28 septembrie, energyeconomics.ro: Eric Stab: Suprataxarea creează o povară fiscală suplimentară pentru mediul de afaceri românesc
Menţinerea în actuala formă a impozitului pe construcţii speciale, a supra-accizei la combustibili, dar şi amânarea plafonării contribuţiilor sociale vor genera o povară fiscală suplimentară pentru mediul de afaceri românesc, spune Eric Stab, preşedinte&CEO, GDF SUEZ Energy Romania şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).
„Consiliul Investitorilor Străini a contribuit într-un mod activ, împreună cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României, la procesul de consultare privind evoluţia legislaţiei fiscale. Numeroase măsuri conţinute în noul Cod Fiscal reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a legislaţiei precedente,” a declarat Stab într-un interviu acordat Bursa.
„Cu toate acestea, menţinerea în actuala formă a impozitului pe construcţii speciale, a supraaccizei la combustibili, dar şi amânarea plafonării contribuţiilor sociale vor genera o povară fiscală suplimentară pentru mediul de afaceri românesc. Acest fapt este de altfel dovedit şi în studiul Paying Taxes 2015, realizat de către Banca Mondială, de unde reiese o creştere a ratei totale de impozitare, care poziţionează România peste media ţărilor din Uniunea Europeană”, spune el.
„Decizia stabilirii nivelului ratei de impozitare aparţine, în schimb, autorităţilor, care trebuie să ţină cont de constrângerile lor bugetare, preocuparea FIC fiind, înainte de toate, ca România să rămână competitivă în materie fiscală şi ca legislaţia în acest domeniu să fie stabilă şi sustenabilă”, afirmă preşedintele FIC.
Totodată, Stab spune că implementarea ordonanţei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat (OUG nr. 109/2011) a condus la rezultate benefice atât în plan financiar, cât şi la nivelul transparenţei în companiile care aplică prevederile acestui act normativ.
„Cu toate acestea, există încă un număr mare de companii la care fie nu se implementează prevederile ordonanţei, fie procesul de selecţie a unui management profesionist nu s-a finalizat încă. În anumite situaţii, candidaţii pentru consiliile de administraţie recomandaţi de către consultanţi independenţi şi care în final au fost nominalizaţi sunt fie afiliaţi politic, fie le lipseşte experienţa profesională relevantă. De asemenea, există cazuri când numirea membrilor consiliilor de administraţie a fost realizată pe baza recomandărilor făcute de companii de resurse umane independente, dar aceştia au fost demişi la scurt timp ca urmare a respingerii planului de administrare, fără a se oferi justificări.”
Stab crede că „înfiinţarea unei comisii guvernamentale interministeriale cu rol de supraveghere a implementării prevederilor OUG nr. 109/2011 reprezintă un pas în direcţia potrivită, dar deocamdată nu există rezultate tangibile ale activităţii acestei comisii.”
29 septembrie, postare pe blog, Ioana Grigorescu: Principalele modificari aduse de Noul Cod Fiscal
Sursa:
http://avocati-bucuresti.rolegal.com/2015/09/principalele-modificari-aduse-de-noul-cod-fiscal.html
Modificarile Codului Fiscal, mai precis adoptarea Noului Cod Fiscal, au adus cu sine schimbari semnificative la nivelul mai multor capitole, dintre care cele mai numeroase privesc impozitul pe profit. Alaturi de acestea, Noul Cod Fiscal instaureaza modificari la nivelul impozitului pe venit, al contributiilor sociale, la nivel de TVA, la nivelul taxelor si impozitelor locale, insa si la nivelul microintreprinderilor.
In ceea ce priveste modificarile intervenite in privinta impozitului pe profit, printre cele mai semnificative schimbari legislative putem mentiona:
▪ regimul special de 5% va fi aplicabil doar in privinta contribuabililor care isi desfasoara activitatea in domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor ori a cazinourilor, eliminandu-se din aceasta categorie persoanele care obtin venituri din pariuri sportive. Cu toate acestea, cota de impozitare pe profit se mentine la 16%;
▪ in ceea ce priveste deducerile fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, in cazul in care nu se ating obiectivele proiectelor de cercetare-dezvoltare, nu se va proceda la recalcularea deducerilor;
▪ persoanele juridice straine care exercita conducerea efectiva din Romania devin subiecte ai impozitului pe profit;
▪ persoanele juridice straine, precum si persoanele fizice nerezidente care intreprind o activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica nu se mai incadreaza ca subiecte ale impozitului pe profit;
▪ introducerea termenului de „tranzactii transfrontaliere”, fiind definite ca „acele tranzactii efectuate intre doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una se afla in afara Romaniei”, tranzactii in privinta carora nu vor fi aplicabile conventiile de evitare a dublei impuneri;
▪ s-a eliminat conditia potrivit careia persoana juridica ce primeste dividendele trebuie sa detina, la data la care se inregistreaza dividendele si pe o perioada neintrerupta de 1 an, cel putin 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele, astfel ca dividendele care sunt primite de la o persoana juridica romana sunt neimpozabile;
▪ cota impozitului pe profit va fi redusa de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2017.
In ceea ce priveste microintreprinderile, nu vor mai fi considerate ca facand parte din aceasta categorie persoanele juridice care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale. De asemenea, depasirea plafonului de 65.000 de euro sau a procentului de 20% de catre ponderea veniturilor care sunt realizate din management si consultanta va conduce la datorarea unui impozit pe profit incepand cu respectivul trimestru, fata de inceputul anului fiscal reglementat in Codul Fiscal anterior. Este posibila reducerea cotei de impozitare la 1% cu conditia respectarii anumitor aspecte privind perioada de angajare si numarul de salariati.
Impozitul pe venit prezinta si el anumite modificari, si anume reducerea impozitului pe venit de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2017, majorarea plafonului cheltuielilor sociale de la 2% din fondul de salarii, la 5%, modificari privind listele cu veniturile neimpozabile, precum si majorarea numeroaselor plafoane ori cote precum cota de cheltuieli forfetara in cazul veniturilor obtinute din darea in folosinta.
De la data de 1 ianuarie 2016, cota de TVA va fi redusa de la 24% la 20%, urmand ca de la data de 1 ianuarie 2017 aceasta sa se reduca la 19%. De asemenea, a avut loc introducerea taxarii inverse in cazul cladirilor, a partilor de cladire precum si a terenurilor de orice tip pentru a caror livrare este aplicabil regimul de taxare prin optiune ori prin efectul legii. Modificari legislative au intervenit si la nivelul definitiilor, precum definitia activelor corporale fixe care include acum totalitatea imobilizarilor corporale ori definitia bunurilor de capital, astfel ca, in prezent, sunt incadrate ca si bunuri de capital activele care au o durata de amortizare mai mica de 5 ani.
La nivelul contributiilor sociale, se reglementeaza faptul ca, in cazul platilor anticipate a persoanelor fizice care obtin venituri din activitati independente in sistemul real, baza lunara de calcul al CAS este egala cu 35% din castigul salarial mediu brut, ulterior, la momentul regularizarii, achitandu-se diferenta pana la nivelul plafonului maxim lunar egal cu 5 salarii medii brute. De asemenea, veniturile din activitati independente au fost incluse, in prezent, in categoria in privinta carora este aplicabila contributia la asigurarile sociale, si anume CAS, chiar si in ipoteza in care sunt obtinute si venituri de natura salariala.
Referitor la veniturile obtinute din drepturile de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale (CAS) este constituita din diferenta dintre venitul brut si cheltuielile determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut, aceasta neputand sa fie mai mare decat valoarea 5 castiguri salariale medii brute, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia.
In ceea ce priveste taxele si impozitele locale, clasificarea cladirilor ca rezidentiale, nerezidentiale ori cu destinatie mixa, eliminarea taxei hoteliere, eliminarea obligatiei persoanelor fizice care detin mai multe cladiri la plata unui impozit pe cladiri majorat sau scutirea de impozit pentru cladiri noi sunt doar cateva din modificarile intervenite la acest nivel.
Avocatii specializati in dreptul fiscal din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii va stau la dispozitie pentru informatii si consultanta juridica in aceasta materie, garantandu-va solutii optime si corecte, in conformitate cu noile modificari legislative, pentru probleme dumveavoastra. Nu ezitati sa ne contactati
29 septembrie, sinaiaexpres.ro: Impozite locale mai mari pe 2016
- Recalcularea va însemna o creştere cu 10-20 de lei la impozit, în funcţie de zonă şi tipul de clădire deţinut, spune Marian Voinescu, directorul Direcţiei Fiscale a municipiului Braşov
Impozitarea clădirilor se modifică o dată cu noile prevederi ale Codului fiscal, care majorează valorile de impunere pentru imobile. Reprezentanţii Municipalităţii spun însă că, în încercarea de a menţine, pe cît posibil, aceleaşi impozite, au apelat la o micşorare a coeficientului de impozitare. „Chiar dacă modificările apărute în Codul fiscal impun o recalculare a impozitelor, noi am cerut Direcţiei Fiscale să apeleze la măsurile pe care le are la dispoziţie, pentru ca braşovenii să nu resimtă foarte mult o creştere a sumelor pe care le vor avea de plătit. În ultimii şapte ani am reuşit să menţinem impozitele la acelaşi nivel şi ne dorim ca nici această recalculare prevăzută de Codul fiscal să nu afecteze foarte mult buzunarul cetăţenilor“, a declarat primarul George Scripcaru. Potrivit directorului Direcţiei Fiscale, Marian Voinescu, la Braşov coeficientul de impozitare a scăzut de la 0,1% la 0,09% din valoarea de impunere, pentru a contrabalansa creşterea. „În principiu, pentru persoanele fizice, recalcularea va însemna o creştere cu 10-20 de lei la impozitul pe clădire, în funcţie de zonă, dar şi de tipul de clădire deţinut“, a precizat Marian Voinescu. Proiectul de modificare a impozitelor este în dezbatere publică pînă la 15 octombrie, noile tarife urmînd să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Pe de altă parte, Direcţia Fiscală va menţine bonificaţia de 5% pentru cetăţenii care plătesc impozitul pînă la 31 martie. Cei care nu îşi achită impozitele şi taxele pe clădiri, terenuri şi maşini pînă la 30 septembrie vor plăti şi penalităţi.
29 septembrie, telembt.ro: Noul Cod Fiscal le aduce surprize neplacute botosanenilor, in special celor fara venituri declarate
Pentru acestia, plata asigurarilor sociale devine obligatorie de anul viitor.
Asta ar insemna ca o persoana fara venituri ar fi nevoita sa plateasca anual contributii la sanatate de aproape 800 de lei.
Noul Cod fiscal prevede ca persoanele fara venituri declarate trebuie sa devina asigurate obligatoriu de la 1 ianuarie 2016, si sa achite contributiile catre stat.
Pana acum, aceste persoane erau nevoite sa plateasca doar daca aveau nevoie de servicii medicale, daca nu erau asigurate.
De anul viitor, insa, acesti oameni vor fi obligati sa plateasca aceste contributii raportat la nivelul salariului minim pe economie, care va fi la momentul respectiv de 1.200 de lei pe luna.
Cu alte cuvinte, oameni care traiesc fara a avea vreun venit vor fi obligati sa plateasca statului aproape 800 de lei in fiecare an. De unde, nimeni nu stie.
Cert este ca autoritatile vor ca in acest fel sa combata fenomenul nedeclararii veniturilor, practicat in special de cei care muncesc la negru, atat in tara, cat si in strainatate.
VIDEO
29 septembrie, satmareanul.ro: Părinții copiilor cu handicap, scutiți de la plata impozitului
Părinții ai căror copii suferă de handicap grav sau accentuat ori ai celor cu gradul I de invaliditate vor fi scutiți de plata impozitului pe locuință și pe terenul aferent acesteia precum și de plata impozitului pe autoturism, începând din 1 ianuarie, 2016.
“În România sunt peste 43.000 de copii cu handicap grav care nu pot beneficia de scutirile de impozite prevăzute pentru adulţii aflaţi în această situaţie. Dar este evident că sarcina financiară pentru îngrijirea acestor copii îi împovărează pe părinţii acestora. Era, deci, un lucru profund incorect care trebuia îndreptat”, a declarat deputata Tamara Ciofu, iniţiatoarea amendamentului ce a fost introdus în Codul Fiscal, transmite Libertatea.
Scutirile de taxe pentru părinţii copiilor cu handicap vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016, odată cu noul Cod Fiscal. Cei care sunt îndreptăţiţi să beneficieze de aceste scutiri vor trebui să prezinte dosarul copilului cu handicap Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale, pentru scutirea de impozit pe casă, teren şi maşină.
29 septembrie, napocanews.ro: Vor creşte taxele de circa 20 de ori în 2016: Se măresc impozitele la firmele de apartament şi la persoanele PFA
Sute de mii de firme şi PFA din toată ţara au sediile sociale în apartamentele de locuit. Din această cauză, începând din 2016, taxele ar putea fi majorate chiar şi de 20 de ori. Noul Cod fiscal îi obligă pe toţi cei aflaţi în această situaţie să depună o declaraţie până cel târziu pe 29 februarie 2016. Există, însă, şi cazuri care vor scăpa de plata impozitelor mărite.
Firmele mici şi Persoanele Fizice Autorizate (PFA) au, de regulă, sediile sociale (domiciliile fiscale) înregistrate în apartamentele care sunt, totodată, propriile locuinţe. Din 2016, aceste mici afaceri şi activităţi pe cont propriu ar putea fi serios afectate de prevederile noului Cod fiscal care stabileşte taxele locale în funcţie de destinaţia clădirii: rezidenţială sau nerezidenţială.
În prezent, Codul fiscal impune aceste taxe în funcţie de proprietar: persoană fizică sau juridică. Pentru a avea evidenţa clădirilor comerciale, respectiv a celor de locuit, direcţiile de taxe şi impozite locale din toată ţara vor colecta anul viitor declaraţiile proprietarilor.
Conform noului Cod fiscal, “persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă (atât de locuit, cât şi în scop economic n.r.) au obligaţia să depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016”. Formularul urmează să fie redactat şi aprobat prin ordin comun al miniştrilor finanţelor şi dezvoltării şi publicat în Monitorul Oficial, în termen de 60 de zile de la data publicării Codului fiscal care a fost 10 septembrie 2015.
“Având în vedere că primăriile nu au evidenţa clădirilor în funcţie de destinaţie, proprietarii vor depune o declaraţie pe propria răspundere al cărei model va fi stabilit prin legislaţia secundară. Declaraţia va conţine informaţiile privind destinaţia clădirii, respectiv dacă există un sediu social înregistrat, dacă se desfăşoară o activitate economică sau nu şi, dacă da, ce suprafaţă este alocată în scop nerezidenţial”, explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran.
În funcţie de informaţiile furnizate în declaraţii, direcţiile de taxe locale vor stabili cota de impozit. Firmele şi PFA care utilizează apartamentele în ambele scopuri se vor încadra la destinaţie mixtă.
29 septembrie, gandul.info: Taxele locale vor fi indexate în fiecare an cu rata inflaţiei
Românii vor plăti taxe locale care vor fi indexate cu inflaţia în fiecare an, nu la trei ani, aşa cum se proceda până acum.
Bottom of Form
Prevederea apare în noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare în ianuarie 2016.
“În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, se arată în articolul 491 din noul Cod Fiscal.
Noul Cod Fiscal arată că sumele indexate vor fi aprobate prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
În actualul Cod fiscal, valabil până la sfârşitul anului, se prevede că în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani, ţinând cont de evolutia ratei inflaţiei de la ultima indexare.
Pe lângă indexarea anuală cu inflaţia, noul Cod Fiscal oferă posibilitatea administraţiilor financiare să aplice cote de impozitare între 0,08% şi 0,2% din valoarea impozabilă a clădirilor rezidenţiale, după cum a scris gândul aici. Astfel, de anul viitor românii ar putea plăti impozite de până la două ori mai mari pentru locuinţe, potrivit noului Cod Fiscal.
Noul Cod îi avantajează pe cei care deţin mai multe case şi pe cei cu locuinţe cu o suprafaţă mai mare de 150 de metri pătraţi. Pentru prima locuinţă în afara celei de domiciliu se plătea până acum la primărie un impozit majorat cu 65%, pentru a doua un impozit mărit cu 150%, iar pentru a treia cu 300%. Aceste taxe majorate vor fi eliminate din 2016. La fel şi cele pentru proprietăţile cu suprafeţe mai mari de 150 de metri pătraţi.
30 septembrie, vestic.ro: Codul Fiscal NU impune impozite mai mari pentru arădeni!
PSD Arad atrage atenţia asupra faptului că noul Cod Fiscal nu impune autorităţilor locale să majoreze impozitele, nici pentru populaţie, nici pentru agenţii economici. „Este binecunoscută dorinţa primarului Falcă de a duce impozitele plătite de arădeni către limita maximă permisă de Codul Fiscal. Trebuie totuşi să fim corecţi şi să analizăm Codul Fiscal, înainte de a face afirmaţii eronate sau mincinoase. Or, Codul Fiscal dă posibilitatea Consiliului Local Municipal nu doar să nu crească impozitele, ci chiar să le scadă, atât pentru persoane fizice cât şi pentru firme! Este adevărat că prin Codul Fiscal se permite şi majorarea impozitelor, dar doar în situaţia în care autorităţile locale doresc acest lucru. Înţelegem din proiectul de hotărâre elaborat de domnul Falcă dorinţa sa de a majora impozitele, aşa cum a procedat în fiecare an când a avut posibilitatea. Dar trebuie să fie corect şi să le spună arădenilor că el consideră că impozitele trebuie să fie mai mari, nu să dea vina pe Codul Fiscal! Fără să intru în detalii tehnice, cota din valoarea impozabilă pentru clădirile persoanelor fizice poate fi stabilită între 0,08% şi 0,2%. La Arad, anul trecut cota era de 0,1%, maximul stabilit de vechiul Cod Fiscal, iar acum primarul propune 0,12%. Deci, creşterea nu este impusă, este voinţa lui Gheorghe Falcă de a majora impozitele! Este adevărat că noul Cod Fiscal majorează valoarea impozabilă pe metru patrat de suprafaţă construită pentru persoane fizice de la 935 pe mp la 1000 lei mp, pentru clădirile cu toate utilităţile, ceea ce conduce implicit la o majorare a impozitului. Dar dacă în CLM vom decide să ne apropiem de cota minimă impusă de Codul Fiscal, dacă şi consilierii PNL vor fi de acord, impozitele vor rămâne cele de anul trecut sau vor putea chiar să scadă! Mai mult, prin Codul Fiscal a fost păstrată reducerea coeficientului de corecție pentru apartamente amplasate în blocuri cu mai mult de trei niveluri și opt apartamente și scăderea valorii impozabile în cazul clădirilor mai vechi de 30 de ani, ceea ce ajută mulţi arădeni. În plus, cota de reducere a valorii impozabile pentru clădirile mai vechi de 50 de ani a fost ridicată de la 20% la 30%, în timp ce pentru clădirile mai vechi de 100 de ani această cotă a fost stabilită la 50%. În acelaşi timp, formularea din Codul Fiscal este foarte clară şi în ceea ce priveşte impozitele majorate pentru clădiri degradate: autorităţile locale pot să impună un impozit de 5 ori mai mare sau pot să nu o facă: nu există o obligativitate, autorităţile locale decid! În perioada următoare, vom încerca să îi convingem pe toţi consilierii municipali să se opună creşterii impozitelor în Arad. Cred că toţi, oricare ar fi partidul din care facem parte, am promis acest lucru şi trebuie să ne ţinem de cuvânt. Nu este normal să permitem acestui primar să folosească fiecare prilej pe care îl are pentru a majora impozitele. Pentru a înţelege mai bine limitele minime şi maxime ale impozitelor impuse prin Codul Fiscal şi dorinţa administraţiei Falcă de a majora impozitele, transmitem mass-media un tabel ilustrativ cu rugămintea de a-i informa corect pe arădeni”, a spus consilierul municipal PSD Marin Lupaş.
1 octombrie, cursdeguvernare.ro: Reorganizarea ANAF – aprobată: Direcţia de executare silită cazuri speciale, la concurenţă cu Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate
ANAF se va reorganiza în sensul în care o Direcţie de executare silită va funcţiona în cadrul aparatului propriu al ANAF.
Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili va avea personalitate juridică proprie, va fi înfiinţat un post de secretar general adjunct, iar schema de personal va fi suplimentată cu 1.000 de posturi- toate aceste modificări au fost a decise miercuri, prin hotărâre de guvern.
În materia executărilor silite, noua hotărâre de guvern dublează practic o alta, emisă în mai 2015, prin care s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, gândită să funcţioneze ca instituţie publică de interes naţional în subordinea Ministerului Justiţiei.
Ministrul Teodorovici asigura, în luna mai, că agenţia va fi operaţională începând cu 1 iunie, însă pe 30 septembrie proiectul de lege aştepta încă aprobarea primei camere parlamentare sesizate- Senatul.
Reorganizarea ANAF
Actul normativ publicat miercuri seara în Monitorul Oficial prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul aparatului propriu al ANAF a Direcţiei de executare silită cazuri speciale, precum şi a structurilor teritoriale subordonate organelor fiscale.
Acestea au atribuţii în coordonarea şi monitorizarea modalităţilor de executare silită, inclusiv a valorificării bunurilor sechestrate prin modalităţile prevăzute de lege, precum şi a aplicării măsurilor asigurătorii, informează Guvernul, printr-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, va fi înfiinţat şi un post de secretar general adjunct al ANAF, care va coordona în mod direct Direcţia generală de investiţii, achiziţii publice şi servicii interne, Unitatea de imprimerie rapidă şi Direcţia generală de buget şi contabilitate.
Secretarul general – funcţie aflată acum în schema ANAF – va coordona direct Direcţia generală de organizare şi resurse umane, Serviciul de comunicare, relaţii publice şi mass-media, precum şi proiectele cu finanţare externă la nivelul ANAF.
De asemenea, actul normativ emis miercuri stabilieşte suplimentarea cu 1.000 a numărului total de posturi alocat instituţiei. Ocuparea posturilor suplimentare se va realiza etapizat, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate de ordonatorul principal de credite.
Urmare a deciziei de miercuri, numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al ANAF şi unităţile subordonate va fi de 27.949, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
O altă modificare vizează organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili. În prezent, această direcţie îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului propriu al ANAF şi nu are personalitate juridică. Potrivit noilor reglementări, Direcţia va funcţiona ca organ fiscal cu personalitate juridică şi buget propriu, în subordinea preşedintelui ANAF, măsură recomandată, afirmă Guvernul, şi de către Fondul Monetar Internaţional, în Raportul întocmit în luna august 2015.
(Citiţi şi: “Recuperarea prejudiciilor în dosarele penale: ANAF explică de ce merge atât de greu”)
Prin ordin al preşedintelui ANAF, vor fi stabilite organizarea şi funcţionarea acestei direcţii şi va fi numit directorul general care va conduce această structură.
În acelaşi timp, Direcţiei verificări fiscale, care gestionează programul de creştere a conformării voluntare a persoanelor cu venituri mari, va fi reorganizată la nivel de direcţie generală, sub denumirea Direcţia generală control venituri persoane fizice.
Agenţia guvernamentală aşteaptă încă aprobarea parlamentară
Pe 27 mai 2015, guvernul a înfiinţat, pe fondul criticilor la adresa gradului scăzut de recuperare a prejudiciilor constatate de instanţe în dosare de corupţie, un organism specializat- Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate.
(Citiţi şi: “Recuperarea prejudiciilor produse de corupție: De ce noua Agenție pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate va avea același randament ca ANAF”)
Potrivit proiectului de lege aprobat, agenţia :
- va facilita urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale
- va administra, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal
- va valorifica bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal
- va gestiona sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni
- va gestiona şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi
Potrivit proiectului aprobat de guvern, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate va fi condusă de un director general, numit de către ministrul Justiţiei, şi va avea 35 de angajaţi.
Activitatea operaţională a Agenţiei va fi coordonată de către un Consiliu Director, alcătuit din directorul general al Agenţiei şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
În comunicatul de presă emis de guvern la momentul respectiv se anunţa că, în elaborarea proiectului de act normativ, Ministerul Justiţiei s-a consultat cu structuri de administrare a bunurilor sechestrate din Belgia, Franţa şi Olanda, în cadrul unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană în mai 2015.
“După lupte seculare, Ministerul Justiţiei a venit în sfârşit cu proiectul de lege privind Agenţia de Recuperare a Prejudiciilor din dosarele penale”, a constatat, la începutul şedinţei de guvern din 27 martie, premierul Victor Ponta.
Ministrul Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, asigura că Agenţia pentru Recuperarea Prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie, după ce proiectul va fi aprobat în guvern şi trecut prin Parlament.
Trei luni mai târziu, în data de 30 septembrie, proiectul de lege aprobat de guvern se afla pe ordinea de zi a Senatului, primă cameră sesizată, cu avize favorabile emise de comisiile juridică şi de buget, cu aviz negativ emis de Comisia pentru drepturile omului.
Proiectul urmează să fie trimis, după aprobare, la Camera Deputaţilor.
1 octombrie, postare pe blog: “Dacă există într-adevăr voinţă politică din partea tuturor grupurilor parlamentare, la 15 noiembrie avem legea votului prin corespondenţă în Monitorul Oficial. Dacă nu, nu”
“În funcţie de înregistrarea consensului cu privire la detaliile tehnice menţionate am spus că, în cel mult trei săptămâni începând de astăzi, proiectul de lege trebuie să fie depus la Senat pentru dezbatere” – Mihai Voicu. (de aici)
Nu s-a înregistrat nici consensul nici nu a fost voinţa politică.
Iar cine credea că astea două se vor înregistra e naiv pentru că de fapt nici PSD + clica şi nici P(D)NL nu au vrut aşa ceva.
Unul din principiile revoluţiei americane a fost “No taxation without representation” sau în traducere nu taxezi cetăţeanul fără ca acelaşi cetatea să aibă o reprezentare. Deocamdată, cetăţeanul din diasporă este numai taxat. Reprezentare, ioc. Drept de vot prin corespondenţă, ioc. Dacă cei plecaţi nu ar mai avea rude în ţara chiar că nu i-ar mai interesa. Şi de fapt asta s-a vrut, să se scape de ei.
“Confirm faptul ca persoanele cu rezidenta fiscala in Romania, cu domiciliul in tara, sunt obligate la plata acestei contributii calculata prin procentul de 5.5% x valoarea salariului minim pe economie, chiar daca se afla in strainatate. Contributia este de circa 67 de lei/luna, corespunzator sumei de 792 de lei pentru un salariu minim pe economie din 2016 de 1200 de lei“, a spus Adrian Benta. (de aici si detalii aici)
La alegerile viitoare sunt extrem de curios cu ce discurs se vor duce reprezentanţii PSD şi PNL la cei plecaţi din ţară. Cum vor explica că de fapt ceilalţi nu au vrut să facă legea votului pr
1 octombrie, stiripesurse.ro: ANAF: Bogaţii spun lucruri trăsnite
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală verifică primul lot de sute de persoane care au averi cu risc fiscal. Procedura scoate la iveală tot felul de situaţii neaşteptate şi explicaţii amuzante, pe care ANAF le împarte cu publicul.
Din ciclul “Bogații spun lucruri trăsnite”, ANAF prezintă două situaţii întâlnire recent.
Citește și: Reacția lui Dan Voiculescu după ce ANAF a anunțat că vinde sediile Antena 3: De unde vin banii
“În cadrul programului de verificare a persoanelor fizice cu averi mari (peste 25 milioane de euro) persoanele incluse în eșantion trebuie să vină la Fisc și să lămurească în primă fază neconcordanțele dintre cheltuielile și veniturile din anul 2011, rezultate în urma analizei de risc. De multe ori, se întâmplă ca inspectorii din Direcția de Verificări Fiscale să fie puși în fața unor explicații… neașteptate.
De exemplu, una dintre persoane, întrebată fiind cum poate justifica o cheltuială de cca 350.000 de euro din anul 2011, a răspuns că a fost efectuată din banii primiți la botezul copilului. Motivul pentru care inspectorii ANAF nu au luat în seamă această explicație este simplu: fericitul eveniment a avut loc în 1991.
Un alt om de afaceri, cu o avere de multe milioane de euro, a fost întrebat de ce utilizează atât de mult numerar, știindu-se faptul că e neeconomic să utilizezi numerar și că, în general, numerarul abundent înseamnă surse ilegale de bani. Răspunsul a fost unul surprinzător pentru cineva care deține firme mari, cu conturi bancare și care are inclusiv el conturi și depozite pe persoană fizică (adică în realitate economisește folosind sistemul bancar): ‘Pentru că nu am cultura economisirii prin bancă și nu am încredere în sistemul bancar’. Bineînțeles că nici această explicație nu poate fi luată în serios”, reprezentanţii ANAF pe Facebook.
***
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat în august verificarea persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal, respectiv a celor care au o avere ce nu poate fi justificată de veniturile declarate. Potrivit ANAF, un număr de 5.399 de contribuabili sunt vizați pentru prima serie de verificări fiind înființate 8 servicii distincte de verificări fiscale dedicate acestui program pentru care au fost alocate 100 de posturi. Aceste servicii sunt în Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Galați, Ploiești, Craiova și București. De asemenea, au fost selectați primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program și cărora le-a fost alocat un număr de 313 cazuri.
2 octombrie, postare pe Facebook, Gabriel Biriș:
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Ieri, la conferinta de presa organizata de AOAR la Hilton, pe tema Codului Fiscal, impreuna cu invitatii nostri: Ionut Dumitru (Consiliul Fiscal), Angela Rosca (RBL) si Dragos Doros (AMCHAM). Cu Angela si Dragos am lucrat intens in cadrul CDR (Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei) penru a oferi solutii win-win in noile coduri. Concluzia tuturor a fost clara: mai e mult pana la avea un cod fiscal care sa fie baza serioasa pentru dezvoltarea economica a tarii noastre.
Eu am vorbit despre contributii si am prezentat prietenilor din presa economica o sinteza a propunerilor noastre, dar si a ce s-a preluat.
Ce am propus:
– plafonare baza de calcul a tuturor contributiilor la 3, max 4 salarii medii;
– plafonarea sa fie efectiva, adica:
- i) plafonarea bazei de calcul sa fie facuta pentru fiecare cetatean, pentru toate veniturile (pe suma lor);
- ii) plafonarea bazei de calcul la angajator sa fie facuta prin insumarea bazelor de calcul ale angajatilor si nu pe fondul de salarii (“globalizare”)
– largirea bazei de calcul a contributiilor si atenuarea diferentelor de sarcina fiscala intre diverse tipuri de venituri (reducere acolo unde e prea mare, crestere unde e prea mica)
Ce am obtinut:
– la cas, somaj, alte contributii datorate pentru salarii si asimilate: nimic;
– la cass angajat, plafonare la 5 sm, din 2017
– la cass angajator – nimic
– la cas pentru activitati independente masurile adoptate duc la cresterea semnificativa a sarcinii fiscale (contributia individuala plafonata la 5 sm, datorata insa si atunci cand se obtin venituri din salarii);
– la cass pentru activitati independente – nimic in 2016, plafonare la 5 sm din 2017
– la cass pentru castiguri de capital (dobanzi, dividende, etc) masurile adoptate duc la cresterea sarcinii fiscale (se datoreaza si atunci cand sunt obtinute alte venituri
– globalizare doar la cass si doar pentru veniturile care nu sunt din salarii sau asimilate
Concluzie: sansa ratata de reformare a unei zone extrem de importante a fiscalitatii. In loc sa avem solutii win-win avem solutii lose-lose.
4 octombrie, gandul.info: După un abuz al Fiscului, Curtea de Justiţie a UE a luat o decizie care schimbă radical regulile. Ce se va întâmpla când o instituţie a statului va cere datele personale ale românilor
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat o sentinţă prin care autorităţile din România nu mai au dreptul de a transmite între ele date cu caracter personal fără informarea prealabilă a celor vizaţi. Decanul Baroului Cluj, avocatul Mircea Pop, a explicat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că decizia CJUE a pornit de la sesizarea mai multor avocaţi care au atacat la Curtea de Apel Cluj un protocol referitor la transferul de date dintre Casa de Asigurări de Sănătate şi Fisc.
Top of Form
Bottom of Form
„Totul a început cu un proces colectiv pornit de mai mulţi avocaţi şi câţiva notari pe rolul Curţii de Apel Cluj, care au avut un litigiu cu Casa de Asigurări de Sănătate. În cadrul acestui proces, noi am adresat Curţii de Apel Cluj întrebări preliminare pe care să le trimită CJUE. CJUE a pronunţat hotărârea de ieri, hotărâre care spune că dreptul UE se opune transmiterii între două unităţi administrative ale aceluiaşi stat de date cu caracter personal fără acordul sau informarea prealabilă a persoanei vizate. Această hotărâre este extrem de importantă pentru că demonstrează abuzul fiscal pe care Casa de Sănătate şi ANAF l-au produs prin semnarea protocolului pe care noi l-am atacat, abuz care a dus la emiterea a zeci, sute de mii de acte fiscale de executare împotriva contribuabililor, acte nelegale. Cu alte cuvinte, pe baza unui abuz fiscal s-au plătit bani din buzunarele cetăţenilor, bani absolut nelegali”, a explicat Mircea Pop, potrivitcapital.ro.
Potrivit acestuia, decizia CJUE este aplicabilă tuturor autorităţilor administrativă din ţara noastră.
„Hotărârea este importantă pentru că arată că nici de acum încolo două sau mai multe autorităţi administrative nu vor putea să comunice între ele date personale fără acordul persoanelor respective. Cu alte cuvinte, în momentul în care merg să declar la fisc venitul meu, doar fiscului i l-am declarat şi atât. Fiscul, dacă vrea să comunice propria mea declaraţie de venit unei alte autorităţi, trebuie să-mi ceară ori acordul, ori să mă încunoştinţeze în prealabil, să arate scopul comunicării unei astfel de informaţii”, a mai spus Mircea Pop.
4 octombrie, stiripesurse.ro: Reducerea CAS cu 5pp a fost copiată de la PNL, nu de la Harvard
Reducerea CAS cu 5pp a fost copiată de la PNL, nu de la Harvard. Este doar una dintre măsurile dreptei copiate de către PSD. Iată culmea asumării plagiatului de către fostul ministru de finanțe al PSD: “La un an de la reducerea CAS, cred că este evident cine a greşit. Sper ca, pe viitor, cei care nu au trecut pe la Harvard şi nici prin fotoliul de ministru de finanţe să nu îmi mai dea lecţii de economie!” Corect ar fi fost să spună: mulțumesc Opoziției pentru ideea sugerată și scuze că v-am respins proiectul de lege depus în Parlament, după care l-am copiat în Guvern.
Adevărul este că măsura reducerii CAS cu 5pp și creșterea salariului minim la 1000 de lei erau măsuri cerute de opoziție, de către dreapta românească, și introduse în proiectul de lege pe care l-am depus în Parlamentul României, încă din anul 2013. Puterea actuală, în frunte cu PSD, l-a respins în data de 17 iulie 2014. E vorba de Pl-x nr. 665/2013: Propunere legislativă pentru aprobarea unor măsuri fiscal pentru sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului. Dovada aici.
In expunerea sa de motive spuneam explicit că impactul bugetar este unul pozitiv și nu generator de deficit suplimentar.
