14 septembrie, adevarul.ro: Surprizele toxice din noul Cod Fiscal: taxa pe sărăcie, accize mai mari la ţigări, impozite mai mari pe clădiri, contribuţii la pensii pentru PFA
Surprizele toxice din noul Cod Fiscal. După şase luni de analize şi dezbateri, marile gafe şi chiar aberaţii din regimul fiscal nu au fost corectate, în schimb au apărut creşteri de taxe şi impozite sau devansări de termene care vor deruta şi mai mult mediul de afaceri. La începutul perioadei de dezbateri asupra noului Cod Fiscal, oamenii de afaceri se aşteptau să fie corectate unele aberaţii cum ar fi faptul că baza de calcul pentru CASS poate duce la o supraimpozitare a veniturilor, că transportatorii feroviari finanţează – prin taxa de drum – sectorul rutier, că proprietarilor de păduri li se percep taxe specifice agenţilor poluatori sau că unor agenţi economici li se impozitează şi taxele plătite. Iată că acum, când noul Cod este practic bătut în cuie, nu numai că aberaţiile arătate mai sus n-au fost corectate, ci acestora li s-au adăugat şi câteva prevederi similare cum ar fi majorarea anticipată a accizelor la ţigări, umflarea taxelor locale, introducerea de contribuţii de sănătate pentru cei fără venituri sau plata de contribuţii pentru pensii în cazul PFA. „Adevărul vă propune o trecere în revistă a acestor surprize, multe dintre ele fiind chiar toxice pentru mediul de afaceri. ** Taxa pe sărăcie. Noul Cod Fiscal prevede obligativitatea ca, din 2016, persoanele fără venituri să contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate. Valoarea lunară a contribuţiilor se ridică la 5,5% din salariul minim pe economie. Cum acest venit va ajunge la 1.200 de lei de anul viitor, rezultă o contribuţie lunară de 66 de lei. În schimb, dacă cei care nu au venituri nu cotizează pentru o perioadă de cel puţin şase luni, atunci baza de calcul este de şapte ori mai mare decât salariul minim brut pe ţară, astfel că pentru o lună se ajunge la 462 de lei, iar pentru cele şase luni aferente suma creşte la 2.772 de lei. Măsura îi obligă pe cei fără venituri să se înscrie la Fisc în termen de 15 zile. Consultanţii fiscali au arătat, pentru „Adevărul“, că această prevedere îi va afecta foarte mult pe cei care trăiesc la limita subzistenţei în mediul rural şi care nu sunt în întreţinerea unei alte persoane. ** CASS mai mare decât venitul taxat. Tot de la 1 ianuarie 2016, se impune plata de contribuţii de sănătate şi pentru câştigurile din investiţii financiare: dobânzi la depozite, dividende sau câştiguri de pe bursă. Pensionarii, tinerii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni grave şi femeile însărcinate sunt exonerate de la plata acestora. Situaţia este problematică deoarece este acelaşi gen de aberaţie fiscală care a dus la impunerea de către Fisc a unor impozite de sute de lei pe dobânzile la alocaţii. Chiar dacă Guvernul a oferit o amnistie fiscală în această speţă lunile trecute, cauza problemelor rămâne pentru că baza de calcul la CASS va fi tot salariul minim pe economie în loc să fie venitul existent efectiv în cont. ** Impozitarea firmei din sufragerie. Impozitarea clădirilor în funcţie de destinaţie va mări de zece ori suma plătită în cazul în care în locuinţă se desfăşoară şi o activitate economică. Mai exact, dacă un proprietar persoană fizică are în locuinţă şi un magazin sau cabinet, adică desfăşoară o activitate economică, acesta plăteşte acum un impozit egal cu vecinul care doar locuieşte în propria casă. În schimb, după 1 ianuarie 2016, cel cu locuinţa va plăti la fel, dar cel cu magazinul va plăti un impozit de zece ori mai mare. Un alt caz frecvent este acela în care locuinţa este şi sediu social pentru o firmă, dar în ea nu se desfăşoară activităţi economice. În acest caz, proprietarul va plăti doar impozitul pentru clădirile cu destinaţie rezidenţială, dar numai dacă facturile la întreţinere sunt plătite de proprietar, nu de firmă. Dacă utilităţile sunt plătite de firmă, atunci locuinţa se încadrează la „destinaţie nerezidenţială“ şi va fi taxată ca atare. ** Taxe locale majorate pe furiş. Pe lângă impozitarea firmei din sufragerie, noul Cod Fiscal aduce cu sine şi taxe locale mai mari, atât pe terenuri, cât şi pe clădiri. Pentru persoanele fizice, impozitul în sine se calculează prin înmulţirea unui procent situat între 0,08% şi 0,2% cu valoarea impozabilă a clădirii. Aceasta din urmă se află din înmulţirea valorii pe metrul pătrat cu suprafaţa. Valoarea pe metrul pătrat a unei clădiri din beton armat şi cu pereţii din cărămidă este de 1.000 de lei, potrivit documentului publicat joia trecută în Monitorul Oficial, în creştere cu 6,95% faţă de anul trecut. „Aceste procente de impozitare se aplică dacă valoarea locuinţei a fost stabilită printr-un raport de evaluare făcut în ultimii 5 ani, respectiv dacă locuinţa a fost achiziţionată/construită în ultimii 5 ani. Dacă locuinţa a fost achiziţionată/construită într-o perioadă anterioară mai mare de 5 ani sau dacă nu există o reevaluare în ultimii 5 ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referinţă determinată chiar de Codul fiscal, pornind de la o sumă de 1.000 lei/metru pătrat de construcţie, conform art. 458 alin. (4). În acest caz, impozitul poate să depăşească şi de 20 de ori nivelul actual“, arată, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Adrian Benţa. Pentru firme, impozitul pe clădiri se va situa la o cotă între 0,2% şi 1,3%. De asemenea, prin noul Cod Fiscal se introduce şi plata terenurilor de sub case. ** Contribuţii la pensii pentru PFA. O altă prevedere importantă introdusă în noul Cod Fiscal o constituie plata contribuţiilor de pensii pentru persoanele fizice autorizate (PFA). Contribuţia este de 10,5% şi se va plăti chiar dacă persoana în cauză este (şi) angajată ca salariat. Pe lângă aceasta, persoanele fizice autorizate au de plătit şi contribuţii de sănătate de 5,5%, plus un impozit pe venit de 16%. ** Accize mai mari şi mai devreme la ţigări. Dacă pentru băuturile alcoolice accizele scad de anul viitor cu 30%, pentru ţigări acestea cresc. Majorarea intervine anticipat, la 1 ianuarie 2016 în loc de 1 aprilie 2016. „Observăm o creştere a accizei specifice la ţigarete dublată de creşterea accizei minime totale pentru aceste sortimente de bunuri. Desigur, acciza pentru ţigarete se compune din două sume, acciza specifică şi acciza ad-valorem în procent de 14% din preţul de vânzare. În acest caz, regăsim o majorare a taxelor“, a mai arătat Adrian Benţa. Codul Fiscal prevede introducerea de accize şi pe ţigările electronice şi pe narghilele. ** Impozitarea microîntreprinderilor. Dacă iniţial Guvernul a propus o cotă de 1% pentru microîntreprinderile care au minimum doi angajaţi, în noul Codul Fiscal se arată că de cota de 1% vor beneficia doar firmele nou-înfiinţate, doar dacă au cel puţin un angajat şi doar pe primii doi ani de activitate. În rest, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este tot de 3%, indiferent de numărul de salariaţi. Consultantul fiscal Dragoş Pătroi spune că, potrivit noului Cod Fiscal, este microîntreprindere orice companie cu venituri impozabile sub 65.000 de euro, în care ponderea veniturilor din consultanţă este mai mică de 20% din venituri. „La o primă vedere, impozitarea microîntreprinderii pare cea mai avantajoasă din punct de vedere fiscal dacă vrei să dezvolţi o activitate cât să te întreţii tu şi familia ta“, spune specialistul. ** Trenurile merg pe şosele şi pădurile poluează Banii colectaţi din accizele pe carburanţii folosiţi atât de autovehicule, cât şi de locomotive, finanţează exclusiv construirea şi întreţinerea drumurilor. A fost o perioadă în care şi avioanele, ba chiar şi vapoarele păreau să circule pe şosele, banii din accizele aferente carburanţilor consumaţi de acestea fiind direcţionaţi tot la drumuri, dar, în timp, aviatorii şi marinarii au reuşit să obţină corectarea acestei aberaţii. Ceferiştii n-au reuşit nici după dezbaterile aprinse din 2015, astfel că îşi vor finanţa în continuare concurenţa din sectorul rutier. La fel de ciudat este faptul că proprietarii de păduri trebuie să plătească o taxă de 2% din veniturile obţinute din exploatare, bani care se varsă în Fondul de Mediu. Şi ceilalţi agenţi poluatori (combinatele chimice, combinatele siderurgice, fabricile de ciment, cocseriile şi preparaţiile miniere, transportatorii rutieri etc.) îşi varsă contribuţiile în acelaşi „sac“.
VIDEO
15 septembrie, Ziare.com: Noul Cod Fiscal: Cea mai lejera forma de impozitare a veniturilor
In noul Cod Fiscal, microintreprinderea este cea mai lejera forma de impozitare a veniturilor realizate din activitati economice.
Ce reprezinta o microintreprindere conform noului Cod Fiscal?
Este o microintreprindere societatea infiintata conform Legii nr. 31/1990 privind societatile indiferent de forma de organizare ce indeplineste cumulativ conditiile:
- realizeaza venituri impozabile intr-o suma mai mica de 65.000 euro calculata in lei la cursul de la data inchiderii exercitiului;
- ponderea veniturilor din consultanta si management este mai mica de 20% in total venituri.
Se pot incadra in categoria de microintreprinderi majoritatea obiectelor de activitate desfasurate de societati in domeniul productiei, comertului sau prestarilor de servicii, cu cateva exceptii, respectiv nu pot fi microintreprinderi societatile ce au ca obiect de activitate:
a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
c) desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc;
d) desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.
Puterea si Opozitia s-au inteles: TVA de 20% din 2016. Ce se intampla cu celelalte taxe
Antiteza relaxarii fiscale: Taxe pe locuinte si de 20 de ori mai mari, pentru TVA de 20%
Noul Cod Fiscal: Pentru ce vom avea TVA de 5%
Statul iti baga mana in buzunare, chiar daca sunt (teoretic) goale: Doua mari semne de intrebare
Ce impozite datoreaza o microintreprindere?
Cota generala de impozitare este de 3% aplicata asupra veniturilor impozabile cumulate. Exista si cateva categorii de venituri ale microintreprinderii ce sunt elemente de venit doar din punct de vedere contabil insa nu sunt impozitate fiscal.
Anul 2016, ca si element de noutate, ne aduce un impozit pe venitul microintreprinderii in procent de 1% din veniturile impozabile ale microintreprinderii daca microintreprinderea are inregistrat un salariat iar fondatorii acesteia nu au mai detinut societati. Aceasta cota favorabila de impozitare se aplica in primele 24 luni de la inmatricularea persoanei juridice.
Se prezuma ca societatea este infiintata pe un termen de functionare de minim 48 luni.
Dividende
Dupa incheierea exercitiului financiar si depunerea situatiilor financiare la autoritati, profiturile microintreprinderii pot fi distribuite sub forma de dividende catre participantii la societate.
In anul 2016, impozitul pe dividendul platit persoanei fizice este de 16%. Daca dividendul este singurul venit al persoanei fizice se datoreaza si contributia la sanatate in procent de 5,5%. Aceasta se datoreaza numai daca persoana fizica nu este asigurata deja in sistemul de sanatate.
Daca se pastreaza reglementarile adoptate prin noul Cod fiscal, rata de impozitare pentru veniturile din dividende scade la 5% in anul 2017, concomitent cu introducerea unei contributii la asigurarile de sanatate pentru veniturile din dividende de 5,5%.
Sa speram ca nu vor aparea mai multe surprize si nu o sa mai avem obiceiul sa modificam Codul fiscal prin ordonanta data in ultimele zile ale anului, asa cum s-a intamplat in ultima perioada.
16 septembrie, agerpres.ro: ANAF a cheltuit 1 leu la 100 de lei colectați, în prima jumătate a anului; cheltuielile instituției au scăzut cu 4,6%
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) cheltuie 1,02 lei la 100 de lei colectați iar în prima jumătate a acestui an cheltuielile instituției s-au redus cu 4,59%, se arată într-un comunicat al ANAF remis, miercuri, AGERPRES.
“Efectele reformei instituționale a ANAF, demarată în aprilie 2013, aduc modificări pozitive și în ceea ce privește cheltuielile totale și cheltuielile de personal, care înregistrează un trend descrescător, în raport cu veniturile atrase.
Astfel, creșterea colectării în 2015 cu 4,37 miliarde de lei peste programul de încasări prevăzut la 6 luni și cu 7,78 miliarde de lei față de primele 6 luni din 2014 a fost realizată fără a angaja cheltuieli suplimentare, înregistrând chiar o scădere de 4,59% a acestora”, se arată în documentul citat.
La începutul acestei luni, președintele ANAF, Gelu Diaconu, anunța că i-a propus premierului Victor Ponta o formulă de reorganizare a instituției prin constituirea unui corp de specialiști care să preia de la președinte rolul de coordonare a politicilor și strategiei ANAF, cu scopul de a consolida autonomia decizională a instituției.
“De aceea, propunerea mea a vizat constituirea unui board de specialiști cu prestigiu recunoscut, pe modelul Fiscului american, pe care îl vom adapta, firește, cadrului legislativ autohton și care va coordona politicile și strategia ANAF, în locul unei singure persoane, respectiv în locul președintelui ANAF.
Pentru a finaliza reforma profunda a instituției pe care mi-am asumat-o la preluarea mandatului, în aprilie 2013, consider ca aceasta soluție de management, care distanțează ANAF de posibilele influențe poltice, este singura variantă reală și profesionistă”, declara Diaconu.
16 septembrie, postare pe blog: 5% TVA PENTRU PROPRIETĂȚILE DE PÂNĂ ÎN 450.000 LEI: O DECIZIE CU IMPACT MAJOR PENTRU MULȚI CUMPĂRĂTORI
90% dintre cetățenii români sau străini ce cumpără proprietăți în România achiziționează proprietăți cu o valoare mai mică de 90.000 €, ca să fiu mai precis, o valoare de sub 385.000 Lei (cca. 85.500 €). Motivul principal este că aceste proprietăți au un TVA de doar 5%. În ultimii 5 ani întregul sector imobiliar din România s-a setat pe vânzarea acestui tip de proprietăți și dezvoltatorii, știind că majoritatea clienților vor evita proprietățile la care se aplică TVA de 24%, au proiectat, construit și vândut proprietăți la care se aplică doar 5% TVA.
O decizie cu impact major
Foarte puțini oameni ce activează în sectorul afacerilor imobiliare au observat o măsură cu impact major ce a fost introdusă în noul Cod Fiscal ce va fi aplicat de la 1 Ianuarie 2016. Printre multe alte schimbări (ce vor trebui de asemenea analizate), Parlamentul României a votat pentru majorarea limitei maxime a valorii proprietăților care vor avea aplicată o cotă de TVA de 5%, de la 01 Ianuarie, această limită fiind de 450.000 Lei (cca. 100.000 €). Proprietățile ce depășesc această limită vor avea în continuare TVA-ul standard care va scădea însă de la 01 Ianuarie de la 24% la 20%.
Aceasta este o decizie cu impact major și o dovadă că deciziile politicienilor stabilesc direcția și ritmul în care piața evoluează. Ați putea întreba desigur cum ar putea o schimbare atât de mică să aibă un impact atât de mare?
Haideți să vedem!
Structura pieței
Conform statisticilor Imobiliare.ro ce sunt publicate din când în când în media, putem împărți piața rezidențială din România în 4 categorii:
- Proprietățile din orașele mai sărace ale României aflate în apropierea orașelor mai prospere, unde prețul apartamentelor nu depășește 700-750 € / m2;
- Proprietățile din marile orașe ale României sau cele din apropierea Bucureștiului, unde prețul apartamentelor nu depășește 900-950 € / m2;
- Proprietățile din București sau din alte orașe mari, unde prețul apartamentelor variază între 950-1.250 € / m2;
- Un număr relativ mic de proprietăți vândute la un preț mai mare.
Până acum, limita de 385.000 Lei însemna:
- Opțiuni nelimitate pentru categoria A de mai sus. Excepția este reprezentată de vilele cu suprafețe mai mari de 170-200 m2 , dar în general piața s-a dezvoltat sub acest ”acoperiș”;
- Multe opțiuni pentru proprietățile din categoria B. Poți găsi apartamente cu 4 camere care să coste mai puțin de 385.000 Lei în vreme ce în vile situația este similară cu cea de la categoria A;
- Proprietățile cu 1, 2 sau 3 camere din orașe erau opțiunile pentru categoria C. 1 sau 2 camere peste tot și 3 camere doar în zonele semi-centrale. Apartamentele cu 4 camere sunt destul de rare în ciuda faptului că nevoile populației sunt în creștere. Soluția găsită de dezvoltatori a fost să ofere apartamente cu 3 sau 4 camere dar cu suprafețe mici;
- O parte din apartamentele cu 1 sau 2 camere din categoria D sunt vândute la un preț sub 385.000 Lei în vreme ce restul apartamentelor cu 1-2 camere împreună cu cele cu 3 sau 4 camere depășesc limita și au țintit clienții cu o putere de cumpărare mai mare.
Clasa mijlocie din România cumpără proprietăți din primele 3 categorii în vreme ce a patra categorie se adresează celor care au la dispoziție mai mulți bani.
Adaugă 14.500 € la limita superioară a pieței și situația se schimbă!
Cei 65.000 de Lei care vor fi adăugați limitei superioare de la 1 Ianuarie vor schimba complet structura menționată puțin mai devreme. Ați putea să gândiți că dezvoltatorii doar vor crește prețurile… Poate, dar dacă piața nu va accepta situația, acest gen de acțiuni iraționale vor fi ”pedepsite”. În realitate, dacă stați puțin să analizați, cei 14.500 € în plus înseamnă că:
- Puteți adăuga mai mult spațiu unui apartament și cota de TVA să rămână tot 5%;
- Clienții ce doreau să cumpere suprafețe mai mari dar erau limitați în opțiuni datorită cotei de TVA de 24% vor putea de acum să cumpere în acord cu dorințele și bugetul lor evitând costurile suplimentare cu un TVA (mult) mai mare;
- Noi proiecte vor porni la drum cu opțiunea ofertei de 4 camere cu TVA redus;
- Pentru prima oară, veți putea găsi apartamente mai mari situate mai aproape de centrul localităților și nu doar în afara inelului central.
Într-o piață ca cea din România unde economia este destul de sănătoasă pentru a permite ca veniturile clasei mijlocii să fie în creștere (și în viitor să facă mult mai vizibilă clasa de mijloc), cei cu o putere de consum mai mare vor avea mai multe opțiuni din care să aleagă pentru viitorul lor (securizarea unei locuințe fiind o mare parte din viitorul fiecăruia).
O decizie cu impact major
În anii ce vin această modificare a cotei de TVA va fi un factor ce va schimba viețile a mii de români oferindu-le calitate și confort suplimentar. Aceștia vor putea accesa proprietăți ce se mulează mai bine pe nevoile lor locative și dispărând sentimentul că trebuie să plătești mai mult decât face pentru o cameră în plus.
În vreme ce statisticile căutărilor pentru proprietăți arată o creștere (și desigur un interes crescând al pieței) și greșelile trecutului sunt evitate (dacă ne referim la finanțarea investițiilor), modificarea pragului superior al limitei pentru aplicarea de TVA de 5% reprezintă un factor ce va schimba piața imobiliară din România în anii următori.
Avem tendința și dreptul de a blama politicienii pentru greșelile lor dar trebuie să admitem că în acest caz politicienii au luat decizia corectă, decizie ce va oferi beneficii multora dintre noi în viitor.
Voi ce credeți?
16 septembrie, postare pe blog: De ce contribuie întreprinderile mai puțin decât salariații la buget: contra Adrian Vasilescu
Din impozitul pe profit statul a adunat anul trecut 12,2 mld. lei, adică 5,7% din totalul veniturilor bugetare. Din impozitul pe salarii și pe venit statul a colectat practic dublu, adică 11,1% din totalul veniturilor bugetare. Pe primele 7 luni din acest an dinamica încasărilor și importanța relativă a celor două impozite este foarte asemănătoare cu cea de anul trecut.
Adrian Vasilescu apreciază că acest fapt se datorează lipsei de rentabilitate a companiilor românești:
“De aici pornesc multe dintre necazurile economiei noastre: de la prea puţin însemnata contribuţie a impozitului pe profit la veniturile bugetare. Companiile româneşti cheltuiesc mult, consumă mult, în acelaşi timp cifrele de afaceri sunt mici, din această combinaţie neputând rezulta altceva decât o valoare adăugată prea mică pentru nevoile atât de mari ale ţării…
Economia nu-i capabilă, încă, să alimenteze bugetul la nivelul nevoilor. Fiindcă, la noi, cele mai multe companii se menţin pe linia de plutire cu o eficienţă modestă a muncii şi cu o competitivitate aflată la depărtare de exigenţele acestui început de secol.”
Ideea își găsește susținere într-o prezentare din luna iulie a lui Florin Georgescu, care arată că rentabilitatea companiilor românești este mult mai mică decât cea a firmelor din Polonia sau Germania. Doar o treime din firmele înregistrate în România fac profit, iar acesta este la nivel agregat unul destul de mic.
Dar Florin Georgescu însuși admite următorul paradox: dacă firmele înregistrează mai degrabă pierderi decât profit, de ce continuă acționarii lor să le împrumute, pentru a le asigura astfel continuarea activității?!
Răspunsul este poate evaziunea fiscală. Într-un mediu economic neatractiv (inclusiv din cauza unei poveri fiscale exagerate pentru o economie de talia României, firmele își ascund profitul și statul colectează puțini bani la buget. De unde știu că este un mediu neatractiv? Simplu: din lipsa de apetit a investitorilor străini, care nu s-au înghesuit niciodată să vină în România, la fel cum au făcut-o în Cehia, Ungaria sau Polonia (las la o parte perioada boom-ului speculativ). Vă invit să reflectăm asupra graficului următor, realizat pe baza datelor oferite de Consiliul fiscal:
După cum se vede, România nu este singura țară din zonă care are un indice de eficiență a colectării impozitului pe profit foarte mic: 0,2 în anul 2013. Statul român colectează doar o cincime din suma pe care teoretic ar putea-o aduna! La o asemenea eficiență, v-am mai spus, este mai mare daraua decât ocaua și impozitul pe profit ar trebui trimis direct în Recycle Bin. Dar oare și ungurii, și slovacii, și slovenii, și balticii sunt cu toții la fel de nepricepuți în afaceri ca românii?! Este vreo epidemie de prostie antreprenorială în partea aceasta de lume sau mai degrabă explicația constă în greaua moștenire a boom-ului economic (pus la cale chiar de instituția domnului Adrian Vasilescu prin uriașa expansiune a creditului generată în anii 2004-2008), în povara fiscală exagerată și în gradul ridicat de corupție care împiedică statul să colecteze mai bine impozitele? De ce Bulgaria, care are toate impozitele mai mici decât România, are și o eficiență mai ridicată a colectării și adună la buget mai mulți bani decât statul român? Cu 3 puncte procentuale din PIB, mai exact. Ca să vezi… ce ți-e și cu evaziunea asta!
Nu știu dacă este normal sau nu ca firmele să contribuie mai puțin la buget decât salariații, așa cum se întreabă domnul Vasilescu. Întrebarea mi se pare, de fapt, inutilă, pentru că totul depinde de distribuția poverii fiscale: într-o țară fără impozit pe salarii, automat companiile vor contribui foarte mult; într-o țară fără impozit pe profit, automat salariații vor contribui mult. Dar distribuția poverii fiscale este în esență neinteresantă. Firmele nu sunt altceva decât creația oamenilor și nimeni nu le ține în viață decât dacă trăiește de pe urma lor, adică dacă obține venituri, chiar dacă le declară sau (mai degrabă) nu. Impozitele sunt achitate în cele din urmă de oameni, căci vorba lui Ilie Șerbănescu, altcineva nu există! Ele afectează proprietarii factorilor de producție primordiali, adică forța de muncă și proprietarii resurselor naturale.
Așadar, nu contează cine contribuie mai mult și cine mai puțin, căci doar nu stăm acum să calculăm cum să ne furăm singuri căciula. Ceea ce contează este că avem o economie prea puțin performantă. Iar cei responsabili pentru asta sunt fix oamenii de la butoane, nu cetățenii care au sau n-au talent antreprenorial. Politica economică este vinovată pentru lipsa de atractivitate în fața investițiilor străine (poftim, nici Poșta nu reușim s-o privatizăm…), pentru gradul redus de economisire și de investire.
17 septembrie, postare pe Facebook, Gabriel Biriș
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Evident – as vrea ca de la anul sa avem impozit pe dividend de 5%.
Ar reduce dubla impozitare a aceluiasi castig si ar ajuta la normalizarea activitatii antreprenorilor, in special a celor mici si mijlocii, romani. Mi-as dori si ca platile de dividend sa poata fi facute trimestrial si nu doar anual ca acum.
Pe de alta parte, la fel ca si Presedintele, imi doresc stabilitate si predictibilitate, motiv pentru care am si propus – fara succes, ca modificarile Codului fiscal sa poata fi facute exclusiv prin lege.
Ce dilema…
- nu degeaba se zice ca un croitor bun masoara de 10 ori si taie doar o data…
17 septembrie, Ziare.com: 38 modificari ale Codului Fiscal respinse de Comisia de Buget-Finante a Camerei Deputatilor
Am fost martor saptamana trecuta al unui fenomen unic in istoria legislativului romanesc. Comisia de Buget Finante a Camerei Deputatilor a luat in dezbatere si a respins nu mai putin de 38 propuneri de modificare a Codului Fiscal.
Nu, nu a fost vorba de modificarea proaspat-rescrisului Cod Fiscal si nici de vreo schimbare de strategie legislativa.
Aceste 38 initiative respinse reprezinta de fapt modificarile aflate in lista de asteptare a Camerei Deputatilor, si care, daca nu ar fi fost adoptata varianta rescrisa a Codului, si-ar fi gasit mai devreme sau mai tarziu locul pe lungul pomelnic al actelor normative care au modificat Codul Fiscal din 2004 si pana astazi.
Un bun prilej pentru a intelege de ce cosmarul modificarilor nu s-a terminat. De ce, si de acum incolo ca si pana acum, vom asista la aceeasi sarabanda de modificari ale modificarilor Codului Fiscal.
Raspunsul este simplu: pentru ca atat structura sistemului fiscal romanesc, cat si structura Codului Fiscal insusi sunt stufoase si, prin consecinta, instabile.
La nivelul sistemului fiscal, sunt doua surse majore de instabilitate: numarul impozitelor si taxelor, si complexitatea sistemului de contributii sociale.
In forma actuala, Codul Fiscal reglementeaza nu mai putin de 42 de tipuri de impozite, taxe si contributii sociale. De la impozite ce au caracter universal cum este TVA, pana la taxa pentru indeplinirea procedurii de divort pe cale administrativa sau taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale. Chiar asa! Or, nu trebuie sa fii un geniu ca sa realizezi ca, prin concentrarea intr-o singura norma legala a unui numar atat de mare de specii, acea norma se transforma intr-o tinta perpetua a modificarilor ce tin atat de politicile fiscale, cat si de latura procedurala.
Cu totul altfel ar sta lucrurile daca, ceea ce este perfect realizabil, sistemul fiscal ar fi structurat plecand de la patru impozite si doua taxe, mari si late:
- impozit pe profitul sau venitul afacerilor
- impozit pe veniturile persoanelor fizice
- impozit pe proprietate
- TVA
- accize
- taxa sociala
Taxele propriu-zise, cele in schimbul carora statul presteaza ceva concret si imediat, cum sunt majoritatea taxelor locale, nu au ce cauta nici macar in sistemul fiscal, daramite in Cod, asa cum nu sunt incluse in acest sistem (si nici in Cod) taxele judiciare.
Aceste surse de venit ale statului ar trebui sa faca obiectul unor acte normative distincte de Codul Fiscal, asa cum se intampla cu taxele de timbru sau cu taxa pentru eliberarea unui pasaport.
Aceeasi soarta ar trebui sa o aiba si acele taxe locale care reprezinta de fapt plata dreptului de a utiliza resursa reprezentata de comunitatea insasi, asa cum sunt taxele pentru publicitate sau impozitul (???) pe spectacole. Prin analogie cu redeventele, care au aceeasi natura, daca analizam lucrurile cu atentie.
Iar, in ceea ce priveste contributiile sociale, nu exista niciun argument la nivel de principiu care sa justifice necesitatea a 6 tipuri de contributii, fiecare cu regulile sale, unele hais, altele cea.
O singura taxa (pentru ca, tehnic vorbind, este vorba de o taxa, notiunea de contributie fiind de fapt un eufemism de prost gust) ar fi suficienta si ar simplifica mult nu numai viata contribuabilului, dar si textul Codului (86 articole intinse pe 58 de pagini)
Venind acum la nivelul Codului Fiscal, sursa de instabilitate este amestecarea intr-un acelasi text legal a elementelor care tin strict de politicile fiscale cu cele care tin strict de implementarea sistemului de taxe si impozite.
Nu exista nicio justificare la nivel de principiu pentru care elementele de politica fiscala sa fie incluse in Cod.
Nivelul impozitului pe profit ar putea foarte bine sa faca subiectul unei legi cu articol unic (spre exemplu: “de maine, cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de X%”), lasand Codul Fiscal sa lamureasca ce este, nu cat este, profitul impozabil.
Nu ar avea ce sa caute in Codul Fiscal textele care definesc regimuri fiscale mai laxe (facilitatile fiscale) sau mai dure. Taxarea jocurilor de noroc, in egala masura cu scutirea de impozit pe profitul reinvestit, nu sunt subiecte de Cod Fiscal.
Cum nu sunt regimurile speciale aplicate R.A.P.P.S. sau Academiei Romane sau scutirile de care beneficiaza veteranii de razboi. Iar unele, precum nivelul impozitului pe o “cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic cu sau fara instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire”, (sic!) nu sunt nici macar subiect de lege. Si nici interminabilele mercuriale care sunt incluse in Cod.
Caci toate astea tin, in ultima analiza, de partea de politici fiscale a sistemului, politici care vin si pleaca in functie de contextul politic, social si economic fluctuant, motiv pentru care ar trebui sa faca obiectul unor legi speciale.
In timp ce partea de reguli a sistemului fiscal ar trebui, in mod ideal, sa fie perfect stabila.
Este de fapt singura solutie care ar conduce la evitarea reluarii maratonului legislativ al modificarilor si completarilor Codului Fiscal.
Caci nu de rescrierea acestuia era nevoie, ci de reforma intregului sistem fiscal. Iar fara asta nu ne ramane decat sa asteptam resemnati urmatoarea rescriere a Codului in 2025, atunci cand (pornit la drum in 2003 cu 298 si ajuns astazi la 503) va avea probabil peste 1.000 de articole.
18 septembrie, zf.ro: Statul din Europa unde nu se plătesc impozite pe venit şi unde rata şomajului este 0%. Francezii sunt singurele persoane taxate în acest paradis fiscal
În contexul crizelor economice şi a taxelor excesive percepute de majoritatea guvernelor lumii, există în Europa un stat care are ca principiu fiscal absenţa totală a taxelor pe venit pentru persoane fizice.
Lipsa impozitelor se aplică pentru rezidenţii de toate naţionalităţile, în afară de francezii care s-au mutat în Principat după anul 1957, care sunt obligaţi să plătească conform reglementărilor franceze pentru taxele pe venit.
Mulţi milionari ai Europei au fost atraşi de paradisul fiscal din Principat şi şi-au mutat averile în „refugiul” din Monaco.
Monaco are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume, de 153.177 de mii de dolari. Principatul are şi cea mai mică rată a şomajului din lume, de 0%, având peste 48.000 de muncitori care fac naveta din Franţa şi Italia în fiecare zi.
De asemenea, Monaco are cea mai mică rată a sărăciei şi cel mai mare număr de milionari şi miliardari pe cap de locuitor. În 2012, pentru al patrulea an consecutiv, Monaco a avut cea mai scumpă piaţă imobiliară, cu preţuri de peste 58.000 de dolari pe metrul pătrat.
Principala sursă de venit pentru Principat este turismul. Mulţi turişti sunt atraşi de cazinouri, punând în joc sume importante de bani.
18 septembrie, cuvantul-liber.ro: CUM VOM PLĂTI CONTRIBUŢIILE CONFORM NOULUI COD FISCAL?
În sfârşit s-a finalizat noul Cod fiscal. Pentru 2016, nu sunt prevăzute schimbări cu privire la plata contribuţiilor de asigurări de sănătate – CASS, pentru câştigurile din investiţii: dividende, dobânzi, titluri de valoare etc. Însă, rata efectivă de taxare va creşte din anul viitor, pentru activităţile independente la care contribuţia la pensie se va plăti obligatoriu. „Persoanele fizice autorizate (PFA) vor datora, din ianuarie 2016, şi contribuţii de asigurări sociale (CAS) de 10,5%, la venitul net efectiv realizat, plafonat la cinci salarii medii brute lunare, ori 12 luni. Prin urmare, PFA vor plăti, pe lângă impozitul de 16% şi CASS de 5,5% şi CAS de 10,5%, arată Eugen Ion, tax manager, Contexport. Doar din 2017, CASS se va plăti până la un plafon de cinci salarii medii brute lunare.
Astfel că: „Dividendele, dobânzile, câştigurile la bursă sau drepturile de autor vor fi scutite şi anul viitor de contribuţii de sănătate dacă existăşi alte surse, cum ar fi salariile. Atât contribuţiile de sănătate, cât şi cele de pensii vor deveni obligatorii pentru toate veniturile din 2017″.
Dacă în prima variantă a Codului fiscal votat de parlament se prevedea reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, după rediscutare şi revotare în Parlament, această reducere se va aplica de la 1 ianuarie 2017.
Aşa cum am mai arătat, legislaţia în vigoare se păstreazăşi în privinţa CASS datorată pentru veniturile din dreptul de autor.
„În 2016, nu vor achita CASS cei care, în afara veniturilor din dreptul de autor, au venituri din salarii, pensii şamd.
Din 2017, plata „CASS, plafonat la cinci salarii medii brute lunare, va deveni obligatorie pentru toate veniturile, indiferent dacă există contracte de muncă. Tot la dreptul de autor, trebuie menţionat că va creşte, din 2016, cota forfetară de cheltuieli la 40% de la 20%”, precizează Eugen Ion. O altă prevedere, stabilită în noul Cod fiscal, este că persoanele care nu au venituri şi care nu se încadrează la categoriile de persoane exceptate datorează, lunar, CASS. În prezent, legea prevede că obligaţia plăţii CASS este doar pentru a dobândi calitatea de asigurat. Din 2016, plata nu se va face doar dacă persoana vrea să devină asigurată, ci trebuie să se înregistreze fiscal în orice condiţii, iar baza de calcul va fi, ca şi acum, salariul minim pe economie.
Ca noutate la plata CAS, este că „Rata efectivă de taxare va creşte, însă, chiar din 2016, pentru activităţile independente. Persoanele fizice autorizate (PFA) vor datora, din ianuarie 2016, şi contribuţia de asigurări sociale (CAS) de 10,5% la venitul net efectiv realizat, plafonat la cinci salarii medii brute lunare. Prin urmare, PFA va plăti, pe lângă impozitul de 16% şi CASS de 5,5, şi CAS de 10,5%, explică Eugen Ion.
CASS este obligatorie, în 2016
Pentru cei care au venituri exclusiv din:
- Cedarea folosinţei bunurilor (chirii, arendă);
- Premii şi jocuri de noroc;
- Investiţii: Dividende, dobânzi, transferul titlurilor de valoare, altele decât titluri de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, titluri de participare la fondurile deschise, câştiguri din transferul drepturilor de proprietate a părţilor sociale, venituri din vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract, operaţiune de fiducie însemnând remuneraţia avocatului/ notarului pentru administrarea masei patrimoniale;
- Alte surse: Prime de asigurare suportate de persoana fizică independentă sau altă entitate fără relaţie generatoare de venituri, câştiguri de la societăţile de asigurare ca urmare a contractului de asigurare încheiat cu ocazia tragerilor de amotizare, diferenţa de preţ pentru bunuri, servicii, alte drepturi ale pensionarilor, foştilor salariaţi în baza contractelor de muncă sau a legilor speciale, onorarii din arbitraj comercial, vânzarea prin centrele de colectare a deşeurilor (metal, sticlă, hârtie) sau a bunurilor mobile dezmembrate în programe guvernamentale de tipul Rabla.
Pentru veniturile de mai sus nu se datorează CASS, dacă există şi venituri din:
- Salarii, venituri asimilate salariilor, pensii, indemnizaţii de şomaj;
- PFA cu statut să desfăşoare activitate economică;
- Întreprindere individuală;
- Profesii libere;
- Activităţi agricole;
- Contracte şi convenţii civile, contracte de agent;
- Activitate de expertiză contabilăşi tehnică, judiciarăşi extrajudiciară;
- Ajutor social, indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţie de creştere a copilului;
- Asocierea persoanelor fizice cu persoane juridice;
CASS nu este obligatorie pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală dacă există venituri din una (mai multe) dintre sursele de mai sus.
Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se datorează CASS, atât dacă există doar aceste venituri, cât şi dacă există venituri şi din alte surse (cum ar fi salarii, pensii etc.). Se datorează CASS dacă există doar aceste venituri sau aceste venituri şi drepturi de proprietate intelectuală.
(CASS este obligatorie, în 2016 – preluat din revista „Capital” din 14-20 septembrie)
18 septembrie, cursdeguvernare.ro: Andrei Rădulescu – BT: Deficit de cont curent de 3,1% în 2017: Relaxarea fiscală va stimula consumul “de importuri”
Noul Cod Fiscal ar putea duce la creşterea deficitului de cont curent până la 3,1% din PIB în 2017, este de părere Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, a treia cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor.
Economistul se aşteaptă, totodată, ca măsurile de relaxare fiscală ce ar urma să intre în vigoare în 2016, cum ar fi reducerea cotei TVA de la 24% la 20%, dar şi măsurile amânate pentru 2017, cum ar fi eliminarea accizelor suplimentare la carburanţi şi reducerea cotelor CAS, să determine o “scumpire” a banilor, respectiv să impulsioneze un nou ciclu de creştere a dobânzii cheie de politică monetară.
“Ca o reacţie la acest Cod Fiscal şi mai ales dacă se va implementa legea salarizării care prevede majorări salariale importante, BNR-ul va reacţiona şi va majora dobânda”, a declarat Andrei Rădulescu, la un seminar pe teme economice organizat de Finmedia.
Economistul anticipează o creştere a dobânzii de politică monetară de până la 3,5% în 2017 şi chiar mari repede de atât dacă vor creşte salariile din sectorul bugetar.
Totodată, deficitul de cont curent ar urma să ajungă anul acesta la 0,8% din PIB, BT anticipând o creştere de până la 2% în 2016, respectiv de 3,1% în 2017.
“Deficitul de cont curent ar putea creşte la 3% din PIB în 2017. Comerţul se află pe o pantă ascendentă şi, vedeţi – corelaţia cu dinamica importurilor. Cu cât va accelera mai mult comerţul, cu atât şi importurile vor accelera. O accelerare a exporturilor este dependentă de noi investiţii. Dacă vin noi companii la noi să deschidă fabrici şi să exporte 70-80% din producţie, evident că şi exporturile vor accelera”, a explicat economistul BT.
Andrei Rădulescu spune că deşi există semnale ale deteriorării balanţei comerciale, economia României este pe o pantă ascendetă, iar noul Cod Fiscal ar putea duce la creşterea investiţiilor productive cu 10%.
“În 2017, am putea asista, dacă factorii externi ne permit, la o creştere a investiţiilor cu 10% (a formării brute de capital fix, adică a valorii bunurilor durabile dobândite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie, n.r.)”, a arătat economistul BT.
Pe de altă parte, economistul a avertizat că e nevoie ca România să nu facă erori de politică economică, iar “cu noua lege a salarizării există riscul să ajungem în situaţia Ungariei”.
“Filmul României este unul pozitiv, dar trebuie să existe prudenţă în ceea ce priveşte măsurile care ar putea duce la o deraiere (…) Ungaria în 2004 când au obţinut paşaportul UE – primul lucru: noi vrem să ajungem cu salariile la nivelul Germaniei. Şi au pus la salarii până a venit criza. Când a venit criza, gâfâiau. Salariile din sectorul public constituie referinţă pentru salarizarea din economie, inclusiv pentru sectorul privat. Cu cât creşti mai abrupt costul cu forţa de muncă şi nu poţi să contrabalansezi cu inovaţie, cu şocuri de productivitate, cu atât vei gâfâi. Nu poate să există dezvoltare pe salarii minime, dar nu poţi să faci şocuri de genul acesta fără să ai o supapă de unde să scoţi”, a explicat Andrei Rădulescu, adăugând că o posibilă supapă ar putea fi reducerea drastică a evaziunii fiscale.
Economistul BT spune că spre sfârşitul deceniului, economia SUA şi cea mondială ar putea reintra într-un ciclu de descreştere.
18 septembrie, cursdeguvernare.ro: Gabriel Biriş: Noul Cod Fiscal nu încurajează investiţiile. Lista impozitelor pe capital
Noul Cod Fiscal nu încurajează investiţiile deoarece impune o serie de impozite pe capital, este de părere avocatul Gabriel Biriş.
“În opinia mea, niciun stat care vrea să atragă investiţii nu trebuie să impoziteze capitalul, nu trebuie să impoziteze investiţia: impozitezi profitul, câştigul, consumul, dar nu investiţia, nu capitalul investit în economie. Noi avem, din păcate, câteva exemple de impozite pe investiţii”, a declarat Gabriel Biriş la un seminar pe teme economice organizat de Finmedia.
Avocatul spune că o prevedere care descurajează investiţiile se referă la nerecunoaşterea inflaţiei la calculul amortizării fiscale. Totodată, impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice şi, de anul viitor, şi de persoanele fizice pentru spaţii comerciale este un alt exemplu de impozitare a capitalului.
“Care este baza de calcul al acestui impozit? Este valoarea de inventar. La o clădire nouă, valoarea de inventar este egală cu valoarea investiţiei, cât te-a costat clădirea. Valoarea investiţiei este direct proporţională cu calitatea clădirii. Deci noi nu impozităm mărimea clădirii, impozităm calitatea investiţiei.
Guvernul a schimbat metoda de calcul a impozitului pe clădiri datorat de persoaneje juridice. Practic s-a renunţat la calcularea impozitului bazat pe valoarea contabilă şi s-a luat în calcul valoarea de piaţă a clădirii, în cazul clădirilor noi – valoarea finală a lucrărilor de construcţii.
“În momentul în care ai un impozit care se aplică la capitalul investit de care depinde şi calitatea investiţiei, tu ce faci? Descurajezi calitatea. Acest impozit a împiedicat dezvoltările de ansambluri rezidenţiale de închiriat. În ţările din vest există dezvoltări imobiliare de apartamente care nu se vând, se închiriază. La noi, lucru acesta a fost imposibil pentru companii pentru că impozitul pe clădire era atât de mare că te scotea din piaţă”, a explicat avocatul.
O altă prevedere care descurajează investiţiile se referă la majorarea de până la 300% a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice care au mai mult de o clădire, o măsură care afectează, în opinia lui Gabriel Biriş, flexibilitatea forţei de muncă.
“De ce cumpără un om mai multe case? plan de investiţii. Investeşte ca să primească înapoi o chirie. Pentru unii este un plan de pensii. Noi ce facem? Supraimpozităm a doua, a treia clădire, adică supraimpozităm investiţia. Noi ca să dezvoltăm piaţa muncii avem nevoie şi de o anumită flexibilitate a forţei de muncă, iar flexibilitatea forţei de muncă fără un stoc de apartamente de închiriat nu ai cum să o faci”, a arătat avocatul.
De asemenea, taxa pe construcţii speciale, ce ar urma să fie eliminată din 2017, este un alt “impozit pe investiţii”, a punctat expertul în fiscalitate.
20 septembrie, agerpres.ro: Bonurile câștigătoare la extragerea Loteriei fiscale sunt cele din 5 august cu o valoare de 320 de lei
Bonurile fiscale emise în data de 5 august, cu o valoare de 320 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.
La această extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1 — 31 august 2015. Fondul total de premiere este de un milion de lei.
‘Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii’, menționează MFP într-un comunicat transmis AGERPRES.
Selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Prima, duminică 20 septembrie, când se extrage valoarea bonului câștigător și ziua în care a fost emis, iar a doua, în cazul în care numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, care constă într-o nouă extragere, pentru determinarea celor 100 de bonuri câștigătoare.
Regulamentul a fost modificat după ce, la extragerea din aprilie au fost aproape 18.000 de câștigători, iar premiul care a revenit fiecăruia a fost de doar 56 de lei.
Ministerul Finanțelor Publice a stabilit fondul de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale la un milion de lei pentru fiecare din extragerile lunare din perioada august-decembrie 2015, potrivit unui proiect de Ordin al ministrului Finanțelor postat pe site-ul instituției.
Extragerile se organizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
20 septembrie, zf.ro: OPINII PRIMITE LA REDACŢIE
Mihaela Mitroi, PwC România: Greierele sau furnica? E nevoie de amândoi pentru o creştere economică diversificată şi sustenabilă
După o vară tumultoasă, la capătul multor negocieri, dezbateri, calcule şi declaraţii, avem în sfârşit un nou Cod Fiscal. Este rodul a peste doi ani de muncă a specialiştilor fiscali din Ministerul de Finanţe şi din mediul de afaceri.
Orice s-ar spune despre actualul text, noul Cod Fiscal este în multe privinţe cu mult mai bun decât precedentul. Fie şi doar pentru faptul că lămureşte anumite chestiuni sau termeni de care practica fiscală românească s-a tot lovit în ultimii 10 ani. În plus, textul pune cap la cap toate modificările intervenite în decursul acestui deceniu, de când este în vigoare Codul Fiscal, adoptat în decembrie 2003. Fie şi pentru atâta lucru, noul Cod Fiscal este un mare câştig pentru mediul de afaceri.
De asemenea, noul Cod Fiscal oferă o perspectivă de relaxare fiscală în România, prin adoptarea unui calendar de reducere sau eliminare a unor impozite şi taxe, începând cu reducerea TVA la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi apoi eliminarea promisă a supra-accizei, a impozitului pe construcţii speciale şi reducerea impozitului pe dividende, care ar trebui să se producă din 2017.
Este poate pentru prima dată când avem anunţat un astfel de plan etapizat de relaxare fiscală ce pare credibil. După cum ştim, un rol important în economie îl joacă aşteptările consumatorilor şi agenţilor economici. Având în faţă perspectiva unei relaxări fiscale treptate, începând cu reducerea TVA, măsură ce va duce la încurajarea consumului, investitorii vor căpăta mai multă încredere să demareze noi proiecte, îndeosebi cele legate de evoluţia piaţei internă. De asemenea, consumatorii aflaţi într-o perioadă de deflaţie, creştere salarială reală, dobânzi bancare foarte scăzute şi reduceri de taxe, se vor simţi încurajaţi să achiziţioneze bunurile de folosinţă îndelungată sau să facă renovările locuinţelor pe care poate că le-au amânat în ultimii 6-7 ani. Aşa se face că, în absenţa unui eveniment extern cu puternic impact negativ, ar trebui ca în 2016 România să continue creşterea economică, pe fondul acestei relaxări fiscale şi a revenirii susţinute a consumului.
Nu pot însă să nu remarc faptul că viziunea fiscală a decidenţilor politici a favorizat câştigurile pe termen scurt prin reducerea TVA, ceea ce se va simţi imediat în buzunarul consumatorilor, în dauna variantelor cu bătaie mai lungă care vizau eliminarea unor taxe şi impozite ce inhibă investiţiile. Vedem că investiţiile în economia naţională, atât cele private, cât şi cele publice, au avut o dinamică negativă în ultimii doi ani. Politica fiscală ar fi putut fi folosită pentru a le impulsiona.
S-a demonstrat cu ocazia precedentelor măsuri curajoase de încurajare a economiei luate de autorităţi, aşa cum a fost reducerea CAS cu 5% în toamna trecută, pe care eu personal am susţinut-o dintotdeauna, că economia a reacţionat pozitiv. Nu doar că în 2015 nu ne-am confruntat cu o scădere a încasărilor bugetare, dar economia a creat şi aproape 100.000 de noi locuri de muncă, potrivit datelor Ministerului Muncii. Aceste noi locuri de muncă au însemnat totodată o creştere economică mai susţinută şi au compensat scăderea veniturilor bugetare prin reducerea CAS. Vorbim deci de un cerc virtuos.
Putem fi la fel de încrezători că măsurile fiscale de încurajare a investiţiilor (ca de exemplu eliminarea taxei pe construcţiile speciale, a supra-accizei şi reducerea impozitului pe dividende) ar avea de asemenea un impact pozitiv asupra economiei, iar pe termen mediu se vor traduce chiar în venituri bugetare mai ridicate.
Acesta este un moment foarte bun pentru ca România să ia acele măsuri fiscale care nu doar că pot dinamiza economia, dar îi pot imprima şi un nou model de creştere. Pentru a avea o creştere economică diversificată şi sustenabilă, ideal ar fi să stimulăm în aceeaşi măsură atât consumul cât şi investiţiile. Iar pentru aceasta trebuie o doză de curaj şi de încredere în economia naţională. Prin urmare, revenind la întrebarea din titlu, avem nevoie atât de greieri, cât şi de furnici.
