14 decembrie, realitatea.net: Se face dreptate. Fiscul le restituie românilor banii datorați, cu dobânzi

Statul le va plăti românilor dobânzi la sumele reținute necuvenit de Fisc

Ministerul de Finanțe a precizat că va întreprinde demersurile în vederea corelării și armonizării textului Codului de procedură fiscală cu decizia Curții Constituționale care stabilește că orice contribuabil care a achitat bani în plus la buget trebuie să primească dobânzi de la data virării lor până la restituirea efectivă.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale, pe 20 octombrie, prin decizia 694, prevederile Codului de procedură fiscală care stabilesc că dobânzile cerute de contribuabili pentru sumele achitate în plus bugetului sunt plătite doar după îndeplinirea unor termene.

Consecința deciziei Curții va fi că firmele sau persoanele fizice care au de recuperat bani de la buget vor putea cere dobânzi din ziua imediat următoare plății. Dobânzile sunt de 0,03% pe zi, în prezent, urmând să coboare la 0,02% pe zi din 2016.

Potrivit Profit.ro, pot fi sume plătite în plus din TVA, impozit pe profit, impozit pe venit, etc, ca urmare a cererilor de rambursare, a unor erori de calcul, interpretării greșite a legislației sau completării eronate a declarațiilor fiscale.

15 decembrie, incont.ro: Micile afaceri de familie, amenintate de noul Cod Fiscal: cresterea exploziva a impozitelor pe cladiri

Micile afaceri de familie sunt amenintate de noul Cod Fiscal care duce la cresterea exploziva a impozitelor pe cladiri, sustin reprezentantii mediului de afaceri. Ei spun ca exista riscul ca o locuinta care a fost declarata sediu social sa fie impozitata ca un magazin. Iar in cazul buticurilor sau atelierelor aflate pe numele intreprinzatorilor, cresterea impozitarii de zeci de ori este inevitabila.

Andrei isi intregeste salariul cu venituri din consultanta, pentru care si-a infiintat un PFA cu sediul social in apartamentul in care locuieste. El a aflat ca de la 1 ianuarie nu va mai putea sa isi deduca pe firma cheltuielile de intretinere.

Andrei Teleleu: “Este posibil ca de la anul sa nu mai deduc cheltuielile, lumina, caldura, prefer sa platesc ca persoana fizica. Cel mai probabil de la anul voi renunta la PFA si voi cauta o alta solutie.”

Andrei se bazeaza pe anuntul autoritatilor ca o locuinta unde este inregistrat sediul social al unei firme va fi impozitata ca spatiu comercial doar in cazul in care cheltuielile sunt decontate pe firma. Patronatele spun altceva.

Ovidiu Niculescu, CNIPMMR: “Din formularea aceea care exista in Codul Fiscal nu rezulta acest lucru. Nu rezulta acest lucru. Deci asta este o gaselnita verbala.”

In cazul spatiilor folosite efectiv drept birouri, magazine sau ateliere, impozitele vor creste exploziv. In noul Cod Fiscal, impozitul creste de la 0,1% din valoarea cladirii in prezent, la o suma intre 0,2 si 1,3%, dupa o reevaluare obligatorie.

Ovidiu Niculescu, CNIPMMR: “Este o masura care va genera foarte multe probleme, va duce la o majorare a impozitelor pentru sedii intre 2 si 30 de ori.”

Codul Fiscal spune ca primariile sunt cele care pot fixa impozitul oriunde intre 0,2 si 1,3%.

Florin Jianu, PTIR: “Un studiu facut pe primele orase resedinta de judet din Romania arata faptul ca toate consiliile locale, adica toate primariile, au mers la o crestere maxima, adica 1,3%. Ceea ce va dati seama ca va determina inchiderea a peste 50.000 de companii la nivel national, in principal de microintreprinderi, care sunt cele mai afectate.”

Patronatele au cerut guvernului sa revina cu impozitul la nivelul actual, dar inca nu au primit nici un raspuns.

 

16 decembrie, obiectivtulcea.ro: Firmele de apartament, pe cale de dispariţie: Noul Cod Fiscal impozitează înzecit proprietarii de locuinţe în care sunt sedii de firme

Sute de firme şi mii de PFA-uri  din judeţul Tulcea au sediile sociale în locuinţe rezidenţiale care, potrivit noului Cod Fiscal, vor deveni de anul viitor clădiri mixte. Acestea vor fi impozitate diferenţiat faţă de cele rezidenţiale iar obligaţia de plată îi va reveni persoanei fizice proprie­tara imobilului. Aceeaşi situaţie se aplică de anul viitor şi clădirilor nerezidenţiale, care vor fi impozitate diferenţiat celor rezidenţiale. Astfel, noul Cod Fiscal îi obligă pe toţi cei aflaţi în această situaţie să depună o declaraţie până cel târziu pe 31 martie 2016. Astfel, conform noului Cod fiscal, persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă (atât de locuit, cât şi în scop economic) au obligaţia să depună declaraţii însă formularul tip nu a fost încă redactat şi aprobat prin ordin comun al miniştrilor finanţelor şi dezvoltării deşi Codul fiscal a fost aprobat pe 10 septembrie 2015.

 

17 decembrie, businesscover.ro: Cum se va plăti impozitul pe dividende în 2016

Deși s-a discutat luni întregi despre Codul Fiscal, ba a și fost întors de președinte în Parlament, modificat și apoi modificat încă o dată de guvernul anterior prin ordonanță de urgență, sunt unele aspecte ale noului Cod Fiscal care erau confuze pentru o mare parte a publicului.

E vorba despre impozitul pe dividende, dar și despre impozitul pe proprietăți a cărui structură a clarificat-o ANEVAR aici,

Acesta a fost explicat de Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul de Finanțe

În primul rând, dividendul ia naștere ca venit pentru asociat/acționar atunci când AGA decide distribuirea și haideți să-l lămurim chestiunea”, scrir Gabriel Biriș.

Potrivit lui Biriș, pentru dividendele distribuite începând din 1 ianuarie 2016, impozitul pe dividende este de 5%, conform noului Cod Fiscal, nu s-a schimbat nimic referitor la CASS, acesta nu se datorează dacă primitorul obține și alte venituri supuse CASS, cum sunt salarii sau venituri din activități de PFA sau PFI.

Este irelevant din ce an provine profitul net care este distribuit ca dividend, fie 2015, fie profituri nedistribuite din ani anteriori, dar atenție mare, pentru dividendele distribuite în 2015 impozitul este 16% și se datorează chiar dacă acestea nu au fost efectiv plătite.

Din 2017, cel puțin pe actualul Cod, la impozitul pe dividende  se va adauga și plata suplimentară a CASS, de 5,5%, rămâne doar să sperăm că reforma fiscalității idee cu care Gabriel Biriș a mers la minister să se și petreacă și astfel impozitele pe investiții, dar mai ales cele pe muncă – cu un nivel foarte ridicat în România – să fie modificate astfel încât să permită creșterea bunăstării și a economiei.

 

17 decembrie, avocatnet.ro: Din 2016, românii din străinătate care muncesc fără forme legale, obligaţi la plata CASS

Începând cu anul viitor, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, persoanele fizice care nu obţin venituri vor fi obligate să achite contribuţia la sistemul public de sănătate (CASS) şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF). Printre persoanele obligate la plata contribuţiei la valoarea salariului minim pe economie se numără şi românii cu domiciliul în ţară, dar care lucrează în străinătate şi care nu pot face dovada deținerii unei asigurări de sănătate în statul unde îşi desfăşoară activitatea.

Profita acum de reducerile de pana la 35% pentru evenimentele de business ale anului urmator!

Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

PUBLICITATE

La valoarea actuală a salariului minim brut pe economie (şi care, potrivit informaţiilor furnizate în presa centrală de ministrul Finanţelor Publice, va fi păstrată şi la începutul anului viitor), de 1050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor fi obligate să plăteasca 57,75 de lei pe lună, ceea ce înseamna 173,25 de lei in fiecare trimestru şi693 de lei anual.

Notă: În cazul în care salariul minim pe economie va ajunge, anul următor, la 1200 de lei, aşa cum Guvernul anterior anunţase, contribuţia datorată de o persoană fără venituri va fi în cuantum de aproximativ 67 de lei pe lună şi 792 lei într-un an.

Printre cei vizaţi de aceste prevederi ale Codului fiscal se găsesc şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, dar care muncesc şi realizează venituri în străinătate, fără însă să poată proba deținerea unei asigurări de sănătate emise de autoritățile din respectiva ţară.

“Persoanele (…), care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene care produce efecte pe teritoriul României și fac dovada valabilității asigurării, în conformitate cu procedura stabilită prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate“, este precizat în art. 153 alin. (2) din Codul fiscal.

Cu alte cuvinte, un român cu domiciliul în ţară, dar care munceşte într-un alt stat, va fiexceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în România, dacă posedă o asigurare medicală în sistemul de securitate socială din ţara în care îşi desfăşoară activitatea, iar aceasta produce efecte pe teritoriul României, putând face astfel dovada valabilităţii acesteia la ANAF.

Practic, statul unde cetăţeanul român munceşte este şi statul unde plăteşte asigurările sociale obligatorii (cu condiţia ca respectivul stat să fie membru al UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau România să aibă încheiat un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate cu acea ţară).

Pentru a nu achita şi în România CASS, persoanele fizice aflate în aceste situaţii trebuie să facă dovada valabilităţii asigurării în statul în care realizează venituri, astfel:

• în cazul persoanelor fizice care îşi desfăşoară activitatea în statele membre ale UE, se aplică prevederile Regulamentului (CE) 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi Regulamentului (CE) 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială;
• în cazul in care activitatea se desfăsoară într-un stat care nu este membru al UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, iar între România şi statul în care persoana îsi desfăşoară activitatea există un acord sau convenţie în domeniul securităţii sociale, se vor aplica prevederile acordului sau convenţiei.

În schimb, cetăţenii români cu domiciliul în ţară, care lucrează într-o formă neoficială în străinătate sau care nu au încheiată o asigurare medicală în condiţiile amintite anterior, vor fi nevoiţi să achite, în România, o contribuţie de 57,75 lei/lunar, corespunzătoare sumei de 693 de lei pe an.

Potrivit dispoziţiilor aplicabile de la 1 ianuarie 2016, suma de plată se calculează prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazei de calcul reprezentând valoarea salariului minim brut pe ţară şi se datorează pe toată perioada în care sunt încadrate în aceasta categorie (a plătitorilor de CASS care nu obţin venituri).

Concret, se va aplica cota de 5,5% la baza de calcul – salariul minim brut pe ţară(care, momentan, are valoarea de 1050 de lei). Asta înseamnă o contribuţie de 57,75 de lei/lunar, deci un total de 693 de lei pe an, suma care trebuie platită în rate egale, trimestriale, de 173,25 de lei.

Noul Cod fiscal mai stabileşte că, pentru persoanele fizice care nu au realizat venituri pe o perioadă mai mare de şase luni şi nu au efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă, contribuţia datorată pentru luna în care solicită înregistrarea se calculează prin aplicarea cotei de 5.5% asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de şapte ori salariul minim brut pe ţară.

În schimb, dacă perioada în care nu s-au realizat venituri este mai mică de şase luni şi nu s-a efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă, contribuţia datorată pentru luna în care solicită înregistrarea se stabileşte proporţional cu perioada respectivă.

Ce trebuie să facă românii care lucrează în străinătate cel puţin şase luni?

Potrivit articolului 59 din noul Cod fiscal, o persoană fizică cetățean român, ce știe că va părăsi teritoriul României pentru mai mult de 183 de zile și este interesată să își modifice rezidența fiscală, va depune o declarație pentru renunțarea la rezidența fiscală.

Însă, până la momentul schimbării rezidenței fiscale, o astfel de persoană va plăti, către bugetul de stat din ţara noastră, impozitul pe veniturile realizate atât din România, cât și din străinătate.

“Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, până la data schimbării rezidenţei. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230  alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive și va face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat“, scrie în documentul amintit.

Notă: La art. 230 alin. (7) din Codul fiscal este stipulat că atât Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România, cât şi Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România se stabilesc prin norme.

Potrivit consultantului fiscal Adrian Benţa, rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/ anii pentru care este emis.

Cât priveşte persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, aceasta este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii trei ani calendaristici.

Cine datorează concret CASS, dacă nu realizează venituri?

Conform dispoziţiilor art. 180 din Codul fiscal, sunt obligaţi să plătească CASS cei care nu realizează niciunul dintre veniturile menţionate la art. 155 din noul Cod fiscal, adică:

• salarii;
• pensii;
• indemnizaţii de somaj;
• venituri din activităţi independente;
• venituri din chirii;
• venituri din activităţi agricole sau piscicultură;
• indemnizaţii de creştere a copilului;
• bani din concedii medicale;
• ajutoare sociale.

şi nu sunt exceptaţi de la plata acestei contribuţii.

18 decembrie, agerpres.ro: Ministerul Finanțelor Publice a publicat normele de aplicare a noului Cod Fiscal

Ministerul Finanțelor Publice a publicat normele de aplicare a noului Cod Fiscal, acestea clarificând prevederile Codului Fiscal fără a modifica în vreun fel regulile stabilite de acesta, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.

“Menționăm că aceste norme vin să clarifice prevederile Codului Fiscal fără a modifica în vreun fel regulile stabilite de acesta. Actualele norme insistă asupra unor exemple concrete cu privire la interpretarea unor prevederi ale Codului Fiscal susceptibile de neclarități”, se spune în comunicat.

În comunicat sunt prezentate 10 titluri și clarificările aduse pentru fiecare în parte, precum și observații acolo unde este cazul.

Astfel, primul capitol, ‘Dispoziții generale’, clarifică ce se încadrează la ‘activități independente’, sfera și modalitatea de aplicare a metodelor utilizate la estimarea prețului de piață, pentru tranzacțiile între persoane afiliate. De asemenea, vine cu precizări despre tratamentul fiscal aplicabil în cazul reîncadrării formei unei tranzacții/activități de către autoritățile fiscale.

Potrivit MFP, titlul II, ‘Impozitul pe profit’, stabilește regulile de încadrare și impunere pentru impozitul pe profit a diferitelor categorii de contribuabili, în funcție de formele de organizare și funcționare și de statutul lor fiscal. Acesta stabilește regulile de determinare a rezultatului fiscal în cazul contribuabililor care aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit și exemplifică elementele de calcul ale rezultatului fiscal care sunt incluse în baza impozabila. Tot aici sunt aduse clarificări privind determinarea rezultatului fiscal al sediului permanent, legate de evitarea dublei impuneri precum și de alte aspecte internaționale. Se clarifică și încadrarea în sistemul trimestrial/anual de calcul și plată a impozitului pe profit a contribuabililor, în funcție de statutul acestora.

Titlul III, ‘Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor’, stabilește sistemul de impunere a veniturile microîntreprinderilor, detaliază categoriile de persoane juridice române care nu intra sub incidenta sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor și clarifică începerea/încheierea perioadei impozabile în cazul înființării/lichidării unei microîntreprinderi, precum și data depunerii declarației în cazul microîntreprinderilor care își încetează existența în cursul anului. Totodată, clarifică în ce măsura microîntreprinderile nou-înființate aplica regimul favorabil prevăzut de Codul fiscal și aspecte legate de determinarea bazei impozabile pentru microîntreprinderi.

Titlul IV, ‘Impozitul pe venit’ vine cu mai multe precizări, printre care: condițiile în care se acorda scutirea de la plata impozitului pe veniturile din activități independente, salarii și asimilate salariilor, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat; stabilirea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală; clarificarea tipurilor de venituri cuprinse în venitul brut din salarii sau considerate asimilate salariilor.

Potrivit Titlului V, ‘Contribuții sociale obligatorii’, contribuabilii, persoane fizice, obligați la plata contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul ca aceștia includ și acele persoane fizice care nu au domiciliul sau reședința în România și care, potrivit legislației europene aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care România este parte, datorează contribuții sociale obligatorii în România.

 

18 decembrie, mesagerul.ro: Taxele şi impozitele locale pe care le vor plăti năsăudenii în 2016 rămân, în mare, neschimbate

Dările locale pentru oraşul Năsăud rămân neschimbate în anul 2016, conform unui proiect de Hotărâre adoptat, joi seara, de consilierii locali. Prezent în plenul şedinţei ordinare, Cornel Magdea, şeful Serviciului Impozite şi Taxe din primărie, a ţinut să aducă o serie de lămuriri în legătură cu acest subiect.
„Potrivit noului Cod Fiscal, din 2016 clădirile nu se vor mai impozita în funcţie de forma de proprietate, persoană fizică sau juridică, ci în funcţie de destinaţie, respectiv rezidenţială sau nerezidenţială. Pot exista şi cazuri cu clădiri cu destinaţie mixtă. Noi, ca serviciu de impozite şi taxe, am stabilit că valorile atât pentru propietatea rezidenţială, cât şi pentru cea nerezidenţială să rămână la valori minime, fără cote adiţionale. Pe de altă parte, taxele pe mijloacele de transport sunt încadrate la fel cu cele pe 2015. Noutăţi apar doar la terenurile din intravilan, unde tot ce este până la 400 de metri pătraţi se impozitează cu categoriile pentru curţi şi clădiri, iar diferenţa peste 400 de metri pătraţi se impozitează pe categorii de folosinţă. S-a introdus o nouă taxă locală: o taxă pentru eliberarea sau vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică. Aceasta se va plăti în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor respective, astfel: până la 660 de lei pentru o suprafaţă de până la 500 de metri pătraţi, inclusiv, respectiv până la 4.000 de lei pentru o suprafaţă mai mare de 500 metri pătraţi. Bonificaţia pentru plata cu anticipaţie se păstrează şi ea în aceleaşi limite de 10 procente, până la data de 31 martie, la achitarea integrală la impozitul pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport”, a spus Cornel Magdea

 

18 decembrie, digi24.ro: Comercianţii reduc TVA în avans

Au început pregătirile pentru reducerea TVA de la 24 la 20 la sută. Cu mai puţin de 2 săptămâni până la intrarea în vigoare a TVA-ului redus, unii retaileri au redus deja preţurile unor produse precum băuturile alcoolice, detergenţii, produse pentru casă şi obiecte de mobilier. Acum, deşi clienţii plătesc cu 3 procente mai puţin pentru marfa cumpărată, pe bon este trecut tot TVA-ul de 24%.

Pe rafturile unui lanţ de magazine au apărut deja multe produse cu TVA de 20% – băuturi alcoolice, produse de îmbrăcăminte, accesorii electronice, cărţi sau decoraţiuni pentru Crăciun. Cele mai multe mărfuri sunt însă reduse cu 3,2 procente.

Consultanţii spun însă că, spre deosebire de scăderea TVA-ului la alimente la 9%, care a avut loc în vară, în Decembrie nu vor creşte vânzările datorită reducerii taxei în avans. În această lună, magazinele fac oricum reduceri care pot ajunge şi până la 40%, la anumite produse. Decembrie este, de altfel, cea mai bună lună pentru comercianţi. De una singură, reprezintă 15% din vânzările anuale.

Cătălina Aldea, consultant retail: „Nu cred că se va reflecta în vânzări, promoţiile pe decembrie sunt foarte bune, sunt mult mai bune decât o reducere de 3%, consumul de exemplu, în cazul băuturilor alcoolice, este iminent în această perioadă, deci creşterea este dată de sezonalitate. + 02.18 Pentru produsele de curăţenie, cosmetice, cele nealimentare, achiziţia s-a facut în noiembrie ori după sărbători”.

Un alt retailer, de data această de mobilă, a micşorat preţurile în medie cu 2,3%, tot din 18 decembrie. Pentru că nu a scăzut însă preţurile în mod egal la toate produsele, mai ales în cazul celor cu o valoare de sub 100 de lei, unele obiecte de mobilier sunt acum şi cu 43% mai ieftine.

Nu este pentru prima dată când retailerii apelează la astfel de artificii de marketing. În vară, mulţi au micşorat preţurile cu aproape cu lună înaintea reducerii TVA.

Cătălina Aldea, consultant retail: „La nivel de consum s-a văzut clar o creştere a vânzărilor şi a creşterii coşului de cumpărături, deci a fost de minim de 20% pe multe categorii creşterea”.

Totuşi, la mijlocul lui 2015, mai mulţi producători de alimente au sesizat Ministerul Agriculturii şi Consiliul Concurenţei că hipermarketurile ar fi crescut preţurile imediat după anunţul scăderii TVA la alimentele de bază.

Oficialii ministerului Agriculturii au mers atunci chiar la cumpărături în supermarketuri să verifice dacă nu cumva eram victimele unor scumpiri nejustificate.

Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii: „Nu putem interveni pe piaţă prea mult, dar vrem să transmitem un mesaj că se pot găsi pârghii astfel încât cei care încearcă să profite de această situaţie într-o formă sau alta vor suferi consecinţele”.

În vară, investigaţia Consiliului Concurenţei a arătat că preţurile legumelor, fructelor şi a cărnii au scăzut aproape la acelaşi nivel cu reducerea taxei pe consum – cu 12,8 procente.

 

19 decembrie, hotnews.ro: Finantele au definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal. Vezi cele mai importante clarificari si exemple concrete de calcul

Cladirea in care un zugrav petrece 3 zile pe saptamana, constituie din punct de vedere fiscal un sediu permanent al zugravului, se arata in unul dintre exemplele dinproiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, publicat vineri seara de Finante. Documentul are rolul de a clarifica prevederile codului, autorii venind cu exemple in acest sens. “Prezentele Norme metodologice sunt corelate cu actuala structura a Codului fiscal. In acest sens, ele sunt alocate pe titlurile din Codul fiscal, urmarind necesitatea detalierii prevederilor legale”, se arata in Nota de Fundamentare care insoteste proiectul.

In principiu, obiectivul principal al noilor norme metodologice este pastrarea prevederilor din normele metodologice in vigoare care corespund dispozitiilor din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dar si actualizarea acestora in functie de necesitatile economice, precum si, acolo unde este cazul, reformularea  acestora si eventual introducerea unor noi reglementari menite  care sa asigure aplicarea mai simpla si mai coerenta a prevederilor din noul Cod fiscal

Cele mai importante clarificari aduse:

• Cu privire la definitia sediului permanent

In aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma “loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea” acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop.

Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu.Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.

Exemple:

• Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un “loc de activitate” si daca activitatile efectuate acolo nu intra in categoriile de activitati precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.

• O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.

•  Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.

Locul de activitate trebuie sa fie “fix”, astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur “loc de activitate”.
Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente.

Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un “hotel de birouri” in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat
diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa
existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate.
Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in
acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
(6) Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de  activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.

Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) Situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
(7) Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.

• Despre definitia activitatii dependente/independente

“La incadrarea unei activitati ca  activitate independenta, partile vor avea in vedere ca raportul juridic incheiat sa reflecte continutul economic real al tranzactiei/activitatii”, se arata in documentul Finantelor.

Activitatea independenta este definita ca fiind orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin patru din urmatoarele criterii:

1. persoana fizica dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru,
2. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti,
3. riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea,
4. activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara,
5. activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii,
6. persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective,
7. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii.
In acest context, orice activitate care nu indeplineste conditiile pentru a fi independenta poate fi reincadrata ca activitate dependenta.

• Despre Impozitul pe profit

Normele exemplifica acele categorii de persoane juridice care sunt considerate contribuabili la plata impozitului pe profit, luand in considerare diversele forme de organizare legala si functionare existente: societati, regii autonome, cooperative agricole, societati agricole, fundatii, federatii, respectiv orice entitate care a fost infiintata si functioneaza in conformitate cu legislatia Romaniei; pentru persoanele juridice romane care intocmesc situatii financiare consolidate  se  face  precizarea  calculului  si  platii  impozitului  pe  profit  la nivelul fiecarei persoane din grup;
Se face precizarea inceperii perioadei impozabile pentru persoanele juridice staine care isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum acesta este definit in Codul fiscal, in sensul ca inceputul perioadei impozabile coincide cu inceputul activitatii  sediului permanent;
Exemplu
Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:
– cost de achizitie: 1.000.000 lei;
– rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;
– rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;
– amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii este de 350.000 lei, din care:
– suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal in vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (51) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal;
– suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal;
– actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata in contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului actualizat cu rata inflatiei este de 50.000 lei;
– metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.
Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.
Operatiuni efectuate la momentul retratarii
In situatia in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:
Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:
1. eliminarea surplusului din reevaluare in suma de 800.000 lei;
2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei.
Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, in acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:
– suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal;
– suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 4 din Codul fiscal.
Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:
1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;
2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.
Conform art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute inregistrate in creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct.
Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata in soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.
Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit art. 21 lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.

In situatia in care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, in care sunt inregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.

• Despre Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Se stabileste sistemul de impunere a veniturile microintreprinderilor, detaliaza categoriile de persoane juridice romane care nu intra sub incidenta sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor si clarifica inceperea/incheierea perioadei impozabile in cazul infiintarii/lichidarii unei microintreprinderi, precum si data depunerii declaratiei in cazul microintreprinderilor care isi inceteaza existenta in cursul anului. Totodata, clarifica in ce masura microintreprinderile nou-infiintate aplica regimul favorabil prevazut de Codul fiscal si aspecte legate de determinarea bazei impozabile pentru microintreprinderi. ” În cazul în care se achiziţionează case de marcat, din baza impozabilă  se scade valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcţiune. Punerea în funcţiune se face potrivit prevederilor legale”, se arata in Norme.

• Despre Impozitul pe venit

– conditiile in care se acorda scutirea de la plata impozitului pe veniturile din activitati independente, salarii si asimilate salariilor, pensii, activitati agricole, silvicultura si piscicultura realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;
– actualizarea veniturilor neimpozabile, in intelesul impozitului pe venit, pentru a corespunde cu legislatia specifica, in baza carora sunt acordate aceste drepturi;
– orice activitate desfasurata de o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, pentru a fi considerata activitate independenta, trebuie sa indeplineasca cel putin 4 din criteriile prevazute de lege;
– corelarea prevederilor Titlului IV- Impozitul pe venit cu cele cuprinse in Titlul II ￢ Impozitul pe profit, in ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente, la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate;
– precizarea cursul de schimb utilizat la stabilirea echivalentului in lei a cheltuielilor deductibile limitat reprezentand contributii la un fond de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare si prime de asigurare voluntara de sanatate, conform Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sume platite in scopul personal al contribuabilului;
– stabilirea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala;
– clarificarea tipurilor de venituri cuprinse in venitul brut din salarii sau considerate asimilate salariilor;
– precizari privind includerea in venituri impozabile a avantajelor reprezentand contravaloarea contributiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, conform legii suportate de angajator pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari peste limita prevazuta de lege;
– clarificarea acordarii deducerii personale fiecarui parinte/tutore pentru copiii minori in intretinerea caruia se afla acestia;
– precizarea elementelor deductibile luate in calcul la stabilirea bazei impozabile pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor;
– exemplificarea tipurilor de entitati cuprinse in categoria “entitatilor nonprofit”;
– precizarea elementelor care sunt incluse in cota forfetara de 40% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului, pentru care contribuabilul nu este obligat sa prezinte documente justificative;
– stabilirea regulii de determinare a venitului impozabil obtinut de persoana fizica in urma operatiunilor de lichidare a unei persoane juridice;
– exemplificarea tipurilor de instrumente financiare care genereaza venituri impozabile din dobanzi;
– precizarea modalitatii de stabilire a venitului din operatiuni cu instrumente finaciare derivate;
– clarificarea modalitatii de acordare a plafonului neimpozabil lunar pentru veniturile din pensii reprezentand drepturi primite in conformitate cu prevederile Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare;
– precizarea modalitatii de alocare a cheltuielor efectuate in comun in situatia in care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate agricola pentru care nu exista obligatia stabilirii normelor de venit;
– clarificarea modalitatii de stabilire a bazei de calcul a impozitului in cazul in care transferul dreptului de proprietate se realizeaza prin hotarare judecatoreasca.

Exemplu:

• Dacă aveti o masina trecuta pe firma iar vehiculul nu e folosit exclusiv în scopul desfăşurării activităţii, se limitează la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 68 alin. (4) ş i (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu excepţia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevă zute la art. 28 tiltul II din Codul fiscal, după caz. În cadrul cheltuielilor supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecă rui vehicul, inclusiv cele reprezentând: impozitele locale, asigurarea obligatorie de ră spundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta etc. În vederea acordării deductibilităţii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizării vehiculelor se efectuează pe baza documentelor justificative şi prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

Despre Contributii sociale obligatorii

Contribuabilii, persoane fizice, obligati la plata contributiilor sociale obligatorii, includ si acele persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabila in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributii sociale obligatorii in Romania.

MFP arata ca angajatorii care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabila in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile sociale obligatorii pentru salariatii lor.

Acelasi capitol stabileste sumele care se includ in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii, in cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor.

Tot aici sunt specificate modalitatile de stabilire a bazei de calcul al contributiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora si de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit.

MFP mentioneaza ca cetatenii romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, respectiv, de la cei dintr-un stat care aplica un acord bilateral de securitate sociala cu Romania nu datoreaza contributii de asigurari sociale in Romania pentru aceste venituri in Romania. In cazul lor se aplica regula potrivit careia lucratorii care se deplaseaza pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa faca obiectul unei singure legislatii in materie de securitate sociala, potrivit Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala.

Persoanele fizice, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii de la angajatori romani si sunt detasate intr-un stat membru al Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, se supun legislatiei din Romania si datoreaza contributiile sociale obligatorii in Romania, numai in situatia in care detin formularul portabil A1 eliberat de Casa Nationala de Pensii din Romania. Formularul A1 dovedeste exclusiv mentinerea titularului acestuia la sistemul de securitate sociala (asigurare pentru pensie, accidente de munca si boli profesionale, asigurari sociale de sanatate, prestatii familiale) din statul de trimitere (statul de care apartine institutia care a emis respectivul document).

Pentru persoanele fizice, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat care aplica un acord bilateral de securitate sociala cu Romania se aplica prevederile din acordurile bilaterale in domeniul securitatii sociale. Conditiile detasarii sunt similare celor prevazute de regulamentele comunitare, singurul element care difera fiind durata perioadelor de detasare si de prelungire a acestora. Institutia competenta in ceea ce priveste determinarea legislatiei aplicabile in cazul lucratorilor migranti este Casa Nationala de Pensii Publice.

Persoanele fizice, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri din salarii intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabila in domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu datoreaza in Romania contributii sociale obligatorii pentru aceste venituri.

• Despre impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania

Se clarifica termenului “redeventa” si regularizarea impozitului retinut la sursa pentru urmatoarele categorii de venituri:

– veniturile obtinute de artisti sau sportivi rezidenti in state UE sau cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri;
– veniturile reprezentand dobanzi obtinute din Romania de o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European;
– veniturile din activitati independente care sunt obtinute din Romania de o persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

• Despre Taxa pe valoarea adaugata:

Principalele modificari:

– extinderea posibilitatii de a crea un grup fiscal si in cazul persoanelor care sunt administrate de organe fiscale diferite;
– clarificari cu privire la determinarea regimului de impozitare in cazul serviciilor complexe si a operatiunilor accesorii unei livrari/prestari, in concordanta cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si cu prevederile Directivei 2006/112/CEE privind sistemul comun al TVA;
– reglementarea aspectelor ce tin de aplicarea cotelor de TVA, tinandu-se cont de modificarile aduse prin Legea nr. 227/2015 si jurisprudenta in materie.
– in ceea ce priveste deducerea taxei pe valoarea adaugata, au fost preluate principiile generale pe care se bazeaza deducerea TVA care deriva din jurisprudenta CJUE, situatiile in care potrivit jurisprudentei autoritatea fiscala poate anula dreptul de deducere exercitat de persoana impozabila, precum si limitele stabilite de jurisprudenta CJUE in ce priveste dovezile care trebuie solicitate operatorilor economici in ce priveste deducerea TVA;
– in ceea ce priveste ajustarile de taxa, s-au stabilit norme adaptate modificarilor aduse Codului fiscal, in principal cu privire la aria de cuprindere a notiunii de bunuri de capital si situatiile care impun ajustarea taxei. De asemenea, s-au stabilit detalii cu privire la normele tranzitorii aplicabile in cazul activelor corporale fixe care sunt considerate bunuri de capital numai incepand cu data de 1 ianuarie 2016;
– referitor la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici, normele de aplicare au fost adaptate la jurisprudenta recenta a CJUE, cu privire la exercitarea dreptului de deducere inca inainte de inregistrarea in scopuri de TVA;
– in ceea ce priveste facturarea, s-au inclus prevederi referitoare la autofacturile emise pentru ajustarea taxei deductibile de catre beneficiari in situatia in care intervin evenimentele care genereaza ajustarea bazei si furnizorii nu emit facturi pentru reflectarea acestora, in conformitate cu noile prevederi din Codul fiscal care vizeaza aceste aspecte. De asemenea s-au reglementat cu claritate informatiile care trebuie inscrise intr-o factura cu privire la adresa furnizorului/beneficiarului in cazul in care acestia nu sunt stabiliti in Romania, sau sunt sedii secundare ale unor operatori stabiliti in Romania, precum si data care trebuie inscrisa intr-o factura in functie de momentul emiterii acesteia fata de faptul generator de taxa;
– referitor la asocierile in participatiune, au fost stabilite criterii clare de aplicabilitate a prevederilor referitoare la asocicieri si la modul in care functioneaza acestea din punct de vedere al TVA, in concordanta cu jurisprudenta CJUE in materie si, de asemenea, au fost incluse exemple in acest sens;
– s-au clarificat unele aspecte referitoare la aplicarea taxarii inverse, in functie de jurisprudenta CJUE in domeniu si modificarile/completarile aduse prin Codul fiscal rescris. Au fost exemplificate in special livrarile de constructii si terenuri pentru care se aplica taxare inversa, datorita complexitatii acestora.

• Despre Accize si alte taxe speciale

Se simplifica modul de constituire a garantiilor pentru utilizatorul final care detine si calitatea de destinatar inregistrat. In acest sens garantia aferenta calitatii de utilizator final acopera si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat, arata Finantele.

Totodata, acesta reglementeaza regimul fiscal de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice obtinute in totalitate din biomasa, respectiv, biocarburanti si biocombustibili, prin introducerea in sarcina utilizatorului a obligatiei de a notifica utilizarea acestora in scop scutit. De asemenea, au fost introduse conditii suplimentare de acordare a scutirii care trebuie indeplinite de operatorul economic utilizator al acestor produse energetice.

• Despre Impozite si taxe locale

Se clarifica procedura prin care autoritatile locale pot stabili majorarea impozitului pentru cladirile si terenurile neingrijite situate in intravilanul localitatii.

Totodata, vine cu precizari legate de modul de calcul a impozitului pe cladiri in functie de destinatia cladirii, respectiv pentru cladiri rezidentiale, cladiri nerezidentiale aflate in propietatea persoanelor fizice si juridice. Este clarificat si modul de calculul al taxei pe cladiri/teren in cazul contractelor de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta incheiate pe o perioada mai mica de 1 an.

MFP precizeaza ca in cazul cladirilor cu destinatie mixta, aflate in proprietatea persoanelor fizice, la adresa carora este inregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul se calculeaza conform art. 457 din Codul fiscal, respectiv se considera cladire cu utilizare rezidentiala.

In cazul unei cladiri cu destinatie mixta, aflata in proprietatea persoanelor fizice, la adresa careia este inregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfasoara o activitate economica, cand se cunosc suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului aferent suprafetei folosite in scop rezidential, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.

Exemplu:

Un liceu realizează următoarele activități: a) activități didactice, inclusiv programe „ Școala după școală ” ori cele pentru care se percep taxe; b) oferă cazare în internat și masă la cantină exclusiv elevilor și profesorilor; c) tipărire de cărți prin tipografia proprie; d) închiriază altor persoane sala de sport și cantina. Activitatea didactică este activitatea de bază și nu se consideră activitate economică . Cazarea în internat, respectiv servirea mesei la cantină , asigura  accesul la școală elevilor din alte localităti; în lipsa acestora unii elevi nu ar putea urma școala, deci s-ar diminua rolul social al instituției. În aceste conditii, oferirea de cazare și masă nu reprezintă activitate economică . Tipărirea de cărți și publicații în cadrul editurii este activitate economică dacă acestea sunt oferite contra cost. Închirierea să lii de sport și a cantinei constituie activitate economică”, se arata oin document.

• Despre Impozitul pe constructii

Clarifica aspectele legate de stabilirea bazei impozabile asupra careia se aplica impozitul pe constructii.

Pentru determinarea bazei impozabile stabilite prin prevederile art. 498 alin. (1) din Codul fiscal, corelat cu reglementările în vigoare pentru determinarea impozitului pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, în cazul în care valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor este difeită de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului, valoarea care se scade este valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor.

Exemplu practic: Cum calculam impozitul pentru o cladire cu destinatie mixta-firma si apartament?

Cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea unei persoane fizice, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și în scop nerezidențial:
A. Date despre clădire:
a) Rangul localității: 0;
b) Zona în cadrul localității: B;
c) Suprafața utilă a clădirii: 190 m2, din care 90 m2 cu destinație rezidențială și 100 m2 cu destinație nerezidențială;
d) Tipul clădirii: cu cadre din beton armat, dotată cu toate cele patru instalații;
e) Data construcției: 2000;
f) Cotele de impozitare stabilită prin hotărâre a consiliului local pentru 2016: pentru clădirile rezidențiale 0,1%, iar pentru clădirile nerezidențiale 1%;

1. g) Pentru anul 2016, consiliul local nu a stabilit cote adiționale la impozitul
   pe clădiri.

   Explicații privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, așa cumrezultă din aplicarea art. 459 din Codul fiscal:
   a) Se determină impozitul aferent suprafeței folosite în scop rezidențial:
   i. Se determină suprafața construită desfășurată prin înmulțirea suprafeței utile cu coeficientul de transformare de 1,4: 90 m2 x 1,4 = 126 m2
   ii. Se determină valoarea impozabilă a suprafeței rezidențiale: suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la pct. 1.1 se înmulţeşte cu valoarea impozabilă a clădirii cu cadre de beton armat, dotată cu toate cele patru instalaţii, astfel: 126 m2 x 1000 lei/ m2 = 126.000 lei;
   iii. Se identifică coeficientul de corecţie din tabelul prevăzut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzător zonei B şi rangului 0, respectiv 2,50:126.000 lei x 2,50 = 315.000 lei;
   iv. Se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop rezidențial: 315.000 lei x 0,1% = 315 lei.
   b) Se determină impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial: i. Valoarea la 31 decembrie 2015 a clădirii reiese dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat și este de 225.000 lei.
   ii. Se calculează cota procentuală din clădire care corespunde suprafeței folosite în scop nerezidențial: (100 m2 x 1,4) /(190 m2 x 1,4) = 52,63%
   iii. Se determină valoarea suprafeței folosite în scop nerezidențial, prin înmulţirea valorii clădirii cu cota procentuală determinată la pct ii.: 225.000 lei x 52,63% = 118417,5 lei
   iv. Se calculează impozitul pe clădiri pentru suprafața folosită în scop nerezidențial: 118417,5 lei * 1% = 1184,18 lei
   c) Impozitul total anual pentru clădirea cu folosință mixtă se calculează prin însumarea impozitului determinat la lit. a), cu cel determinat la lit. b): 315 lei + 1184,18 lei = 1499,18 lei, care se rotunjește la 1499 lei, scrie Cristi Rapcencu,lector universitar la Departamentul de Contabilitate si Audit din cadrul ASE Bucuresti. Rapcencu este  si expert contabil autorizat CECCAR, expert contabil judiciar si membru CCF.

 

20 decembrie, agerpres.ro: Bonurile câștigătoare la extragerea Loteriei fiscale sunt cele din 28 noiembrie cu o valoare de 538 de lei

Bonurile fiscale emise în data de 28 noiembrie, cu o valoare de 538 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.

La această extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1 — 30 noiembrie 2015. Fondul total de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Conform Ministerului Finanțelor Publice, dacă numărul cererilor de revendicare trece de o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru că pot fi doar 100 de bonuri câștigătoare.

Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al C.N. ‘Loteria Română’ pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând de luni, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

În situația în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărțit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticității bonurilor câștigătoare. Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depășirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câștigători.

 

20 decembrie, capital.ro: Liberalii cer reducerea taxelor pe muncă. Vezi câte zile lucrează un român pentru a achita taxele și impozitele legate de salariu

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat că liberalii au cerut Guvernului ca mărirea salariului minim pe economie să fie corelată că diminuarea taxelor pe muncă. Actualul sistem de taxare a muncii în România împiedică dezvoltarea economiei. Specialiștii spun că un sistem eficient ar trebui să prevadă plafonarea aplicării contribuțiilor sociale, deductibilități și reduceri de cote, în anumite condiții stricte, scria Capital în urmă cu o lună.

“Discuţiile noastre informale cu membrii Guvernului sunt în această direcţie (…). Am solicitat şi am rugat membrii Guvernului să se gândească în paralel cu mărirea acestui salariu minim pe economie la posibilitatea reducerii taxelor pe muncă. (…) A fost solicitarea noastră la negocierea pe Codul fiscal. (…) Aşteptăm acum să vedem dacă Guvernul va veni în întâmpinarea acestei propuneri”, a afirmat Gorghiu, duminică, într-o conferinţă de presă la sediul PNL, potrivit Agerpres.

Ea a adăugat că speră ca majorarea salariului minim să aibă loc în 2016, arătând că este decizia Guvernului dacă va intra în vigoare din ianuarie sau din vara anului viitor. “În 2016 eu spun că va fi această mărire de salariu minim, cred că va fi. Rămâne să vedem decizia Guvernului în funcţie de consultări (…). Vom lua la cunoştinţă cu toţii de când se va aplica această măsură. Nu ştiu să vă răspund, dacă decizia va fi pusă în practică din ianuarie, dacă va fi din vară”, a adăugat preşedintele PNL.

 

REVISTA CAPITAL a publicat luna trecută mai multe articole arătând că Taxarea excesivă îngreunează crearea de noi locuri de muncă

În prezent, un român care se angajează pe data de 01 ianuarie trebuie să muncească în program de lucru normal până la data de 23 iunie a aceluiași an, pentru a își acoperi toate taxele și impozitele directe sau indirecte legate de salariul pe care îl primește.

Revista Capital a stat de vorbă cu reprezentanți ai companiilor mari și mici, cu sindicatele și cu experți în fiscalitate și toți susțin unanim că actualul sistem de impozitare a muncii trebuie reformat. Cum s-a ajuns, însă, aici?

Povară fiscală mare, fără plafonare și deductibilități

O comparație cu situația de dinainte de 1989 conturează un tablou dezolant al ceea ce ar fi trebuit să fie sistemele de asigurări sociale dintr-o economie de piață. Dacă, în 1990, în România erau 8,1 milioane de salariați și 3,5 milioane de pensionari, modificările legislative privind munca, pensiile, șomajul, dar și falimentul industriei comuniste au inversat această balanță, astfel că, anul acesta, avem 5,1 milioane pensionari la 4,5 milioane salariați. Automat, vorbim de o presiune enormă asupra persoanelor care muncesc cu carte de muncă, dar în special asupra angajatorilor acestora. Deși, pe hârtie, o parte din taxele și impozitele pe salarii se plătesc de către angajați, în realitate se negociază salariul net, astfel încât practic întreaga povară fiscală a taxării salariilor cade pe umerii angajatorilor. Este vorba de o povară suplimentară de 75%-78% din salarii, cuprinzând impozitul pe venit de 16% și contribuțiile de asigurări sociale, care ajung în bugetele statului.

Este adevărat, sunt alte state europene unde lefurile sunt impozitate și mai mult. Ceea ce nu se vede, însă, din grafice și tabele este faptul că, în alte țări europene, plata contribuțiilor sociale este, de regulă, plafonată la câteva salarii medii, dar și faptul că statul îi oferă angajatului posibilitatea să beneficieze de anumite deductibilități. Astfel, o povară fiscală mai mare asupra salariilor din Franța, Belgia sau Austria este doar aparentă, în realitate aceasta fiind cu mult mai ușor de suportat de către firme și lucrători.

Firmele românești s-au adaptat, însă, la situație. Întrucât impozitul pe dividende este de 16%, mult sub povara fiscală a unui salariu, „chestiunea care se perpetuează de 20 de ani” este ca angajatorul să-i dea angajatului pe cartea de muncă salariul minim, completat de alți bani provenind din dividende, conturează realitatea din teren Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR).

Taxarea, în funcție de cum câștigăm, nu de cât câștigăm

„În România, nu ne-am preocupat să așezăm rezonabil sarcina fiscală”, spune avocatul specializat pe fiscalitate Gabriel Biriș, partener fondator al casei de avocatură Biriș Goran, pentru Capital. Potrivit acestuia, autoritățile noastre au avut „o abordare păguboasă” atunci când au așezat sarcina fiscală în principal în funcție de cum câștigăm, nu de cât câștigăm.

Astfel, pentru că legea permitea încheierea mai multor tipuri de contracte taxate diferit, găsirea celei mai bune soluții fiscale pentru a reduce nivelul plăților la stat a devenit un sport național în ultimul deceniu. Zeci sau chiar sute de mii de persoane care lucrează pentru un angajator au ales sau au acceptat să lucreze cu diferite contracte de prestări servicii sau de colaborare, fie în calitate de PFA, cu scopul reducerii sarcinii fiscale. La finele lunii septembrie a acestui an, în România activau 405.090 Persoane Fizice Autorizate, în creștere cu un sfert de la sub 326.500, câte erau în primele luni ale anului 2009, conform cifrelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Pe parcurs, după ce au lăsat contribuabilii câțiva ani să se bucure de taxe mai mici, Finanțele au schimbat regulile jocului, anunțând o campanie de retratare a veniturilor independente în dependente, conform unor anumite criterii care să facă diferența. Pentru a calma apele, după ce mai multe afaceri au pus lacătul pe ușă, neputând suporta povara datoriilor și penalităților calculate pentru lefurile angajaților din ultimii cinci ani, Fiscul a revenit și a anunțat măsura amnistiei fiscale pentru veniturile din activități independente.

În opinia lui Gabriel Biriș, trebuie să ieșim din paradigma taxării în funcție de modul în care câștigăm banii și să adoptăm impozitarea în funcție de cât câștigăm, adică de venitul global.

Efectele reducerii CAS din 2014

Începând cu 1 octombrie 2014, contribuțiile sociale plătite de angajator s-au redus cu 5 puncte procentuale. Dupa un an și ceva de la aplicarea măsurii decise de fostul premier Victor Ponta, putem trage niște concluzii. În ciuda acestei scăderi de contribuții, nivelul taxării muncii în România continuă să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Țara noastră se situează pe locul 8 în rândul tuturor statelor membre UE după criteriul costurilor suportate de angajator pentru a plăti un euro salariu net. Astfel, pentru fiecare euro net plătit salariaților, angajatorii români achită o sumă de 1,76 euro, conform unui raport pe 2015 al Institutului Economic Molinari, Paris Bruxelles.

20 decembrie, zf.ro: Normele de aplicare pentru Codul Fiscal: ce criterii trebuie să îndeplinească cei care lucrează cu PFA-uri

Ministerul Finanţelor a definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, iar unele dintre clarificările aduse se referă la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care primesc venituri din activităţi independente (venituri comerciale, veniturile din profesii libere, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală etc.).

Potrivit Ministerlui Finanţelor, activitatea independentă este definită ca fiind orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţinpatru din următoarele criterii:

1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru,
2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi,
3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea,
4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară,
5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii,
6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective,
7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

Astfel, orice activitate care nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi independentă poate fi reîncadrată ca activitate dependentă.

 

20 decembrie, b1.ro: Prețuri umflate, în ciuda scăderii TVA-ului la alimente la 9%. Masa de Crăciun este mai scumpă ca anul trecut (VIDEO)

Masa de Crăciun a românilor de anul aceste se dovedeşte a fi extrem de costisitoare.

Chiar dacă TVA-ul la alimente a scăzut în acest an de la 24% la 9%, multe dintre produse sunt chiar mai scumpe decât anul trecut.
Asta deşi specialiştii susţineau atunci când a intrat în vigoare măsură că preţurile ar fi trebuit să fie cu 12-13% mai mici.

Prețuri umflate, în ciuda scăderii TVA-ului la alimente la 9%. Masa de Crăciun este mai scumpă ca anul trecut

Oamenii sunt nemulţumiţi şi spun că hypermarketurile au umflat extrem de mult preţurile, în special în ultimele zile. Şi asta în cazul multor produse, deşi preţurile de la raft ar fi trebuit să scadă între 11 şi 13% după ce Guvernul a redus în iunie TVA de la 24 la 9%.
Analizând preţurile din 5 magazine, constatăm, de exemplu, că un kilogram de cartofi este acum mai scump în absolut toate hipermarketurile verificate, ajungând chiar şi la 2,6 lei.
Zahărul, atât de folosit în această perioadă de gospodine, a ajuns să aibă anul acesta la raft un preţ mai scump după reducerea TVA.

Şi lămâile costă mai mult decât la Crăciunul trecut.
Ce-i drept, există şi produse unde reducerea TVA şi-a făcut efectul. Laptele s-a ieftinit anul acesta în toate magazinele analizate. Dacă în 2014, costul unui litru de lapte nu era mai mic de 4 lei, astăzi îl găsim şi la 3,48 lei. Şi cei care vor cumpăra pulpă de porc pentru masa de Crăciun vor avea parte de o surpriză plăcută în galantare. În toate magazinele preţul acesteia a scăzut de la 17,99 lei la 11,99 lei kilogramul.
Ouăle intră şi ele pe lista scurtă a produselor ieftinite de majoritatea magazinelor.
În cazul untului însă, unele magazine au preferat să afişeze preţuri mai mari în ciuda reducerii TVA, unele să le micşoreze, iar altele să păstreze tarifele de anul trecut.

VIDEO

http://www.b1.ro/stiri/economic/preturi-umflate-in-ciuda-scaderii-tva-ului-la-alimente-la-9-masa-de-craciun-este-mai-scumpa-ca-anul-trecut-video-134897.html

 

 20 decembrie, ziare.com: Impozite mai mari, vacante mai scumpe: Vom da mai multi bani pentru sejururile pe litoralul romanesc?

O decizie a Primariei Mangalia ar urma sa scumpeasca vacantele pe litoral, avertizeaza patronatele din turism.

Astfel, institutia ar urma sa aprobe, luni, majorarea impozitului pe cladiri la 1,95% din valoarea imobilului.

Acest lucru va duce la scumpirea vacantelor in sudul litoralului romanesc, avertizeaza Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), intr-un comunicat citat de Mediafax.

Restaurantele si hotelurile NU vor plati de la 1 ianuarie 2016 impozit forfetar

De asemenea, agentii economici vor da mai multi bani si pentru impozitul pe terenuri, astfel ca e posibil ca anul viitor sa fie inghetate multe proiecte de dezvoltare.

“Noul Cod Fiscal permite un impozit pe cladiri intre 0,2 si 1,3%, plus o majorare de inca 50% a nivelului acestuia. Primaria Mangalia propune nivelul maxim permis, plus 50%, adica un impozit de 1,95%”, a declarat Nicu Moroianu, vicepresedintele FPTR.
Federatia propune ca primaria sa adopte aplicarea unei cote de 1% din valoarea de impozitare a cladirilor si sa renunte la majorarea de 50% permisa de noul Cod Fiscal.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

 

20 decembrie, cursdeguvernare.ro: Document / Cine va purta povara relaxării fiscale: Normele de aplicare a Codului Fiscal – lansate în dezbatere. Clarificări și exemple de aplicare

Ministerul Finanțelor a publicat pe site, pentru dezbatere publică, Normele metodologice de aplicare a Codui Fiscal.

Reglementarea conține exemple concrete pentru interpretarea unor prevederidin Cod care pot naște interpretări.

Textul fiecărei secțiuni/subsecțiuni face trimitere la articolul de lege, iar acolo unde este necesar chiar la alineatele și literele prevăzute în cuprinsul articolelor de lege.

cursdeguvernare.ro prezintă, mai jos, un rezumat al normelor de aplicare, cu o selecție a celor mai relevante pentru economie prevederi, iar la finalul textului o Notă în privința așa-zisei dezbateri care se organizează în miezul sărbătorilor. Asta întrucât normele de aplicare relevă, printre rânduri, și câștigătorii și perdanții a ceea ce din punct de vedere macroeconomic și bugetar înseamnă relaxare fiscală. 

Titlul I – Dispoziții generale

Primul capitol, „Dispoziţii generale”, clarifică ce se încadrează la „activități independente”, sfera și modalitatea de aplicare a metodelor utilizate la estimarea prețului de piață, pentru tranzacțiile între persoane afiliate.

De asemenea, vine cu precizări despre tratamentul fiscal aplicabil în cazul reîncadrării formei unei tranzacții/activități de către autoritățile fiscale.

Clarificări generale:

Activitatea independentă vs. activitatea dependentă este reglementată prin Codul fiscal și normele metodologice date în aplicarea acestuia astfel:

Prevederile Codului fiscal, definesc activitatea independentă ca fiind orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin patru din următoarele criterii:

• 1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru,
• 2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi,
• 3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea,
• 4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară,
• 5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii,
• 6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective,
• 7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

În acest context, orice activitate care nu îndeplinește condițiile pentru a fi independentă poate fi reîncadrată ca activitate dependentă.

Clarificarea conceptului de ”sediu permanent”

• caracteristicile esențiale ale sediului permanent, respectiv existenta unei locații a sediului, gradul de permanență al sediului (locul fix), desfășurarea activității companiei prin intermediul acelui sediu permanent;
• exemplificarea situațiilor în care activitățile desfășurate în România generează un sediu permanent;
• tranzactii tipice de comerț electronic care generează în România un sediu permanent;
• înregistrarea contractelor încheiate cu parteneri nerezidenți pentru a putea identifica sediul permanent al acestora;

Exemple:

• Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta să constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spaţiu.
• Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptămână într-o clădire mare de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenţa zugravului în acea clădire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugrăveşte, constituie un sediu permanent al zugravului.
• Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă. Se consideră astfel că există un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, în cazul activităţilor a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă în care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, carese pot întinde pe un număr de ani. Un loc de activitate poate totuşi să constituie un sediu permanent chiar dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Titlul II – Impozitul pe profit

• Stabilește regulile de încadrare și impunere pentru impozitul pe profit a diferitelor categorii de contribuabili, în funcție de formele de organizare și funcționare și de statutul lor fiscal.
• Stabilește regulile de determinare a rezultatului fiscal în cazul contribuabililor care aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit și exemplifică elementele de calcul ale rezultatului fiscal care sunt incluse în baza impozabilă.
• Aduce clarificări privind determinarea rezultatului fiscal al sediului permanent, legate de evitarea dublei impuneri precum și de alte aspecte internaționale.
• Se clarifică și încadrarea în sistemul trimestrial/anual de calcul și plată a impozitului pe profit a contribuabililor, în funcție de statutul acestora.

Contribuabili

• 1. Exemplificarea categoriilor de persoane juridice române care sunt considerate contribuabili la plata impozitului pe profit, luând în considerare diversele forme de organizare legală și funcționare existente: societăți, regii autonome, cooperative agricole, societăți agricole, fundații, federații, respectiv orice entitate care a fost înființată și funcționează în conformitate cu legislația României; pentru persoanele juridice române care întocmesc situații financiare consolidate se face precizarea calculului și plății impozitului pe profit la nivelul fiecărei persoane din grup;
• 2. Precizarea începerii perioadei impozabile pentru persoanele juridice stăine care îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, aşa cum acesta este definit în Codul fiscal, în sensul că începutul perioadei impozabile coincide cu începutul activităţii sediului permanent;
• 3. Clarificarea statutului fundației constituită ca urmare a unui legat, ca fiind fundaţia constituită, în condițiile legii, de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, în interesul unor colectivități;

 

Calculul rezultatului fiscal

Reguli generale

Exemplificarea unor elemente similare veniturilor și cheltuielilor care se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal, acestea fiind reprezentate în general de sume care nu se regăsesc înregistrate în categoria veniturilor și cheltuielilor perioadei de calcul a rezultatului fiscal, acestea fiind impozabile/deductibile în condițiile prevăzute de Codul fiscal;

Clarificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor şi cheltuielilor generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, respectiv că, acestea sunt luate în calcul la stabilirea rezultatului fiscal pe măsura înregistrării lor;

Stabilirea unor reguli de calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în cazul contribuabililor cu an fiscal diferit de cel calendaristic, și pentru care anul fiscal modificat cuprinde atât perioade din anul 2015 cât și din anul 2016, astfel:

• a) pentru veniturile și cheltuielile sau orice alte elemente înregistrate până la data de 31 decembrie 2015 se aplică regimul fiscal prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau în considerare veniturile, cheltuielile și elementele înregistrate până la data de 31 decembrie 2015;
• b) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, înregistrate începând cu 1 ianuarie 2016, al căror regim fiscal, limită de deducere și/sau metodologie de calcul, au fost modificate, se aplică prevederile în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016 luând în considerare regimul fiscal,
  limită de deducere și/sau metodologia de calcul, astfel cum au fost reglementate începând cu această dată; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau în considerare veniturile, cheltuielile și elementele înregistrate începând cu data de 1 ianuarie 2016;

Stabilirea regimului fiscal al dobânzilor penalizatoare/ penalităţilor/daunelor – interese contractuale anulate prin convenţii încheiate între părţile contractante, respectiv că acestea sunt cheltuieli deductibile/venituri impozabile, în anul fiscal în care se înregistrează;

Recunoașterea, pentru stabilirea rezultatului fiscal al contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale și care aplică regulile specifice de evidenţă şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor, a prevalenței convenţiilor la care România este parte (de exemplu în: serviciile poştale, telecomunicaţii, transporturi internaţionale, etc);

Clarificarea includerii în rezultatul fiscal a ajustărilor/estimărilor de prețuri de transfer stabilite potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către persoana română afiliată, precum și a elementelor de analiză a tranzacțiilor efectuate de nerezidenții afiliați;

Stabilirea unor reguli de întocmire a registrului de evidență fiscală și a modului de înscriere a veniturilor și cheltuielilor, precum și a informațiilor asupra cărora se efectuează prelucrări din punct de vedere fiscal;

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Clarificări privind aplicarea și calculul scutirii de impozit a profitului reinvestit, în ceea ce privește:

• valoarea profitului contabil care se ia în calul la aplicarea facilității, respectiv că este profitul contabil înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a activelor, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanţare a acestora;
• prezentarea unor exemple de calculul a scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii care aplică sistemul trimestrial sau anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, precum și pentru cei care realizează echipamente tehnologice pe parcursul mai multor ani consecutivi;
• semnificația sintagmei ”activele considerate noi” în aplicarea acestei facilități, în sensul că, acestea nu au fost niciodată utilizate;

Venituri neimpozabile

• Stabilirea documentelor pe care persoana juridică română care primește dividende de la o persoană juridică străină, situată într-un stat terț, trebuie să le dețină pentru considerarea ca venituri neimpozabile, respectiv: certificatul de atestare a rezidenței fiscale, declarația pe proprie răspundere, documentele de deținere a titurilor de participare;
• Clarificarea valorii fiscale a titlurilor de participare, în cazul în care pe perioada deținerii, se efectuează majorarea capitalului social, fiind prezentate și exemple de stabilire a regimului fiscal al veniturilor întregistrate ca urmare a încorporării de profituri/rezerve la societatea la care se dețin participațiile, precum și a veniturilor rezultate din vânzarea ulterioară a titlurilor de
  participare respective;
• Stabilirea regulilor de determinare a rezultatului fiscal în cazul contribuabililor pentru care, în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative, s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil. Regulile se referă la obligativitatea organizării şi conducerii
  evidenţei contabile pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor aferente acestora. În același timp, se prevede faptul că, la determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu ponderea veniturilor obţinute din aceste activităţi în veniturile totale realizate de contribuabilul respectiv, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz;
• Clarificarea veniturilor neimpozabile în cazul operațiunilor de reducere a capitalului social, atât pentru participanții inițiali, cât și pentru cei care au achiziționat tilurile de participare ulterior, prin achiziție;

Declararea şi plata impozitului pe profit

•  Clarificarea încadrării în sistemul anual de calcul și plată a impozitului pe profit a contribuabililor care obțin venituri din cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a cartofului, din pomicultură şi viticultură;
• Clarificarea calculului plăților anticipate în situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică, prin rectificare sau urmare a constatărilor organelor de control, potrivit Codului de procedură fiscală;
• Clarificarea plății impozitului pe profit de către contribuabilii reprezentați de regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de societăţile în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari și care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate;
• Clarificarea calculului plăților anticipate în cazul contribuabililor care efectuează operațiuni de reorganizare;
• Precizări privind regulile de declarare şi plată a impozitului pe profit pentru anul fiscal modificat, în cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum și un exemplu de calcul;
• Precizări privind neincluderea rezervelor din facilități fiscale în rezultatul fiscal al lichidării;

Impozitul pe dividende

Clarificarea definirii sumelor considerate dividende, din punct de vedere fiscal;

Titlul IV – Impozitul pe venit

• condițiile în care se acordă scutirea de la plata impozitului pe veniturile din activități independente, salarii și asimilate salariilor, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;
• actualizarea veniturilor neimpozabile, în înțelesul impozitului pe venit, pentru a corespunde cu legislația specifică, în baza cărora sunt acordate aceste drepturi;
• orice activitate desfășurată de o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, pentru a fi considerată activitate independentă, trebuie să îndeplinească cel puțin 4 din criteriile prevăzute de lege;
• corelarea prevederilor Titlului IV- Impozitul pe venit cu cele cuprinse în Titlul II – Impozitul pe profit, în ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate;
• precizarea cursul de schimb utilizat la stabilirea echivalentului în lei a cheltuielilor deductibile limitat reprezentând contribuţii la un fond de pensii facultative, potrivit Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare și prime de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sume plătite în scopul personal al contribuabilului;
• stabilirea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală;
• clarificarea tipurilor de venituri cuprinse în venitul brut din salarii sau considerate asimilate salariilor;
• precizări privind includerea în venituri impozabile a avantajelor reprezentând contravaloarea contribuţiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii și a primelor de asigurare voluntară de sănătate, conform legii suportate de angajator pentru angajații proprii, precum și pentru alți beneficiari peste limita prevăzută de lege;
• clarificarea acordării deducerii personale fiecărui părinte/tutore pentru copiii minori în întreținerea căruia se află aceștia;
• precizarea elementelor deductibile luate în calcul la stabilirea bazei impozabile pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor;
• exemplificarea tipurilor de entități cuprinse în categoria “ entităților nonprofit“;
• precizarea elementelor care sunt incluse în cota forfetară de 40% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, pentru care contribuabilul nu este obligat să prezinte documente justificative;
• stabilirea regulii de determinare a venitului impozabil obținut de persoana fizică în urma operațiunilor de lichidare a unei persoane juridice;
• exemplificarea tipurilor de instrumente financiare care generează venituri impozabile din dobânzi;
• precizarea modalității de stabilire a venitului din operațiuni cu instrumente finaciare derivate;
• clarificarea modalității de acordare a plafonului neimpozabil lunar pentru veniturile din pensii reprezentând drepturi primite în conformitate cu prevederile Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare;
• precizarea modalității de alocare a cheltuielor efectuate în comun în situația în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de normă de venit și o altă activitate agricolă pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor de venit;
• clarificarea modalității de stabilire a bazei de calcul a impozitului în cazul în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Precizarea elementelor care sunt incluse în cota forfetară de 40% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, pentru care contribuabilul nu este obligat să prezinte documente justificative;

Venituri din investiții

• Stabilirea regulii de determinare a venitului impozabil obținut de persoana fizică în urma operațiunilor de lichidare a unei persoane juridice;
• Exemplificarea tipurilor de instrumente financiare care generează venituri impozabile din dobânzi;
• Clarificarea modalității de stabilire a venitului din operațiuni cu instrumente financiare derivate;

Titlului V – Contribuţii sociale obligatorii

• Contribuabilii, persoane fizice, obligați la plata contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că aceștia includ și acele persoane fizice care nu au domiciliul sau reşedinţa în România și care, potrivit legislației europene aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează contribuţii sociale obligatorii în România.
• Angajatorii care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reşedinţa în România şi care, potrivit legislației europene aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează în România contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor.
• Stabilește sumele care se includ în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, in cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor.
• Sunt specificate modalitățile de stabilire a bazei de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora și de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit.
• Cetățenii români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv, de la cei dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România nu datorează contribuții de asigurări sociale în România pentru aceste venituri în România. În cazul lor, se aplică regula potrivit căreia lucrătorii care se deplasează pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa facă obiectul unei singure legislații în materie de securitate socială, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
• Persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatori români și sunt detașate într-un stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, se supun legislației din România și datorează contribuțiile sociale obligatorii în România, numai în situația în care dețin formularul portabil A1 eliberat de Casa Națională de Pensii din România. Formularul A1 dovedește exclusiv menținerea titularului acestuia la sistemul de securitate socială (asigurare pentru pensie, accidente de muncă și boli profesionale, asigurări sociale de sănătate, prestații familiale) din statul de trimitere (statul de care aparține instituția care a emis respectivul document).
• Pentru persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România se aplică prevederile din acordurile bilaterale în domeniul securității sociale. Condiţiile detaşării sunt similare celor prevăzute de regulamentele comunitare, singurul element care diferă fiind durata perioadelor de detaşare şi de prelungire a acestora. Instituţia competentă în ceea ce priveşte determinarea legislaţiei aplicabile în cazul lucrătorilor migranţi este Casa Naţională de Pensii Publice.
• Persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii într-un stat care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabilă în domeniul securității sociale şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, nu datorează în România contribuții sociale obligatorii pentru aceste venituri.

Titlul VI – Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România

Clarifică termenului ”redevență” și regularizarea impozitului reținut la sursă pentru următoarele categorii de venituri:

• veniturile obţinute de artişti sau sportivi rezidenți în state UE sau cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;
•  veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;
• veniturile din activităţi independente care sunt obţinute din România de o persoană fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

• extinderea posibilității de a crea un grup fiscal și în cazul persoanelor care sunt administrate de organe fiscale diferite;
• clarificări cu privire la determinarea regimului de impozitare în cazul serviciilor complexe și a operațiunilor accesorii unei livrări/prestări, în concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și cu prevederile Directivei 2006/112/CEE privind sistemul comun al TVA;
• reglementarea aspectelor ce țin de aplicarea cotelor de TVA, ținându-se cont de modificările aduse prin Legea nr. 227/2015 și jurisprudența în materie.
• în ceea ce privește deducerea taxei pe valoarea adăugată, au fost preluate principiile generale pe care se bazează deducerea TVA care derivă din jurisprudența CJUE, situațiile în care potrivit jurisprudenței autoritatea fiscală poate anula dreptul de deducere exercitat de persoana impozabilă, precum și limitele stabilite de jurisprudența CJUE în ce privește dovezile care trebuie solicitate operatorilor economici în ce privește deducerea TVA;
• în ceea ce privește ajustările de taxă, s-au stabilit norme adaptate modificărilor aduse Codului fiscal, în principal cu privire la aria de cuprindere a noțiunii de bunuri de capital și situațiile care impun ajustarea taxei. De asemenea, s-au stabilit detalii cu privire la normele tranzitorii aplicabile în cazul activelor corporale fixe care sunt considerate bunuri de capital numai începând cu data de 1 ianuarie 2016;
• referitor la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, normele de aplicare au fost adaptate la jurisprudența recentă a CJUE, cu privire la exercitarea dreptului de deducere încă înainte de înregistrarea în scopuri de TVA;
• în ceea ce privește facturarea, s-au inclus prevederi referitoare la autofacturile emise pentru ajustarea taxei deductibile de către beneficiari în situația în care intervin evenimentele care generează ajustarea bazei și furnizorii nu emit facturi pentru reflectarea acestora, în conformitate cu noile prevederi din Codul fiscal care vizează aceste aspecte. De asemenea s-au reglementat cu claritate informațiile care trebuie înscrise într-o factură cu privire la adresa furnizorului/beneficiarului în cazul în care aceștia nu sunt stabiliți în România, sau sunt sedii secundare ale unor operatori stabiliți în România, precum și data care trebuie înscrisă într-o factură în funcție de momentul emiterii acesteia față de faptul generator de taxă;
• referitor la asocierile în participațiune, au fost stabilite criterii clare de aplicabilitate a prevederilor referitoare la asocicieri și la modul în care funcționează acestea din punct de vedere al TVA, în concordanță cu jurisprudența CJUE în materie și, de asemenea, au fost incluse exemple în acest sens;
• s-au clarificat unele aspecte referitoare la aplicarea taxării inverse, în funcție de jurisprudența CJUE în domeniu și modificările/completările aduse prin Codul fiscal rescris. Au fost exemplificate în special livrările de construcții și terenuri pentru care se aplică taxare inversă, datorită complexității acestora.

Titlul VIII – Accize şi alte taxe speciale

• Simplifică modul de constituire a garanțiilor pentru utilizatorul final care deține și calitatea de destinatar înregistrat. În acest sens garanția aferentă calității de utilizator final acoperă și garanția aferentă calităţii de destinatar înregistrat.
• Reglementează regimul fiscal de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice obținute în totalitate din biomasă, respectiv, biocarburanți și biocombustibili, prin introducerea în sarcina utilizatorului a obligației de a notifica utilizarea acestora în scop scutit. De asemenea, au fost introduse condiții suplimentare de acordare a scutirii care trebuie îndeplinite de operatorul economic utilizator al acestor produse energetice.
• Clarifică regulile aplicabile în cazul marcării și colorării motorinei scutite de la plata accizelor, precum și a păcurei și a produselor asimilate acesteia din punct de vedere al nivelului accizelor, precum și a substanțelor admise pentru marcare. Totodată, stabilește condițiile și modalitățile de aplicare a regimului accizelor nearmonizate pentru lichidele care conțin nicotină ce poate fi inhalată cu ajutorul unui dispozitiv electronic și pentru produsele din tutun încălzit.

Titlul IX  – Impozite și taxe locale

• Clarifică procedura prin care autoritățile locale pot stabili majorarea impozitului pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilanul localității.
• Totodată, vine cu precizări legate de modul de calcul a impozitului pe clădiri în funcție de destinația clădirii, respectiv pentru clădiri rezidențiale, clădiri nerezidențiale aflate în propietatea persoanelor fizice și juridice.
• Este clarificat și modul de calculul al taxei pe clădiri/teren în cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință încheiate pe o perioadă mai mică de 1 an.
• În cazul clădirilor cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, la adresa cărora este înregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457 din Codul fiscal (se consideră clădire cu utilizare rezidențială)
• În cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.

Titlul X – Impozitul pe construcţii

Definiția construcțiilor

Precizări legate de construcțiile care nu intră sub incidența impozitului pe construcții;

Cota de impozitare şi baza impozabilă

• Clarificarea aspectelor legate de stabilirea bazei impozabile asupra căreia de aplică impozitul pe construcții, în sensul că valoarea construcțiilor este cea evidenţiată contabil în soldul conturilor corespunzătoare construcţiilor;
• Precizări legate de determinarea bazei impozabile în cazul în care valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor este diferită de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal. În acest caz, valoarea construcțiilor pentru care se datorează impozit pe clădiri și care trebuie scăzută din baza impozabilă pentru determinarea impozitului pe construcții este valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor.

(PROIECTUL NORMELOR POATE FI DESCĂRCAT AICI)

NOTĂ:

Întrucât dezbaterea asupra normelor de aplicare a noului Cod Fiscal (Numit de către autoritățile emitente, precum și de publicul nedeprins cu efectele economice ale fiscalității, ”Codul relaxării fiscale) e lansată într-un moment în care opinia publică interesată are atenția transferată spre sărbătorile de iarnă, cursdeguvernare.ro va emite punctul său de vedere după data de 7-8 ianuarie. E perioada realistă la care guvernul poate primi un feedback adecvat din economia reală.