 dolari/baril.

Potrivit datelor Comisiei Europene, între finalul lunii septembrie a anului trecut și 30 septembrie 2015, prețul mediu al benzinei comercializate în România s-a redus cu 16,5%, de la 1,376 la 1,148 euro/litru, iar cel al motorinei cu 17,6%, de la 1,398 la 1,152 euro/litru.

În primele 8 luni din 2015, potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul al carburanților pentru vehicule în magazine specializate s-a majorat cu 5,4% pe serie brută și cu 4,9% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Proiectul noului Cod Fiscal prevedea eliminarea accizei suplimentare de 7 eurocenți pe litrul de carburant auto, introdusă în aprilie 2014, însă în varianta finală a Codului, publicată recent în Monitorul Oficial, această prevedere nu a fost păstrată.

Potrivit unei analize Profit.ro, aproximativ 60% din prețul achitat de șoferi la pompă pe carburanți nu ajunge la companiile de distribuție, ci la stat.

6 octombrie, noimd.ro: Moldova și SUA au discutat accelerarea proiectelor de conectare la rețelele energetice ale UE

Bottom of Form

Republica Moldova și SUA au discutat perspectivele de accelerare a implementării proiectelor de conectare a țării noastre la rețelele de gaze și energie electrică europene. Potrivit prim-ministrului Valeriu Streleț, acest fapt s-a discutat în cadrul întrevederii susținute la New-York cu șeful Biroului Resurse Energetice în cadrul Departamentului de Stat al SUA, Amos J. Hochstein, relatează NOI.md.

Discuția cu el a avut loc imediat după întîlnirea premierului moldovean cu Victoria Nuland, asistent pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat al SUA, în cadrul căreia printre altele s-au abordat chestiuni privind securitatea energetică a Moldovei, instalarea noilor interconexiuni ale rețelelor electrice din Moldova și România și construcția gazoductului Iași-Chișinău.

Valeriu Streleț a relatat că în cadrul întrevederii cu Amos J. Hochstein s-a mai vorbit despre modalitatea accelerării acestor proiecte energetice importante pentru Moldova. Premierul a specificat că este surprins de ritmul lent de realizare a proiectelor, ținînd cont de faptul că elaborarea caietului de sarcini, a documentelor privind impactul proiectelor asupra mediului și sferei sociale durează de ani de zile și deja ar putea fi lansate proiectele propriu-zise de construcție a interconexiunilor.

6 octombrie, profit.ro: Guvernul a elaborat planul de urgență privind aprovizionarea cu gaze la 3 luni după ce a fost dat în judecată la CJUE și la 3 ani de la deadline

Ministerul Energiei a elaborat și va notifica autorităților de la Bruxelles un proiect de plan de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale la peste trei luni după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea la timp a planului și la aproape trei de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană.

Potrivit Regulamentului UE 994/2010, statele membre aveau termen până pe 3 decembrie 2012 pentru a adopta, publica și comunica Comisiei Europene planurile de acțiune preventive și planurile de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale.

În noiembrie 2013, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru neadoptarea planului de urgență. După exact un an, din cauză că autoritățile de la București tot nu adoptaseră un astfel de plan, Comisia a emis un aviz motivat pe această temă.

În fine, la jumătatea lunii iunie a acestui an, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a adoptat un plan de urgență privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Planurile de urgență pe care trebuie să le adopte statele membre UE stabilesc măsurile și procedurile care intră în vigoare în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, măsuri și proceduri care trebuie bine coordonate cu statele membre vecine.

Consumatorul protejat nu e definit de legislația românească

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei este citată definiția consumatorului protejat din legislația europeană, o astfel de definiție neexistând în legislația românească privind energia.

Astfel, consumatorii protejați sunt în primul rând toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale. În rândul acestei categorii mai pot intra, opțional, în funcție de decizia fiecărui stat membru, IMM-urile racordate la rețele de distribuție și serviciile esențiale conectate la o rețea de distribuție sau transport de gaze, cu condiția ca acești consumatori suplimentari să nu depășească mai  mult de 20% din consumul de total de gaze.

Consumatori protejați mai pot fi instalațiile de termoficare, în măsura în care furnizează energie consumatorilor casnici și celorlalți posibili consumatori protejați menționați mai sus și cu condiția ca aceste instalații să nu poată funcționa cu alți combustibili și să fie conectate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze.

Situația de urgență este definită ca fiind apariția unor evenimente care pot cauza cerere de gaze excepțional de mare, întrerupere semnificativă a furnizării sau afectarea semnificativă a situației livrărilor.

Apariția unei astfel de situații poate fi considerată situație de urgență doar dacă, deși toate măsurile posibile bazate pe mecanismele pieței au fost implementate, oferta de gaze a rămas insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață, în scopul de a garanta aprovizionarea cu gaze, în special pentru consumatorii protejați.

Rusia – scenariul de risc numărul unu

În proiectul de plan de urgență elaborat de Ministerul Energiei sunt luate în calcul patru scenarii de risc. Acestea sunt limitarea sau sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE, apariția de defecțiuni tehnice la conductele magistrale ale Transgaz, cerere excepțional de mare care să nu poată fi acoperită din cantitățile cumulate reprezentând producție internă, cantități înmagazinate și gaze din import în condiții de piață și apariția de defecțiuni ale capacităților de injecție sau extracție ale depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor din România.

Proiectul prevede trei trepte de alarmare, respectiv alerta timpurie, alerta și urgența. În caz de urgență, contractele de furnizare gaze naturale ale producătorilor având ca sursă producția internă pot fi întrerupte de către producători în cazul în care cantitatea de gaze din producția internă nu poate asigura mai mult decât aprovizionarea consumatorilor protejați.

Furnizorii care nu au încheiate contracte cu consumatorii protejați și care dețin gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană vor furniza gaze naturale cu prioritate către furnizorii care au încheiate contracte cu consumatorii protejați. La rândul lor, producătorii vor sista furnizarea gazelor către furnizorii care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați.

Transgaz va sista furnizarea serviciilor de transport clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați, iar operatorii sistemului de distribuție vor sista furnizarea serviciilor de distribuție clienților care nu furnizează gaze naturale consumatorilor protejați. La fel vor proceda și operatorii sistemului de înmagazinare.

“Sistarea furnizării gazelor naturale, a serviciilor de transport și a serviciilor de distribuție se va face până la limita necesară asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului. Consumatorii care nu intră în categoria celor protejați au obligația de a nu consuma gaze naturale pe perioada situației de urgență, cu excepția cantităților de gaze naturale necesare asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului”, se arată în proiectul de plan de urgență.

Proiect de HG rămas în aer

Interesant este că, în noiembrie 2014, după declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, Guvernul a elaborat un proiect de HG privind aprobarea Regulamentului privind identificarea clienților întreruptibili de siguranță și a consumatorilor protejați. Potrivit proiectului, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, companiile și instituțiile din sănătate, educație, asistență socială și turism urmau să aibă statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze.

În schimb, clienților industriali, inclusiv centralelor în cogenerare care produc pentru sistemele de încălzire centralizată și au o putere instalată mai mare de 10 MW, urma să li se asigure, în cazul apariției unei situații de urgență doar acea cantitate de gaze naturale necesară menținerii integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului.

Proiectul de HG introducea noțiunea de client întreruptibil de siguranță, definit ca acel client final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menținerea securității în aprovizionarea cu gaze naturale în situații de urgență. Printre clienții întreruptibili de siguranță se numărau și centralele electrice pe gaze naturale ale OMV Petrom și Romgaz, respectiv Brazi și Iernut.

Proiectul mai prevedea că că perioadele de întreruptibilitate pentru siguranță, în care poate fi instituită starea de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, pot fi cuprinse între data de 15 noiembrie a unui an și data de 31 martie a anului următor. Departamentul pentru Energie urma să aprobe, până pe data de 15 noiembrie a fiecărui an, lista consumatorilor protejați, întocmită de către Transgaz și de către operatorii de distribuție.

În cele din urmă, proiectul de HG nu a mai fost adoptat, în condițiile în care, la o lună după publicarea sa, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, și-a dat demisia din Guvernul Ponta.

7 octombrie, energyeconomics.ro: Andrei Gerea: Continuarea proiectului KazMunayGas – Rompetrol, susținută la toate nivelurile în Kazahstan

Finalizarea Memorandumului privind Rompetrol a fost principalul subiect al discuțiilor purtate de ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, în întâlnirile bilaterale cu premierul, ministrul Energiei, președintele și vicepreședintele KazMunayGas și prim-adjunctul ministrului pentru Afaceri Externe din Kazahstan.

Partea kazahă a apreciat faptul că s-a ajuns la un acord pe calendarul de privatizare și pe cel de constituire a fondului comun de investiții de 150 de milioane de dolari. Grupul KazMunaiGas a dat asigurări că dorește continuarea proiectului și s-a arătat interesat de noi investiții în țara noastră.

„În cadrul discuțiilor purtate, am fost asigurat că proiectul KazMunayGas – Rompetrol este de o deosebită importanță și are susținerea la toate nivelurile guvernamentale și ale mediului economic din Kazahstan. Noi suntem foarte interesați de constituirea cât mai rapidă a acestui fond, Guvernul kazah este interesat de o finalizare cât mai rapidă a memorandumului și vânzarea acțiunilor, și cred că în aproximativ 10 luni vom finaliza acest memorandum. Ar fi un mare pas înainte, care poate atrage și alte schimburi comerciale în valoare de miliarde de euro în fiecare an între cele două țări”, a precizat ministrul Andrei Gerea.

Ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri a subliniat, atât în cadrul discursului din cadrul celei de-a X-a ediție a Kazenergy Eurasian Forum 2015, cât și în cadrul discuțiilor bilaterale cu oficialii, măsurile fiscale luate de Guvernul României, menționând că reducerea TVA și scăderea costurilor cu forța de muncă pot constitui o ancoră importantă pentru derularea de noi investiții în țara noastră.

În același timp, oficialul român a prezentat și stadiul interconectării cu Republica Moldova, arătând prioritatea României în asigurarea unei securități energetice regionale. Ministrul Andrei Gerea a mai manifestat disponibilitatea unor companii românești precum Hidroelectrica sau Electrica de a investi în afara României.

De asemenea, Ministerul Energiei și MAE din Kazahstan au transmis că studiază implicarea în proiectul AGRI, deocamdată nefiind luată o decizie în acest sens. În plus, având în vedere că deține 40% din producția mondială de uraniu, Kazahstanul și-a manifestat disponibilitatea de a colabora cu România în acest domeniu.

7 octombrie, energyeconomics.ro: După ce a fost trimisă la Curtea de Justiție a UE, România propune un plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaze

Ministerul Energiei va notifica la Bruxelles un proiect de plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaze naturale la peste trei luni după ce Comisia Europeană (CE) a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea la timp a planului și la aproape trei de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană, scrie profit.ro.

Securitatea aprovizionării cu gaze a fost reglementată European printr-un regulament din 2010, iar în iunie 2015 CE a decis trimiterea României în fața Curții de Justiție pentru lipsa unui plan concret de acțiune, plan care să fie bine corelat cu vecinii. Acest plan este făcut pentru securitatea energetică a consumatorilor casnici, IMM-uri, instalații de termoficare dependende de gaz și care lucrează în folosul gospodăriilor.

Scenariile de risc includ oprirea livrărilor dinspre Rusia, defecțiuni tehnice în rețeaua Transgaz ori la înmagazinare și injecție/extracție, și o cerere abundentă, imposibil de acoperit.

“Sistarea furnizării gazelor naturale, a serviciilor de transport și a serviciilor de distribuție se va face până la limita necesară asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului. Consumatorii care nu intră în categoria celor protejați au obligația de a nu consuma gaze naturale pe perioada situației de urgență, cu excepția cantităților de gaze naturale necesare asigurării integrității fizice a instalațiilor exploatate și/sau a securității mediului”, se arată în proiectul de plan de urgență.

În noiembrie 2014, după declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, Guvernul a elaborat un proiect de HG privind aprobarea Regulamentului privind identificarea clienților întreruptibili de siguranță și a consumatorilor protejați. Potrivit proiectului, clienții casnici, autoritățile și instituțiile publice, companiile și instituțiile din sănătate, educație, asistență socială și turism urmau să aibă statutul de clienți protejați în cazul apariției unei situații de urgență în sistemul național de aprovizionare cu gaze, scrie profit.ro. Această HG nu a mai fost adoptată.

7 octombrie, energy-center.ro: De la suma de 200 de milioane de euro, Hidroelectrica s-ar multumi si cu 33 milioane, din vanzarea microhidrocentralelor

Administratorul judiciar al Hidroelectrica este cat sepoate de hotarat sa scape de microhidrocentralele aflate inca in exploatarea companiei, inregistrand chiar o premiera in acest sens: vanzare cu discount. Interesant este ca, in urma cu doi ani, cand a inceput procesul de vanzare al microhidrocentralelor, Remus Borza declara ca spera sa obtina nu mai putin de 200 de milioane de euro la final. Iata ca, dupa ce intr-o prima etapa au fost vandute 28 de unitati, la suma de 79,6 milioane lei, la urmatoarea licitatie se vand inca 21 de unitati, din care se spera sa se incaseze 70 de milioane lei. Adunate aceste sume si transformate in euro ar iesi cam 33 de milioane de euro, adica nici macar o treime din cat se estima in urma cu doi ani. Este adevarat, in functie de rezultatele acestei licitatii vor mai fi scoase, probabil, si ultimele unitati de acest gen. Problema este ca nimeni nu se prea arata interesat de oferta Hidroelectrica.

Nu stim care este explicatia pentru care microhidrocentralele nu atrag investitorii, cu toate ca aceasta forma de producere a energiei beneficiaza de schema de certificate verzi si este considerata energie nepoluanta. Desigur, prin comparatie cu energia produsa din vant sau eolian, energia hidro presupune costuri mai mari in exploatare si intretinere. Si atunci este normal ca investitorii speculativi sa aleaga eolienele si fotovoltaicele, decizie incurajata iresponsabil de catre legislatie, care a redus numarul certificatelor verzi (CV) pentru microhidrocentrale, dar a mentinut multa vreme numarul CV pentru celelalte forme de energie regenerabila.

Procesul de vanzare al microhidrocentralelor Hidroelectrica nu l-a declansat insa actualul administrator judiciar. Primele incercari in acest sens au fost facute de fostul director al Hidroelectrica , Traian Oprea, dar a fost stopat de urmatorul director, Mihai David, acesta din urma argumentand ca certificatele verzi si productia de energie electrica fac foarte profitabile aceste microhidrocentrale. Uite ca nu a fost asa, sau cel putin asta lasa sa se inteleaga domnul Remus Borza.

Intre timp, Romania a fost impanzita de parcuri eoliene si fotovoltaice (procesul nu s-a oprit inca), in ciuda faptului ca de schema de sprijin beneficiau si investitorii in microhidrocentrale, ce-i drept, nivelul de sprijin pentru acestia fiind cel mai redus. Intrebarea fundamentala pe care ne-o punem in momentul de fata este aceasta: de ce prefera Romania (autoritatile) volatilitatea energiilor obtinute din vant si fotovoltaic cand are un potential hidro (considerat tot verde) inca neexploatat? Vom incerca sa aratam in randurile ce urmeaza care este fata adevarata a hidroenergeticii romanesti in ultimii 25 de ani.

Cele 162 de microhidrocentrale ale Hidroelectrica au o putere instalata de doar 243 MW, in conditiile in care puterea totala instalata a Hidroelectrica este de 6.443 MW, declara Remus Borza, in urma cu ceva vreme. Mai mult, in 2011, cand nu se punea problema vanzarii, energia produsa de catre aceste microhidrocentrale a fost de 160.503 Mwh, in timp ce productia totala a Hidroelectrica a fost de 14,6 milioane MWh. Tot in 2011, costul pe MW a fost de 383 lei, in timp ce venitul obtinut a fost de 206 lei/MW, sustine Borza. De asemenea, In 2012, microhidrocentralele au produs 134.000 MWh, in conditiile in care productia companiei a fost de 11,8 milioane MWh. Pretul de cost a fost de 431 lei/MW, iar venitul de doar 172 lei/MW.

Ce argumente mai solide decat acestea pot fi luate in considerare ? In acelasi timp insa, daca microhidrocentralele au asemenea randamente (mai bine zis pagube) atunci de ce ar fi interesati alti investitori de exploatarea lor? O intrebare la care domnul Borza nu a dat inca un raspuns. In schimb a ales ca solutie calea discountului. „Hidroelectrica scoate la vanzare, in cadrul licitatiilor deschise cu strigare din perioada 23-26 noiembrie 2015, 31 de MHC-uri, cu o putere totala instalata de 25,7 MW si o energie de proiect de 77,79 GWh, la cel mai mic pret, in conformitate cu aprobarea Adunarii Creditorilor din data de 29 septembrie 2015. Daca la licitatiile organizate anterior cele 31 de microhidrocentrale erau oferite spre vanzare la suma de 83,2 milioane de lei, la licitatiile organizate in noiembrie, valoarea lor a scazut la aproximativ 70 de milioane de lei, deci cu o reducere de 13 milioane lei” se precizeaza in comunicatul Hidroelectrica,.

Activele supuse vanzarii sunt structurate in 22 pachete si sunt situate in 13 judete, respectiv Suceava, Brasov, Hunedoara, Neamt, Sibiu, Valcea, Maramures, Arad, Arges, Buzau, Timis, Vrancea si Bacau.

Inainte de a avea rezultatele acestei licitatii nu putem sa nu ne intrebam, totusi, ce se intampla cu potentialul hidroenergetic al Romaniei. Cine, de ce si in ce fel il va exploat? Pentru ca nu avem o strategie energetica fiecare face dupa cum il duce capul, asta e clar in toate formele de generare a energiei. Ultima strategie energetica, din cele 6 sau 7 cate au fost, prevedea, pentru perioada 2007-2020, investitii de aproape 5 miliarde euro in constructia de noi hidrocentrale si retehnologizarea celor existente, in conditiile in care, dupa 1990, nu s-a mai facut nici un studiu privind potentialul hidroenergetic al Romaniei.Asta nu inseamna ca studiile anterioare nu erau valabile.

Amenajarea completa a potentialului hidro existent in Romania, deziderat la care visa si fostul regim, ar asigura tarii noastre nu numai energie mai ieftina dar si mai putine probleme legate de poluare, energia hidro fiind considerata energie verde daca se obtine din amenajari de mai mica anvergura. Pentru a demonstra inca odata ca lipsa studiilor privind potentialul hidroenergetic ne costa enorm este suficient sa amintim ca in sectorul de producere a energiei termo s-au facut deja investitii de peste doua miliarde de euro, atentie!, majoritatea acestora fiind destinate respectarii programelor de mediu. Pe cand, in hidroenergie investitiile sunt mult sub acest nivel.

7 octombrie, onlinereport.ro: Toamna se numără… contractele. După şase ani de aşteptare, a venit în sfârşit şi vestea cea bună

Centrala din Cernavodă are în funcţiune două reactoare, care acoperă 18-20% din necesarul anual de energie electrică la nivel naţional. După şase ani de aşteptare, a venit în sfârşit şi vestea cea bună,  Ministrul Economiei a bătut palma cu chinezii de la CGNPC.

Ministrul Energiei a anunţat, în premieră, că s-a ajuns la o înţelegere cu investitorii chinezi în privinţa construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, susţine că memorandumul cu investitorii chinezi ar putea fi semnat în luna noiembrie, astfel încât construcţia celor două unităţi să înceapă în termen de doi ani. „Am reuşit să ajungem la o înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită, prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie, trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de diferenţă, este extrem de important“, a spus Gerea. În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă.

În altă ordine de idei, acelaşi ministru al Energiei a solicitat Comisiei Europene să caute mecanisme de finanţare din bani europeni a proiectelor de producţie a energiei nucleare. Gerea a transmis o scrisoare în acest sens vicepreşedintelui U.E., Maros Sefcovic, şi comisarului european Arias Canete, ministrul având calitatea de preşedinte al grupului statelor membre pro-nucleare, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei. Comisia Europeană a primit documentaţia privind proiectul propus de EnergoNuclear în luna iunie a anului trecut, aprobarea investiţiei fiind o condiţie esenţială pentru începerea lucrărilor de construcţie a celor unităţi nucleare.

Scrisoarea, în care se solicită „asumarea angajamentului Comisiei pentru identificarea mecanismelor de finanţare la nivel european a marilor proiecte de infrastructură aplicabile inclusiv în domeniul nuclear“, este semnată de reprezentanţi ai României, Franţei, Cehiei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei şi Angliei. Toate aceste ţări deţin reactoare nucleare, citat de observator.ro.

Investiţia este evaluată de autorităţile române la patru miliarde de euro.

8 octombrie, pandurul.ro: Scădere dramatică a acţiunilor FP la CE Oltenia

Un raport al Fondului Proprietatea, ce va fi prezentat de administrator la final lunii octombrie, nu arată o situaţie prea bună a Complexului Energetic Oltenia. Fondul Proprietatea deţine 21% din acţiunile CE Oltenia, iar managementul din ultimii ani nu a prea avantajat acţionarul minoritar.

Potrivit acestui raport, valoarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea la 30 iunie 2015 era de 108 milioane de lei faţă de 879 milioane de lei cât era la 30 septembrie 2013, scăderea fiind una dramatică în doi ani.

Despre listarea la bursă a CE Oltenia se discută încă de la înfiinţare, însă ministrul Andrei Gerea spune că dacă societatea ar fi listată acum Statul nu ar lua mai mult de 10 milioane de euro pe 15%. (M.B.)

8 octombrie, pandurul.ro: Gerea, întrebat despre dubla calitate a lui Ciurel: inculpat şi păgubit!

Opinia publică aşteaptă şi acum un răspuns din partea instituţiilor centrale care subordonează CE Oltenia, cu privire la refuzul managerului Laurenţiu Ciurel de a se constitui parte civilă în procesul în care el are dublă calitate: inculpat şi păgubit. Pe de o parte Ciurel a pus umărul la prejudiciul de 5,6 milioane de euro şi, pe de altă parte, în calitatea sa de director al instituţiei păgubite, CE Oltenia, ar trebui să recupereze banii.

Deputatul PSRO Scarlat Iriza face o încercare la ministrul Andrei Gerea, de la care speră să primească răspunsuri cu privire la situaţia extrem de gravă, dar suportată şi admisă de factorii de decizie. Scarlat Iriza îl întreabă pe ministrul Andrei Gerea dacă nu cumva Laurenţiu Ciurel, directorul Complexului Energetic Oltenia, are interese ce contravin obligaţiilor din mandat, din moment ce a refuzat să se constituie parte civilă în dosarul Turceni – Rovinari, unde prejudiciul este calculat de DNA la 5,6 milioane de euro. Iriza se întreabă dacă directorul CE Oltenia nu se află în conflict de interese, având în vedere dubla calitate, de inculpat acuzat de prejudicierea CEO, şi de manager care ar trebui să treacă la recuperarea acestei sume.

„Cât de loial mai este Laurenţiu Ciurel mandatului?“, îl întreabă Iriza pe ministrul Gerea. Deputatul Iriza crede că problemele penale ale lui Ciurel afectează imaginea companiei şi diminuează interesul şi încrederea partenerilor de afaceri ai CE Oltenia şi cere publicarea contractului de mandat al directorului susţinut de PSD. Iriza face referire şi la alte dosare penale în care acesta a fost nevoit să dea cu subsemnatul. Ultimul este cel al exportului de cărbune în Serbia, prin intermediar. „Ce procent din capacitatea de muncă a lui Laurenţiu Ciurel mai este folosit în interesul mandatului din moment ce, prioritar, el alocă resurse pentru a se apăra în numeroase dosare penale, finalizate sau în curs de cercetare“, întreabă Iriza.

Ziarul Pandurul a solicitat un răspuns scris de la CE Oltenia cu privire la faptul că nu s-a constituit parte civilă, dar nu a fost primit unul până acum. Între timp s-a lăsat cu demisii în Consiliul de Supraveghere, acolo unde se fac schimbări ori de câte ori greşeşte Directoratul. Alin Chiţu şi Georgeta Răcăşanu au demisionat din cauza unor discuţii legate de recuperarea prejudiciului din dosarul Turceni- Rovinari şi de investiţia chinezilor la Rovinari, unde sunt mari semne de întrebare.

8 octombrie, investenergy.ro: Cum rămâne cu Electrica? Din culisele unui scandal cu miză

Cum rămâne cu Electrica? Din culisele unui scandal cu miză … Un proverb românesc spune: Când doi se ceartă, al treilea câștigă! Ce bine ar fi ca în scandalul declanșat între reprezentanții Ministerului Energiei și board-ul Electrica să câștige compania! Deocamdată însă, asistăm la un spectacol al declarațiilor de partea oficialilor ministerului, care pregătesc deja terenul pentru schimbarea Consiliului de Administrație, în timp ce în interiorul Electrica – atmosfera este încărcată, de așteptare, nu neapărat de lucru. Se schimbă sau nu conducerea? Facem sau nu investiții? În ce direcție mergem? – sunt doar câteva din întrebările pe care și le pun de ceva vreme angajații unei companii bogate, în care „se doarme pe banii din listare” , ca să îl cităm pe ministrul Energiei. Scandalul a pornit de la respingerea planului de administrare și a remunerațiilor administratorilor Electrica, aceștia venind la rândul lor cu reproșuri la adresa reprezentanților Ministerului Energiei care doresc să controleze compania! Adunarea Generală a Acționarilor din septembrie s-a lăsat cu discuții încinse, în contradictoriu, între cele două tabere pe marginea planului de admnistrare. Ministerul Energiei a desființat planul de administrare propus de CA, venind cu următoarele critici: – lipsa informațiilor din care să reiasă o bună gestionare a riscurilor la care este expusă societatea; – nu rezultă clar modalitățileși termenele de reducere a costurilor operaționale; – lipsesc măsurile concrete de dezvolare și modernizare a rețelelor de distribuție; – nu reiese din planul de administrare dacă investițiile Grupului se vor centra pe modernizare și dezvoltare rețea sau pe achiziții; – lipsa unei strategii pentru reducerea riscurilor pe segmentul de furnizare, pentru menținerea sau creșterea poziției pe piață a Electrica Furnizare; – incertitudini legate de înființarea unui centru de servicii comune la nivelul grupului până la finele anului viitor; – nu sunt clarificate aspecte patrimoniale. Reprezentanții Ministerului Energiei consideră că neasumarea obligațiilor de actualizare/completare a Planului de administrare de către Electrica este o lipsă de transparență față de acționarii minoritari și alți deținători de interese. Cum se apără administratorii Electrica – strategia companiei este în concordanță cu angajamentele din IPO, însă realizarea investițiilor și achizițiilor nu depinde doar de Electrica; – în lipsa aprobării limitei remunerației executivului, nu s-au putut face angajări de personal în poziții cheie; – menținerea în topul companiilor listate la BVB demonstrează performanța companiei ; – numirea și revocarea membrilor CA din filiale este responsabilitatea CA Electrica pentru că astfel nu vor fi permise presiuni din exterior! – a fost demarat un proces de reorganizare a conducerii companiei. Punctul nevralgic al disuțiilor dintre cele două tabere are legătură cu investițiile care ar trebui făcute la Electrica și pe care Ministerul le vrea mai mari, dar care au fost aprobate de ANRE la un nivel inferior celor prevăzute în Prospectul de ofertă. O altă discuție este să se facă totuși investițiile planificate și aprobate de ANRE până la finele anului…Surse apropiate companiei spun că nu sunt șanse ca planul de investiții asumat să fie dus la îndeplinire în 2015. Filialele Electrica nici măcar nu au demarat investițiile pentru că nu au bani! Compania mamă „doarme pe bani” – 630 milioane euro în conturi- și nu s-au găsit soluții pentru filiale, directorii acestora fiind îndrumați să se împrumute la bănci. Una dintre soluțiile avansate a fost o majorare de capital a Electrica, care însă a rămas la nivel de discuții! Dincolo de toate aspectele semnalate, faptul că actualul Consiliu de Administrație al Electrica s-a poziționat diferit, renunțând la bonusuri, nu pare să-i impresioneze pe oficialii ministerului care vor morțiș o altă echipă de administratori la Electrica! După care, să sperăm că viitor de aur Electrica are!

9 octombrie, agerpres.ro: Rafinăria Petromidia intră în revizie generală, în perioada 11 octombrie – 20 noiembrie 2015

Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, va opri în perioada 11 octombrie – 20 noiembrie 2015 activitatea rafinăriei Petromidia și a diviziei de petrochimie, pentru desfășurarea reviziei generale programate, a anunțat, vineri, compania.

Compania va asigura livrările de produse către clienți din stocurile proprii și de pe piața regională pe tot parcursul acestei perioade.

‘Revizia generală are loc o dată la 5 ani, în acord cu legislația în vigoare pentru funcționarea unei rafinării, iar investiția totală din acest an pentru revizia rafinăriei Petromidia și a diviziei de petrochimie se ridică la 77,5 milioane dolari. Revizia tehnică programată are scopul de a asigura un grad ridicat de siguranță a echipamentelor aflate în funcțiune, la un cost scăzut de mentenanță, precum și îmbunătățirea eficienței instalațiilor printr-o disponibilitate mecanică ridicată’, a declarat Yedil Utekov, directorul general al companiei Rompetrol Rafinare.

Lucrările sunt realizate și coordonate de compania Rominserv, contractorul general al KMG International, dar și de alte 44 de companii, fiind implicați în total 3.600 de angajați. Finalizarea lucrărilor de mentenanță vizează atingerea unui grad de disponibilitate mecanică de 96,5%, după repunerea în funcțiune a instalațiilor.

Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a lucrărilor și atingerea obiectivului de zero accidente, companiile de pe platforma Petromidia au luat măsuri suplimentare de protecția muncii și instruirea tuturor subcontractorilor care își vor desfășura activitatea pe platforma Petromidia în această perioadă, se arată în comunicatul Rompetrol Rafinare transmis AGERPRES.

Revizia generală vizează, totodată, mentenanța corectivă și preventivă completă a echipamentelor, inspecția tehnică a utilajelor, acestea fiind necesare pentru menținerea funcționării rafinăriei la capacitatea ei nominală. Rafinăria Petromidia are o capacitate instalată de procesare de 14.000 tone pe zi, iar în 2014, a procesat o cantitate record de materie primă — 5,05 milioane tone materii prime. Rafinăria a funcționat anul trecut la capacitate maximă și nu a consemnat nicio oprire programată sau accidentală (365 de zile).

“Creșterea volumelor de producție a continuat în prima jumătate a anului 2015, când cantitatea de materii prime prelucrate la rafinăria Petromidia a fost mai mare cu 11% față de perioada similară a anului trecut și a atins nivelul de 2,6 milioane tone. Divizia de petrochimie a procesat în primul semestru din 2015 o cantitate mai mare cu 8,2% (91,6 mii de tone) comparativ cu cea realizată în aceeași perioadă a anului trecut. Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă din România”, se precizează în comunicat.

Rompetrol Rafinare a înregistrat un profit net consolidat în valoare de aproximativ 18 milioane de dolari în primul semestru al anului 2015, iar rezultatul operațional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o evoluție pozitivă, înregistrând valoarea de 56 milioane de dolari, nivel dublu comparativ cu S1 2014.

Rafinăria Petromidia este cea mai mare unitate de profil din țară, iar performanțele au fost realizate în urma investițiilor susținute de KMG International și unicul său acționar, compania națională de petrol și gaze din Kazakhstan, KazMunayGas, pentru creșterea capacității de prelucrare la peste 5 milioane tone anual, precum și în modernizarea instalațiilor industriale.

9 octombrie, agerpres.ro: Gazprom reia luni livrările de gaze spre Ucraina

Grupul rus Gazprom va relua luni, 12 octombrie, livrările de gaze naturale spre Ucraina, după ce Ucraina va plăti în avans sumele datorate pentru cantitatea de gaze naturale pe care vrea să o cumpere în luna octombrie, a declarat vineri directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, transmite Reuters.

‘Am ajuns la un acord cu compania ucraineană Naftogaz, potrivit căreia plata, în avans, pentru gazele livrate în luna octombrie va fi făcută astăzi, vineri, 9 octombrie. După efectuarea transferului, în data de 12 octombrie la ora 10,00, Gazprom va relua livrările de gaze spre Ucraina’, a declarat Alexei Miller.

Separat, compania ucraineană de stat Naftogaz a informat că în luna octombrie intenționează să cumpere două miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia adăugând că a transferat în avans banii pentru această cantitate către Gazprom. ‘Am trimis banii în avans’, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Naftogaz, fără a preciza însă care este prețul plătit de Ucraina pentru gazele naturale rusești.

În luna iulie a acestui an, Gazprom a oprit livrările de gaze naturale spre Ucraina după ce Kievul nu a putut să plătească în avans fondurile necesare pentru achizițiile de gaze. Luna trecută, după mai multe luni de negocieri, cele două părți au ajuns la o soluție de compromis cu privire la așa-numitul ‘pachet de iarnă’ care să permită aprovizionarea cu gaze naturale rusești a Ucrainei, în perioada octombrie-martie.

Anul trecut, un astfel de ‘pachet de iarnă’, încheiat în octombrie 2014 printr-o mediere europeană, a permis Ucrainei să depășească iarna fără probleme majore, după ce anterior Moscova a tăiat în mod provizoriu gazul pentru Kiev, pe fondul conflictului separatist din estul Ucrainei.

Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

9 octombrie, agerpres.ro: Conducta de gaze Ungheni-Chișinău va fi construită în 2016

Un oficial din Guvernul Republicii Moldova a declarat vineri că lucrările la un gazoduct destinat să transporte gaze naturale din România până la Chișinău vor începe anul viitor, transmite AP.

Acest gazoduct, care este așteptat să devină operațional în luna mai 2018 și care va ajuta la reducerea dependenței Republicii Moldova de Rusia, este o prelungire a actualei conducte de gaze Iași-Ungheni.

Ministrul adjunct al Economiei de la Chișinău, Valeriu Triboi, a declarat vineri că lucrările la conducta de gaze Ungheni-Chișinău vor începe în primăvara anului următor. Republica Moldova speră să obțină sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru acest proiect ale cărui costuri sunt estimate la cel puțin 83 de milioane de euro.

Gazoductul Iași-Ungheni a fost inaugurat la 27 august 2014, de Ziua Independenței, la un an de la lansarea construcției acestuia. Contractul de livrare a gazului din România, prin gazoductul Iași-Ungheni, a fost semnat la 22 decembrie 2014 de către autoritățile de la Chișinău și cele de la București.

Construcția conductei de gaz Iași-Ungheni a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane au fost asigurate de Uniunea Europeană. Gazoductul are lungimea de 43,2 kilometri și capacitatea de 1,5 miliarde de metri cubi.

Conform contractului semnat în decembrie 2014, Republica Moldova va primi pe parcursul anului 2015 peste un milion de metri cubi de gaze, la un preț de 1.010 RON/mia de metri cubi.

9 octombrie, pandurul.ro: Surse: Borza și Gerea, din nou în Gorj

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, se află de joi seara în Gorj, susțin surse. Vineri este așteptat și ministrul Energiei, Andrei Gerea. Cei doi vor vizita centralele hidroelectrice Bumbești și Dumitra. O vizită similară a fost în 27 iunie, când Borza și Gerea au anunțat continuarea lucrărilor la cele două șantiere hidro, investiția fiind sistată. 

Valoarea totală a investiţiei se ridică la suma de 230 milioane de euro, în prezent fiind gata doar 65%. Pentru finalizarea lucrărilor a fost aprobată suma de 77 de milioane de euro, iar lucrările vor fi reluate din august, promiteau cei doi în iunie, ceea ce nu s-a întâmplat. Tot atunci, Consiliul Județean Gorj anunța că punerea în funcţiune se va face în septembrie 2016 pentru centrala  Dumitra şi primul semestru al anului 2017 pentru centrala Bumbeşti-Jiu. Reluarea lucrărilor la cele două centrale va însemna şi angajarea a aproape 1.000 de persoane, spunea Călinoiu, care pe 1 octombrie i s-a plâns premierului Victor Ponta că Borza și Gerea nu s-au ținut de cuvânt.

9 octombrie, pandurul.ro: Strategia energetică a României, în două săptămâni

Strategia Energetică a României ar putea fi elaborată în aproximativ două săptămâni, documentul având printre obiective menținerea unui prețsuportabil al energiei pentru consumatorul final, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerțuluiși Turismului, Maricel Popa, într-o conferință de specialitate.

“Cam în două săptămâni se va elabora Strategia Energetică a României, care are drept obiectiv securitatea și menținerea unui preț suportabil la consumatorul final și să nu uităm de mediu, de energia verde. În strategia energetică intră și termoficarea populației, consumatorul final. Săptămâna trecută au fost întâlniri interministeriale pentru a demara strategia energetică. Noi am definitivat strategia pe competitivitate. Nu vă pot spune acum la ce minister s-a oprit. Noi ne-am dat acordul pe segmentul de competitivitate. În strategie sunt prezente toate sursele energetice. Draftul strategiei energetice a fost elaborat de Ministerul Economiei și a colaborat cu mediul de afaceri și ONG-urile din România”, a afirmat Popa.

La începutul lunii martie a acestui an, ministrul Energiei, Andrei Gerea, declara în Comisia pentru transporturi și energie din Senat că intenția autorităților este ca, în luna octombrie, să fie prezentată Strategia Energetică Națională. “Intenționăm ca în octombrie să o putem prezenta (Strategia Energetică — n. r.). Vom vedea cum ne încadrăm. Noi vrem să facem odată un schelet atât cât putem noi și cei care au mai fost până acum, care au lucrat la ceea ce este acum pe site, în consultare, voluntarii, să spunem, că s-a lucrat pe voluntariat, și totodată să putem angaja și un consultant, dacă se poate, pe partea de reglaj, pentru că sunt lucruri la care nu putem răspunde, mai ales pe partea de scenarii unde nu avem capacitatea efectiv umană pentru toate aceste simulări și tot mai trebuie făcut. Trebuie făcute până la urmă și niște scenarii, niște simulări să vedem variantele care ar ieși din această strategie cam ce ne dau”, a explicat Andrei Gerea.

Conform Strategiei Energetice a României 2015-2035, investițiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015-2035 se cifrează la aproximativ 100 miliarde de euro. Sunt considerate obiective investiționale necesare sau strategice dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă, dezvoltarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița — Lăpuștești, dezvoltarea infrastructurii smart metering și smart grid, respectiv dezvoltarea sau extinderea capacităților de interconexiune și facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului prețurilor mai mari ale energiei electrice de pe alte piețe. (A.A.)

11 octombrie, b1.ro: Românii, sărăciți de facturi: Aproximativ 30% din bugetul lunar al familiei se duce pe plata gazelor naturale sau a energiei (VIDEO)

Românii au ajuns să aloce până la 30% din bugetul lunar al familiei pentru plata facturii energetice. Fie că vorbim de gaze naturale, energie electrică sau termică, facturile scot sute de lei lunar din buzunarul oamenilor, informează B1 TV.

În țări precum Marea Britanie, cetățenii sunt considerați consumatori vulnerabili dacă alocă mai mult de 10% din venitul lunar pentru factura energetică. La noi, nici măcar nu există noţiunea de consumator vulnerabil.

Venitul total mediu lunar al unei familii de români s-a ridicat la 2.655 de lei în trimestrul II din 2015. Potrivit ANRE, 30% din ei se duc doar pentru plata facturii energetice. Adică aproape 800 de lei, o sumă uriaşă, susţin chiar şi reprezentanţii reglementatorului din sectorul energiei.

“România ocupă un loc fruntaș dacă vreți, datorită ponderii pe care factura energetică o are în bugetul familiei. Dacă în alte țări ea variază între 6-10%, în România ea poate varia de la 20-30% din bugetul familiei”, a declarat directorul ANRE, Corneliu Rădulescu.

Pe de altă parte, consumatorii dau vina pe nivelul tarifării din România.  Cum România s-a angajat în faţa FMI să liberalizeze preţul gazelor naturale şi energiei electrice, preţul va continua să crească. Pentru protejarea celor care nu-și mai pot plăti facturile, în toată Europa funcționează principiul consumatorului vulnerabil. La noi, nici măcar nu a fost stabilită definiția acestei categorii, deși 42% dintre români trăiesc la limita sărăciei.

Oamenii de rând au ajuns să consume mai multă energie decât marile companii. Lucru extrem de neplăcut pentru românii care văd, lună de lună, facturi din ce în ce mai mari.