Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL LEGISLAȚIE ECONOMICĂ, 9-15 Noiembrie 2015

9 noiembrie, ziare.com: Fonduri europene, cu Octavian Serban: Cum iei bani nerambursabili pentru reciclare

Aceasta rubrica saptamanala este conceputa pentru a oferi informatii relevante solicitantilor, consultantilor si functionarilor implicati in procesul de absorbtie a fondurilor europene.

Scopul acestui demers este de a crea o punte intre finantarile nerambursabile alocate de Uniunea Europeana pentru Romania, si acoperirea nevoilor la nivel local, regional si national.

In functie de interesul acordat pentru obtinerea de fonduri europene, gradul de implicare in implementarea proiectelor si necesitatea unei colaborari mai bune intre solicitanti, consultanti si autoritati, complexitatea informatiilor furnizate poate fi sporita.

Rubrica este structurata in trei parti: Management de proiect, Obtinere finantare, Termeni.

Management de proiect: Activitatile

In faza de planificare a proiectului, solicitantul trebuie sa realizeze o lista de activitati, sa le detalieze astfel incat, prin derularea lor, sa poata fi indeplinite obiectivele stabilite.

Este foarte important ca, inca din etapa scrierii proiectului, activitatile sa fie calibrate in asa fel incat sa permita exercitarea unui control riguros si eficient, diminuand astfel sansele de aparitie a unor dereglari semnificative in faza de implementare.

Cu alte cuvinte, stabilirea activitatilor trebuie realizata la nivelul unui grad de detaliere care sa permita monitorizarea si controlul facil al derularii fiecarei etape si a intregului proiect. Provocarea consta in faptul ca proiectul trebuie sa ramana robust, iar o detaliere prea mare poate complica implementarea acestuia.

Activitatile vor fi astfel dimensionate incat sa asigure drumul optim de la Obiectivele Specifice formulate la rezultatele scontate.

Fiecarei activitati ii va fi alocat un necesar de resurse – financiare, umane, timp – in asa fel incat sa se cunoasca cine are responsabilitatea pentru realizarea activitatii, care este durata de derulare si ce cheltuieli se fac pentru a sustine activitatea respectiva.

Pentru fiecare activitate se iau in considerare riscurile ce pot aparea pe toata perioada desfasurarii lor.

In decursul perioadei de implementare a activitatilor din fiecare etapa a proiectului, managerul de proiect vegheaza la monitorizarea si controlul activitatilor si rezultatelor obtinute in comparatie cu cele planificate, atat din punct de vedere al calitatii, cat si din punct de vedere al incadrarii in timp si al folosirii resurselor alocate pentru fiecare activitate.

In practica realizarii proiectelor cu finantare europeana, pentru reprezentarea cat mai clara a activitatilor, se foloseste graficul GANTT: un grafic cu bare care arata cand incepe si cand se termina fiecare activitate, perioada de realizare a activitatii in cadrul proiectului (a cata saptamana/luna?).

In acest grafic gasim raspuns la intrebarile:

  • Cate activitati sunt prevazute?
  • Cand incepe si cand se termina o activitate?
  • Cat dureaza fiecare activitate?
  • Cat de mult se suprapun activitatile?
  • Exista perioade neacoperite?

 

Obtinere finantare: Reciclarea deseurilor

Proiectele referitoare la reciclarea deseurilor sunt gestionate in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare, Axa Prioritara 3 “Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor”, Obiectivul Specific 3.1 “Reducerea numarului depozitelor neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclare a deseurilor in Romania”.

Solicitanti de finantari in cadrul acestor proiecte sunt Consiliile Judetene/Municipiul Bucuresti ca reprezentante ale Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara.

Perioada de implementare a proiectului este 2014-2023, iar finantarile sunt de 5 milioane de euro pentru continuarea proiectelor incepute in perioada anterioara si minim 50 de milioane de euro pentru proiecte majore noi.

Activitatile eligibile sunt:

  • implementarea sistemelor de colectare selectiva
  • constructia de instalatii de transfer si valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare si unitati de compostare individuala
  • constructia de statii de sortare si de tratare mecano-biologica etc.
  • inchiderea si reabilitarea de depozite neconforme, inclusiv a sistemului de colectare a levigatului, a sistemului de extragere a biogazului
  • deschiderea/extinderea de noi depozite
  • asistenta pentru managementul proiectelor, supervizare si publicitate (inclusiv constientizarea publicului) etc;

Prin acest program se asigura finantarea integrala a cheltuielilor eligibile, dupa cum urmeaza: 85% din Fondul de Coeziune, 13% de la bugetul de stat si 2% de la bugetul local.

Saptamana viitoare vom discuta despre finantarea programelor pentru exploatatii agricole.

Termeni: Fondul de Coeziune

FC reprezinta instrumentul prin care se urmareste reducerea disparitatilor economice si sociale precum si promovarea dezvoltarii durabile.

Pentru a atinge acest obiectiv, FC este acordat Statelor Membre mai putin dezvoltate ale UE, cele care au un Venit National Brut pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE.

Prin FC se finanteaza activitati specifice, cum ar fi:

  • retelele de transport trans-europene si proiecte mari de infrastructura in domeniul transportului
  • proiecte de infrastructura de mediu, aici intrand si cele de eficienta energetica, energie regenerabila, dezvoltarea transportului feroviar, a transportului public, etc
  • Alocarea pentru Romania din FC este de aproape 7 miliarde de euro destinati Programului Operational Infrastructura Mare, pentru proiecte de mediu si de transport, astfel:
  • Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon in toate sectoarele – 160 mil. euro
  • Promovarea adaptarii la schimbarile climatice precum si a prevenirii riscurilor – 479 mil. euro
  • Conservarea si protejarea mediului, promovarea eficientei resurselor – 2.892 mil. euro
  • Promovarea unui transport durabil si eliminarea blocajelor – 3.404 mil. euro

Octavian Serban – doctor in economie si dezvoltare regionala, presedinte al KM Institute Romania – KNOMACONS, organizatie care isi propune sa sprijine accesarea facila a fondurilor europene.

9 noiembrie, wall-street.ro: Polonezii de la Idea Bank cauta profitabilitatea in 2016: au lansat un credit de consum cu DAE 8% si vor sa devina primii bancheri care acorda online imprumuturi

Idea Bank, cel mai mare pariu al polonezilor de la Getin Holding in Romania, ar putea deveni prima banca din piata care va elimina total interfata clientului cu sucursala bancara in cazul mai multor produse, cel mai aproape de implementare fiind vanzarea cardurilor de credit online. De asemenea, banca polonezilor de la Getin face pasi mari si in ceea ce priveste vanzarea produselor traditionale, creditul Selfie inregistrand vanzari record odata cu inceputul toamnei. Cum arata planurile bancii de extindere in zona digitala si ce tinte are pentru 2016.

Banca planuieste sa livreze credite de nevoi personale prin intermediul platformei de Internet Banking, dar proiectul pentru creditarea de consum prin web este in faza de elaborare, urmand sa fie discutat si cu organele de reglementare, a declarat Ana Cernat, vicepresedintele executiv al Idea Bank, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Imi doresc clar o platforma integrata prin care deschidem conturi si acordam credite simple online, fara nicio interfatare umana.

Imprumuturi online din 2016

Ea crede ca in 2016 clientii ar putea sa isi ia credite de consum direct de pe net. In prezent, Idea Bank se foloseste de protocolul cu ANAF, care ii permite sa acorde credite de nevoi personale in doar cateva ore, dar acest flux poate fi integrat incet incet in zona de remote, fara riscuri foarte mari, cu unele masuri de siguranta in plus: solicitarea unui numar de telefon care are un abonament in spate si autentificarea prin SMS.

“In Polonia, Idea Bank ofera fluxuri online pentru majoritatea produselor de multa vreme, dar din punct de vedere al verificarilor electronice prin ANAF Romania este inaintea Poloniei. Romania este ca putere a Internetului printre primele in Europa si ar fi pacat sa nu profitam de acest lucru”, afirma Ana Cernat.

In ceea ce priveste IMM-urile, lucrurile nu vor evolua prea repede spre online, pentru ca bancile ofera in general solutii tranzactionale combinate cu credite personalizate. In prezent, Idea Bank ofera IMM-urilor solutii pentru capital de lucru (linie de credit si overdraft), dar isi va intregi in scurt timp oferta cu solutii pentru investitii si echipamente si cu un pachet tranzactional.

“Total remote la IMM-uri va fi foarte complicat, pentru ca antreprenorii au nevoie de consultare face to face”

Potrivit vicepresedintelui Idea Bank, IMM-urile din IT, productie si servicii, mai ales serviciile conexe IT-ului, sunt pe val si au nevoie de finantare.

Eficienta este cheia in banking

Idea Bank va inchide anul acesta 3 sucursale, intr-un proces de optimizare a canalelor de distributie, dar urmeaza sa deschida in 2016 cel putin sase puncte de lucru in zone mult mai bune din tara, Vestul fiind parte a strategiei de extindere, dar si in orase mai mici. “Mi-as dori sa acopar toate resedintele de judet importante si un numar de orase cheie, dar nu stiu daca mai mult de 50 de unitati au sens in viitor. Vreau sa dezvolt in mod egal restul canalelor, care nu imi creeaza costuri fixe”, a mai spus Ana Cernat.

Canalele remote sunt cele care aduc clienti, iar incet incet sucursalele din betoane se transforma din unitati care vand produse simple in unitati care vand produse mai complexe si vor avea un rol de consultata mult mai important

Idea Bank urmeaza sa lanseze in scurt timp un proces complet remote de vanzare a cardului de credit, in care clientul nu trebuie sa ajunga in nicio sucursala. Banca se va folosi de Internet si de unele verificari telefonice pentru a incheia contractul, prin curier urmand sa fie trimise cardul si toata documentatia.

Vanzari record la creditul Selfie si un obiectiv major pentru 2016

Chiar daca oficialul bancii precizeaza ca managementul are o tinta pe 2016 si in ceea ce priveste activele, de 1,3 miliarde lei, obiectivul zero al bancii este profitabilitatea si atingerea breakeven-ului. In ceea ce priveste activele, o dublare a creditelor noi acordate va asigura bifarea bornei de 1,3 miliarde lei. Potrivit vicepresedintelui Idea Bank, evolutia foarte buna a vanzarilor, incepand cu septembrie, creeaza optimism in ceea ce priveste profitabilitatea.

In septembrie, cand a inceput sa comunice mai agresiv oferta creditului Selfie, care poate fi accesat de clientii cu cel mai bun scoring la un DAE de 8% – printre cele mai mici din piata – banca a inregistrat un record de vanari, de 600 de credite, iar ultimele luni din an ar putea fi la fel de bune. Cernat estimeaza ca banca va acorda peste 2.000 de credite de consum noi in ultimele 4 luni din an, ceea ce va favoriza atingerea tintelor din 2016.

Targetul principal pentru 2016 nu este cota de piata, ci breakeven-ul, sa trecem pe profit operational real.

In ceea ce priveste dobanzile foarte mici la creditul Idea::selfie, oficialul bancii mentioneaza ca acestea nu au caracter promotional si isi doreste sa le mentina in palierul de jos al dobanzilor din piata, mai ales ca Idea Bank are o situatie prudentiala buna si are suficienti bani pentru creditare.

In plus, ea a dat de inteles ca problemele bancilor grecesti au contribuit la atragerea unor clienti, care au decis sa isi depoziteze banii la Idea Bank.

O treime din clientii creditului Sefie sunt din cea mai buna categorie si primesc cea mai mica dobanda

Ca la orice alta banca, in urma analizei de risc si a istoricului de plata, clientul beneficiaza de un pret personalizat, iar cei cu bonitate maxima beneficiaza de cea mai buna oferta a bancii. Pentru cei mai riscanti, dobanda creste si poate sa ajunga la 10-11%, adica in jurul mediei sistemului bancar.

“Peste 30% dintre clientii nostri se incadreaza in cea mai buna categorie. Profilul de client este unul foarte bun, probabil cel mai bun profil pe care l-am intalnit in piata. Sunt intelectuali, oameni cu studii superioare, manageri sau liberi profesionisti de inalta calitate”, afirma Cernat.

Asa cum ne-a invatat criza, nici macar o dobanda foarte mare nu te poate pazi in final de riscul clientului care este vulnerabil de la inceput.

Riscurile unor viitoare incidente de neplata au scazut dupa semnarea protocolului cu ANAF, care permite bancii sa acorde creditul in doar cateva ore. Totusi, in medie, un credit de consum se acorda in 2 zile, pentru ca sunt clienti care nu vor sa fie verificati la ANAF. “Pentru profilul bun de client este o problema in cate ore primeste un credit, pentru ca sunt oameni care nu au timp. Pentru profilul slab de client nu este o problema sa astepte 2 saptamani, mai ales daca se gandeste ca nu o sa mai plateasca creditul”, subliniaza vicepresedintele Idea Bank.

 

11 noiembrie, realitatea.net: Analist economic: “Majorarea salariilor cu 10%, o măsură electorală”. Cât ar putea urca deficitul

Analistul economic, Aurelian Dochia, a declarat, la RFI, că majorarea salariilor bugetarilor cu 10% de la 1 decembrie este o măsură electorală. Dochia consideră că decizia Camerei Deputaţilor ar putea urca deficitul bugetar la 3% din Produsul Intern Brut încă de anul viitor, în contextul în care depășirea era prevăzută pentru 2017.

“Este după părerea mea o măsură cu caracter clar electoral, sunt pregătite alegerile pentru anul viitor. Această măsură de creştere generalizată a salariilor nu are până acum nici un fel de temei în calculele bugetare, niciodată nu s-a discutat de această măsură, care fără îndoială că va mări deficitul bugetar pentru 2016 şi 2017. Au fost făcute observaţii în legătură cu riscurile măririi deficitului bugetar atât de către Consiliul Fiscal din România, cât şi de Fondul Monetar Internaţional şi mai recent, în ultimele prognoze ale Comisiei Europene, care atrage atenţia că prin astfel de măsuri, deficitul va trece chiar de 3% din PIB. Această depăşire era prevăzută pentru 2017. Acum s-ar putea să se producă chiar în 2016″, a spus Aurelian Dochia.

Deputaţii au decis, miercuri, să majoreze salariile tuturor bugetarilor cu 10% din luna decembrie. Propunerea PSD a fost votată şi de liberali, deşi aceştia au criticat iniţiativa social-democraţilor. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 319 voturi “pentru”, şapte abţineri şi doar un vot “împotrivă”, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD.

Ordonanţa fusese adoptată de Senat, iar în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament al PSD, prin care salariile tuturor bugetarilor care nu au beneficiat în cursul anului de majorări urmează să fie mărite cu 10%. În această categorie intră personalul din administraţie, cultură, justiţie, ordine publică şi siguranţă naţională, unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, diplomaţie, personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor de Asigurări de Sănătate Judeţene.

Liberalii s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că susţine amendamentul PSD privind creşterea salarială de 10% în sectorul bugetar, menţionând că efortul bugetar este de 1,5 miliarde de lei.

 

Actul normativ urmează a fi promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, care ar putea teoretic să trimită documentul spre reexaminare în Parlament.

 

11 noiembrie, digi24.ro: Provocările economice ale noului Guvern

Noul Guvern care va fi instalat la Palatul Victoria are în faţă o listă lungă de provocări. Stabilitatea bugetului, care ar putea fi afectată de reducerile de taxe, aplicate în acelaşi timp cu reducerile de salarii, este una dintre ele, spun analiştii economici. Pe termen mediu, noul Cabinet ar trebui să se ocupe în principal de investiţii care să reducă decalajele faţă de Europa Occidentală, de reducerea birocraţiei şi de eradicarea corupţiei.

Măsurile de relaxare fiscală anunţate de fostul guvern sunt în continuare un risc pentru economie în 2016.

Din ianuarie, cota standard a TVA va fi redusă cu 4 procente, la 20%, iar taxa pe dividende scade la 5%.

Cristian Păun, economist: „Nu cred că un guvern de tehnocraţi va reuşi să reformeze foarte mult România pe partea de cheltuieli, nu cred că va reuşi să reformeze pe partea de venituri încasate la buget pentru lipsa asta de interes politic.”

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Dacă ne uităm în momentul de faţă cu măsurile legiferate, deficitul bugetar anul viitor se îndreaptă spre 2,7 sau 2,8 procent din PIB după estimările noastre. E clar ca anul viitor vom avea un derapaj bugetar foarte mare.”

De asemenea, din 2017 se elimină acciza suplimentară pe carburanţi şi taxa pe construcţiile speciale.

„Având în vedere largul consens politic cu care au trecut aceste decizii, nu ne aşteptăm să fie inversate. Totuşi, noul guvern ar putea veni cu un set de măsuri care să ţină sub control daunele provocate de deciziile excesive”, se arată într-o notă a Erste Group.

Schimbarea Executivului este însă o mişcare bună, spun analiştii.

Cristian Păun, economist: „Să reducă în final corupţia, să reducă tot ce înseamnă birocraţia, acordat avize, controlat oameni, cheltuit ban public care rezultă în urma impozitelor pe care le colectează cu destul de multă promptitudine şi destul de multe penalităţi.”

Infrastructura este un domeniu prioritar, pentru a reduce decalajul economic dintre regiuni şi pentru a atrage noi investiţii străine.

Iancu Guda, manager Coface România: „O infrastructură care să reechilibreze diferenţele de nivel de trai în România. În momentul de faţă dacă te uiţi pe o hartă de la vest la est lucrurile sunt din ce în ce mai triste când te duci spre est.”

În acest timp, Guvernul condus de Victor Ponta a tăiat peste un miliard şi jumătate de lei de la Transporturi la ultima rectificare bugetară. Motivul? Lucrările nu se vor putea încheia oricum până la finalul anului. Pe listă se află autostrăzile Sebeş – Turda, Lugoj – Deva şi Orăştie – Sibiu.

Adrian Crivii, analist Cluj: „Noi nu am mai făcut în ultimii 2-3 ani investiţii masive în infrastructură, din buget. Din păcate ne-am bazat pe creştere datorită consumului.”

În primul semestru al anului, economia României a crescut cu 3,7%. Cel mai mult au contribuit comerţul şi transporturile.

Măsurile din noul Cod Fiscal

Măsuri / Impactul asupra bugetului

Reducerea TVA la 20% / 7,1 miliarde lei

Reducerea impozitului pe dividende la 5% / 1,3 miliarde lei

Schimbările privind legislaţia CAS / 0,7 miliarde lei

Desfiinţarea taxei pe construcţii speciale (din 2017) / 1 miliard lei

11 noiembrie, postare pe blog: Ce n-a ințeles Victor Ponta

Sursa:

 http://www.contributors.ro/economie/ce-n-a-in%C8%9Beles-victor-ponta/

Probabil că nici pînă azi Victor Ponta n-a ințeles de ce a trebuit sa demisioneze, în condițiile în care a redus taxele, a mărit salariile și Romania a înregistrat o creștere consistentă a PIB. Poate că dacă ar fi citit ultimele doua carți ale politologului american Francis Fukuyama, “The Origins of Political Order” (Farrar, Straus and Giroux, 2011) si “Political Order and Political Decay” (Farrar, Straus and Giroux, 2014), lecturi obligatorii pentru cine aspiră sa facă politică, ar fi ințeles, măcar parțial, ce i s-a intimplat.

Potrivit autorului menționat, pentru ca un stat să devina modern, este necesară dezvoltarea concomitenta a celor trei elemente de bază: ordinea politicăcreșterea economică si dezvoltarea socială. Sa le luăm pe rînd.

Fukuyama arată că există trei categorii de instituții care formează ordinea politică:evolutia statuluidomnia legii si mecanismele de responsabilizare democratică. Statuleste o organizatie ierarhica, care detine monopolul asupra unui anumit teritoriu si care cuprinde o retea complexa de institutii si autoritati, de la guvern la administratia publica, de la care se asteapta sa furnizeze o serie de bunuri publice: aparare, ordine publica, sanatate, educatie, infrastructura, stabilitate macroeconomica si financiara, aer nepoluat, asigurari sociale etc.

Domnia legii (sau statul de drept) este definita ca un set de reguli de comportament, reflectind un consens larg in societate, care este obligatoriu chiar si pentru cei mai puternici actori  politici sau economici. Cand cei care conduc pot sa schimbe legea sau s-o aplice dupa cum le convine, statul de drept nu exista, chiar daca legile respective sunt aplicate in mod uniform restului societatii.

La rândul ei, responsabilizarea inseamna ca autoritatile sunt atente la nevoile si interesele intregii societati si nu numai la nevoile si interesele proprii. In prezent, responsabilizarea este inteleasa mai ales prin prisma procedurala: alegeri libere si corecte, care sa permita cetatenilor sa-i aleaga si, astfel, sa-i disciplineze pe conducatori. Totusi, trebuie sa recunoastem din propria noastra experienta, ca procedurile corecte nu duc intotdeauna la rezultatele cele mai potrivite.De aceea, democratia liberala înseamna mai mult decit majoritatea care voteaza la alegeri. Inseamna un set de institutii care reglementeza si supravegheaza exercitarea puterii prin intermediul legii si printr-un sistem de control si echilibru (“checks and balances’).

O democratie liberala combina toate cele trei seturi de institutii intr-un echilibru stabil si, prin urmare, dezvoltarea acestora este obligatorie pentru ca un stat sa fie modern. Din fericire sau din păcate, nu exista alternativa la un stat modern, impersonal, ca garant al ordinii si securitatii si ca furnizor al bunurilor publice necesare. Domnia legii este critica pentru dezvoltarea economica, intrucit fara drepturi clare de proprietate si executarea corecta a contractelor, dezvoltarea afacerilor este de neconceput. Si, in fine, participarea democratica înseamna mai mult decit un control asupra unui guvern corupt si abuziv, fiind una din dimensiunile fundamentale ale libertatii care completeaza si imbogateste viata unui individ.

Dezvoltarea politica – evolutia statului, domnia legii si responsabilizarea democratica – reprezinta doar unul dintre aspectele fenomenului mai larg al modernizarii. Iar schimbarile in natura institutiilor politice trebuie intelese in contextul cresterii economicemobilizarii sociale si forței ideilor legate de justitie si legitimitate.

Dezvoltarea economica poate fi definita simplu drept cresterea sustinuta a produsului intern brut pe locuitor in decursul unei anumite perioade de timp. Exista un mare semn de intrebare, nu numai la nivel teoretic, ci si practic, daca acesta este un mod adecvat de a masura prosperitatea, pentru ca PIB pe locuitor se refera doar la bani si nu la sanatate, educatie, corectitudine, oportunitati, distributia averii, sau alte aspecte ale bunastarii. Ca dovada, in Romania, deși PIB a crescut de cinci ori in ultimii 25 de ani, acest lucru s-a resimtit prea putin in bunastarea oamenilor.

Mobilizarea sociala se refera la aparitia in timp a unor noi grupuri si la schimbările survenite in natura relatiilor dintre ele. Mobilizarea  presupune ca diferite parti ale societatii capată conștiința de sine, identifica interese si idei comune si se organizeaza in vederea unor actiuni colective, generand schimbari in institutiile polititce. Prima mobilizare sociala de acest fel, care ar fi trebuit sa fie un avertisment pentru intreaga clasa politica, s-a produs cu ocazia celui de-al doilea tur de scrutin prezidential, care l-a propulsat pe Klaus Iohannis Presedinte, impotriva tuturor pronosticurilor.

Pe lângă  cresterea economica si mobilizarea sociala, mai este si evolutia ideilor cu privire la legitimitate. Legitimitatea poate fi definita drept percepția larg impartasita ca anumite aranjamente sociale sunt corecte si, ca atare, acceptabile. Ideile cu privire la legitimitate evolueaza in timp. Uneori, evoluția este rezultatul schimbarilor din economie sau societate, dar sunt situatii, in  momentele de criza, cind aceasta apare in mod independent de celelalte dimensiuni ale dezvoltarii.

Mobilizarea sociala in urma tragediei de la “Colectiv” a fost un astfel de punct de inflexiune, care a declansat o revolta morala impotriva a ceea ce se considera pina atunci a fi “aranjamente sociale corecte si acceptabile”. Ceea ce au ignorat Victor Ponta, in special, si partidele politice, in general, a fost ca ideile sunt foarte importante pentru ordinea politica, pentru ca ceea ce-i leaga pe oameni si-i face sa accepte autoritatea unui guvern este tocmai felul in care ei percep legitimitatea acestuia.

Or, aceasta noua generatie de tineri, mai conectati la lumea moderna si mai putin tributari vechilor tipare de gindire, considera ca actualele aranjamente politice si sociale in care parlamentarii au imunitate in fata legii, in care politicienii pot abuza de privilegii fara impunitate, in care prim-ministrii pot sa plagieze si nu sufera consecinte, in care coruptia ajunge in final sa ucida, sunt inacceptabile. De unde si vehementa in contestarea intregii clasei politice si solicitarea unui cu totul alt mod de a guverna, eficient si responsabil. Asa cum s-a văzut la recenta intalnire cu președintele Iohannis, pentru tinerii de azi nu e loc de comparații protocroniste. Pentru ei nu contează că s-au făcut progrese democratice, iar in prezent e mai bine decat pe vremea tinereții noastre. Pentru ei contează sa le fie bine acum, imediat si se compara doar cu tinerii de azi, din alte tari cu democrații avansate.

In mod paradoxal, astăzi, una dintre prinicipalele ingrijorari legitime ale oamenilor nu este posibilitatea ca sistemul politic sa ramina sau nu democratic ci, mai degraba, esecul sistemului in furnizarea serviciilor de baza, pe care oamenii le asteapta de la autoritati. Simplul fapt ca o tara are institutii democratice, spune foarte putine despre cit de bine sau cit de prost este guvernata. Tocmai de aceea, nerespectarea promisiunilor democratiei reprezinta cea mai mare provocare pentru legitimitatea unui  sistem politic.

Daca exista in rindul unora perceptia unui semi-esec al democratiei in tara noastra, aceasta nu deriva din concept, ci din executie: oamenili isi doresc sa traiasca intr-o societate in care guvernul este eficient si responsabil, furnizind tipurile de servicii de care au nevoie cetatenii, la timp si cu un cost rezonabil. Acest lucru este aproape imposibil intr-o tara in care institutiile sunt percepute ca fiind slabe, corupte, lipsite de resurse sau capacitate sau, in unele cazuri, chiar absente.

De aceea, multe dintre problemele Romaniei deriva din faptul ca avem un stat slab, lipsit de capacitatea de a exercita ceea ce sociologul Michael Mann denumeste putere infrastructurala. Cu alte cuvinte, capacitatea de a promulga si aplica reguli in mod legitim sau de a furniza bunurile publice menționate mai sus. Multe dintre esecurile atribuite democratiei sunt de fapt esecuri ale diverselor fatete ale administratiei publice, centrale si locale, de a respecta promisiunile electorale facute votantilor, care nu vor doar drepturi politice, ci si o guvernare eficienta, in slujba lor.

Dimensiunile politice, economice si sociale ale dezvoltarii actioneaza in mod independent una de alta, asa cum s-a intimplat, de altfel, in Romania ultimilor ani.  Cresterea economica, mai ales, isi urmeaza propria logica, independent de dezvoltarea politica. In aceste conditii, succesul modernizarii depinde de dezvoltarea institutiilor politice, in paralel cu aceasta, precum si cu schimbarile sociale si cele de pe tarimul ideilor. Este adevarat ca, pentru a asigura cresterea economica sustenabila, pe termen lung, este nevoie de institutii politice puternice. De aceea, cea mai importanta institutie, care lipseste de regula intr-un stat fragil, este un guvern capabil din punct de vedere administrativ.

Institutiile politice sunt necesare si nu pot fi doar prezumate. O economie de piata functionala si un nivel de prosperitate ridicat nu pot aparea din senin si in absenta unui guvern eficient: ele se bazeaza pe fundamentul institutional creat de dreptul de proprietate, de statul de drept si de oridinea politica fundamentala. O piata libera, ca si o societate civila viguroasa sunt componente importatnte ale unei democratii functionale, dar niciuna nu poate inlocui functiile unui guvern eficient si responsabil, in slujba cetatenilor.

Poate parea paradoxal ca, in Romania, dezvoltarea politico-administrativa a ramas in urma dezvoltarii economice si a celei sociale. In realitate, insa, tarile in care instaurarea democratiei a precedat crearea statului modern, cu institutii politice si administrative performante, au avut intotdeauna dificultati sa ajunga la o guvernare de calitate. A se vedea cazul Italiei si al Greciei, in comparatie cu cel al Germaniei, care a mostenit institutii puternice incă de pe vremea absolutismului monarhic.

De aceea, recentele manifestari de “intelepciune spontana a multimii”, care nu mai accepta aranjamentele politice si sociale existente si cere schimbarea acestora, au demonstrat ca modernizarea Romaniei e pe drumul cel bun. Cuplate cu o crestere economica sustenabila si cu o noua ordine politica sanatoasa, pot face din Romania o tara cu adevarat importanta si respectata la nivel international, care sa ma faca sa fiu mindru ca sunt roman. Pentru asta, insa, e nevoie de leadership transformational in rindul clasei politice, prin integritate, competenta si responsabilitate.

11 noiembrie, postare pe blog, Andreea Paul: Tabloul de bord al economiei românești

Sursa:

http://www.andreeapaul.ro/tabloul-de-bord-al-economiei-romanesti/

Puncte slabe și tari ale dinamicii economice românești

Puncte slabe ale dinamicii economice:

SUB GUVERNAREA PSD:

  • Aproape 500 de mii de firme și-au închis porțile, din anul 2012 până în prezent, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (vezi tabelul numărul 6);
  • Am pierdut circa 700 de mii de persoane din populația ocupată, inclusiv forțele armate şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru, din trimestrul II 2012 până în prezent, conform INS[1]. Totodată, pentru aceeași perioadă, România a înregistrat cea mai mare scădere a locurilor de muncă din Europa, conform datelor publicate de Eurostat[2]. (vezi tabelul numărul 3.1)
  • Deficitul comercial  a continuat să crească, ajungând la 5,53 mld euro în primele 9 luni ale anului 2015, fiind cu 28% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. (vezi tabelul numărul 3.4)
  • Datoria guvernamentală a crescut cu 64 miliarde lei de la sfârșitul anului 2011 până în prezent, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice[3]

Alte detalii:

  • În septembrie 2015, importurile au crescut cu 7 procente față de luna august 2015, respectiv față de aceeași perioadă a anului anterior, conform INS, semnificativ mai repede decât creșterea raporturilor de doar 4,7% față de august 2015 și 4,6% față de septembrie 2014.
  • Rezervele valutare au crescut cu aproape 8% față de luna trecută, însă rămân sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform BNR.
  • Conform estimărilor Comisiei Europene, în România proporția economiei subterane în anul 2014 a reprezentat 29,6% din PIB, în creștere cu 1,2pp față de 2013, ajungând la 44 de miliarde de euro generate prin fraude economice și evaziune fiscală. România bate pasul pe loc în lupta cu economia subterană.

Puncte tari ale dinamicii economice 

  • PIB:

o   INS estimează că PIB-ul are o rată de creștere de doar 0,1% în Trimestrul II 2015 față de același trimestru din anul 2014.

o   PIB pe locuitor la prețuri curente a crescut în anul 2014 cu 500 euro față de anul 2013, conform datelor furnizate de Eurostat.

  •    ISD-urile au depășit 2 miliarde euro în luna august 2015, înregistrând o creștere cu peste 10% față de luna iulie și o creștere cu 60 de procente față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de BNR.

[1] INSSE, Comunicat de presă – Ocupare și Somaj, trim II 2012 – trim II 2015, http://www.insse.ro/cms/ro/content/ocupare-si-somaj accesat la data de 11 noiembrie 2015

[2] Baza de date Eurostat, Population, activity and inactivity, noiembrie 2015 http://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs/data/database#  accesat la data de 11 noiembrie 2015

[3] Ministerul Finanțelor Publice, Datoria administratiei publice conform metodologiei UE*) (datoria guvernamentala), http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvoldatguvconformUERomaugust2015.pdf accesat la data de 11 noiembrie 2015.

 

12 noiembrie, postare pe blog, Creșterea salariilor bugetarilor: nițică aritmetică financiară

Sursa:

https://logec.ro/cresterea-salariilor-bugetarilor-nitica-aritmetica-financiara/

Fiindcă tot așteaptă politicienii “studiul de impact”, ca să afle dacă au votat ca nătăfleții sau nu, iată câteva considerații. Creșterea salariilor bugetarilor cu 10% înseamnă că statul va cheltui mai mult cu 5,6 mld. lei, adică 1,3 mld. euro.

  • raportând la populația României (19 mil. locuitori), înseamnă o cheltuială suplimentară de 295 lei/locuitor; aici intră toată lumea, de la copii la pensionari;
  • raportând la forța de muncă angajată în sectorul privat, înseamnă 1696 lei/salariat; practic, dacă fiecare din cei 3,3 milioane de angajați din sectorul privat ar suporta în mod egal povara creșterii salariilor bugetarilor, atunci fiecare ar trebui să scoată din buzunar 1696 lei. Un fleac, aproape un salariu mediu!
  • cuantumul creșterii lefurilor bugetarilor este echivalent cu jumătate din impozitul pe profit colectat de stat; reducerea impozitului pe profit de la 16% la 8% ar fi avut același impact bugetar;
  • alternativ, statul ar fi putut decide reducerea TVA cu 2,5 puncte procentuale; practic suma strânsă din TVA este egală cu cheltuielile de personal ale statului (puțin peste 50 mld. lei), deci modificarea acestor cheltuieli cu un anumit procent are același impact bugetar ca și modificarea proporțională a TVA în sens contrar;
  • sau ar fi putut decide reducerea cotei unice de impozitare a salariilor și a veniturilor de la 16% la 12%.

Câți dintre parlamentari înțeleg ce înseamnă costul de oportunitate? Dar câți dintre noi știm asta?! Cine plătește salariile bugetarilor? Ce trebuie să sacrificăm dacă le mărim salariile? Aceste întrebări trebuie avute tot timpul în vedere, indiferent dacă credem că salariile bugetarilor sunt mici sau mari. Întotdeauna avem de ales, întotdeauna putem face altceva, trebuie doar să fim conștienți de asta.

13 noiembrie, adevarul.ro: Cîmpeanu: În bugetul pe 2016 vor fi alocări suplimentare pentru pensii, salarii, educaţie, sănătate, investiţii, cercetare şi apărare

Sorin Cîmpeanu spune că priorităţile pe 2016 sunt alocarea de sume suplimentare pentru pensii, salarii, dar şi sănătate, educaţie, cercetare, investiţii şi apărare Guvernul are ca priorităţi în bugetul pe 2016 alocări suplimentare pentru pensii, salarii, sănătate, investiţii, apărare, dar şi acordarea a 4,5% din PIB pentru educaţie şi majorarea cu 50% a bugetului cercetării, a afirmat, vineri, premierul interimar, Sorin Cîmpeanu, la Guvern. „Priorităţile bugetului pe 2016 sunt, din punctul de vedere al Guvernului, alocări suplimentare pentru pensii şi salarii, pentru sănătate, investiţii, apărare, educaţie şi cercetare. Intenţia noastră în creionarea bugetului este de a aloca 4,5% din PIB pentru educaţie şi majorarea cu 50% a bugetului pentru cercetare“, le-a spus premierul interimar Sorin Cîmpeanu, reprezentanţilor Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României(CNDR).   La rândul lor, reprezentanţii CNDR i-au cerut premierului interimar, dar şi ministrului Fondurilor europene, Marius Nica, şi ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, participanţi de asemenea la întâlnire, să prevadă în proiectul de buget pe 2016 stimularea investiţiilor private în domeniul cercetării, prin taxe 0 pentru cei care dezvolta parcuri de cercetare pe lângă universităţi, menţinerea ritmului de creştere a absorbţiei fondurilor europene în domeniul cercetării, o alocare de 4, 5% din PIB pentru Educaţie, 1,5% pentru sistemul de apărare şi 0,5% pentru cercetare, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Guvernului.   Potrivit sursei citate, Gigel Paraschiv, reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a precizat că, în proiectul de buget pentru 2016, alocarea pentru cercetare va creşte cu 33%, cea pentru finanţarea de baza a învăţământului superior cu 22%, iar cea pentru burse cu 16%.   De asemenea, ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, i-a asigurat pe reprezentanţii Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României ca vor fi luate toate măsurile pentru a nu se întârzia rambursările pentru proiectele dezvoltate pe fonduri europene, în acest sens fiind organizate întâlniri cu toate organismele intermediare implicate în gestionarea acestora.

 

14 noiembrie, mediafax.ro: Rectorii a cinci universităţi cer 6% din PIB pentru educaţie şi finanţare în funcţie de calitate

Rectorii celor mai mari universităţi româneşti au anunţat, sâmbătă, la Alba Iulia, că vor 6% din PIB pentru educaţie, autonomie universitară stabilită prin lege, clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior şi finanţare în funcţie de aceste categorii.

Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, într-o întâlnire cu presa, că membrii Consorţiului “Universitaria” au dezbătut problemele învăţământului românesc şi au elaborat împreună o rezoluţie cu mai multe solicitări, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Sesizând modalităţi de a face ca învăţământul superior românesc să funcţioneze la parametri mai buni decât cei actuali am ajuns la următoarele concluzii: 1 – alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea, 2 – restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale şi trecerea de la studentul echivalent unitar la finanţarea ciclurilor de studii universitare de licenţă şi masterat prin intermediul granturilor de studii, 3 – finanţarea cercetării ştiinţifice din universităţi cu minim 1% din PIB şi adaptarea statutului personalului de cercetare-dezvoltare la cel al cadrelor didactice, 4 – publicarea anuală a unui raport în care să fie prezentată situaţia totală a finanţării instituţionale, fundamentată şi detaliată, 5 – clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior din România şi finanţarea în funcţie de aceste categorii”, a spus Pop.

El a adăugat că rectorii membri ai consorţiului au mai decis că este nevoie de dezvoltarea unor programe de licenţă cu dublă specializare şi revizuirea listei programelor de licenţă pentru reducerea numărului de specializări, dar şi de internaţionalizarea curriculei şi introducerea de noi programe de studiu cu predare în limba engleză şi adaptarea legislaţiei pentru a se putea realiza programe comune, modificarea şi simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea şi invitarea personalului didactic şi monitorizarea angajabilităţii pe perioadă determinată a personalului didactic şi de cercetare.

Rectorul UBB a mai spus că o altă dorinţă a rectorilor din consorţiu este ca limitele autonomiei universitare să fie stabilite numai prin lege şi să se stabilească criterii care să ţină cont de ”instituţiile de interes naţional/grădinile botanice, parcurile dendrologice şi alte tipuri de instituţii de acest gen aflate în administrarea universităţilor”.

Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia găzduieşte, în perioada 13-15 noiembrie, întâlnirea Consorţiului “Universitarea”, structură formată din Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara.

Întâlnirea de la Alba Iulia reuneşte rectorii şi conducerile celor cinci universităţi mari din România care dezbat probleme legate de mediul universitar.

 

15 noiembrie, agerpres.ro: Comisia Europeană va putea rambursa României, în perioada următoare, peste 400 milioane euro pentru POSCCE

Comisia Europeană va putea rambursa României, în perioada următoare, peste 400 de milioane de euro pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) 2007-2013, după ce Ministerul Fondurilor Europene a obținut acordul Executivului comunitar pentru reluarea tuturor plăților aferente acestui program, potrivit unui comunicat al ministerului remis duminică AGERPRES.

‘Decizia Comisiei Europene de a relua plățile pentru POSCCE este un succes al Guvernului României și confirmă eforturile depuse în echipă de Autoritatea de Management și organismele intermediare. Estimez că POSCCE va avea cel mai mare procent de absorbție dintre toate programele aferente perioadei 2007-2013 (peste 90%), deoarece în perioada care urmează Comisia Europeană va putea rambursa României peste 400 milioane de euro pentru acest program’, a declarat Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene.

În lunile decembrie 2014 și aprilie 2015, în urma unor audituri ale Comisiei Europene, au fost decise întreruperi temporare ale rambursărilor de la Bruxelles către România pentru trei axe ale Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Plățile pentru axele prioritare 1 și 4 au fost reluate la 15 septembrie 2015, iar pentru axa 3 au fost reluate acum.

‘Beneficiarii fondurilor nu au fost afectați, plățile către cei care derulează proiecte europene fiind asigurate de la bugetul de stat’, precizează Ministerul Fondurilor Europene.

MFE este coordonatorul Instrumentelor Structurale 2007-2013 și al fondurilor europene structurale și de investiții 2014-2020 în România, îndeplinind și rolul de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) 2007-2013.

15 noiembrie, mediafax.ro: BIOGRAFIE: Borc, propus la Economie, lucrează de 15 ani la Lafarge. A fost şef de cancelarie al lui Radu Vasile

Costin Grigore Borc, propus vicepremier şi ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului, lucrează de 15 ani pentru producătorul de materiale de construcţii Lafarge, în România şi în alte ţări, şi este fostul şef de cancelarie al premierului Radu Vasile.

Premierul desemnat Dacian Cioloş l-a prezentat pe Costin Grigore Borc drept o persoană ”cu vastă experienţă în management”.

Costin Borc a fost prima persoană nominalizată de Cioloş pentru postul de ministru.

”Am să încep cu Costin Grigore Borc, propus vicepremier, ministru al Economiei. Este absolvent Politehnicii Bucureşti, are o vastă experienţă în managament, este director general la CRH, fosta Lafarge”, a spus Cioloş.

În vârstă de 50 de ani, Costin Grigore Borc este licenţiat al Universtităţii Politehnica din Bucureşti, în Inginerie Energetică (1989), obţinând ulterior o diplomă de master şi doctoratul la Universitatea din Wiscounsin Madison (1997 şi 2001). În cadrul acestei instituţii, a fost şi asistent universitar pentru o perioadă de cinci ani, între 1995 şi 2000.

În perioada 1991 – 1994, Grigore Borc a fost asistent special al preşedeintelui PNŢCD, Corneliu Coposu şi, ulterior, între 1998 – 1999, Şeful Cancelariei Primului-Ministru Radu Vasile, în timpul mandatului de preşedinte al lui Emil Constantinescu.

El a lucrat şi ca inginer la Institutul Hidrologic şi IPROMET SA.

În iunie 2000, devine Project manager la Lafarge Ciment, în Kansas, Missouri, în Statele Unite ale Americii. Borc revine în România în 2002, ca director general al Lafarge Agregate Betoane SA. În perioada 2006-2008, el a fost directorul de strategie al Lafarge Ciment în Franţa, iar din 2008 şi până în 2013 a fost director general al Lafarge Serbia. Din 2013, el a revenit ca director general al sucursalei din România a Lafarge, actual CRH, perioadă în care a fost şi preşedintele Consiliului de Administraţie.

 

15 noiembrie, mediafax.ro: Majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, susţinută dacă nu e depăşită limita de deficit – surse

Premierul desemnat Dacian Cioloş le-a transmis social-democraţilor că va analiza măsura majorării salariilor tuturor bugetarilor cu 10%, fiind, de principiu, de acord să o susţină, atât timp cât nu este depăşită ţinta de deficit de 3%, potrivit unor surse PSD.

Mai mulţi lideri PSD l-au întrebat pe premierul desemnat, în şedinţa CExN la care acesta a fost prezent, despre susţinerea măsurilor luate de Guvernul Ponta.

Dacian Cioloş a dat asigurări că nu va renunţa la măsurile aprobate deja, mai ales dacă acestea au şi susţinerea Parlamentului, însă un punct sensibil este cel privind majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor. Această măsură a fost luată în urma adoptării în Camera Deputaţilor a unui amendament PSD introdus în Legea pentru aprobarea OUG 35/2015, prin care erau majorate salariile în sănătate.

Premierul desemnat a spus că această măsură va trebui analizată în continuare, pentru a se asigura că nu va fi depăşită ţinta obligatorie de deficit de 3%, au susţinut sursele citate. Ţinta de deficit va fi unul din criteriile principale pentru evaluarea tuturor măsurilor decise, ar mai fi atenţionat Cioloş în şedinţa PSD.

Potrivit aceloraşi surse, reprezentanţii Guvernului au dat asigurări că în proiectul de buget pe anul 2016 a fost cuprinsă şi această măsură, iar deficitul se va situa în jurul unui procent de 2,9%.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD. Legea urmează să ajungă la preşedinte pentru promulgare.

 

15 noiembrie, capital.ro: Claudia Ana Moarcăș, nominalizată la Ministerul Muncii, este soția actualului ambasador al României în China

Claudia Moarcăş are 49 de ani și în 1990 a terminat șefă de promoție Facultatea de Drept din Universitatea București. Din 2007, este căsătorită cu Doru Romulus Costea, actualul ambasador al României în China.

Potrivit CV-ului, între 1986 și 1990 Claudia Ana Moarcăș, a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității București terminând cu media 10, șefă de promoție.

Un an mai târziu, a plecat la Geneva, Elveția, pentru studii aprofundate în Dreptul muncii și securității sociale. Între 1993 și 1994 a urmat cursuri universitare de relații internaționale la MAE, terminate cu media 9,93. Doctor în drept în 1996 cu o lucrate despre sindicate.

Din 2012 este profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din București unde predă Dreptul Muncii.

Între 2001 și 2002 a fost adjunct al Avocatului Poporului și secretar general adjunct în Ministerului de Externe coordonând departamentul de Resurse Umane.

Între 2005 și 2008 a fost consultant OMPI, ONU, Geneva, Elveția, unde s-a ocupat de organizarea de cursuri de formare, a seminariilor și conferințelor pentru magistrați, polițiști și funcționari publici și a congreselor mondiale.

 

15 noiembrie, hotnews.ro: LISTA completa a ministrilor in guvernul Dacian Ciolos. Vicepremieri Costin Borc si Vasile Dancu, Cristina Guseth la Justitie, multi ministri cu experienta europeana, dar si oameni din societatea civila

Premierul desemnat Dacian Ciolos si-a anuntat duminica, la Parlament, guvernul pe care il propune, o surpriza fiind numele unuia dintre cei doi vicepremieri, fiind nominalizat Costin Grigore Borc, care se va ocupa si de ministerul economiei. Celalalt vicepremier – si ministru al Dezvoltarii si Administratiei este Vasile Dancu, fost membru PSD.

Ministerul-cheie ale Justitiei este ocupat de Cristina Guseth (venita din societatea civila, ONG-ul Freedom House), iar ministerul Finantelor de Anca Padiu (ex-FMI, actual Comisia Europeana).

De notat si prezenta unor ministri cu mare experienta in diplomatie. Lazar Comanescu (66 de ani), noul ministru de Externe, a mai ocupat aceasta functie in 2008, iar acum este consilier prezidential. Mihnea Motoc, propus la Aparare, a fost secretar de stat in MAE, a fost ambasadorul Romaniei la Comisia Europeana si la ONU, acum este ambasador in Marea Britanie.

Remarcabila este si prezenta unor manageri cu experienta in privat, precum Cosmin Borc (Economie, important de precizat ca a fost secretarul personal al lui Corneliu Coposu, acum CEO Lafarge), Marian Costescu (Transporturi, un mandat socotit totusi mediocru la CFR), Victor Grigorescu (Energie, acum membru in CA Electrica).

Ciolos a spus ca spera ca pana marti sa se incheie audierile celor propusi.

Dacian Ciolos a subliniat ca a urmarit sa aiba oameni cu competenta, experienta, cu viziune si cu experienta de management. El a tinut sa precizeze si ca circa o treime dintre ministri sunt femei.

Lista completa a Guvernului Ciolos:

– Costin Grigore Borc, vicepremier, ministru al Economiei, absolvent Politehnicii Bucuresti, vasta expereinta in managament, este director general la CRH, fosta Lafarge

– Vasile Dancu, vicepremier si ministru al Dezvoltarii si Administratiei. 

– Lazar Comanescu, ministru Afaceri Externe. In prezent e consilier prezidential

– Mihnea Motoc, ministrul Apararii Nationale. Acum e ambasador la Londra. Motoc a fost ambasador la ONU, ambasador la Comisia Europeana

– Petre Toba, ministrul Afacerilor Interne. Cariera indelungata in domeniu.

– Anca Paliu Dragu, ministerul Finantelor. Este analist economic la Comisia Europeana. A lucrat peste 10 ani la biroul regional pentru Romania al FMI. Cunoaste bine Ministerul Finantelor

– Cristina Guseth, ministrul Justitiei. Lucreaza la Freedom House, a coordonat multe proiecte care au promovat statul de drept. Si-a adus contributia la lupta impotriva coruptiei

– Dan Marian Costescu, ministrul Transporturilor. Este manager executiv la CFR. Are experienta bogata in domeniul transporturilor.

– Adrian Curaj, ministrul Educatiei si CercetariiAre experienta bogata in managemetul educatiei, a fost consultant al Bancii Mondiale, UNESCO, Comisia Europeana.

– Claudia Ana Moarcas, Ministerul Muncii. Experienta de peste 25 de ani in domeniu

– Andrei Baciu, ministerul Sanatatii. Este un tanar medic chirurg, cu experienta in strainatate, dar si experienta privind mediul spitalicesc.

– Achim Irimescu, ministerul Agriculturii. A mai fost secretar de stat, cunoaste bine domeniul, este reprezentant al Romaniei la CE

– Victor Vlad Grigorescu, ministerul Energiei. A lucrat la reprezentanta Romaniei pe langa Comisia Europeana

– Aura Raducu la ministerul Fondurilor Europene. A lucrat la Directia REGIO la Comisia Europeana. Acum e expert la BERD.

– Cristiana Pasca Palmer, ministerul Mediului. E sef de Unitate la Comisia Europeana. Are studii in strainatate.

– Marius Raul Bostan, Ministerul Comunicatiilor. Experienta in sector

– Vlad Alexandrescu, ministerul Culturii. Este profesor la Universitatea Bucuresti, a fost ambasador in Luxemburg

– Elisabeta Lipa la Ministerul Tineretului. O mare campioana, cu experienta manageriala la Clubul Dinamo, dar si la COSR.

– Am propus crearea unui post de ministru delegat pentru consultare publica si dialog social. O propun pe doamna Violeta Alexandru, acum director al ONG-ului IPP.

– Tot ca membru al guvernului il propun pe seful cancelarului premierului, Ioan Dragos Tudorache, jurist de profesie, mare experienta de manager, a lucrat pentru ONU in Kosovo, acum la Comisia Europeana.

– Dan Stoenescu – ministru delegat pentru Romanii de pretutindeni. Este un tanar diplomat, acum la Ambasada Romaniei din Spania

– Ciprian Bucur, ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul. Nu am putut propune un membru de partid, ci un om tanar, care lucreaza in Parlament.

– Aceasta este lista pe care o inaintez Parlamentului pentru audierile de maine si poimaine. Sper ca marti sa incheiem procedurile.

Declaratiile lui Dacian Ciolos:

– Sunt in masura sa va prezint lista membrilor guvernului pe care o sa o propun Parlamentului.

– Am urarit sa aleg, asa cum am spus de la inceput, oameni cu competenta, cu experienta pe domeniile respective, oameni din sectorul privat, din administratia romaneasca sau europeana sau internationala, oameni care activeaza in diferite organizatii din societatea civila, oameni cu viziune, care au idei si experienta de managament

– Am urmarit sa avem si un echilibru de genuri, este unul din rarele propuneri de guverne care are cam o treime din membri femei

-Avem si oameni cu experienta bogata, dar si oameni tineri, insa cu formare profesionala solida si practica in domeniul lor si idei

– Am urmarit oameni profesionisti si integri, profesionisti si deschisi la dialog

– Voi merge in fata Parlamentului la audieri maine si poimaine

– Dancu e fost membru al PSD, dar l-am ales pentru experienta si viziunea pe domeniul pe care l-am propus. In administratie publica vreau sa venim cu un proiect pentru imbunatatirea procedurilor

– Nu am intentia sa vin si sa tai din bugete. In schimb, nici nu vreau sa pun in pericol credibilitatea Romaniei prin propunerea unui buget fara echilibru.

– Vreau echipa eficienta si profesionista. Nu vor fi decizii din start de a face schimbari in Guvern doar de dragul de a face o activitate.

– Aici nu e vorba de a schimba oameni, ci de a imbunatati activitatea. Cum putem introduce anumite criterii in evaluarea unui angajat in administratie, asta trebuie sa vedem.

– Am avut discutii cu Iohannis despre postul de premier doar cu o zi sau doua inainte de a-mi face propunerea formala. Inainte am avut discutii pentru o alta pozitie guvernamental.

 

15 noiembrie, zf.ro: OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

Niciun Guvern nu a primit pe mână o situaţie macro atât de bună. Întrebarea este dacă Cioloş şi miniştrii tehnocraţi ştiu cum să oprească degradarea lentă a jumătate din economie şi să învioreze firmele româneşti secătuite de criză, proiecte unde Ponta a eşuat

Premierul desemnat Dacian Cioloş cu cei 21 de miniştri anunţaţi vor moşteni poate cea mai bună situaţie macroeconomică a României din ultimii 35 de ani – 10 ani înainte de Revoluţie şi 25 de ani după.

–         economia este pe creştere, România fiind pe primul loc la nivel european în T3 faţă de T2, şi pe locul 2 faţă de perioada similară a anului trecut;

–         inflaţia este cu minus;

–         dobânzile la lei, dar şi la euro (jumătate din economie este finanţată în moneda europeană) sunt la minime istorice;

–         creditarea în moneda naţională se duce spre maxime istorice;

–         cursul valutar leu-euro este extrem de stabil;

–         contul curent este aproape pe plus (gândiţi-vă că în 2008 am avut un deficit de 12 mld. de euro);

–         exporturile se îndreaptă spre un nou maxim istoric ( 55 de mld. de euro pe an, de 6 ori mai mult decât în urmă cu 15 ani);

–         exporturile de servicii (IT, transport, etc.) vor depăşi 15 mld. de euro pe an

–         revenirea uşoară a investiţiilor străine după căderea din criză;

–         piaţa de construcţii, cei drept rezidenţială, munceşte cu motoarele turate la maxim;

–         riscul de intrare în faliment a României se situează la limita de jos;

–         deficitul bugetar este atât de strâns, încât creditorii se roagă de autoritaţi să cheltuiască banii.

Din punct de vedere macro, cabinetul Cioloş nu va avea niciun fel de problemă, deci nu va putea să dea vina pe moştenirea primită.

Întrebarea este dacă ştie ce să facă mai departe cu această situaţie macro şi cu banii pe care-i are la dispoziţie, atât cei interni, cât şi cei externi?

Dacă jumătate din economie este pe creştere susţinută (Bucureşti, Ploieşti, Argeş, Sibiu, Cluj, Timişoara, Alba, Oradea,  Iaşi, Braşov,  Craiova, Constanţa), cealaltă economie a pierdut trenul  şi este lăsată să se degradeze. Chiar dacă media de creştere este 3%, aceasta se obţine dintr-un plus mai mare în zonele de mai sus, cu un minus mare în celelalte judeţe.

Niciun Guvern nu şi-a bătut capul cu judeţele care nu au şansa unor investiţi, cei de la putere amintindu-şi de ele doar când trebuie să obţină voturi. În aceste zone statul este pincipalul angajator, iar companiile româneşti care mai crează locuri de muncă încearcă să supravieţuiască cum pot. În aceste locuri nu sunt investiţii străine, iar firmele româneşti trebuie să se sprijine pe investiţiile statului şi dacă acestea nu există, cade şi business-ul lor.

În cei trei ani şi jumătate, premierul Ponta s-a concentrat pe trei idei:

–         creşterea salariului minim, majorarea salariilor bugetarilor, reducerea T.V.A la alimente;

–          creşterea consumului ;

–         favorabilitatea în faţa multinaţionalelor(IT, petrol, componente auto).

Infrastructura şi companiile româneşti le-a lăsat deoparte,  nu şi-a bătut capul cu ele, ceea ce s-a vâzut şi în scăderea investiţiilor interne. Iar acest lucru s-a văzut din plin. Având resurse financiare de acasă, multinaţionalele au câştigat teren în criză, în schimb firmele româneşti de-abia au supravieţuit. Dar o economie nu poate trăi numai cu multinaţionale.

Costin Borc, pariul lui Cioloş pentru economie, vorbea acum câteva luni în ZF despre dezvoltarea României şi necesitatea dezvoltărilor locale, pentru ca ţara să fie mai bogată. Acum are şansa de a pune în aplicare ceea ce a spus în interviu cu voce tare. Va fi primul experiment în administraţia publică, în care un CEO de multinatională (Lafarge ) preia o poziţie atât de mare în Guvern şi are şansa de a pune în aplicare ceea ce predica şi sfătuia guvernul de pe margine. Pe Borc de abia îl aşteaptă cele trei autostrăzi: Comarnic-Braşov, Sibiu – Piteşti, Ungheni – Iaşi – Târgu-Mureş, şi nu poate invoca faptul că nu ştie acest domeniu al infrastructurii, având în vedere că de peste 15 ani lucrează în industria construcţiilor-ciment.

Sper ca premierul Cioloş (îi putem spune deja aşa după ce PSD a anunţat că-l votează)  să nu ia modelul “management privat  în companiile de stat” în execuţia guvernării lui, având în vedere că nu este un success, ci mai degrabă este o luptă de culise între manageri de stat şi cei privaţi, fiecare cu contractele şi pilele lui.

O bună parte din miniştrii  economici propuşi de Cioloş sunt buni la analize, ştiu să mânuiască Excel-ul, dar ce rezultă este mai greu de pus în practică, iar aici va fi o mare slăbiciune a cabinetului Cioloş.

Ca analist la FMI  şi la Comisia Europeană( Anca Paliu Dragu, propusă pentru ministerul Finanţelor), cifrele din tabele sunt seci şi reci. În realitate, aceste cifre înseamnă în spate oameni, o mentalitate bună sau rea şi o implementare, partea cea mai grea a unui proces.

La energie, Victor Grigorescu trebuie să se situeze acum de partea statului, în apărarea intereselor de la Electrica, unde era membru al boardului, situându-se de partea membrilor privaţi. Va fi un experiment extrem de interesant, de urmărit, cum va judeca acum un om venit de partea cealaltă a baricadei.

Dar până la urmă, cele mai grele decizii economice pe care va trebui să le ia Cioloş împreună cu miniştrii lui sunt legate de reducerea TVA (de la 24% la 20%) şi majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, măsuri deja aprobate de Parlament şi care ar trebui să intre în vigoare  în mai puţin de 6 săptămâni, iar aceste măsuri înseamnă bani mulţi, un gol în buget de aproape 14 mld. de lei (8 mld. de lei la TVA şi peste 5,5 miliarde de lei la creşterea salariilor bugetarilor). Iar aceşti bani nu sunt politici şi nici tehnocraţi, ci reali.

În 1999-2000 precedentul guvern tehnocrat – cabinetul Isărescu, a pus pe masă două măsuri economice din care a trăit atât guvernarea Năstase, cât şi cea a lui Tăriceanu: reducerea impozitului pe profitul reinvestit şi un credit fiscal pentru exportatori. Cabinetul Năstase a venit cu reducerea impozitelor pentru cei din industria IT, ceea ce a făcut ca peste un deceniu România să aibă un sector extrem de puternic, Băsescu – Tăriceanu a venit cu cota unică, guvernarea Boc a venit cu tăierile de salarii, majorarea TVA dar şi cu programul “Prima casă”, iar guvernarea Ponta a venit cu creşterile de salarii, reducerea TVA, reducerea CAS la angajator şi reduceri de impozite pentru profitul reinvestit.

Cu ce va veni Cioloş acum?

 

15 noiembrie, zf.ro: Majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, susţinută dacă nu e depăşită limita de deficit

Premierul desemnat Dacian Cioloş le-a transmis social-democraţilor că va analiza măsura majorării salariilor tuturor bugetarilor cu 10%, fiind, de principiu, de acord să o susţină, atât timp cât nu este depăşită ţinta de deficit de 3%, potrivit unor surse PSD.

Mai mulţi lideri PSD l-au întrebat pe premierul desemnat, în şedinţa CExN la care acesta a fost prezent, despre susţinerea măsurilor luate de Guvernul Ponta.

Dacian Cioloş a dat asigurări că nu va renunţa la măsurile aprobate deja, mai ales dacă acestea au şi susţinerea Parlamentului, însă un punct sensibil este cel privind majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor. Această măsură a fost luată în urma adoptării în Camera Deputaţilor a unui amendament PSD introdus în Legea pentru aprobarea OUG 35/2015, prin care erau majorate salariile în sănătate.

Premierul desemnat a spus că această măsură va trebui analizată în continuare, pentru a se asigura că nu va fi depăşită ţinta obligatorie de deficit de 3%, au susţinut sursele citate. Ţinta de deficit va fi unul din criteriile principale pentru evaluarea tuturor măsurilor decise, ar mai fi atenţionat Cioloş în şedinţa PSD.

Potrivit aceloraşi surse, reprezentanţii Guvernului au dat asigurări că în proiectul de buget pe anul 2016 a fost cuprinsă şi această măsură, iar deficitul se va situa în jurul unui procent de 2,9%.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD. Legea urmează să ajungă la preşedinte pentru promulgare.

 

15 noiembrie, zf.ro: Cioloş despre Legea salarizării: Vom prelua tot ce e bun de la vechiul Guvern, dar vom şi modifica

Premierul desemnat Dacian Cioloş a spus că nu ştie dacă va prelua proiectul Legii salarizării elaborat de Guvernul Ponta până nu va face o analiză, dar a precizat că e dispus să preia toate iniţiativele bune ale fostului Executiv, iar celelalte vor fi modificate în urma consultărilor cu Parlamentul.

 

Cioloş a făcut aceste afirmaţii, duminică, la Parlament, el răspunzând astfel la întrebarea jurnaliştilor care au dorit să afle dacă noul Guvern va prelua proiectul Legii salarizării bugetare elaborat de Guvernul Ponta.

“Nu ştiu, urmează să vedem. Tot ce-i bun o să preluăm, tot ceea ce credem că trebuie adaptat, trebuie modificat, o să facem, dar toate adaptările, modificările, propunerile pe care le vom face vor fi rezultatul unor consultări şi al unor dezbateri. Bineînţeles, cu Parlamentul în primul rând, pentru că Parlamentul va trebui să decidă, dar vreau să luăm şi experienţa care vine din afara structurilor administrative, din societatea civilă (…) şi aş vrea să începem acest proces pentru că probabil într-un an n-o să-l finalizăm”, a spus Cioloş.

 

15 noiembrie, romanialibera.ro: România, cea mai mare creştere economică din UE, în al treilea trimestru

Ţara noastră  a înregistrat în trimestrul trei cea mai puternică creştere economică din  UE comparativ cu trimestrul precedent şi se află pe locul al doilea în privinţa avansului faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, potrivit estimărilor serviciului european de statistică, Eurostat. Astfel, România este pe primul loc în UE, cu un avans al PIB de 1,4% în intervalul iulie-septembrie, comparativ cu trimestrul al doilea, urmată de Polonia şi Slovacia, cu 0,9%, şi Spania cu 0,8%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2014, Cehia a înregistrat cel mai rapid ritm de creştere a PIB, de 4,3%, în timp ce România se află pe locul al doilea, cu un avans de 3,6%, similar cu cel al Poloniei, în timp ce PIB-ul Slovaciei a urcat cu 3,5%. Economia zonei euro a crescut în trimestrul al treilea cu 0,3% faţă de trimestrul precedent, în timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost de 0,4%.

În trimestrul al doilea, zona euro şi UE au consemnat creşteri economice de 0,4%. Comparativ cu trimestrul trei din 2014, PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,6%, iar cel al UE cu 1,9%.

        Impreuna in lumea afacerilor