16 noiembrie, Bursa.ro: Piraeus Bank vrea să obţină 1,34 miliarde de euro de la investitorii privaţi, pentru a acoperi deficitul de capital
Piraeus Bank a obţinut duminică aprobarea acţionarilor pentru a-şi acoperi necesarul de capital relevat în urma testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană, transmite Reuters.
Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţat recent de Banca Centrală Europeană, şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază.
Piraeus, deţinut în proporţie de 66,9% de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro, conform scenariului de bază, şi 4,9 miliarde de euro în total, informează sursa citată.
Planul de majorare a capitalului include emiterea de obligaţiuni convertibile contingente (CoCos) şi noi acţiuni. Preşedintele Piraeus, Michalis Sallas, le-a spus acţionarilor că noua agenţie de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene a aprobat acţiunile ce vizează majorarea capitalului, în valoare de 873 milioane de euro. Ca rezultat, banca va emite noi acţiuni pentru a obţine 4,6 miliarde de euro. Obiectivul este strângerea a 1,34 miliarde de euro de la investitorii privaţi pentru a acoperi deficitul de capital în cazul scenariului de bază.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat autorităţile elene.
17 noiembrie, antena3.ro: Probleme mari pe piața valutară
Dolarul a atins marţi un nou maxim al ultimelor şapte luni faţă de euro şi cel mai ridicat nivel din ultima săptămână faţă de yen, în timpul tranzacţiilor asiatice, indicând aşteptările investitorilor pentru creşterea dobânzilor în SUA în decembrie, care va contribui la aprecierea monedei americane, scrie mediafax.ro.
Euro, aflat în declin cu 0,25%, la 1,0661 dolari pe unitate, a coborât în timpul tranzacţiilor până la 1,0656 dolari pe unitate, cel mai redus nivel atins după 16 aprilie, relatează MarketWatch.
La începutul tranzacţiilor din Europa, euro este tranzacţionat la circa 1,0654 dolari pe unitate.
Potrivit dealerilor din Tokyo şi analiştilor, atentatele de la Paris cresc disponibilitatea Băncii Centrale Europene de a relaxa din nou politica monetară, la şedinţa consiliului guvernatorilor de pe 3 decembrie.
18 noiembrie, gandul.info: Procuratura din SUA investighează penal directori din cadrul a două mari bănci
Procuratura federală a Statelor Unite investighează penal directori ai Royal Bank of Scotland (RBS) şi JPMorgan Chase, bănuiţi că au vândut instrumente financiare garantate prin ipoteci despre care ar fi ştiut că sunt riscante, înainte de 2008, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.
Oficialii americani încearcă să determine dacă bancherii au ignorat avertismentele unor asociaţi că includ în ofertele de investiţii prea multe ipoteci riscante şi dacă aceste practici pot fi considerate fraude.
Dacă vor fi oficializate, acuzaţiile ar fi printre primele aduse împotriva anumitor angajaţi ai celor mai mari companii de pe Wall Street, în contextul prăbuşirii pieţei imobiliare americane în 2008.
Procurorii analizează o tranzacţie de 2,2 miliarde de dolari din 2007, prin care RBS a scos la vânzare obligaţiuni garantate prin credite ipotecare, precum şi două persoane care au lucrat la un acord asemănător la JPMorgan.
Reprezentanţii JPMorgan, RBS şi cei ai Departamentului de Justiţie au refuzat să comenteze.
JPMorgan a anunţat în această lună că răspunde întrebărilor primite în cadrul unei investigaţii a departamentului penal al Departamentului de Justiţie.
Totodată, procuratura federală din Brooklyn pregăteşte un proces civil împotriva UBS Group care ar putea avea ca rezultat impunerea unor penalizări substanţiale, au declarat unele surse pentru Wall Street Journal.
UBS a primit o citaţie din partea biroului procuraturii Districtului Estic din New York, în 2014, prin care banca a fost solicitată să pună la dispoziţie documente şi informaţii legate de afacerile băncii elveţiene cu instrumente financiare garantate prin ipoteci, în perioada 2005-2007, a anunţat instituţia financiară.
19 noiembrie, Bursa.ro: “Société Générale” se opune reglementărilor înăsprite de capital
Autorităţile globale de reglementare nu ar trebui să oblige băncile să deţină mai mult capital ca să se protejeze de potenţialele pierderi, în condiţiile în care se pregătesc de armonizarea regulilor, este de părere directorul executiv al “Société Générale” SA, Frederic Oudea.
Domnia sa declară: “Aş recomanda să evităm un al doilea set de reglementări. Sectorul bancar are, deja, cinci ani dificili de adaptare la toate aceste reglementări. Le solicit autorităţilor să se gândească de două ori înainte să adopte decizii suplimentare”.
Planurile de armonizare şi ajustare a reglementărilor Basel III, care limitează riscurile pe care şi le pot asuma băncile, ar putea fi văzute ca o nouă rundă de reglementări. În opinia directorului băncii franceze, impunerea unor reguli mai stricte pentru băncile europene, comparativ cu instituţiile financiare internaţionale, ar putea afecta capacitatea lor competiţională.
Frederic Oudea susţine că băncile au răspuns deja planurilor existente, iar reglementările ce urmează să fie decise în următoarele săptămâni vor însemna “revizuiri suplimentare ale activităţilor lor”.Oudea mai consideră că băncile se vor concentra asupra afacerilor care necesită mai puţin capital, în timp ce instituţiile de credit mai mari îşi vor reduce bilanţurile.
20 noiembrie, Agerpres.ro: Cinteză: Legea privind darea în plată favorizează speculatorii și poate provoca falimentul unei bănci
Legea privind darea în plată, așa cum este acum redactată, nu răspunde unei probleme sociale, ci îi avantajează pe cei care au cumpărat imobile înainte de criză, în scop speculativ, și poate genera falimentul unei bănci, a declarat, vineri, șeful Direcției Supraveghere din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză.
“Vă spun cu certitudine că s-au cumpărat, de către persoane fizice, terenuri, apartamente pe scări de bloc, case de vacanță, terenuri agricole în scop speculativ. La momentul cumpărării s-a sperat că se va obține o sumă mai mare, dar căderea pieței a făcut ca să nu mai poată fi vândute. Întrucât prețul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul să plătească nu numai cu terenul, ci și cu alte bunuri pe care le deține. Legea (privind darea în plată — n. r.) prevede transferul oricărui imobil, or, legea, așa cum este redactată în momentul de față, vorbește de transmiterea către creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Atâta timp cât legea nu face diferența între tipurile de colaterale de care am vorbit în cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite — n. r.) și un apartament în care locuiește o familie cu doi copii și care nu mai poate plăti creditul, mi se pare că legea asta nu este o lege bună. Cel puțin în forma în care este redactată ea acum, Legea nu numai că îi favorizează pe debitorii aceștia (speculatori — n. r.), dar va omorî și creditarea. Băncile vor crește avansul! Acum este 15% — 20. Va urca spre 40% — 45% lejer! Legea nu este făcută să îi protejeze pe cei care au cu adevărat nevoie de protecție socială”, a explicat Cinteză.
În opinia sa, pentru sistemul bancar, în acest moment, riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern și începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacții pe piața românească. “A fost Ordonanța 50 (…), a venit Legea 193 care a creat pericolul falimentului a șase bănci…Pericolul acesta încă nu este îndepărtat și, colac peste pupăză, apare acum darea în plată!”, a subliniat Cinteză.
Directorul din BNR a prezentat o situație cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, în funcție de valoare, înregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este în valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o sumă acordată de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restanțe. În același timp, garanțiile însumau 508 milioane de lei. Potrivit lui Nicolae Cinteză, pentru creditele cu garanții peste suma datorată nu ar fi probleme dacă se aplică darea în plată, însă problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii și valoarea garanției a scăzut atât de mult încât se ajunge, în anumite situații, la 500%.
Potrivit acestuia, pierderile pe care băncile le-ar putea suferi în urma aplicării legii, de 2 — 4 miliarde de lei, nu prezintă risc sistemic. “Dar, dacă pică una din băncile grecești pe darea în plată, credeți că celelalte rămân în picioare? Eu zic că nu! (…) Cele patru bănci cu capital grecesc au o pondere destul de mare în activele din sistem”, a subliniat directorul BNR.
Cinteză a adăugat că s-a făcut o simulare a efectelor Legii de către Direcția de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în șase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment.
Pe de altă parte, oficialul băncii centrale susține că orice unitate bancară ce ar putea avea probleme din acest punct de vedere poate să pună la îndoială caracterul constituțional al legii.
Nicolae Cinteză a adăugat că, în prezent, creditele ipotecare pentru locuințe reprezintă 47% din total, iar dacă se adaugă și creditele de nevoi personale cu ipotecă se ajunge la 64%. Rata de neperformanță pentru aceste credite atinge 6,3% — 6,4%.
20 noiembrie, digi24.ro: Bănci românești de vânzare
Se restrânge numărul băncilor. Ar fi trei patru de vânzare în România, susţin cei din BNR. Şi pe de altă parte ar exista şi bănci care vor să cumpere. Din cele existente şi active pe piaţă. E genul de mişcare care place mult BNR-ului. Consolidarea sistemului, chiar cu entităţi deja prezente, aduce întărire. Jucătorii mici şi vulnerabili, fără un mare grup în spate dau bătăi de cap băncii centrale. Pentru că sunt sensibili la crize. Şi intrarea unor noi actori în piaţă, prin pornirea de la zero este descurajată. Autorizaţiile sunt… lebede rare. Oamenii din sistem şi Banca Centrală au făcut apel la consolidarea sistemului bancar şi de fapt am putea avea alte mutări dincolo de cele care ar fi în pregătire.
De la 39 de bănci câte are România în prezent, s-ar putea ajunge curând la doar 33-35. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR susţine că ar fi trei-patru bănci care caută cumpărător, iar ele ar putea fi înghiţite nu neapărat de străini, ci de alte bănci din România. Două ar fi dispuse să cumpere.
Băncile mici ar fi cele care ar urma să fie preluate. Despre ele, Cinteză spune că e greu să facă faţă competiţiei cu băncile mari, precum BCR, Raiffeisen, BRD sau Banca Transilvania.
Potrivit unor surse citate de profit.ro, Garanti Bank ar fi dispusă să se extindă prin preluări. Banca turcească a fost preluată de un grup spaniol şi are putere financiară. Garanti are doar 2,2% din piaţa românească.
Două tranzacţii de vânzare sunt ca şi făcute. Carpatica şi Pireus ar urma să fie preluate de fondul de investiţii JC Flowers. Înţelegerea finală ar urma să fie gata săptămâna viitoare, iar cele două bănci ar urma să fuzioneze. Entitatea creată ar porni din start cu o cotă de piaţă de 3,4%.
Există câteva zvonuri de vânzare în jurul a două instituţii, Banca Feroviară și Banca Română de Credite și Investiții. Prima dintre ele este deţinută de Valer Blidar, patronul Astra Vagoane Călători. În urmă cu un an acesta susţinea că este în negocieri de fuziune cu Banca Română de Credite și Investiții, în ideea de a face din doi jucători minusculi măcar unul mic. Însă nimic nu s-a concretizat.
Banca Română de Credite și Investiții aparţine lui Dorinel Umbrărescu, patronul UMB Spedition, mai cunoscut ca asfaltator decât ca bancher. Banca sa s-a ridicat pe scheletul fostei ATE Bank, pe care a preluat-o pentru zece milioane de euro.
Surse din piaţă spun însă că tocmai Banca Transilvania şi BRD ar fi interesate să cumpere alte bănci. Şi-ar consolida astfel poziţia deja foarte puternică în piaţă. BRD e a doua cea mai mare bancă din România, iar Banca Transilvania, a treia.
România a cunoscut o perioadă de efervescenţă a tranzacţiilor în domeniul bancar. Care însă a fost provocată de retragerea unor mari jucători, în cadrul procesului de restructurare a grupurilor mamă.
Volksbank şi-a vândut portofoliul de clienţi către Banca Transilvania în acest an. Anul trecut OTP a preluat filiala locală a Millenium pentru 39 de milioane de euro. Două grupuri uriaşe, RBS şi Citi şi-au vândut operaţiunile din România către Unicredit, respectiv Raiffeisen. Sunt tranzacţii făcute în urmă cu mai bine de doi ani, însă Citi a vândut doar protofoliul de clienţi retail, păstrând segmentul pentru mari companii.
20 noiembrie, digi24.ro: Business Club | Băncile revin pe profit
Profitul sistemului bancar din România a ajuns la 2,2 miliarde de lei la finalul primelor nouă luni ale acestui an, anunţă şeful supravegherii BNR, Nicolae Cinteză. Adică vreo 500 de milioane de euro.
La nouă luni, 15 bănci au înregistrat pierderi, iar 24 aveau profit.
Directorul BNR a mai spus că a solicitat băncilor date suplimentare cu privire la restructurările de credite, pentru a vedea dacă acestea au fost realizate corect. Rata creditelor neperformante a continuat să se reducă, la un nivel de 12,33% în septembrie.
Cu toate acestea, rata neperformantelor în România rămâne cea mai mare din Europa, dar și gradul de acoperire cu provizioane este tot cel mai ridicat din Europa, respectiv 58%.
20 Noiembrie, agerpres.ro: Cinteză: Sistemul bancar a obținut profit de 2,25 miliarde de lei la nouă luni și va încheia anul pe profit
Băncile din România au obținut, în primele nouă luni ale acestui an, un profit de 2,25 miliarde de lei, și vor încheia anul pe profit, dar nivelul acestuia va depinde de provizioanele pe care băncile vor fi nevoite să le mai constituie în ultimul trimestru al anului, a declarat vineri directorul Direcției Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul unui seminar de specialitate.
‘După mulți ani, a fost o perioadă bună pentru bănci. Este prima dată când se înregistrează un profit care, zic eu, că se menține și la sfârșitul anului. Vor mai fi niște provizioane care trebuie înregistrate în trimestrul patru’, a precizat Cinteză, menționând că, la nouă luni, 15 bănci au înregistrat pierderi, iar 24 aveau profit.
Directorul BNR a mai spus că a solicitat băncilor date suplimentare cu privire la restructurările de credite, pentru a vedea dacă acestea au fost realizate corect. ‘Am o suspiciune. Provizioanele pe IFRS au scăzut, write-off nu a fost, vânzări de credite nu au fost. Scăderea de provizioane se regăsește în creșterea profitului, în condițiile în care stocul de credite a cunoscut restructurări și refinanțări masive. E posibil ca presiunea pusă de acționari să fi determinat băncile să accepte restructurări pe care, altfel, nu le-ar fi acceptat’, a spus Cinteză.
Acesta a mai spus că în jur de 11% dintre credite (24,9 miliarde de lei) au trecut printr-o restructurare, însă au fost și cazuri în trecut în care un credit a fost restructurat de 20 de ori și nu s-a plătit nimic. ‘Am cerut băncilor să trimită un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teamă că vom găsi credite cu 20 de restructurări, fără să se încaseze măcar dobânda”, a mai spus Cinteză.
Pe de altă parte, rata creditelor neperformante a continuat să se reducă, la un nivel de 12,33% în septembrie, după metodologia EBA (Autoritatea Bancară Europenă).
Cu toate acestea, rata neperformantelor în România rămâne cea mai mare din Europa, dar și gradul de acoperire cu provizioane este tot cel mai ridicat din Europa, respectiv 58,05%.
Însă, directorul BNR susține că băncile din România sunt foarte bine capitalizate, rata fondurilor proprii fiind chiar “incredibil de mare și neprofitabilă pentru bănci”, respectiv 18,7%.
În ceea ce privește riscurile viitoare asupra sistemului, Nicolae Cinteză a spus că cel mai mare rămâne cel extern, dat de criza din Grecia, care este “departe de a se stinge” și, invariabil, afectează și băncile cu capital grecesc din România, acestea fiind practic izolate de celelalte bănci din sistem și inclusiv mai multe instituții au decis să își retragă depozitele.
“A trebuit să facem trezorerie cu cele patru bănci grecești. Celelalte bănci le-au izolat, nejustificat! Solvabilitatea, din punctul de vedere al capitalului de proveniență a băncilor grecești este extraordinar de bună. La 30.09 aceasta era de 18,7% pe sistem, iar băncile grecești aveau 19,45%, cele austriece 18,25%, cele cu capital franțuzesc 17,15%, iar cele cu capital italian 13,34%. Am anunțat în repetate rânduri că BNR este pregătită să susțină orice necesar de lichiditate ar avea băncile respective. Nimeni nu ne-a luat în seamă. Toate băncile și-au închis liniile cu băncile grecești, refuzau orice contact cu acestea”, a mai spus Cinteză.
21 noiembrie, capital.ro: 2,25 miliarde de lei, profitul băncilor din România în 9 luni
Băncile din România au obţinut, în primele nouă luni ale acestui an, un profit de 2,25 miliarde de lei, şi vor încheia anul pe profit, dar nivelul acestuia va depinde de provizioanele pe care băncile vor fi nevoite să le mai constituie în ultimul trimestru al anului, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, în cadrul unui seminar de specialitate.
‘După mulţi ani, a fost o perioadă bună pentru bănci. Este prima dată când se înregistrează un profit care, zic eu, că se menţine şi la sfârşitul anului. Vor mai fi nişte provizioane care trebuie înregistrate în trimestrul patru’, a precizat Cinteză, menţionând că, la nouă luni, 15 bănci au înregistrat pierderi, iar 24 aveau profit.
Directorul BNR a mai spus că a solicitat băncilor date suplimentare cu privire la restructurările de credite, pentru a vedea dacă acestea au fost realizate corect. ‘Am o suspiciune. Provizioanele pe IFRS au scăzut, write-off nu a fost, vânzări de credite nu au fost. Scăderea de provizioane se regăseşte în creşterea profitului, în condiţiile în care stocul de credite a cunoscut restructurări şi refinanţări masive. E posibil ca presiunea pusă de acţionari să fi determinat băncile să accepte restructurări pe care, altfel, nu le-ar fi acceptat’, a spus Cinteză.
Acesta a mai spus că în jur de 11% dintre credite (24,9 miliarde de lei) au trecut printr-o restructurare, însă au fost şi cazuri în trecut în care un credit a fost restructurat de 20 de ori şi nu s-a plătit nimic. ‘Am cerut băncilor să trimită un istoric al tuturor creditelor restructurate. Mi-e teamă că vom găsi credite cu 20 de restructurări, fără să se încaseze măcar dobânda”, a mai spus Cinteză.
Pe de altă parte, rata creditelor neperformante a continuat să se reducă, la un nivel de 12,33% în septembrie, după metodologia EBA (Autoritatea Bancară Europenă).
Cu toate acestea, rata neperformantelor în România rămâne cea mai mare din Europa, dar şi gradul de acoperire cu provizioane este tot cel mai ridicat din Europa, respectiv 58,05%.
Însă, directorul BNR susţine că băncile din România sunt foarte bine capitalizate, rata fondurilor proprii fiind chiar “incredibil de mare şi neprofitabilă pentru bănci”, respectiv 18,7%.
În ceea ce priveşte riscurile viitoare asupra sistemului, Nicolae Cinteză a spus că cel mai mare rămâne cel extern, dat de criza din Grecia, care este “departe de a se stinge” şi, invariabil, afectează şi băncile cu capital grecesc din România, acestea fiind practic izolate de celelalte bănci din sistem şi inclusiv mai multe instituţii au decis să îşi retragă depozitele.
“A trebuit să facem trezorerie cu cele patru bănci greceşti. Celelalte bănci le-au izolat, nejustificat! Solvabilitatea, din punctul de vedere al capitalului de provenienţă a băncilor greceşti este extraordinar de bună. La 30.09 aceasta era de 18,7% pe sistem, iar băncile greceşti aveau 19,45%, cele austriece 18,25%, cele cu capital franţuzesc 17,15%, iar cele cu capital italian 13,34%. Am anunţat în repetate rânduri că BNR este pregătită să susţină orice necesar de lichiditate ar avea băncile respective. Nimeni nu ne-a luat în seamă. Toate băncile şi-au închis liniile cu băncile greceşti, refuzau orice contact cu acestea”, a mai spus Cinteză.
21 noiembrie, b1.ro: Studiu: Mulți români apelează la împrumuturi pentru a-și acoperi datoriile
Din cauza veniturilor scăzute și a cheltuielilor mari, majoritatea românilor sunt datornici. Un studiu a atătat că 7 din 10 români apelează la împrumuturi pentru a-și achita datoriile, cele mai multe fiind la întreținere și utilități. Paul Negoiţă trăieşte dintr-o pensie de 700 de lei, într-un apartament cu trei camere din Galaţi. Acesta a acumulat în decurs de aproape un an o datorie de 3000 de lei la întreținere, motiv pentru care omul a fost nevoit să se împrumute, făcând un credit la Casa de Ajutor Reciproc.
„La medicamente am renunţat, la mâncare am renunţat uşor, friptura e o veche amintire. Vine lumina, hai să zic că întreţinere mai rămâi dator , cu toate că trebuie să le plăteşti dar la lumină dacă rămâi dator, vine şi îţi taie şi stau cu lumânarea”, a declarat Paul Negoiță, conform Digi24.
Același studiu a mai arătat că 64% dintre români au venituri mai mici decât cheltuielile. „Cheltuielile sunt mai mari decât veniturile! Românii se tem cel mai mult dintre celelalte ţări analizate că vor rămâne fără bani în portofele!”, a declarat Iwona Slomska, membru companie de recrutare creație.
Cheltuielile cu utilităţile au crescut de la 17 la 30% din coşul de consum al unei familii în ultimii trei ani, odată cu scumpirea energiei electrice şi a gazelor naturale, a estimat Academia Română.
22 noiembrie, bursa.ro: Zona euro a aprobat furnizarea unei noi tranșe de împrumut Greciei
Grecia a adoptat toate reformele incluse în primul pachet de măsuri convenite cu creditorii din zona euro, ceea ce permite ca Atena să primească viitorarea tranșă de împrumut, de 2 miliarde de euro, a declarat sâmbătă președintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, transmite Reuters.
Statul elen are nevoie de cele două miliarde de euro pentru plata salariilor angajaților din sectorul public și achitarea unor arierate.
Fondurile fac parte din programul de susținere financiară în valoare de 86 de miliarde de euro convenit în vară de autoritățile elene și reprezentanții zonei euro.
Secretarii de stat din Ministerele de Finanțe ai țărilor din zona euro au analizat ieri progresele realizate de Grecia în adoptarea reformelor.
“În baza ultimelor informații, reprezentanții zonei euro au fost de acord că autoritățile din Grecia au finalizat primul set de reforme și măsurile din sectorul financiar care sunt esențiale pentru succesul procesului de recapitalizare”, a spus Dijsselbloem.
El a arătat că au fost create condițiile pentru aprobarea oficială în board-ul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), mâine, a furnizării tranșei de 2 miliarde de euro.
Parlamentul Greciei a aprobat joi reformele necesare deblocării noii tranșe de ajutor financiar internațional. Legea include reglementări privind arieratele fiscale și confiscarea locuințelor în cazul neplății ratelor la credite.
Acordul reprezentanților Ministerelor de Finanțe din zona euro va permite ESM să ia decizii de la caz la caz pentru transferarea banilor necesari recapitalizării sectorului bancar elen.
ESM a alocat deja cele 10 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor din Grecia, iar necesarul este estimat la 6-9 miliarde de euro, a declarat vineri un oficial din zona euro, potrivit Agerpres.
Testele de stres ale BCE au arătat că cele mai mari patru bănci din Grecia, respectiv NBG, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank, toate cu operaţiuni în România, au un deficit de capital de 4,4 miliarde de euro în scenariul de bază şi de 14,4 miliarde de euro în condiţii adverse.
22 noiembrie, b1.ro: Traian Băsescu: România să-și respecte angajamentele rezultate din Tratatul Fiscal pentru aderarea la zona euro în 2019
Fostul președinte consideră că este necesar ca România să respecte angajamentele luate în Tratatul Fiscal pentru ca obiectivul aderării la zona euro în 2019 să nu fie eșuat.
Într-un mesaj postat pe Facebook, acesta scrie că “guvernul lui Dacian Cioloş are aici un rol decisiv”.
“La această oră, sunt destule guverne care caută soluţii pentru a restrînge spaţiul real al Uniunii Europene, utilizînd criterii de genul adoptării sau nu a monedei euro sau prezenţa sau nu în spaţiul Schengen.
Spaţiul Schengen urmează să fie supus unei reforme extrem de severe în lunile următoare, deci aici putem spune că se va produce o realiniere a şanselor.
Aderarea la moneda euro va rămîne însă un criteriu fundamental pentru încadrarea ţărilor în categoria I sau în rîndul ţărilor de categoria a doua.
De aceea, este esenţial ca România să continue a-şi respecta angajamentele rezultate din Tratatul Fiscal aşa cum au fost convenite cu Comisia Europeană (pentru 2016 deficit bugetar 1,2% + 0,25% pentru componenta autohtonă la finanţarea proiectelor cu bani europeni), în aşa fel încît obiectivul de a adera la Zona Euro la 1 ianuarie 2019 să nu fie abandonat. În mod clar, prin politicile fiscale şi salariale, Doctor Ponta abandonase acest obiectiv.
Altfel, riscăm să rămînem între ţările de categoria a doua şi asta depinde de noi. Soluţie mai bună decît UE nu avem.
Guvernul lui Dacian Cioloş are aici un rol decisiv“, susține liderul MP
22 noiembrie, postare pe blog: Nu prea știm nici să adunăm bani albi pentru zile negre
Sursa: http://donedelaeconomic.blogspot.ro/2015/11/nu-prea-stim-nici-sa-adunam-bani-albi.html
Mulți dintre clienții băncilor comerciale care fac coadă mai ales la ghișeele pentru economii cred, cu siguranță, că banul pus listematic lângă alt ban, adică economisirea, este cheia succesului atunci când dai, în viață, și de zile negre. Se și spune în popor că e bine să strângi „bani albi pentru zile negre”. Corect! Dar numai până la un punct. Pentru că a fi un om chibzuit în materie de economii nu înseamnă deloc să urmezi exemplul celebrului personaj Hagi Tudose.
Un rezultat făcut public de un studiu al cunoscutei companii americane de rating Standard & Poor’s îmi zdruncină, însă, convingerea că românul ar fi, în general, un om chibzuit: România este țara cu cea mai slabă educație financiară din Europa. Adică, dacă în lume 52% dintre adulți sunt alfabetizați financiar, deci înțeleg conceptele financiare, la noi doar unul din cinci adulți se află în această situație, mai exact doar 22%.
Am cunoscut, nu de mult, o inițiativă lăudabilă a unor învățătoare din Bacău care au promovat în programele școlare, pentru copii de clasa a treia și a patra, tocmai educația financiară. Pe unii dintre acești copii i-am văzut în vizită la agenția băcăuană a BNR și am fost uimit de cât de interesați erau de ceea ce li s-a arătat acolo. Apoi am auzit că la un soi de olimpiadă a „micilor bancheri” la care au participat au luat și câteva premii lăudabile.
Da, dar aceștia sunt doar copii, adică adulții de mâine. Ce facem cu adulții de astăzi, pentru că uite ce loc de toată rușinea avem în lume la educația financiară: locul 100, din 116 țări analizate? {tiu, oamenii de la o anume vâstă sunt mai greu de schimbat, năravurile s-au sedimentat binișor. Mă gândesc, totuși, că nu ar fi chiar atât de târziu să mai schimbăm ceva. Un amic pe care părinții l-au învățat, de copil, să se ferească de bănci și de credite ca dracul de tămâie, cu greu a deschis, până la urmă, ușa unei bănci comerciale și doar pentru a pune la adăpost niște bănuți. Dar, iată, tot în Bacău, acum câteva zile, mai mulți adulți s-au adunat la un seminar pentru a descoperi tocmai „Treptele succesului financiar”. Să afle de ce sunt unii bogați, de ce alții săraci au fost, săraci vor muri, cum poți trece peste pragurile costurilor financiare și care sunt direcțiile de a investi profitabil.
Lumea învață, deci sunt semne bune.
