16 noiembrie, Capital.ro: Radu Timiş, despre numirea lui Cioloş: Sper ca noul guvernul va continua politicile de relaxare fiscală începute în mandatul lui Ponta

Oamenii de afaceri din industria cărnii din România se aşteaptă ca guvernul format de Cioloş va avea în vedere şi va continua politicile de relaxare fiscală începute în mandatul domnului Victor Ponta, cu atât mai mult cu cât acestea şi-au dovedit beneficiile imediate pentru economie şi mediul de afaceri românesc.

“În calitatea mea de antreprenor în România şi de preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), salut decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a nominaliza pentru funcţia de premier un profesionist cu experienţă şi rezultate dovedite, pe fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş”, a declarat Radu Timiş, preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

Acesta a mai spus : “Am speranţa că Guvernul format de domnul Cioloş va avea în vedere şi va continua politicile de relaxare fiscală începute în mandatul domnului Victor Ponta, cu atât mai mult cu cât acestea şi-au dovedit beneficiile imediate pentru economie şi mediul de afaceri românesc. Aş reaminti aici în special reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, măsură fiscală care a redus evaziunea fiscală, concurenţa neloială şi a condus la o scădere în lanţ a preţurilor şi la un acces mai ridicat al consumatorilor pentru produsele alimentare premium.

Atât eu personal, cât şi colegii din industria alimentară, cea a cărnii şi a preparatelor din carne, membrii ARC, ne dorim să fim parteneri ai noii echipe guvernamentale punând în continuare la dispoziţie expertiza noastră din acest sector şi informaţiile de care dispunem pentru a ajuta la luarea celor mai bune decizii cu impact pentru economia românească.

Personal, consider că restartarea mediului politic trebuie să coincidă cu o restartare a sistemului, că a venit momentul ca cele trei domenii in care domnul premier desemnat Cioloş are cea mai înaltă expertiză să fie reunite. Vorbesc despre agricultură, dezvoltare rurală şi industrie alimentară care, în toate statele civilizate, sunt coordonate de o unică structură a administraţiei centrale. Apreciez că trăim momentul oportun pentru a avea Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Dezvoltării Rurale, cu toate aceste trei componente care, împreună, concentrează 11% din ceea ce generos numim PIB-ul României.

Agricultura şi industria alimentară, ambele cu rădăcini puternice în dezvoltarea rurală sunt motorul economiei naţionale, cel cu care putem să ne câştigăm locul pe care îl merităm în Uniunea Europeană. Sunt motorul prin care putem asigura un viitor copiilor noştri, prin care vom putea plăti pensii, vom putea avea un sistem bugetar sănătos cu salarii corecte şi prin care vom putem realiza marile proiecte pe care ni le dorim, iar domnul premier Dacian Cioloş este omul potrivit la locul potrivit pentru a sprijini acest demers de care România are nevoie.”

18 noiembrie, profit.ro: Șeful ANAF are obiecții la proiectul de buget și reclamă venituri supraestimate cu 5-7 miliarde lei

Proiectul de buget care i-a fost prezentat premierului Dacian Cioloș de fosta guvernare impune Fiscului să colecteze anul viitor 195 miliarde lei, șeful ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, avizând documentul cu obiecții, pe motiv că estimarea de încasări nu ia în calcul impactul măsurilor de relaxare fiscală deja introduse și continuate anul viitor, și atenționând că veniturile care i-au fost cerute sunt supraestimate cu 5-7 miliarde lei.

Pentru anul viitor, fosta guvernare a calculat venituri totale de 227,3 miliarde lei, cu 9 miliarde lei mai puțin decât în acest an, pe fondul măsurilor de relaxare fiscală incluse în noul Cod Fiscal, din care 195 miliarde lei au fost puse în sarcina Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Surse ministeriale au declarat pentru Profit.ro că președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a avizat proiectul de buget, dar cu obiecția că “veniturile estimate au fost insuficient fundamentate și necorelate cu măsurile legislative”.

Conducerea ANAF apreciază că estimarea de venituri ia în calcul impactul măsurilor de relaxare fiscală aplicate începând cu anul viitor, precum reducerea TVA la 20%, dar nu ține cont și de impactul măsurilor aplicate din acest an și care vor fi resimțite și în 2016, precum TVA de 9% la alimente, neimpozitarea profitului reinvestit sau diminuarea “taxei pe stâlp”.

În aceste condiții, ANAF a calculat că veniturile care sunt programate pentru colectare au fost supraestimate cu 5-7 miliarde lei.

Poșta ar putea lua de la BERD un împrumut de 100 mil. euro pentru investiții în modernizarea activității companieiCITEȘTE ȘI Poșta ar putea lua de la BERD un împrumut de 100 mil. euro pentru investiții în modernizarea activității companiei

Profit. ro a relatat recent că ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, i-a prezentat prim-ministrului desemnat Dacian Cioloș o schiță de buget pentru anul viitor cu un deficit bugetar de 3% din PIB pe ESA și 2,9% din PIB pe cash, care include majorarea cu 10% a salariilor pentru bugetari, dar ridicând și planul de încasări impus ANAF pentru a crea spațiul necesar acestei majorări salariale.

 

19 noiembrie, postare pe blog: România cu 2 taxe: ce arată noile cifre ale Consiliului fiscal

Sursa:

https://logec.ro/romania-cu-2-taxe-ce-arata-noile-cifre-ale-consiliului-fiscal/

Voi continua să susțin că, la gradul de haos care domnește în administrația publică și la ineficiența impozitării (pentru stat), România se poate transforma rapid într-un paradis fiscal.

În prezent statul funcționează cu 4 mari impozite: impozitul pe venit, TVA, impozitul pe profit și CAS (da, este un impozit în sens economic). Am propus eliminarea ultimelor două astfel încât să rămânem doar cu impozitul pe venit și TVA. Ultimul raport al Consiliului fiscal arată clar meritul acestei propuneri. Pe baza datelor prezentate se poate spune că:

1. TVA se colectează în proporție de 52%. Extrem de mică. Cu această rată de colectare ANAF adună totuși la buget bani reprezentând 7,5% din PIB. Dacă am colecta perfect am aduna 14,5%, adică +7 p.p.
2. Indicele de eficiență al impozitului pe profit este 0,20, adică ridicol. Statul colectează din acest impozit doar 1,8% din PIB.
3. Indicele de eficiență al impozitului pe venit este bun, 0,87. Dacă am colecta perfect impozitul pe venit am aduna 4% din PIB, cu 0,5 p.p. mai mult decât în prezent.
4. Prin desființarea CAS statul ar pierde 8,5% din PIB.

Veți spune că este absurd să ne imaginăm guvernul poate colecta la perfecție taxele pe care le impune. Aveți dreptate. S-ar putea să crească eficiența colectării la nivelul Bulgariei (care are toate taxele mai mici ca noi) sau al Estoniei, dar nu la 100%. Într-adevăr. Am făcut această simplificare însă fiindcă îmi este mai ușor decât să iau în calcul efectul pozitiv în plan economic generat de transformarea României în paradis fiscal. Cu cât ar crește economia dacă ar dispărea impozitul pe profit și CAS? Greu de spus, probabil cu un ritm de tigru asiatic, ceea ce ar genera încasări mai mari la buget din toate celelalte taxe. Acest efect îl omit din analiză.

Așadar, prin reforma propusă statul ar renunța la 10,3% (din CAS și impozitul pe profit) dar ar aduna mai mult cu 7,5% din PIB (din TVA și impozitul pe venit). Rezultă un deficit de 2,8% din PIB. Aparent statul pierde mai mult decât câștigă, s-ar putea să ne sară în cap experții FMI.

Dar dispariția CAS ar merge la pachet cu reforma sistemului de pensii, din moment ce nu mai este nici un motiv ca salariații să fie susținuți de la buget după retragerea din câmpul muncii. Așadar, cheltuielile de asistență sociale ale statului, care în prezent se ridică la 10,5% din PIB, ar cunoaște o diminuare serioasă în timp, pe măsură ce cheltuielile cu pensiile se vor diminua, până la dispariția lor completă într-o perioadă de timp mai scurtă sau mai lungă, în funcție de decizia politică concretă privind reforma sistemului; dacă socotim că guvernul este dator să achite acest venit și celor care, astăzi, la aproximativ 25 de ani, apucă să se angajeze înainte de desființarea sistemului, atunci guvernul va avea ceva de plătit și peste 40 de ani; însă cuantumul plăților ar scădea accelerat, deoarece contribuțiile plătite deja de generațiile relativ tinere (25-40 de ani) nu ar justifica decât achitarea unei pensii mici la împlinirea vârstei de 65 de ani. Practic, ar rămâne în plată doar pensionarii actuali, iar generațiile următoare de pensionari ar primi o pensie mai mică, proporțională cu stagiul de cotizare (socotind că începând de acum încolo nu mai cotizează nimeni). România ar trece la un sistem privat de pensii, bazat pe acumulare, ceea ce ar spori economisirea și acumularea de capital și ar genera resurse financiare importante pentru investiții; în prezent acești bani sunt risipiți de stat.

Prin urmare, deficitul din reducerea abruptă a poverii fiscale ar fi balansat în timp și chiar întrecut de reducerea cheltuielilor cu pensiile. Pe termen lung, bugetul ar trece pe un excedent considerabil.

Lăsând la o parte reforma sistemului de pensii, care se impune de la sine și este mai mult decât binevenită, pierderea de venituri bugetare de 2,8% din PIB ar putea fi compensată cu ușurință de economisirea banului public. Cheltuielile publice sunt de circa 34% din PIB, iar Curtea de Conturi arată an de an nereguli serioase în acest domeniu, pe scurt, plăți ilegale. Reducerea corupției și debirocratizarea ar putea duce, doar ele, la economii bugetare care să acopere pierderea de venituri fiscale.

Această reformă este în mod clar fezabilă și teoretic extrem de productivă. Ce s-a întâmplat între timp, în anul 2015, susține cele afirmate aici. Anume, scăderea TVA a mers mână în mână cu creșterea încasărilor la buget, pe fondul creșterii economice și al reducerii evaziunii.

Problema schimbărilor fiscale înfăptuite în România este că sunt haotice. De ce să avem multe taxe pe care să le colectăm prost, când putem avea puține pe care să le colectăm bine? Pentru ce să reducem fiscalitatea câte puțin prin toate părțile (și la CAS, și la dividende, și la TVA) – păstrând așadar aparatul birocratic intact, ca și presiunea pe mediul de afaceri – când putem să simplificăm fiscalitatea? Asta exact sugerez aici: consolidare fiscală prin simplificare. La gradul de ineficiență din România, există spațiu suficient pentru a deveni paradis fiscal. Impactul asupra bugetului ar fi ușor de rezolvat. Efectul asupra bunăstării generale ar fi însă uriaș. De ce ratăm această oportunitate? Doar fiindcă politicienii nu vor schimbarea sistemului.

 

19 noiembrie, phalert.ro: PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA IMPOZITELE LOCALE PE 2016, DIN PARTEA PRIMĂRIEI CÂMPINA

COMUNICAT DE PRESA

Ref.: Precizări cu privire la taxele şi impozitele locale aferente anului fiscal 2016;

Faţă de ştirile apărute ȋn mass-media cu privire la nivelul impozitelor şi taxelor aplicabile ȋn Municipiul Câmpina ȋn anul 2016, dorim să aducem la cunoştinţa opiniei publice că propunerile făcute cu privire la impozitele şi taxele locale aplicabile ȋn anul 2016 ȋn Municipiul Câmpina nu aduc nici un fel de majorare faţă de anul 2015, ȋn afara celor rezultate din prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Majorările impuse de noul Cod Fiscal sunt localizate la nivel de impozit pe clădiri, impozit care prin aplicarea formulei de calcul conduce pentru două categorii de locuinţe: apartamente la bloc şi clădiri nerezidenţiale, unde se desfăşoară activităţi economice, la o creştere a cuantumului impozitelor.

Pentru apartamentele de la bloc, ȋn formula de calcul coeficientul de transformare a suprafeţei utile ȋn suprafaţă construită (inclusiv pereţii exteriori) a crescut de la 1,2 la 1,4 (cu o creştere de 20%), creştere care adaugată la majorarea valorii pe metru pătrat de suprafață construită de la 935 lei ȋn 2015 la 1.000 lei ȋn 2016.

Cotele de impozit aplicate pentru clădirile nerezidenţiale – persoane fizice – cu destinaţie economică, reevaluate sau nereevaluate, sunt cele prevăzute de Codul Fiscal. Creşterea ȋnregistrată la clădirile nerezidenţiale folosite pentru activităţi economice, nereevaluate, prin aplicarea cotei de impozit de 2% prevăzută de Codul Fiscal art. 458 alin. 4 ca şi cotă unică de impozitare se aplică din 2016 la valoarea impozabilă, prevăzută de art. 457 din Codul Fiscal.

Într-adevăr, impozitul pentru acest gen de clădiri este majorat substanţial, dar este datorat prevederilor noului Cod Fiscal, care prin modificările aduse vizează ȋn primul rând determinarea persoanelor fizice, care deţin aceste clădiri ȋn care se desfăsoară activităţi economice, ca la fiecare 5 ani să realizeze reevalurea clădirii, punând punct unor practici economice evazioniste. Altfel spus, reevaluarea clădirii este la ȋndemâna fiecărui contribuabil care nu doreşte plata unui impozit majorat substanţial de legiuitor cu un anumit scop justificat economic.

Faptul că prin prevederile Codului Fiscal s-a aplicat impozitul pentru clădirile nerezidenţiale folosite pentru activităţi economice nereevaluate, acest lucru putem spune că s-a compensat – fie şi parţial – prin prevederea aceluiaşi Cod Fiscal, de renunţare la impozitarea suplimentară pentru persoanele fizice ce au ȋn proprietate două sau mai multe clădiri (cu cote de impozitare suplimentare cuprinse ȋntre 65% şi 300%).

Considerăm faptul că, sub incidenţa acestor noi prevederi fiscale intră un număr redus de persoane fizice care deţin clădiri nerezindenţiale folosite pentru activităţi economice, drept urmare nu se poate afirma că municipiul Câmpina a aprobat o fiscalitate exagerată la determinarea impozitului pe clădiri pentru anul 2016, alta decât cea impusă de litera legii.

Reevaluând situația impozitelor pe categorii și observând aceste creșteri impuse de Codul fiscal, pentru anul 2016 față de 2015, avem în vedere propunerea de modificare a impozitelor pe anul 2016 în sensul ajustării unor cote de impozitare pentru calculul pe clădiri.

PRIMAR,

Ing. Tiseanu Horia Laurenţiu

Director economic,

Ec. Ecaterinescu Gheorghe

20 noiembrie, monitorulexpres.ro: Veste bună de la ANAF

 Restanţierii la plata taxelor pot cere anularea penalităţilor

Persoanele fizice şi firmele vor putea solicita Fiscului şi direcţiilor de specialitate din Finanţe care stabilesc obligaţii de plată, printr-o cerere scrisă, să li se amîne sau anuleze plata penalităţilor de întîrziere şi dobînzilor aferente datoriilor la bugetul de stat de pînă la 30 septembrie. Guvernul a aprobat prin Ordonanţa nr. 44/2015 posibilitatea de anulare a penalităţilor de întîrziere, precum şi a unei cote de 54,2% din dobînzi pentru toţi contribuabilii persoane fizice, persoane juridice sau alte entităţi fără personalitate juridică care datorează obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, fără nicio discriminare, dacă îndeplinesc condiţiile impuse de lege.

Condiţiile în care se acordă scutirea

Adoptarea acestor măsuri a avut ca scop, în principal, creşterea economică prin sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate şi care nu au fost în măsură să acceseze o eşalonare la plata obligaţiilor fiscale restante. Astfel, persoanele fizice şi firmele care aveau la 30 septembrie datorii la bugetul de stat vor fi scutite de penalităţile de întîrziere dacă achită obligaţiile principale de plată pînă la 31 martie 2016. Totodată, acestea vor beneficia de amînarea la plată a obligaţiilor de plată accesorii, pînă la data soluţionării cererii de anulare a accesoriilor sau, în cazul în care nu se depune cererea de anulare a accesoriilor, pînă la 30 iunie 2016 inclusiv, pentru contribuabilii care notifică Fiscul. În categoria obligaţiilor de plată accesorii vizate intră penalităţile de întîrziere, o cotă de 54,2% din dobînzi şi o cotă de 77,1% din majorările de întîrziere datorate de contribuabili pînă la data intrării în vigoare a unei legi din 2011 care modifica şi completa o ordonanţă privind Codul de procedură fiscală.

Facilităţile fiscale se acordă de ANAF

Facilităţile se aplică obligaţiilor de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, celor principale declarate suplimentar de contribuabil prin declaraţie rectificativă prin care se corectează obligaţiile fiscale principale cu scadenţe anterioare datei de 30 septembrie 2015, inclusiv. Totodată, sînt valabile pentru obligaţiile de plată principale cu termene de plată pînă la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi stinse pînă la această dată şi celor principale cuprinse în decizii de impunere emise urmare unei inspecţii fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Prevederile sînt aplicabile şi obligaţiilor de plată reprezentînd TVA cu scadenţe de pînă la 30 septembrie şi care rezultă din înscrierea în rîndurile de regularizări din decontul de TVA a taxei colectate prin care se corectează taxa pe valoarea adăugată cu scadenţe înainte de 30 septembrie. Facilităţile fiscale se acordă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele fiscale subordonate, pentru obligaţiile de plată administrate de aceasta, şi de către direcţiile de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, pentru obligaţiile stabilite de acestea şi care se transmit spre recuperare Fiscului. Obligaţiile de plată administrate de ANAF includ drepturile vamale transmise organului fiscal competent de Autoritatea Vamală, în vederea recuperării, precum şi creanţele bugetare transmise spre recuperare de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Termen pentru notificare

Pentru a beneficia de amînarea la plată a accesoriilor, contribuabilii trebuie să depună la registratura ANAF sau a direcţiilor din MFP o notificare sau să o trimită prin poştă cu scrisoare recomandată şi cu confirmare de primire. Aceasta se soluţionează în cel mult cinci zile lucrătoare de la data înregistrării, prin emiterea unei decizii de amînare la plată a obligaţiilor de plată accesorii. În notificare, contribuabilul trebuie să specifice denumirea/numele şi prenumele acestuia, a/ale reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului, dacă este cazul, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, numărul de telefon/fax al acestora, adresa de e-mail, inclusiv datele de identificare pentru sediile secundare înregistrate fiscal, obiectul notificării, respectiv intenţia de a beneficia de anularea obligaţiilor de plată accesorii, data şi semnătura. În baza notificării, organul fiscal competent emite şi comunică contribuabilului decizia de amînare la plată a obligaţiilor de plată accesorii, dar şi instituţiilor de credit la care debitorul are deschise conturile bancare şi/sau terţilor popriţi care deţin/datorează sume de bani debitorului, adresa de sistare temporară, totală sau parţială, a executării silite prin poprire. Pentru obligaţiile de plată accesorii cu amînare la plată nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită şi nu se efectuează stingerea pînă la data soluţionării cererii de anulare a accesoriilor sau pînă la 30 iunie 2016 inclusiv, în cazul în care nu se depune această cerere. Dacă contribuabilul nu depune cererea de anulare a accesoriilor pînă la 30 iunie 2016, organul fiscal competent emite şi comunică decizia de pierdere a valabilităţii amînării la plată a obligaţiilor de plată accesorii.

Pentru a beneficia de facilităţile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, contribuabilul poate depune fie o singură cerere pentru toate facilităţile, fie cîte o cerere pentru fiecare facilitate. Contribuabilii care se află în procedura de executare silită trebuie să notifice organul fiscal pentru a beneficia de anularea obligaţiilor fiscale accesorii. Şi cei care au un program de eşalonare de plată pot beneficia de anularea obligaţiilor de plată accesorii, prin depunerea unei cereri la ANAF sau direcţiile de specialitate din Finanţe.

20 noiembrie, bihon.ro: Au votat creşterea fiscalităţii

Consilierii locali au aprobat, joi, modificarea fiscalităţii orădene începând cu anul viitor. Trecută prin mai multe dezbateri publice, varianta executivului a ajuns în plen cu modificări mici. Edilii nu sunt dispuşi să renunţe la surse de bani, chiar dacă Codul Fiscal le-ar permite să aprobe uşurarea sarcinii fiscale în unele situaţii.

O noutate care-i priveşte pe toţi proprietarii de imobile este că acestea vor fi considerate în funcţie de suprafaţa construită şi nu după cea utilă, cum era până acum. Normele de aplicare vor lămuri cum se impozitează spaţiile locative care figurează ca sedii de firme. Din 2016 se aplică şi supraimpozitatea proprietăţilor degradate.

Aleşii PSD au intervenit de la începutul şedinţei prin Bonchiş Ioan, pentru a-şi evidenţia punctul de vedere: „acest proiect nu vine în întâmpinarea dorinţelor orădenilor şi ale agenţilor economici, PSD nu îl va vota”.

Colegul Adiran Stângă a şi cerut executivului reducerea cotei referitoare la imobilele agenţilor economici: „Codul prevede o cotă cuprinsă între 0,08 şi 0.02 ori la noi e propusă 0,2”.

„Cota propusă e cu 50% peste cea din Cod iar această majorare e permisă de lege”, i-a răspuns Nadia Haş, şefa Direcţiei Economice. Şi păstrarea unui plus de 50% pe proprietăţile multiple, cu excepţia celei de domiciliu e tot o decizie proprie a administraţiei locale.

 

20 noiembrie, agerpres.ro: Loteria bonurilor fiscale aferentă lunii octombrie are loc duminică

Loteria bonurilor fiscale aferentă lunii octombrie este programată pentru duminică, 22 noiembrie, fondul de premiere pentru extragerea lunară fiind de un milion de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor Publice.

La extragerea de duminică vor fi declarate câștigătoare bonurile fiscale emise în perioada 1-31 octombrie 2015. Din fondul de premiere pentru extragerea lunară, de un milion de lei, vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Potrivit MFP, selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică, 22 noiembrie, va fi organizată prima etapă de selecție care va consta în extragerea din urne a bilelor care vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câștigătoare.

Extragerea va fi organizată în studioul TV al Loteriei Române, începând cu ora 17,00, evenimentul fiind public și poate fi transmis, în direct, de toate televiziunile interesate, prin preluarea semnalului audio-video.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-urile MFP, Agenției Naționale de Administrare Fiscală /ANAF/ și Loteriei Române pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

Un bon fiscal este considerat câștigător doar dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul și seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data și ora emiterii, precum și numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câștigătoare în prima etapă de selecție, va elibera o copie a acestora cu mențiunea “conform cu originalul’, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

Extragerea va fi realizată cu urnele și bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Totodată, aceasta va fi supravegheată de o comisie de tragere formată din câte un reprezentant al MFP, ANAF și CNLR, iar bilele și urnele vor fi verificate în prezența comisiei înainte de tragere.

După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câștigătoare, în cea de-a doua extragere organizată dacă va fi cazul, acestea vor fi centralizate și transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticității bonurilor fiscale câștigătoare de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

Conform ministerului de resort, pentru extragerea din data de 20 septembrie, în termenul de 30 de zile au fost depuse 35 cereri de revendicare. Totodată, pentru extragerea organizată în data de 18 octombrie au fost depuse 26 cereri de revendicare a premiilor până la data de 18 noiembrie.

22 noiembrie, agerpres.ro: Bonurile câștigătoare la extragerea Loteriei fiscale sunt cele din 11 octombrie, cu o valoare de 772 de lei

Bonurile fiscale emise în data de 11 octombrie, cu o valoare de 772 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.

La această extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1 — 31 octombrie 2015. Din fondul de premiere pentru extragerea lunară, de un milion de lei, vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică, 22 noiembrie, a fost organizată prima etapă de selecție, care a constat în extragerea din urne a bilelor care vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câștigătoare.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. În cazul în care nu există câștigători, fondul de premiere va fi reportat.

Pe 27 decembrie 2015, va avea loc o extragere ocazională, organizată suplimentar.

Ministerul Finanțelor Publice a stabilit fondul de premiere pentru Loteria bonurilor fiscale la un milion de lei pentru fiecare din extragerile lunare din perioada august-decembrie 2015.

Extragerile se organizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

22 noiembrie, adevarul.ro: Creşele vor fi scutite de plata TVA începând din 2016

Creşele vor beneficia de scutirea de TVA pentru prestări de servicii şi livrări de bunuri legate de protecţia socială Creşele de stat şi cele private au fost adăugate pe lista entităţilor recunoscute ca având caracter social şi vor avea operaţiunile scutite de TVA, începând cu 1 ianuarie 2016, potrivit proiectului de norme ale noului Cod Fiscal, obţinut de Profit.ro. Astfel, sunt scutite de TVA prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social, scrie Profit.ro.    Aceste entităţi sunt, acum, potrivit normelor în vigoare, căminele de bătrâni şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupaţională, centrele de plasament autorizate să desfăşoare activităţi de asistenţă socială. Proiectul de norme adaugă pe listă, din 2016, creşele care sunt înfiinţate în baza Legii 263/2007.

22 noiembrie, cursdeguvernare.ro: ANAF pregătește o nouă cheltuială pentru companiile mici: întocmirea anuală a dosarului prețurilor de trasfer

Gelu Ștefan Diaconu – Președintele ANAF

Un proiect de Ordin al președintelui ANAF ar putea avea un impact semnificativ îndeosebi asupra companiilor mici. E vorba de obligativitatea întocmirii anuale a dosarului prețurilor de transfer, în cazul companiilor care au contracte cu firme afiliate.

Potrivit proiectului de Ordin, intrat în posesia cursdeguvernare.ro, toate companiile care au cifre de afaceri anuale începând de la50.000 de euro în servicii, și începând de la 100.000 de europentru producție, vor fi obligate să-și întocmească anual dosarele prețurilor de transfer – adică dosare care să ateste în ce măsură prețurile din contractele cu firmele afiliate sunt sau nu conforme cu prețurile pieței.

În prezent, reglementările prevăd că aceste companii sunt obligate să-și întocmească dosarul prețurilor de transfer doar la cererea ANAF, eventual în cazul unor controale ale Fiscului.

Consecințe

Dacă acest Ordin va intra în vigoare, multe din companiile mici care fac afaceri cu firme afiliate și-ar vedea afectate serios cifrele bugetelor anuale: întocmirea unui asemenea dosar costă câteva mii de euro – în cel mai bun caz (mergând până la zeci de mi sau, în cazul companiilor foarte mari, la sute de mii de euro).

La valoarea minimă a cifrei de afaceri prevăzută de proiectul de Ordin, pentru multe din companiile vizate asta ar însemna procente bune din cifra de afaceri și anularea marjelor de profit, dacă nu chiar împingerea companiilor în pierdere și, implicit, desființarea lor. Acest proiect de Ordin pare să și urmărească asta, dacă se evaluează cifrele în mod realist. 

În plus, multe din companiile vizate au prețuri corespunzătoare cu cele din piață, astfel că intocmirea anuală a dosarelor prețurilor de transfer ar fi o încercare a companiei de a dovedi Fiscului că ele lucrează corect, demers care costă companie mii sau zeci de mii bune de euro: se pleacă, adică, de la prezumția de ilegalitate.

Dosarele prețurilor de transfer vizează, în prezent, îndeosebi companiile mari – corporațiile străine care importă scump de la companii afiliate externe și exportă ieftin către entități comerciale afiliate. Este o formă a statului de-a se proteja de manipularea marjelor de profit prin forțarea prețurilor mai sus sau mai jos de piață. Efectele acestui fenomen se văd în cifrele la nivelul economiei: cu 60% cifră totală de afaceri, companiile străine produc doar 40% din valoarea adăugată din economie.

Obligativitatea dosarelor anuale (și nu doar la controalele Fiscului, ca acum) și pentru companiile mici, poate produce, însă, alte fenomene, nocive în sens invers.

O (nouă) formă de intervenție în piață ?

Primele vizate sunt firmele care fac parte din grupuri de companii, sau companiile care lucrează cu servicii externalizate și la care sunt asociați/acționari afiliați.

În cazul acestor companii, guvernele sau Parlamentul Nu au elaborat, în ciuda promisiunile vechi de peste 10 ani, o Lege a holdingului, care ar rezolva raporturile comerciale și impozitarea acestora între companii afiliate.

În cazul companiilor mici (cu cifre de afaceri pornind de la 50-100 de mii de euro – la care face vorbire proiectul de Ordin), măsura pare să producă un alt fel de consecințe.Obligativitatea întocmirii anuale a dosarelor (chiar și atunci când nu e nevoie) seamănă cu descurajarea PFA-urilor și PFI-urilor – care au fost impozitate suplimentar în noul Cod Fiscal.

În privința atenției de care s-au bucurat PFA-urile și PFI-urile s-a pronunțat în urmă cu 3 săptămâni chiar Consiliul Concurenței care, prin vocea președintelui său, Bogdan Chirițoiu, accentua, la un eveniment privind concurența în România, reglementările care duc la închiderea unor companii și la intervenția administrației în piață prin aceste reglementări (detaliile la care se referă Bogdan Chirițoiu .

Ce spun vocile pieței

Voci din piața consultanței fiscale, care au solicitat anonimatul, au prezentat pentrucursdeguvernare.ro poziții divergente în privința măsurii, însă toate au fost de acord că includerea companiilor mici și foarte mici sub incidența acestui ordin este lipsită de rost pentru Fisc, și este o afacere doar pentru companiile de consultanță care se ocupă cu întocmirea dosarelor de prețuri de transfer.

Alte voci susțin că Proiectul de Ordin are totuși avantajul de-a fi mai limpede decât cel după care Fiscul a privit lucrurile în ultimii 7 ani (Ordinul 222 din 2008).

De altfel, proiectul a fost trimis unor reprezentanți din diferite industrii, însă reacția lor nu este dintre cele mai relevante. Aceste sectoare din piață sunt reprezentate de companii mari (un număr foarte mic) reprezentate de un număr și mai mic (câteva zeci) de oameni de afaceri care, de obicei, negociază cu guvernele.

Niciuna din marile companii consultate nu vede o problemă care vizează IMM-urile. Iar IMM-urile (care asigură 65% din locurile de muncă din economie), ca de obicei, lipsesc din această consultare.