19 octombrie, wall-street.ro: Coface: Reducerea evaziunii fiscale va influenta pozitiv economia Romaniei
O imbunatatire a situatiei economiei Romaniei va depinde si de reducerea evaziunii fiscale care este legata de economia subterana, estimata la 30% din PIB si de o gestionare mai buna a companiilor de stat, de multe ori generatoare de pierderi, potrivit unei analize a agentiei de rating Coface.
In 2014, s-a inregistat si o scadere a insolventelor, cu 27,9%, fata de 2013. Cu toate acestea, rata insolventelor din Romania, de 4,5%, ramane cea mai mare din regiunea Europei Centrale si de Est. Media insolventelor in aceasta regiune este de 1,1%.
Politicile de sprijin vor sustine cresterea economica
In 2015, cererea interna va fi stimulata de relaxarea politicii fiscale ca urmare a reducerii contributiilor sociale, a reducerii TVA, de la 24% la 9% la produsele alimentare in Iunie 2015 si de o reevaluare a pensiilor si a salariilor din sectorul public. Rata de consum va fi impulsionata de veniturile din sectoarele private, de gospodariile care, desi au venituri mici, vor beneficia de programe de asistare, arata analistii Coface.
Totusi, in ciuda performantei mai bune a sectoarelor dependente de consum, companiile din sectorul retail sunt printre cele mai afectate de insolvente in 2015. Astfel, ponderea acestora in totalul falimentelor este de 23%. De remarcat este faptul ca acest procent este si un rezultat al numarului mare de unitati care vand cu amanuntul in structura de ansamblu a companiilor romanesti. Sectorul de business din Romania, la fel ca industria de retail, sufera din cauza termenelor lungi de plata a facturilor, de pana la 90 de zile.
In ceea ce priveste sectorul de bancar, este de notat ca BNR va pastra politica ratei dobanzii la un nivel scazut, la 1,75% in Mai 2015, in timp ce inflatia va ramane sub nivelul-tinta de 2,5%, ceea ce ar putea reduce si mai mult rata rezervelor obligatorii pentru credit. In acest context, reducerea continua a datoriei in valuta (mai mult de jumatate dintre creditele restante sunt in valuta) a jucatorilor economici ar trebui sa se incheie printr-o compensare a cresterii datoriei exprimate in lei, mai spun analistii agentiei de rating Coface.
Bancile locale, care sunt in proportie de 90% filiale ale bancilor austriece, franceze, grecesti, olandeze, vor continua sa isi ramburseze datoriile catre companiile mama, in acelasi timp crescandu-si si depozitele interne. Totodata, investitiile in sectorul public vor continua sa fie destul de scazute, din cauza complicatiilor birocratice pentru accesarea fondurilor europene disponibile si a lipsei unei structuri locale adecvate.
Totusi, vor creste intr-un ritm moderat exporturile de lemn, cereale, culturi oleaginoase, fertilizatori, metale, medicamente, masini, imbracaminte. In topul statelor din care Romania realizeaza importuri sunt tarile EU 27. Astfel, in 2014, valoarea importurilor a crescut la 44.103 mil. euro, de la 41.867 mil. euro in 2013. In acelasi timp, exporturile catre tarile EU 27 au crescut la 37.305 mil. euro in 2014, de la 34.508 mil. euro in 2013.
20 octombrie, gandul.info: Tu ştii ce mai fac taxele tale? Ce face, cu adevărat, statul cu banii tăi
Anul trecut statul a avut încasări total de aproape 214 miliarde de lei, respectiv circa 48 de miliarde de euro, echivalentul a 2.400 de euro, în medie, pentru fiecare locuitor (sunt incluse şi veniturile din fonduri europene, respectiv sumele decontate de Comisia Europeană) care face parte din populaţia rezidentă (date INS pe 2014). Cele mai importante surse de venit, ca pondere în total, sunt taxele, impozitele, accizele şi contribuţiile sociale. Veniturile fiscale (TVA, acciză, impozitul pe venit, pe profit, etc.) au reprezentat 58,4% din totalul veniturilor statului anul trecut, contribuţiile de asigurări au reprezentat 26,9%, iar veniturile nefiscale (formate în special din amenzi şi redevenţe) alte opt puncte procentuale.
Bottom of Form
La capitolul cheltuieli, cele mai mari sunt cele legate de asistenţa socială (aproape majoritar este vorba despre sistemul de pensii de stat) respectiv 31,5% din total (16,1 miliarde de euro), urmate de salariile personalului bugetar, cu 22% din total (11,3 miliarde de euro), de cele cu bunurile şi serviciile, cu 17,5% din total (8,9 miliarde de euro – aici sunt incluse de la carburanţii pentru parcurile auto ale instituţiilor de stat până la medicamente) şi cheltuielile de capital, cu 7,6% din total (3,4 miliarde de euro – cheltuieli care reprezintă investiţiile făcute efectiv din banii statului, deci fără a le include pe cele din fondurile europene).
Dacă în cazul TVA, al accizelor şi al impozitului pe venit, de exemplu, destinaţia banilor este una “generală”, în sensul în care ele nu sunt încasate pentru un anumit tip de cheltuieli, situaţia diferă la contribuţii (cele de asigurări sociale de stat merg în bugetul de pensii de stat, cele sociale de sănătate merg la Sănătate etc. ).
Sunt însă şi cazuri în care statul încasează o anumită taxă cu un motiv care se dovedeşte a fi, parţial, sau integral, fals sau pentru cheltuieli lipsite de transparenţă pentru care oficialii statului nu pot demonstra “drumul banului” din buzunarul celui care plăteşte până în contul pentru care a fost încasat.
gândul vă prezintă cinci astfel de taxe, încasate la nivel naţional pentru un scop anume şi felul în care se regăsesc ele, cu adevărat, pe partea de cheltuieli, fie ca sumă fie ca transparenţă a cheltuirii banului public:
Supracciza – greşeala recunoscută a guvernului Ponta. Introdusă de Guvernul Ponta de la 1 aprilie anul trecut, supraaciza pe carburanţi ar fi urmat să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat pe care guvernanţi să le redirecţioneze către investiţiile în infrastructură, fie la nivel naţional (prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – CNADNR), fie la nivel local. Iniţial se estimau venituri suplimentare de circa jumătate de miliard de euro, care, ulterior, s-au dovedit a fi mai aproape de valoarea de 350 de milioane de euro pe an.
În condiţiile în care anul trecut autorităţile din România, centrale şi locale, au avut cheltuieli pentru investiţii (cheltuieli de capital, care se referă doar la investiţiile din banii statului, fără a lua în calcul fondurile europene) cu 700 de milioane de lei mai mici decât în anul precedent şi cu 883 de milioane de lei sub cât era programat, prin bugetul pe 2014, efectul supraaccizei a fost zero în infrastructură, banii fiind redirecţionaţi către alte tipuri de cheltuieli. Acest lucru a fost confirmat, în luna mai a acestui an, chiar de către premierul României, cel care a introdus-o: “Nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reuşit să deblocăm procedurile şi să investim efectiv banii. Ne-a ajutat la un spaţiu fiscal. Ca să poţi să începi o procedură, trebuie să arăţi că ai banii, altfel Comisia Europeană şi FMI ne spunea foarte clar: taie, nu poţi să pui atât la CNADNR”.
Rovinieta, taxa care a ajutat CNADNR să facă profit record. Spre diferenţă de supraacciza la carburanţi, care se “varsă” în bugetul de stat alături de alte taxe şi impozite, rovinieta reprezintă, prin lege, un venit propriu CNADNR, compania de stat care ar trebui să se ocupe de sistemul de drumuri naţionale şi de autostrăzile din România. Anul trecut CNADNR a avut venituri de circa 240 de milioane de euro din rovinietă şi din taxa de pod de la Feteşti.
Din bugetul total al CNADNR rovinieta reprezintă circa 20% din venituri, diferenţa fiind asigurată prin subvenţii de la bugetul de stat. Cea mai ieftină rovinietă costă 13,27 lei pentru un autoturism şi este valabilă şapte zile. Cea mai scumpă costă 5.354 de lei şi este aplicată în cazul vehiculelor de transport de marfă de peste 12 tone cu minimum patru axe şi este valabilă un an.
La finele anului trecut România avea o reţea de autostrăzi de 683 de kilometri (în creştere cu 6,1% faţă de anul precedent, respectiv cu 39 de kilometri) şi în continuare există 15 kilometri de drum naţional (deci pentru care este nevoie de rovinietă pentru a-l parcurge) care este de pământ, fără niciun fel de îmbrăcăminte rutieră. Cei 15 kilometri sunt pe DN 5A Mironeşti-Izvoarele, judeţul Giurgiu, DN 2N Bogza-Mărtineşti, judeţul Vrancea şi DN 24C, judeţul Botoşani.
De precizat că în ciuda situaţiei infrastructurii rutiere naţionale, CNADNR a reuşit anul trecut “performanţa” de a se clasa pe locul 10 al celor mai profitabile companii din România, respectiv nu a fost în stare să cheltuiască aproximativ 430 de milioane de lei din veniturile încasate (atât rovinietă cât şi din subvenţiile de la bugetul de stat), respectiv circa 96 de milioane de euro,conform topului alcătuit de către Ziarul Financiar.
CNADNR a reuşit, de asemenea, recent, performanţa de a scădea, pentru prima dată, numărul de kilometri de autostradă deschişi circulaţiei, prin ordinul de demolare a circa 200 de metri pe lotul III al autostrăzii Sibiu – Orăştie, în zona kilometrului 60, porţiune deschisă traficului de ministrul Transporturilor de atunci, Ioan Rus, cu două zile înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale, în prezenţa premierului Victor Ponta, care a pierdut ulterior alegerile în faţa lui Klaus Iohannis.
Circa 20% din timbrul de mediu este cheltuit pentru rambursarea “taxei de primă înmatriculare” încasată ilegal. Introdusă de guvernul Tăriceanu în 2006, cu aplicare de la începutul lui 2007, taxa specială de primă înmatriculare a fost obiectul a foarte multe modificări, România intrând inclusiv în conflict cu Comisia Europeană pentru că o percepea, la un moment dat, doar maşinilor importate.
În urma aplicării ilegale, sute de mii de persoane au acum dreptul să solicite restituirea unei părţi din taxa plătită în perioada 2007 – 2013, în funcţie de bugetul către care s-a efectuat plata iniţială, respectiv către bugetul de stat sau către bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
Încasările din actualul timbru de mediu se constituie venituri directe la AFM şi reprezintă circa 70% din veniturile totale. În 2014, circa 20% din valoarea timbrului de mediu încasat a fost cheltuită pe returnarea taxelor încasate ilegal de către stat până acum, respectiv circa 150 de milioane de lei (estimare gândul pe baza încasărilor pe primele 10 luni de anul trecut) dintr-un total de 713 milioane de lei. Returnarea cuantumului încasat ilegal de către stat până acum reprezintă a treia cea mai mare cheltuială a AFM, după proiectele legate de “protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare”, 170 de milioane de lei şi de “programul Rabla”, de reînoire a parcului auto, pentru care AFM a cheltuit 141 de milioane de lei anul trecut, conform raportului oficial al instituţiei. Puteţi calcula valoarea timbrului de mediu pe ProMotor.
Taxa pe viciu din care se finanţează orice decid şefii din Sănătate. Introdusă în 2006, de guvernul Tăriceanu, pentru a suplimenta veniturile bugetului Sănătăţii, taxa pe viciu (în valoare de 20 de eurocenţi pentru fiecare pachet de ţigări şi de 200 de euro pentru fiecare hectolitru de alcool rafinat – la momentul introducerii ei) a fost anunţată ca0 o soluţie pentru finanţarea programelor naţionale de combatere a fumatului şi alcoolismului precum şi a celor legate de prevenirea şi tratarea bolilor provocate de acestea. În ultimii ani, cu foarte puţine excepţii, transparenţa privind încasările dar şi cheltuirea banilor din această taxă a avut un grad de transparenţă care a tins spre zero. Printre excepţii se numără declaraţia oficialilor de la Ministerul Sănătăţii, pentru Mediafax, conform cărora veniturile din această taxă sunt de circa 1,3 miliarde de lei, respectiv de aproape 300 de milioane de euro, pe an, suma totală încasată din 2007 până în 2013 fiind de circa 7,5 miliarde de lei.
Când vine vorba despre cheltuieli, respectiv despre destinaţia acestor fonduri, oficialii Sănătăţii au declarat pentru sursa citată că “Beneficiarii sumelor colectate din taxa pe viciu au fost unităţile sanitare din subprdinea MS, precum şi cele din reţeaua administraţiei publice locale. Banii au fost alocaţi, printre altele, pentru programele naţionale de tratament privind bolile transmisibile şi netransmisibile (HIV/SIDA, TBC, boli cardiovasculare, oncologice, neurologice, diabet zaharat, hemofilie, talasemie, boli rare). Totodată, din sumele primite de MS din taxa de viciu s-au făcut cheltuieli pentru achiziţia de ambulanţe”.
Conform datelor oficiale ale Ministerului Sănătăţii, bugetele alocate pentru programele naţionale de sănătate (de la cele de vaccinare la cele de oncologie) totalizează suma de 4.579.860.000 lei, respectiv peste un miliard de euro. Cel mai mare buget pentru programele naţionale de Sănătate îl are Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS – în special datorită desfăşurării programelor naţionale de oncologie), de 3,75 miliarde de lei, diferenţa de 830 de milioane de lei până la total fiind bugetul destinat acestor programe de către Ministerul Sănătăţii.
Taxa TV, principala sursă de venit a unei instituţii falimentare. Anul trecut Televiziunea Română (TVR) a încasat circa 72,5 milioane de euro în contul taxei TV, de patru lei pentru persoanele fizice şi care poate urca până la 50 de lei pe lună în cazul persoanelor juridice cu sediul în România, respectiv o medie anuală de 12,7 euro de la fiecare dintre cei 5.651.095 de plătitori în 2014 (conform raportului public al TVR), dintre care 5.327.861 sunt persoane fizice. În cazul persoanelor juridice care activează în turism se percepe o taxă de 7,7 lei pentru fiecare cameră.
La venituri totale de 124 de milioane de euro (544 milioane de lei), rezultă că taxa TV reprezintă aproape 59% din veniturile televiziunii naţionale. Diferenţa a fost asigurată, majoritar, de subvenţii de la bugetul de stat, la care se adaugă veniturile din publicitate, de aproximativ 6,4 milioane de euro. Pentru colectarea acestei taxe TVR a plătit anul trecut comisioane în valoare de circa cinci milioane de euro, respectiv un comision mediu de 7% din total.
Anul trecut TVR a avut pierderi de 18,5 milioane de euro şi a raportat datorii de 160 de milioane de euro. La jumătatea acestui an datoria fiscală a TVR (taxele, impozitele şi contribuţie datorate statului) a fost de 100 de milioane de euro.
Ca structură a cheltuielilor (de 625 de milioane de lei în total), bugetul TVR pe anul trecut a arătat astfel: cheltuielile cu prestaţii din afara societăţii, de 242 milioane de lei (în special plăţile către Radiocom – care asigură transmisia la nivel naţional a programelor TVR, în sumă de 142 de milioane de lei) şi cheltuielile cu personalul, de 153 milioane de lei.
Programele TVR au costat, în 2014, o sumă totală de 105 milioane de lei (după cum reiese din raportul de activitate al televiziunii naţionale – pagina 154 ), structurată în felul următor: competiţii sportive – 53,5 milioane de lei (sumă datorată în special transmiterii Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia – în 2013 cheltuielile au fost de doar 15,3 milioane de lei), producţie – 25 de milioane de lei, jurnale şi dezbateri – 16,3 milioane de lei şi achiziţii (de exemplu de filme pentru difuzare) – 10,7 milioane de lei.
20 octombrie, postare pe Facebook: Gabriel Biriș
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Intersanta decizia CCR referitor la “imbogatirea fara justa cauza a statului in detrimentul patrimoniului contribuabilului” pe perioada in care statul solutioneaza cererea contribuabilului (45 de zile, termen legal, in realitate muult mai mult)…
Practic, CCR spune ca statul datoreaza dotoreaza dobanzile (0,03%/zi, aprox 11%/an) din prima zi, nu doar din ziua 46, asa cum prevede actualul cod de procedura fiscala.
Mai multe vom putea comenta dupa ce vedem textul deciziei in MO, dar pana atunci insa ne punem cateva intrebari:
- Ce facem cu penalitatile de intarziere ( 0,02%/zi), pe care azi statul nu le datoreaza daca intarzie? CCR parea nu oferi un raspuns, dar nu este exclus ca aceasta componenta sanctionatorie (pentru neplata la timp de catre contribuabil a sumelor datorate) sa poata fi ceruta si statului sau sa nu mai poata fi cerute de catre stat… La fel, va trebui sa ne gandim daca nu cumva nou introdusa penalitate de nedeclarare (din 2016) este cumva neconstitutionala…
- Ce facem cu faptul ca dreptul contribuabilului este refuzat constant de catre oficialii ANAF, contribuabilii trebuind sa petreaca luni sau chiar ani in instante pentru a isi obtine drepturile? Nu cumva si aici avem imbogatire fara justa cauza (prin neplata sumelor datorate contribuabilului)? Si daca da, cine plateste (directorul ce refuza dreptul sau statul?) si la ce dobanda? Atrag atentia ca exista nenumarate cazuri in care cererile pentru dobanzi (extrem de rare in trecut, din ce in ce mai dese in prezent) sunt refuzate de directorii ANAF pe motiv ca le e frica (de sefi, de Curtea de conturi, de DNA, etc) sa isi asume raspunderea iar contribuabilii trebuie sa ceara dreptul in instanta (care le si acorda in ultima perioada). Motivele sunt care mai de care mai hilare, oamenii acestia stiind clar ca incalca legea, dar si procedurile interne.
- Vor fi datorate dobanzi si pe sumele colectate in baza unor decizii de impunere anulate (dupa ani de judecata) in instanta? Probabil ca, pe acelasi principiu al imbogatirii fara justa cauza, raspunsul va fi afirmativ. Daca va fi asa, cum se va reflecta asta in bugetul pe anii urmatori?
- Oare, nu ar fi mai firesc ca drepturile contribuabilului sa fie acordate automat, nu sa fie cerute?
Sincer, sper ca astfel de decizii ale instantelor sa contribuie la normalizarea relatiei stat/ contribuabil onest mai mult decat o face astazi decizia politica…
În ziua de 20 octombrie 2015, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.124 alin.(1…
20 octombrie, postare pe Facebook, Gabriel Biriș
Sursa:
https://www.facebook.com/gabriel.biris
Citim pe diverse surse despre o (noua) operatiune de amploare a ANAF, de data aceasta impotriva evaziunii din centrele en-gros din sau de pe langa marile orase. Operatiunea are si un nume: “Cristal”…
Foarte bine, legea trebuie impusa, evaziunea – ca si coruptia dealtfel, este un cancer care afecteaza in special pe cei onesti.
Nu ma intreb cum au fost selectate, desi este cel putin ciudat ca in Bucuresti lista include doar un astfel de centru (nu cel mai mare)…
ANAF a demarat o nouă campanie de verificări fiscale. Ce firme sunt vizate de controalele Fiscului
Începând de astăzi și până la sfârșitul anului, Agenția Națională de Administrare Fiscală va face controale fiscale la marile centre comerciale de tip engros din toată…
AVOCATNET.RO|DE LEGALNET
20 octombrie, infolegal.ro: Impozitul portabil, impozitul cherabil, şi perceperea impozitelor prin aplicarea de timbre fiscale mobile
- Impozit portabil.
În cazul încasării unui impozit, de către organele fiscale, de la plătitori, prin deplasarea plătitorului la sediul organelor fiscale, avem de-a face cu aşa-numitul impozit portabil.
Plata impozitelor se va face tot mai puţin prin deplasarea plătitorului la sediul organului fiscal în condiţiile:
1) perfecţionării mijloacelor şi instrumentelor de plată, când „banii electronici” capătă o folosinţă tot mai mare,
2) în care plăţile în numerar ajung să deţină o pondere tot mai mică în totalul operaţiunilor de plăţi,
3) în care se generalizează metodele şi tehnicile de efectuare a oricărei plăţi nu numai de la domiciliu, dar din orice loc, pe Internet,
De fapt, o asemenea obligaţie, de efectuare a plăţii cu numerar de către plătitor la sediul organului fiscal, pe lângă faptul că nu mai este prevăzută prin lege, nu mai este nici indicată, devenind greoaie, costisitoare şi stresantă, atât pentru contribuabili, cât şi pentru organele fiscale.
Prin lege se prevede obligaţia contribuabililor de a-şi achita integral şi la termenul legal obligaţiile de plată bugetare.
Atât legislaţia fiscală, dar în special cea bancară, pun un accent tot mai mare pe folosirea mijloacelor şi instrumentelor moderne de plată, inclusiv de la domiciliu sau sediu, prin Internet.
În aceste condiţii se schimbă sensul şi conţinutul din trecut al aşa-numitului „impozit portabil”.
În perioada „banilor electronici” şi a Internetului, sensul şi conţinutul aşa-numitului „impozit portabil” trebuie înţeles ca acel impozit pentru care se prevede, prin lege, obligaţia plătitorului de a-şi achita, integral şi la termenul legal, din proprie iniţiativă, obligaţiile de plată, prin folosirea mijloacelor şi instrumentelor moderne de plată.
Măsurile care se întreprind sunt de a se elimina tot mai mult operaţiunile cu numerar şi efectuarea plăţii impozitelor prin deplasarea plătitorilor la sediul organelor fiscale.
- Impozit cherabil.
În cazul încasării unui impozit, de către organele fiscale, de la plătitori, prin deplasarea organului fiscal la sediul sau la domiciliul plătitorului, avem de-a face cu aşa-numitul impozit cherabil.
În ţările dezvoltate, prin legislaţia fiscală nu se mai prevede o asemenea modalitate de încasare a impozitelor.
Pentru anumite categorii de impozite, în special pentru impozitele şi taxele locale) se prevede obligaţia organelor fiscale de a stabili impozitul datorat, pentru fiecare contribuabil (distinct pe fiecare materie impozabilă, respectiv a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren, impozitului pe mijloacele de transport, şi de a-l aduce la cunoştinţa contribuabililor.
În ţările dezvoltate, prin legislaţia fiscală nu se mai prevăd impozite pentru a căror încasare organele fiscale sunt obligate să se deplaseze la sediul / domiciliul plătitorului.
Este de reţinut că nici prin legislaţia fiscală din ţara noastră nu se mai prevede o asemenea obligaţie pentru organele fiscale.
Chiar şi în cazurile în care se constată restanţe mari la plata obligaţiilor bugetare, organele fiscale întreprind, de la propriul sediu, toate măsurile legale pentru trecerea la executarea silită.
Cazurile în care are loc deplasarea organului fiscal la sediul / domiciliul contribuabilului sunt tot mai rare şi bine stabilite prin lege, în special pentru efectuarea controalelor, punerea de sigilii şi sechestre, vânzarea la licitaţie a unor active în cazul măsurilor de executare silită.
- Perceperea impozitelor prin aplicarea de TIMBRE FISCALE MOBILE.
O asemenea modalitate de încasare a impozitelor se practică, în general, în cazul taxelor judiciare de timbru.
Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute prin “Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru” şi se taxează în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.
Prin O.U.G. nr. 80/2013 se prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc în numerar la unităţile CEC sau prin ordin de plată, precum şi prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile, pentru taxele de până la o anumită sumă.
21 octombrie, postare pe Facebook, Gabriel Biriș:
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Vad ca politicienii nostri iarasi au inceput sa planuiasca bazarizarea economiei.
Ma refer la “forfetarul” sustinut acum ceva timp de o doamna ajunsa EP, proiect preluat acum de un domn deputat al Republicii Mazare…
Asa cum am mai spus, astfel de impozite sunt declaratii de impotenta ale administratiei in fata evaziunii (desi in ultimele luni ANAF-ul nu pare deloc impotent…), o intoarcere in timp.
In plus, de ce mai bagam zeci de milioane ca sa facem sisteme informatice pentru a fiscaliza retailul (a se vedea proiectul finantat de Banca Mondiala la care faceam referire ieri), daca intr-un sector important al acestuia eliminam nevoia de case de marcat? Si ce facem cu TVA-ul?
Nu fac aici calcul sa arat ca cele mai de succes si mai mari restaurante din Bucuresti ar urma sa plateasca mai putin impozit de profit decat impozitul pe venit platit de unii dintre colaboratorii mei (care mai au de platit si CASS si CAS) – ar insemna sa ma risc la acuze de genul “moartea caprei vecinului”…
Inteleg si frustrarea celor care fiscalizeaza tot ce vand si vad ca smecherii care nu dau bon le rad in nas… Exista si o modalitate (simpla) de a rezolva problema, o tot sustin (din 2009): interzicerea oricaror documente nefiscale ca note de plata. Ceri nota, iti aduce bon fiscal, nu iti aduce – nu platesti. Ce avem acum este o gluma proasta…
Dar daca luminatii nostri conducatori vor sa “simplifice” lucrurile si sa introduca forfetarul, am o propunere pentru ei: hai sa simplificam de tot! Ce atatea formalitati, bonuri fiscale, facturi… Hai sa le eliminam pe toate si sa platim cu totii un forfetar. Unul micut, micut, micut… Asa cum platesc si IT-stii…
Altfel, nu facem decat sa continuam cu segregarea prin lege a doua tipuri cetateni: fraieri (multi) si smecheri.
Barul din Las Fierbinti ar plati un impozit forfetar de 1200 de lei/an. In Centrul Vechi, un bar…
21 octombrie, romanialibera.ro: Ce alimente s-au ieftinit cel mai mult după reducerea TVA
Scăderea TVA a condus la scăderea prețurilor alimentelor, cele mai vizibile rezultate fiind la produsele de bază, dar și la mezeluri și carne proaspătă, conform unui studiu realizat de compania de cercetare 360insights.
Făina, uleiul și zahărul sunt produsele de bază al căror preț a scăzut cel mai mult odată cu reducerea TVA la alimente. Acestea au fost urmate de carne (mezeluri și carne proaspătă), de lactate și brânzeturi și de apă îmbuteliată și băuturi non-alcoolice. Acestea sunt principalele rezultate ale studiului 360insights, pe care compania de cercetare l-a realizat în luna iulie, pe un eșantion format din 712 respondenți.
Aceeași analiză arată că reducerea TVA la produsele alimentare de la 24% la 9% a modificat și comportamentul de cumpărare al românilor. Aceștia au început să verifice magazinele care au operat reduceri și să le evite pe cele care nu au modificat prețurile. De asemenea, o treime din cei chestionați au spus că odată cu reducerea TVA au fost mai puțin atenți la oferte și promoții comparativ cu perioada anterioară. Respondenții susțin că economiile astfel făcute au fost direcționate către cheltuieli pentru petrecerea timpului liber.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a arătat că, din monitorizarea instituției pe care o conduce, a rezultat că preţurile alimentelor au scăzut odată cu reducerea TVA în special în comerţul modern, adică în marile magazine, şi mai puţin în cel tradiţional, în magazinele de vecinătate. Ultimele date privind monitorizarea preţurilor la alimente, cele din luna septembrie, vor fi făcute publice în luna noiembrie de către Consiliul Concurenţei.
Efectele scăderii taxei
Economiștii spun că inflația negativă înregistrată în ultimele luni este un efect al scăderii TVA la produsele alimentare. „Reducerea taxelor pe consum – TVA și accize – nu este o măsură potrivită în condițiile în care consumul deja crește. Atunci când consumul crește mai mult decât oferta internă, nu pot apărea decât două efecte: presiuni inflaționiste, pe care deocamdată nu le vedem fiindcă avem reduceri de taxe care le maschează, dar la 1 ianuarie 2017, când ies din calcul reducerile de taxe, inflația va avea o revenire destul de puternică, aproape de 3%, de la o valoare negativă în momentul de față, și, al doilea efect, deteriorarea balanței comerciale. Dacă oferta internă nu face față, vom avea importuri mai mari“, afirmă Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că exporturile au însumat în primele șapte luni 32,07 miliarde euro, iar importurile au totalizat 36 miliarde euro, astfel că deficitul balanței comerciale s-a plasat la circa 3,93 miliarde euro, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut.
De asemenea, România a înregistrat în septembrie a doua inflaţie negativă din Uniunea Europeană, de -1,5%, după Cipru (-1,9%), conform datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat. Potrivit datelor INS, rata anuală a inflaţiei a fost în septembrie de -1,7%, revenind la nivelul din iulie, după ce în august s-a adâncit la -1,9%, pe fondul creşterii preţurilor de consum cu 0,9% la alimente şi cu 0,1% la servicii în cursul lunii septembrie.
22 octombrie, ziarulevenimentul.ro: Majorări minime de taxe la Bacău
Până la mijlocul lunii noiembrie, Primăria şi Consiliul Local trebuie să aprobe hotărârile prin care se stabilesc taxele şi impozitele locale pentru anul 2016. Măsura este inclusă în Codul Fiscal şi le dă posibilitatea autorităţilor locale să opereze modificări în cuantumul acestor taxe, între o marja minimă şi una maximă. La Bacău s-a încercat menţinerea impozitelor şi taxelor locale la nivelul celor din anul 2015.
„Am încercat să mergem pe valorile minime impuse de lege şi unde s-a putut, să menţinem cuantumul taxelor şi impozitelor locale la acelaşi nivel. Taxele stabilite de Consiliul Local exclusiv vor rămâne la fel, în timp ce la cele impuse de Codul Fiscal se vor face câteva modificări”, au anunţat oficialii.
Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, majorarea va fi de 0,1 la sută din valoarea impozabilă, în timp ce pentru clădirile nerezidenţiale, cum sunt spaţiile comerciale, aflate tot în proprietatea persoanelor fizice, majorarea va fi de 0,8 la sută, deşi legea permitea o creştere cu 1,3 la sută. Persoanele juridice vor datora impozite pe clădirile nerezidenţiale mai mari cu 0,8 la sută, iar pentru clădirile rezidenţiale cu 0,1 la sută.
23 octombrie, economica.net: Mediul de afaceri solicită reanalizarea Codului fiscal, respectiv a capitolului referitor la calcul taxelor locale pe clădiri
Mediul de afaceri solicită reanalizarea Codului fiscal, respectiv a capitolului referitor la calcul taxelor locale pe clădiri, în funcţie de destinaţie (rezidenţiale, nerezidenţiale sau mixte) şi revenirea la cota iniţială de 0,1%, transmite Agerpres.
“Susţinem reanalizarea din perspectiva IMM-urilor a prevederilor Codului fiscal privind calcul taxelor locale pe clădiri, în funcţie de destinaţie – rezidenţiale, nerezidenţiale sau mixte – cu cote de impozit între 0,2% şi 1,3%, pentru cele nerezidenţiale raportate la valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. Solicităm revenirea la cota iniţială de 0,1% având în vedere că majoritatea IMM-urilor au sediul social la domiciliul întreprinzătorilor iar o creştere importantă a impozitului pe construcţii va avea efecte negative semnificative’, se arată într-un comunicat al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), remis vineri AGERPRES.
Creşterea importantă a impozitului pe construcţii, conform PTIR, va duce la diminuarea numărului de întreprinderi (cel puţin 10% din IMM-uri urmând a se desfiinţa ca urmare a creşterii costurilor de funcţionare), precum şi la reducerea activităţii IMM-urilor şi decapitalizarea lor (aproximativ 30% din IMM-uri urmând a-şi diminua activitatea).
,,Salutăm devansarea măsurii privind cota de 5% a impozitării dividendelor, aceasta fiind una dintre primele trei măsuri cerute de mediul de afaceri (celelalte două fiind neimpozitarea clădirilor speciale şi eliminarea supra-accizei la carburanţi). Măsura privind impozitarea diferenţiată în funcţie de numărul de angajaţi stimulează angajarea fără să mai adauge povara unei rate fixe de 1.530 lei/ lună aşa cum era în varianta iniţială de propunere de Cod fiscal’, spune preşedintele PTIR, Florin Jianu.
PTIR apreciază că trebuie reglementat ,,foarte clar’ cum se procedează dacă o microîntreprindere trece de la 0 la 1, 2 sau mai mulţi angajaţi pe parcursul unei luni, dat fiind faptul ca impozitul pe microîntreprinderi se plăteşte trimestrial.
Guvernul va aproba, săptămâna viitoare, mai multe modificări la Codul Fiscal, respectiv reducerea TVA la apă la 9%, diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5% şi schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor.
23 octombrie, evz.ro: CÂT ne va costa modificarea Codului Fiscal: DOUĂ miliarde de lei!
Impactul măsurilor de modificare a Codului Fiscal care vor fi aprobate săptămâna viitoare în Guvern va fi de aproximativ două miliarde de lei.
Suma a fost anunţată chiar de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, informeazăAgerpres.
“Cel mai important impact al modificărilor Codului Fiscal este acela că, în urma adoptării tuturor acestor măsuri, deficitul bugetar se va menţine sub 3% pe 2016“, a explicat Teodorovici.
În privinţa impactului reducerii impozitului pe dividende, de la 16% la 5% începând cu cele aferente anului 2015 plătite în 2016, impactul estimat este cuprins între 1,3 şi 1,5 miliarde de lei. Aici, însă, ministrul Finanţelor a explicat că suma va fi compensată din plăţile efectuate de cei care vor beneficia de amnistia fiscală până la finalul lunii martie 2016.
“Această măsură va avea peste 1,3 miliarde de lei impact pozitiv”, s spus Teodorovici.
Reducerea TVA la apă la 9%, începând de anul viitor, va avea un impact bugetar anual de 250 de milioane de lei, a mai spus Teodorovici.
23 octombrie, stiritvr.ro: Guvernul modifică din nou Codul Fiscal. TVA la apă de 9% şi impozit pe dividende de 5%
De anul viitor românii vor plăti mai puţin pentru apa consumată în casă şi în industrie, după ce taxa pe valoarea adăugată se reduce la 9 la sută.
Cu două luni înainte de a fi aplicat Guvernul vrea sa schimbe pentru a treia oară Codul fiscal. Executivul spune că are acordul coaliţiei pentru a reduce taxa pe apă şi impozitul firmelor foarte mici. Asta pe lângă reducerile de taxe deja anunţate. Economiştii spun că nu vor fi bani pentru toate facilitatile sociale.
Este vorba despre despre un pachet fiscal care schimbă Codul proaspăt adoptat. Măsurile au fost discutate în cadrul guvernului dar şi în cadrul coaliţiei de guvernare.
TVA la apă va fi redusă de la începtul anului viitor la 9%, pentru tot consumul, atât casnic, cât şi industrial, măsura având un impact de 250 milioane de lei, potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Vor fi noi facilităţi acordate firmelor, în primul rând microîntreprinderilor care vor avea posibilitatea să plătească impozit de la trei până la unu la sută în funcţie de numărul de angajaţi. Astfel, se păstrează impozitul pe venit de 3% pentru firmele fără angajaţi, dar scade la 2% dacă firma are un salariat şi la 1% dacă angajează două persoane.
Microîntreprinderile vor avea plafoanele majorate de la 65.000 euro la 100.000 euro.
Va fi redus şi impozitul pe dividendele de la 16% la 5%. Guvernul va devansa cu un an reducerea impozitului pe dividende la 5%, de la 1 ianuarie 2017 la 1 ianuarie 2016, aplicându-se pentru sumele primite în 2016 aferente dividendelor realizate în acest an.
Impactul bugetar pentru aceste măsuri este de aproximativ un miliard de lei, potrivit calculului făcut de ministrul Teodorovici.
Impactul nu va cântări, însă atât de greu în deficitul bugetar astfel încât să depăşească ţinta bugetară stabilită cu FMI.
Eugen Teodorovici a dat asigurări că noul Cod Fiscal şi toate aceste măsuri de relaxare şi majorările salariale pentru medici şi pentru profesori nu vor duce la o depăşire de 3% a deficitului bugetar în anul viitor.
Video
23 octombrie, cursdeguvernare.ro: DOCUMENT / Guvernul anunță impozitul de 5% pe dividende pentru 1 ianuarie 2016 și modificarea impozitării microîntreprinderilor după numărul de salariați
În cadrul şedinţei de guvern de vineri, organizate special pentru rectificarea bugetară, au fost decise noi măsuri cu impact bugetar prin modificarea Codului fiscal, cu aplicabilitate de la la 1 ianuarie 2016.
Impactul acestor măsuri a fost anunţat ulterior de ministrul de Finanţe: aproximativ 2 miliarde de lei.
Potrivit unui document pus la dispoziţie de către Guvern:
- a fost modificat impozitul pe dividende- reducerea cotei de impozitare de la 16% la 5%, începând cu data 1 ianuarie 2016, aplicabilă dividendelor distribuite persoanelor române, fizice și juridice, precum și dividendelor obținute, din România, de persoane nerezidente
- a fost majorat plafonului de încadrare în categoria de ”microîntreprindere”, de la 65.000 euro la 100.000 euro.
- s-a introdus un sistem de cote de impozitare diferențiate în funcție de numărul de salariați, între 1% și 3%, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și pentru așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile, cu și fără salariați, după cum urmează:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
- începând cu data de 1 ianuarie 2016 se va implementa cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură.
Toate măsurile adoptate vineri au fost anunţate în premieră, joi, de ministrul Eugen Orlando Teodorovici.
Restul informaţiilor puse la dispoziţie de guvern se referă la „rectificarea bugetară pozitivă 2015” şi la succesul emisiunii de eurobonduri.
Descărcaţi AICI documentul guvernului
România a împrumutat, joi, de pe pieţele financiare externe 2 miliarde de euro, dintre care 1,25 de miliarde printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani, iar diferenţa – de 750 de milioane de euro – printr-o emisiune de eurobonduri cu o maturitate de 20 de ani.
Prin această ieşire pe pieţele externe, România şi-a asigurat întregul necesar de finanţare în euro pentru 2015, suma de două miliarde de euro fiind prevăzută în planurile de finanţare de la începutul anului.
25 octombrie, hotnews.ro: Sunt viitoarele Coduri (Fiscal si de Procedura Fiscala) mai apropiate de antreprenori decat cele din prezent? Pe cine avantajeaza mai mult schimbarile? Dan Badin (Deloitte) va discuta online pe aceasta tema luni de la ora 14
De la 1 ianuarie 2014, Romania va avea un Cod Fiscal si un Cod de Procedura Fiscala noi, cu diferente consistente fata de prevederile celor care opereaza in prezent. Sunt insa mai apropiate de antreprenori viitoarele Coduri decat cele din prezent? Care sunt principalele schimbari care vin in sprijinul mediului de business si cele care vin mai degraba in sprijinul Fiscului? Despre aceste teme, partenerul Deloitte Dan Badin va discuta online cu cititorii HotNews.roluni incepand cu ora 14.
- Pune intrebari prin formularul de comentarii de la finalul articolului
- Nu adresati mai mult de doua intrebari
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care contin mai mult de doua intrebari, care nu contin intrebari
In noul Cod, contribuabilul are parte de patru beneficii: scaderea dobanzilor, a penalitatilor si majorarilor de intarziere, posibilitatea sustinerii orale a contestatiei, extinderea unor termene in favoarea contribuabilului (concomitent cu scurtarea unor termene in favoarea organelor fiscale), iar cel de-al patrulea beneficiu vine din clarificarile din sfera raspunderii solidare. Pe de alta parte, asistam si la o intarire a pozitiei Fiscului. Apare penalitatea de nedeclarare sau declarare incorecta, apar noi creterii privind declararea inactivitatii si faptul ca perioadele de suspendare in solutionarea cererilor contribuabilului nu intra in calculul termenului- cu impact asupra dobanzilor datorate contribuabilului”, crede Alexandru Reff, Alexandru Reff, partener al casei de avocatura Reff & Asociatii.
Inasprirea climatului fiscal e o tendinta globala, nu e prezenta doar in Romania. In mod evident, noul Cod de Procedura Fiscala (CPF) nu este un instrument de relaxare fiscala.”Cand vine vorba de colectarea veniturilor bugetare vorbim de un regim mai sever, mai strict”, mai spune Alexandru Reff. In opinia avocatului, CPF are doua obiectice principale: echilibrarea raportului intre fisc si contribuabil si cresterea gradului de conformare voluntara..
In privinta echilibrarii, crede avocatul, exista zone in care pozitia contribuabilului s-a ameliorat – scade dobanzile si penalitatilor de intarziere, apar apoi unele termene in favoarea contribuabilului care au fost prelungite (vezi depunerea contestatiei la decizia de impunere)
Se scurteaza anumite termen care erau nepermis de lungi, cum ar fi durata inspectiei fiscale si apar clarificari in privinta sferei raspunderii solidare si posibilitatea sustinerii orale a contestatiei.
25 octombrie, capital.ro: Legislația fiscală va trece prin noi transformări în următorii doi ani
Pe 5 octombrie 2015, secretariatul OECD a publicat 13 rapoarte finale și o declarație explicativă care evidenţiază consensul asupra proiectului Base Erosion and Profit Shifting (BEPS). Primele acțiuni ce ar putea fi implementate se referă la o nouă abordare a prețurilor de transfer.
Deși o nouă variantă consolidată a Liniilor directoare în materie de prețuri de transfer nu va fi publicată mai devreme de 2017, autoritătile fiscale au început deja să utilizeze materialele emise în abordarea diverselor spețe. Noua abordare va impune grupurilor multinaționale să își revizuiască analiza funcţională cu scopul de a asigura faptul că alocarea veniturilor operaționale sunt atribuite activităţilor economice care le-au generat. Mai mult decât atât, un element de noutate este acela că deținerea legală a unui activ intangibil nu mai este suficientă pentru a genera un venit semnificativ atât timp cât respectiva entitate nu desfăşoară și alte activităţi economice semnificative în legătură cu respectivul activ intangibil. Următoarea acțiune care va produce efecte este raportarea de tip country-by-country, descrisă în Acțiunea 13. Aceasta prevede un model fix de raportare, precum și recomandări clare de utilizare. Statele companiilor mamă au fost de acord cu implementarea, astfel încât alte ţări să beneficieze de informații adiționale cu privire la estimarea riscurilor, cu condiția existenței unui tratat de evitare a dublei impuneri sau a unui acord cu privire la schimbul de informații cu statul unde se află compania mamă sau dacă acestea au semnat Convenția privind Asistentă Administrativă reciprocă în materie fiscală.
Noi reglementări din 2016
Este de așteptat că noile reglementări cu privire la raportarea de tip country-by-country să fie implementate în anul fiscal, începând după 1 ianuarie 2016. Până în 2020 când se va face o revizuire a acestor reglementări, raportarea de tip country-by-country se aplică doar grupurilor multinaționale cu venituri anuale consolidate de peste 750 milioane euro. Anumite organizații non-guvernamentale pot reclama faptul că nu toate ţările în curs de dezvoltare vor avea acces la informații. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că există 127 de ţări membre ale Forumului mondial pentru transparenţă și schimb de informații în scopuri fiscale și peste 80 de state semnatare ale Convenției de Asistenţă Administrativă. Primul set de date ar trebui să fie livrat autorităţilor fiscale până la data de 31 decembrie 2017, urmând ca acestea să le distribuie la rândul lor până la data de 30 iunie 2018. Multinaționalele sunt ocupate, momentan, cu modificarea sistemelor, astfel încât acestea să poată colecta datele necesare.
Mai multă transparenţă
Tot pentru a crește transparența, este de așteptat implementarea schimbului de informații între autoritățile fiscale din state diferite cu privire la soluțiile fiscale anticipate pentru tranzacțiile transfrontaliere emise. Comisia Europeană deja a publicat o propunere a unei directive în acest sens, care ar urma să fie implementată începând din 1 ianuarie 2017. O altă acțiune care va avea efect în cel mai scurt timp face referire la ţările ce oferă facilităţi de taxare pentru drepturile de proprietate intelectuală. În viitor, aceste facilităţi ar putea fi acordate doar ţărilor în care s-a efectuat activitatea de cercetare și dezvoltare. Marea Britanie va trebui să își schimbe actuala reglementare în acest domeniu, până în iunie 2016 și să încheie actualul regim. Este de așteptat ca, după data de 31 decembrie 2015, transferul intra-grup de brevete să fie interzis. Există indicii că Germania, Irlanda și SUA vor introduce propriul regim de proprietate intelectuală compatibil cu BEPS. Modificări importante se anunță și cu privire la structurile în care sunt interpuse companii de holding în jurisdicții cu un sistem de impozitare favorabil. Mai exact, se urmărește eliminarea beneficiilor fiscale existențe în prezent la nivelul unui grup de societăți ca urmare a interpunerii unei companii de tip holding, fără a exista un scop economic, ci unul fiscal. De asemenea, pachetul de acțiuni, propune diverse recomandări privind limitarea deductibilității cheltuielilor cu dobânda aferentă finanțării intra-grup la nivelul unui procent cuprins între 10%-30% din EBITDA.
Limitarea s-ar aplica și plăților echivalente economic cu dobânda, spre exemplu, dobânda aferentă obligațiunilor sau dobânda noțională aferentă instrumentelor derivative sau de hedging. Cu privire la aceste măsuri, rămâne ca fiecare țară să decidă asupra implementării lor. Este de așteptat ca România să se alinieze cu recomandările Comisiei Europene în acest sens, după ce o parte din țările europene au implementat deja un sistem similar. Şi legislația privind sediul permanent este vizată de rapoartele OECD. Mai exact, se așteaptă ca tratatele de evitare a dublei impuneri să fie modificate pentru a se asigura că profitul, care provine dintr-o activitate de bază exercitată într-un stat, va fi impozabil în acel stat.
Structurile de comisionar sunt direct menționate, astfel că o societate care acționează ca intermediar în România pentru o altă societate nerezidentă din grup ar crea un sediu permanent al societății nerezidente, conducând la impozitarea cu 16% a profitului obținut de această din România. Pentru o implementare rapidă a acestei modificări la nivelul tuturor tratatelor de evitare a dublei impuneri se lucrează la un instrument multilateral care ar facilita modificarea simultană a acestora. România este și ea membră a grupului de lucru privind instrumentul multilateral și se dorește ca, până la sfârșitul anului 2016, acesta să fie ratificat de către state. În concluzie, se întrevăd numeroase modificări în legislația fiscală în următorii doi ani. Ideal ar fi ca acestea să fie cunoscute și înțelese, pentru a ne putea adapta la noile schimbări.
Ciprian Gavriliu, Director Servicii Fiscale Deloitte România
Ana Petrescu, Manager Servicii Fiscale Deloitte România
25 octombrie, zf.ro: OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTORUL EDITORIAL AL ZF
Cel mai “otrăvit” cadou pe care îl face Ponta lui Ţiriac şi oamenilor de afaceri români: Puteţi să câştigaţi în plus milioane de euro dacă renunţaţi să mai operaţi în România prin anonimat şi paradisuri fiscale
Acceptă sau nu cadoul oferit de Ponta – rămân să opereze pe ascuns din paradisuri fiscale sau îşi transferă acţiunile în România şi pot câştiga mai mult.
Guvernul Ponta a adoptat vineri o măsură care, dacă va fi aplicată de la 1 ianuarie, ar putea să revoluţioneze modul în care operează o parte din oamenii de afaceri români sau companiile multinaţionale: dividendele vor fi impozitate cu 5%, nu cu 16% cât este în prezent. (Ponta: Trei noi măsuri adăugate CF- TVA la apă de 9%, impozitul pe dividende de 5%, înregistrare IMM)
Această măsură ar putea să transforme România într-un hub financiar, ca să nu spunem un paradis fiscal al sud-estului Europei.
O parte din cei mai bogaţi oameni de afaceri din România operează pe piaţa românească prin companii locale care au ca acţionari firme din paradisuri fiscale cum ar fi Cipru, Olanda, Elveţia, Irlanda, Luxemburg etc. Acest lucru este valabil şi pentru multinaţionale.
Ion Ţiriac deţinea acţiuni la UniCredit Ţiriac Bank România prin intermediul unui vehicul înregistrat în Cipru. Dar toată lumea ştia că acţiunile sunt ale lui Ţiriac. Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte nu sunt direct proprietari ai mallului Băneasa, ci prin intermediul unor companii înregistrate în afară, în Cipru. George Copos opera şi el în acelaşi mod. Pe când trăia, Dinu Patriciu controla grupul Rompetrol prin intermediul unor companii înfiinţate în Olanda, unde acolo era acţionar cu nume şi prenume ca persoană fizică.
Lista oamenilor de afaceri din România care operează în acest mod este lungă şi s-ar putea spune că o cel puţin o treime din businessul românesc este deţinut, pe ultima verigă, prin intermediul unor companii înregistrate în afară.
Acest mod de operare are la bază trei motive: fiscal, protejarea investiţiei şi anonimatul.
În primul caz, taxele sunt mai reduse în aceste paradisuri fiscale, în special la nivel de dividende, acolo unde ultimul proprietar îşi încasează banii proprii. În al doilea caz, ţine de protejarea proprietăţii. Oamenii de afaceri români se simt mai în siguranţă şi consideră că îşi protejează mai bine proprietatea dacă sunt acţionari direcţi, cu numele lor, în afară decât în România. Să ne amintim că fraţii Micula au dat în judecată statul român şi au câştigat la tribunalul internaţional de la Washington, fiind cetăţeni suedezi şi operând în România prin intermediul unor companii înregistrate în afară ca acţionari.
E un paradox, nu? În cazul unui proces, în special cu statul, oamenii de afaceri preferă să fie protejaţi prin intermediul unor companii înregistrate în afară decât să fie expuşi ei direct. Adică nu cred în modul în care statul român protejează investiţiile.
Chiar şi după 25 de ani de capitalism, unde mulţi au făcut milioane, zeci şi sute de milioane de euro din România, se simt mai în siguranţă protejaţi în afară.
În al treilea caz, totul ţine de anonimat, dacă s-ar putea să nu ştie nimeni cine este proprietarul final al unui teren, al unei companii, al unui activ etc. De asemenea, atunci când se vinde un activ pe piaţa românească, schimbul de proprietate, de cele mai multe ori, se face în afară la compania care deţine activul sau afacerea din România.
Spre exemplu, dacă încerci să afli cine sunt proprietarii clădirilor din Centrul Vechi, Registrul Comerţului îşi dă o înşiruire de firme româneşti cu acţionari firme din Cipru, care nu spun nimic. Trebuie să munceşti mult pentru a afla că o clădire este controlată în final de un om de afaceri român mai mult sau mai puţin cunoscut sau chiar de un politician sau de un om din administraţia publică, care o viaţă întreagă au lucrat numai la stat.
Acum, Guvernul Ponta pune pe masă această măsură de impozitare a dividendelor cu numai 5%.
Mihaela Mitroi, partner în cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România spune:
Din punct de vedere fiscal merită şi în joc sunt milioane şi zeci de milioane de euro. Dar întrebarea este dacă merită din punct de vedere al investiţiei şi anonimatului? Iar aici trebuie să răspundă Ţiriac, Popoviciu, Dimofte, Cobzăreanu, Dobrescu, Micula etc.
