Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL SISTEM BANCAR, 26 octombrie - 1 noiembrie 2015

26 octombrie, Bursa.ro: EUGEN TEODOROVICI:

“Înfiinţarea băncii de dezvoltare va fi aprobată în acest an” 

* Ministrul Finanţelor: “EximBank şi CEC Bank ar putea fi complementare în programul privind banca de dezvoltare”

EximBank şi CEC Bank ar putea fi entităţi complementare în  proiectul înfiinţării unei bănci de dezvoltare, după cum a spus, într-o întâlnire cu presa, Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice. Instituţia pe care o conduce lucrează, încă, la acest proiect, care ar urma să fie aprobat până la finalul anului în curs, conform spuselor ministrului de resort.

Domnia sa a precizat: “În acest moment lucrăm la proiect. Vom vedea dacă sunt argumente să includem şi CEC în acest program.

Ideea este să funcţioneze ca entităţi complementare, fiecare pe zona ei, res¬pectiv prin CEC să se facă inetermedierea. În orice caz, până la

finalul acestui an, proiectul va fi aprobat”.

În urmă cu peste două luni, Enache Jiru, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), ne spunea că proiectul care priveşte trans¬formarea EximBank în bancă de dezvoltare este finalizat în proporţie de 95%. Enache Jiru ne-a explicat: “Am făcut un grup de lucru şi am elaborat proiectul în proporţie de 95%. Textul este la faza de observaţii. Mai trebuie să se reunească o dată comitetul interministerial şi, în partea a doua a acestei luni – cel târziu la începutul lunii septembrie, vom trimite o notă informativă Guvernului, care va decide ce formă va lua iniţiativa – OUG sau proiect de lege”.

Domnul Jiru ne-a spus că, prin înfiinţarea noii entităţi, va fi extinsă activitatea Eximbank “în nume şi cont stat”: “Acum, banca lucrează ca o bancă comercială, în nume propriu – fiind supravegheată de BNR -, dar şi în numele şi contul statului. După ce va fi transformată în bancă de dezvoltare, va fi extinsă activitatea în nume şi cont stat”.

Printre obiectivele băncii de dezvoltare se va număra şi finanţarea autorităţilor locale, IMM-urilor, proiectelor naţionale etc., potrivit oficialului MFP.

La finalul lunii mai, Paul Ichim, vicepreşedintele EximBank, preconiza că primele produse de finanţare vor fi lansate pe piaţă în a doua jumătate a anului.

Domnia sa a menţionat că noua bancă va finanţa zonele care nu sunt acoperite de băncile comerciale, cum ar fi IMM-urile, în special

start-up-urile: “Este adevărat că şi reglementările sunt foarte dure.

Totuşi, motorul unei economii este reprezentat de aceste mici companii, care trebuie să reprezinte baza unei economii”.

Reprezentantul EximBank a spus că şi absorbţia fondurilor europene va reprezenta o zonă de finanţare pentru Banca de Dezvoltare. Domnul Ichim a evidenţiat că noua instituţie nu va acoperi în integralitate ceea ce înseamnă potenţiali clienţi respinşi de băncile comerciale, precizând: “Este foarte bine să nu dăm expectaţii false nici pentru bănci şi nici pentru clienţii care aşteaptă înfiinţarea acestei bănci de dezvoltare. Ştim că foarte multe din acele proiecte (n.r. respinse de celelalte bănci) nu sunt viabile din punct de vedere economic. Vrem doar să intrăm pe o nişă foarte clară, care aduce avantaje pentru economie, unde riscurile sunt ceva mai mari decât în cazul proiectelor acceptate de băncile comerciale, dar care sunt controlabile”.

Iniţial, s-a pus în discuţie ca banca de dezvoltare să fie înfiinţată fie pe structura EximBank, fie pe cea a CEC Bank, care este o instituţie financiară universală.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a precizat, în mai multe ocazii, că transformarea instituţiei pe care o conduce din bancă comercială universală într-o bancă de inves¬tiţii ar fi ineficientă, mai ales în condiţiile în care banca are o reţea de unităţi teritoriale foarte dezvoltată.

În toamna anului trecut, domnia sa preciza: “Ni s-a sugerat, în ultima vreme, să devenim o bancă a IMM-urilor, a agricultorilor, o bancă de dezvoltare sau de alt tip, însă noi suntem o bancă comercială universală. Avem o reţea puternică de unităţi teritoriale, iar transformarea CEC într-o bancă de investiţii este ineficientă. O bancă specializată, în condiţiile economice de astăzi, nu mai are viabilitate nicăieri în lume”.

Potrivit lui Paul Ichim, în momentul în care autorităţile au decis înfiinţarea Băncii de Dezvoltare, a fost aleasă varianta EximBank, pentru că înfiinţarea unei entităţi noi ar fi presupus eforturi financiare importante şi o perioadă îndelungată până la punerea ei în funcţiune.

Acţionarii EximBank au decis, recent, să acorde un nou mandat de patru ani întregului Consiliu de Administraţie.

Din Consiliului de Administraţie EximBank fac parte Vasile Secăreş, Traian Halalai, Crina Cosma, Paul Ichim, Emilian Badica, Nina Puiu şi Adrian Misu Manolache.

În luna martie, Traian Halalai a renunţat la funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al EximBank, pentru a o putea păstra pe cea de preşedinte executiv, în urma unor modificări ale legislaţiei bancare.

Banca a încheiat primul semestru al acestui an cu profit net de 40 de

 

milioane de lei, cu 26% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2014, pe fondul extinderii portofoliului de produse şi a acoperirii teritoriale, potrivit unui comunicat de presă al băncii.

Dacă, în următorii ani, la EximBank va rămâne aceeaşi conducere, la CEC Bank se află în desfăşurare procedura de schimbare a managementului.

În luna mai, Enache Jiru, secretar de stat în MFP, a fost nominalizat de acţionarii CEC Bank să preia funcţia de director general – preşedinte al Consiliului de Administraţie, deţinută în prezent de Radu Graţian Gheţea.

AGA CEC Bank îl nominalizase pe Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pe funcţia de director – prim-vicepreşedinte, membru al Consiliului de administraţie al CEC Bank, deţinută în prezent de Andrei-Liviu Stamatian. Lucian Anghel a anunţat, însă, la jumătatea verii, că nu doreşte să meargă la CEC şi că va rămâne în Grupul BCR, acesta deţinând funcţia de director general al BCR Pensii.

Mandatul lui Lucian Anghel la BVB este pe sfârşite, întrucât acesta a fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei pe 9 ianuarie 2012 pentru un mandat de patru ani.

În primăvară, Ministerul Finanţelor, care este unicul acţionar al CEC Bank, a anunţat că, pe lângă Enache Jiru şi Lucian Anghel, celelalte persoane nominalizate pentru conducerea CEC Bank sunt Mihaela Lucica Popa, Andrei Răzvan Micu şi Cristian Tudorancea (pentru funcţiile de director – vicepreşedinte, membrii CA). Între timp, şi Răzvan Micu a renunţat la fotoliul care-i fusese oferit la CEC

Eugen Teodorovici a precizat că, până acum, nu au fost făcute alte nominalizări pentru posturile rămase libere după ce Lucian Anghel şi Răzvan Micu s-au retras.

În zilele care urmează, MFP va transmite către Banca Centrală documentaţiile referitoare la persoanele nominalizate pentru managementul CEC Bank, în vederea obţinerii avizelor necesare ocupării posturilor vizate, a mai spus domnul Teodorovici.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României, ne-a precizat că, în funcţie de cât de repede va primi BNR aceste referinţe, procedura de avizare poate dura până la câteva luni.

 

27 octombrie, voxpublica.net: Iluzia pedepsirii băncilor şi decesul creditului imobiliar

Senatul a adoptat proiectul de lege cunoscut opiniei publice sub denumirea “Dai casa înapoi şi scapi de datorii.” Sub pretextul (fals) al transpunerii în legislaţia naţională a unei directive europene, care oferă posibilitatea, dar NU impune o astfel de modalitate de stingere a datoriei între împrumutat şi bancă, senatorii au votat aproape unanim în favoarea iniţiativei legislative. Dacă proiectul respectiv va trece, în aceeaşi formă, şi de Camera Deputaţilor, vom avea de-a face cu încă o victorie a oportunismului populist în faţa raţiunii economice.

La prima vedere, actul normativ ar putea fi interpretat drept un ajutor acordat de legiuitor persoanelor supraîndatorate care, în acest fel, prin cedarea cheilor către bancă, ar scăpa de orice altă obligaţie financiară suplimentară împovărătoare.. Gheorghe Piperea, iniţiatorul legii, căruia îi place să fie văzut drept Robin Hood în varianta că ia de la bogaţi şi dă la săraci (deşi personajul respectiv cam jefuia) jubilează deja: „Debitorul supra-îndatorat va putea să îşi continue viaţa eliberat din captivitatea în care îl ţineau banca şi colectorul de creanţe.” Proiectul de lege în cauză nu se adresează însă doar persoanelor aflate în imposibilitatea plăţii ratelor, ci oricărui împrumutat care decide la un moment dat că investiţia în imobilul cumpărat pe credit nu mai „rentează”, ca atare îl predă băncii să se spele pe cap cu el. Singura condiţie prevăzută pentru aplicarea legii este cea privind existenţa unui credit ipotecar, fără a se impune condiţia ca debitorul să se afle în situaţia de a nu-si mai plati ratele. Are loc, aşadar , un transfer al riscului de scădere a pieţei imobiliare către bănci, fără ca acestea din urmă să poată refuza. Apare astfel suspiciunea rezonabilă că, din punct de vedere legislativ, publicul ţintă e format mult mai degrabă din speculatori imobiliari decât din împrumutaţi într-atât de disperaţi încât să se scoată de bunăvoie afară din casă.

Deşi este evident că instituţiile de credit sunt intermediari financiari (ce urmăresc profitul) între cei care economisesc şi cei care au nevoie de resurse, vând bani şi aşteaptă înapoi tot bani şi nu bunuri, încercarea de transformare a lor în agenţii imobiliare beneficiază de un climat propice. Acesta este dat nu numai de apropierea anului electoral ce strânge unanimităţi pentru orice proiect de lege ce promite facilităţi debitorilor. Un alt factor ce acţionează în favoarea unor astfel de iniţiative legislative este dat de ostilitatea pe deplin instalată între cei care au beneficiat de împrumuturi înainte de declanşarea crizei financiare şi băncile comerciale. Astfel, orice proiect de lege ce promite să producă pierderi sistemului bancar este văzut drept o pedeapsă binemeritată pentru profiturile uriaşe făcute de bănci în perioada în care nicio barieră administrativă sau de altă natură n-a putut stăvili apetitul creditării. Când la aceste erori ale trecutului se mai adaugă şi sentinţe judecătoreşti care declară abuzive clauze din contractele de credit, atunci vorbim de o conjunctură extrem de nefericită pentru bănci. Această conjunctură este foarte bine speculată de avocaţi de tipul dlui Piperea şi îşi găseşte, iată, susţinere politică.

Pedepsirea băncilor este însă o iluzie. Graţie poziţiei privilegiate de intermediari financiari (şi nu de case) băncile comerciale pot transfera costurile, şi o vor face, asupra împrumutaţilor ce îşi plătesc ratele, asupra deponenţilor şi, indirect, asupra tuturor contribuabililor (dacă nu cumva o vor face direct dând în judecată statul român pentru recuperarea pierderilor). Totodată, legea în cauză poate îngreuna până la imposibil accesul la un credit pentru locuinţă. Mai departe, sunt uşor de intuit efectele negative ale intrării în vigoare a actului normativ în actuala formă asupra sectorului construcţiilor. Fără a se transforma în avocatul băncilor, BNR a atras atenţia din timp  asupra potenţialelor consecinţe negative ale actului normativ.

 

29 octombrie, postare pe blog: Credite IFN: De ce le aleg romanii? [Exemple de calcul]

Sursa: http://laurentiumihai.ro/credite-ifn-de-ce-le-aleg-romanii-exemple-de-calcul/

Statisticile BNR arată o creştere a împrumuturilor acordate de IFN-uri, fie pentru sume mici (credite rapide) fie pentru nevoi personale.

Această creştere a serviciilor furnizate de IFN-uri este determinată nu neaparat de ignoranţă, cât de flexibilitatea acestor firme, acceptarea spre finanţare şi a persoanelor cu întârzieri anterioare înregistrate în Biroul de Credit.

Instituţiile financiare nebancare (IFN) sunt instituţii reglementate, la fel ca şi băncile, de către Banca Naţională a României (BNR).

Un IFN poate funcţiona doar dacă  primeşte autorizaţie de funcţionare de la BNR, iar pe parcurs este monitorizat şi supravegheat de către BNR (atât prin obligativitatea de raportare către BNR a diverselor date, obligativitatea aplicării regulamentelor emise de către BNR, cât şi prin inspecţiile periodice pe care BNR le poate face).

Diferenţa majoră dintre un IFN şi o bancă este faptul că un IFN nu poate lua depozite de la populaţie, de aici cerintele de capital social şi de risc mai relaxate pentru un IFN faţă de o bancă.

IFN-urile sunt asociate foarte mult cu produsele financiare denumite credite rapide, dar nu trebuie privite doar sub acest aspect limitativ, aşa cum voi explica mai departe.

Creditele rapide sunt credite de mică valoare şi pe perioade scurte (maxim o lună), însă costurile pentru astfel de împrumuturi rapide sunt foarte mari.

Creditele de nevoi personale acordate de IFN-uri au dobânzi apropiate de ale băncilor pentru tipurile de produse pentru care nu se cer garanţii.

Venitul minim acceptat este de cel puţin 300-450 lei, fiind luate în considerare mai multe surse: venitul din salarii, drepturi de autor, chirii, dividende, pensii, diurnă.

Documentaţia solicitată este minimă: act de identitate, adeverinţă de venit,, ultimul talon de pensie în original, cerere de credit, accord preluare date cu caracter personal, factură de utilităţi.

Credite IFN: 3 exemple

Pentru a evidenţia varietatea ofertelor IFN-urilor am ales 3 sisteme de finanţare: CETELEM IFN SA, PROVIDENT FINANCIAL ROMANIA  I.F.N. SA si Viva Credit IFN SA.

Varianta Cetelem IFN SA – Credit nevoi personale Online

Condiţii generale:

  • Venitul trebuie demonstrat prin adeverintă tip completată.
  • Vechime minima la actualul loc de muncă 3 luni.
  • Limita minimă acceptată pentru finanţare este de 600 de ron.
  • Dobânzile anuale efective practicate încep de la 9.80% (oferte promotionale).
  • Este inclusă în costul ratei şi asigurarea de viată, precum şi comisionul de administrare a creditului.
  • Perioada maximă de creditare este de  60 luni.

 

Banii se pun la dispoziţia clientului prin transfer bancar. Există comisoane de rambursare anticipată: 1%, dacă perioada de la acordare şi termenul rambursării este mai mic de 1 an  sau 0.5% dacă termenul intre scadenţa finală  a contractului si data rambursării este mai mică de 1 an.

Aceste costuri sunt doar pentru contractele cu dobândă  fixă, pentru contractele cu dobândă variabilă  nu există  comision de rambursare anticipată.

Dacă se întârzie cu plata ratei, Cetelem IFN poate contacta angajatorul sau persoane terţe, dacă împrumutatul nu poate fi contactat. Legat de eventualele probleme la plata ratelor sunt stipulate în contract penalizări de 8 % pe lună calculate la suma restantă, iar procesul de executare silită  poate începe la întârzieri mai mari de 60 de zile.

Exemplu de calcul:

  • Suma imprumutată: 35000 lei
  • Perioada: 60 luni
  • Dobânda fixă anuală:  15.10%
  • Rata 962.20 lei (include asigurare lunară de 127.75 lei – asigurarea este opţională)
  • Comision unic servicii: 50 lei (pentru fiecare serviciu prestat)
  • DAE 16.19 %
  • Valoare totală  plătibilă : 50.067 lei

Varianta Provident IFN – Creditul Rapid

Condiţii generale:

  • Sumele acordate sunt cuprinse între 500 si 6000 lei;
  • Sunt acceptate venituri minime începand cu 300 lei;
  • Banii pot fi primiţi în max 24 ore dacă optezi pentru serviciul de gestiune la domiciliu sau in 10 zile lucratoare în cont. Majoritatea  împrumutiurlor de acest gen se acordă cu serviciu de gestionare, de aici si costurile foarte mari la rambursare.
  • Actele necesare sunt o copie de buletin, adeverinţă de venit şi dovada domiciliului:declaraţia notarială sau factura de utilităti;
  • Perioadele de plată sunt săptamâni, iar numărul maxim variază în funcţie de suma  împrumutată.
  • În cazul rambursării anticipate trebuie achitat pe lângă dobânda la zi minim 40 % din costurile  privind gestiunea creditului, comisionul de analiză şi administrare credit. Astfel dacă începi să plăteşti din credit şi vei dori să  rambursezi vei observa  că vei da aproape înca 50% în plus pe lângă  banii împrumutaţi.
  • Este stipulat în contract perioada de renunţare, în care nu mai plateşti decât suma împrumutată.

 

Exemplu de calcul:

  • Credit de 1000 lei
  • Perioada: 44 saptamani
  • Rata saptamânală: 40 lei
  • Comision serviciu gestiune la domiciliu: 409 lei ( poate fi exclus ca şi cost dacă acceptaţi să  primiţi banii prin cont curent în 10 zile lucrătoare)
  • Comision de analiză  a dosarului: 80 lei
  • Dobândă fixă de:36,88%!
  • Valoare totala plătibilă 1745 lei!
  • DAE 102,31%!

Varianta Viva Credit IFN – Credit Până La Salariu

Condiţii generale:

  • Suma maximă acceptată  pentru început este de 1000 ron;
  • Pentru primul credit se acceptă doar o copie a cărţii de identitate, vârsta minimă  este de 21 ani.
  • Solicitarea de creditare se poate face on-line, sistemul este foarte flexibil, dar costurile sunt mari.
  • Fiecare zi de intârziere vă costă 1.25% comision penalizator pe zi.

 

Exemplu de calcul:

  • Credit de 1000 lei
  • Dobânda: 1.20%/zi
  • Nr zile de creditare: 20
  • Valoare totala plătibilă: ( 1000*1.20%)*20 zile+1000(suma imprumutata) = 1240 lei

Prin urmare dacă veţi lua în considerare această variantă de soluţionare a urgenţelor dumneavoastră (aşa cum sunteţi sfătuiţi şi pe site-ul oficial) încercaţi să scurtaţi perioada de rambursare cât se poate de mult.

Creditul se poate acorda în aceiaşi zi prin transfer bancar, dacă aveţi cont la una din băncile partenere şi 2 zile lucrătoare dacă aveţi cont în altă bancă.

Toate variantele prezentate relevă  faptul că aceste surse de finanţare, în special cele de natura creditelor rapide, sunt foarte scumpe, pot dezechilibra foarte tare bugetul dacă nu sunt calculate foarte bine de la începutul colaborării. Resursele regăsite pe site-urile lor vă pot ajuta să vă faceţi o idee foarte clară, dartrebuie mereu citit contractul înainte de a semna, indiferent cât de transparenţi par a fi.

Pe de altă parte, tendinţa generală a băncilor va fi să se focuseze pe clienţii care au o situaţie financiară mai stabilă, mai ales pe clienţii persoane juridice, iar persoanele fizice vor fi servite, cel puţin pentru credite de nevoi personale, din ce în ce mai mult de IFN-uri care au început să-şi diversifice oferta.

Şi nu uitaţi că cel mai bun credit este cel pe care nu-l faci!

 

 

30 octombrie, economica.net: UniCredit ar putea renunţa la 12.000 de angajaţi, pentru a-şi reduce costurile şi a-şi majora profitul

Cel mai mare grup bancar italian, UniCredit SpA, vrea să concedieze aproximativ 12.000 de angajaţi, pentru a-şi reduce costurile şi a-şi majora profitul, a anunţat vineri Bloomberg, care precizează că cifra finală ar mai putea fi revizuită, transmit site-ul welt.de şi ANSA, preluate de Agerpres.

În 17 septembrie, directorul de resurse umane al UniCredit, Paolo Cornetta, anunţa că banca analizează posibile restructurări de personal în Italia, Germania şi Austria. Surse financiare care au dorit să-şi păstreze anonimatul au raportat luna trecută că UniCredit vrea să concedieze aproximativ 10.000 de angajaţi (7% din forţa sa de muncă).

În urma reducerii costurilor după concedierea celor 12.000 de angajaţi, indicele de adecvare a capitalului Tier 1 ar ajunge la 11%, faţă de aproximativ 10% în prezent, susţin sursele.

UniCredit, grup care operează în 17 ţări cu 8.400 de oficii bancare şi 146.000 de angajaţi, a anunţat deja că va elimina 2.700 de locuri de muncă până în 2018, conform unui plan strategic pe cinci ani anunţat anterior şi care urmează să fie implementat. În prezent, însă, UniCredit lucrează la revizuirea acestui plan strategic, prezentat în urmă cu 18 luni, în ideea de a reduce costurile şi a creşte veniturile. UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est, unde realizează aproximativ 16% din veniturile sale.

În primul semestru din acest an, UniCredit a înregistrat câştiguri uşor peste un miliard de euro, în timp ce rivala Intesa Sanpaolo a raportat un profit uşor peste două miliarde de euro. Dar indicele de adecvare a capitalului al Intesa Sanpaolo a urcat la 13,3% la 30 iunie, unul dintre cele mai ridicate din Italia, în timp ce UniCredit avea un indice de 10,4%.

Cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, sunt prezente şi pe piaţa din România.

 

30 octombrie, economica.net: Banca Transilvania acordă fermierilor credite pentru culturile afectate de secetă

Banca Transilvania acordă împrumuturi fermierilor care au culturi afectate de secetă, pentru ca aceştia să îşi poată respecta obligaţiile contractuale faţă de furnizori şi să poată onora plăţile pentru culturile înfiinţate în anul agricol 2014 – 2015, scadente în această perioadă, anunţă vineri instituţia bancară, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, principalele avantaje aduse fermierilor de ‘Creditul BT pentru culturi afectate de secetă’ se referă la durata mare a creditului, posibilitatea rambursării în anii următori acordării acestuia, precum şi la valoarea finanţării acordate de bancă.

‘Produsul Băncii Transilvania se adresează celor care au ferme cu peste 100 de hectare de culturi vegetale din zone afectate de secetă, declarate astfel de autorităţi. O altă cerinţă este ca fermele să aibă activitate de minimum doi ani în agricultură, în sectorul vegetal şi să fie făcută dovada continuării activităţii prin înfiinţarea de culturi pentru anul următor. Durata împrumutului este de până la trei ani, cu posibilitatea rambursării creditului în două rate anuale, corelate cu perioada de recoltare/valorificare a culturilor obţinut. În anul în care culturile sunt afectate de secetă nu este necesară plata ratelor. Rambursarea începe în anul următor primirii creditului de la Banca Transilvania, pentru a nu se suprapune cu anul agricol afectat de secetă’, se arată în comunicatul citat.

Banca Transilvania are peste 6.000 de angajaţi, 550 de sedii şi 1,92 de milioane de clienţi activi. Strategia băncii este susţinută de acţionari internaţionali, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC – Banca Mondială.

 

 

30 octombrie, economica.net: Banca Carpatica şi-a adâncit pierderea cu 22% în primele nouă luni

Banca Comercială Carpatica (BCC) a înregistrat o pierdere de 26,5 milioane lei în primele nouă luni ale acestui an, cu 22% mai mare decât cea raportată în perioada similară din 2014, în timp ce veniturile nete au scăzut cu 19%, la 81,3 milioane de lei, potrivit unui comunicat al băncii, publicat vineri pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

În primele nouă luni din 2014, Banca Comercială Carpatica raportase o pierdere de 21,7 milioane de lei.

Potrivit sursei citate, în primele nouă luni ale acestui an, Banca Carpatica a înregistrat venituri nete de 81,3 milioane lei, în scădere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când se ridicau la 100,9 milioane lei, în principal ca urmare a veniturilor mai scăzute din dobânzi şi activele financiare.

‘Veniturile nete din activitatea comercială în 2015 indică o creştere de 15% a performanţei raportată la aceeaşi perioadă a anului 2014 (62,1 milioane lei în primele nouă luni ale lui 2015 comparativ cu 54,1 milioane lei în primele nouă luni din 2014), urmare a reducerii volumului de provizioane înregistrate în primele nouă luni ale anului 2015 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut’, se menţionează în comunicat.

Banca Comercială Carpatica a raportat pentru primele nouă luni cheltuieli operaţionale de 107,7 milioane lei, în scădere cu 10% (12,3 milioane lei) comparativ cu primele nouă luni din 2014. Potrivit băncii, creditele acordate clienţilor, ca valoare netă, au înregistrat o scădere cu 17%, până la 863 milioane lei, comparativ cu finalul anului 2014, datorată în principal rambursărilor de credite şi nivelului scăzut al creditării determinată de lipsa capitalului.

Totodată, depozitele atrase de la clientelă în primele nouă luni au înregistrat o scădere cu 4% (115 milioane lei) comparativ cu 31 decembrie 2014.

‘Raportul credite/depozite de 40%, comparativ cu 52% la 31 decembrie 2014, reflectă excesul de lichiditate care constituie baza pentru creşterea viitoare’, se mai precizează în comunicat.

La data de 27 iunie 2015, banca a informat despre iniţierea unor discuţii pe bază de exclusivitate cu JC Flowers, cu privire la o infuzie de capital în valoare de 110 milioane de lei.

‘La începutul lunii septembrie, JC Flowers a semnat un acord de vânzare-cumpărare cu un grup de acţionari care deţin 57% din acţiunile băncii. În cadrul AGEA din 9 octombrie, acţionarii băncii au reiterat suportul lor pentru ca JC Flowers să devină noul acţionar principal al băncii. Între timp, banca a finalizat cu succes acţiunea de diminuare a capitalului social conform aprobării AGA şi a întreprins demersuri pentru derularea în perioada 3 noiembrie – 3 decembrie a exercitării drepturilor de preferinţă în cadrul majorării de capital’, a afirmat directorul general, Johan Gabriels.

Banca Comercială Carpatica este o instituţie financiară cu capital social majoritar românesc, ale cărei acţiuni sunt listate la categoria întâi a Bursei de Valori Bucureşti. Înfiinţată la Sibiu în 15 iulie 1999, BCC este o bancă românească cu o reţea teritorială de 129 de unităţi cu acoperire naţională.

 

 

31 octombrie, mediafax.ro: Cele mai mari patru bănci elene, active şi în România, trebuie recapitalizate cu 14,4 miliarde euro

Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, toate cu operaţiuni şi în România, au nevoie de capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, arată testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE).

În România, Eurobank controlează Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

O verificare a calităţii activelor a arătat necesitatea unei ajustări a valorii cu 9,2 miliarde de euro la cele patru instituţii de credit, se arată într-un comunicat publicat sâmbătă de BCE. În cadrul testelor de stres, deficitul de capital al băncilor s-a situat la 14,4 miliarde de euro într-o simulare de criză şi la 4,4 miliarde de euro în scenariul de baza, potrivit Bloomberg.

Cele patru bănci vor trebui să transmită BCE planuri de recapitalizare până pe 6 noiembrie.

Guvernul de la Atena şi creditorii europeni au încheiat în această vara un nou acord pentru susţinerea financiară a statului elen, după mai multe luni de divergenţe, care au adus Grecia aproape de ieşirea din zona euro. Recapitalizarea băncilor este văzută ca un prim pas în revitalizarea economiei ţării, lovită dur de recesiune şi măsurile de control al capitalului.

Instituţiile de credit vor cere acţionarilor şi investitorilor care deţin obligaţiuni ale băncilor să acopere necesarul de capital, înainte de a apela la fonduri de până la 25 de miliarde de euro puse la dispoziţie de către stat, potrivit unui plan pentru recapitalizarea sistemului bancar programat să fie votat sâmbătă de parlamentul elen.

De asemenea, băncile vor putea cere posesorilor de acţiuni obişnuite sau preferenţiale, precum şi investitorilor care deţin alte instrumente financiare, să accepte pierderi în cadrul procesului de recapitalizare, înainte de a putea apela la sprijinul statului, potrivit proiectului de lege aflat în discuţie în parlamentul elen.

Statul elen va obţine banii necesari recapitalizării sistemului bancar prin împrumuturi de la ţările zonei euro, în cadrul programului de ajutor financiar.

 

31 octombrie, zf.ro: Vladimirescu: România este mult peste alte ţări la tehnologie, dar stăm prost la educaţie financiară

România se situează cu mult înaintea altor ţări la nivel mondial din punct de vedere tehnologic pentru plăţile electronice, dar înregistrează un nivel foarte redus în ceea ce priveşte educaţia financiară, pentru care este nevoie de timp, a declarat Cosmin Vladimirescu, country manager MasterCard.

“Din punct de vedere tehnologic, România este mult peste alte ţări. Stăm prost însă la educaţia financiară, acolo este nevoie de timp, lucrurile se întâmplă picătură cu picătură. N-am descoperit încă un vehicul rapid pentru a disemina educaţia financiară”, a afirmat sâmbătă Vladimirescu în cadrul conferinţei MasterCard Press Academy.

El a arătat că, deşi tehnologia contactless (plăţi cu cardul sub 100 lei, pentru care nu este solicitat codul PIN) a intrat pe piaţa din România la finalul anului 2008, abia anul trecut a început să fie utilizată la scară ceva mai mare.

“Contactless a fost lansat în România în noiembrie 2008. Au trecut şapte ani, lucrurile au început să se mişte abia anul trecut, atunci am căpătat scală, masă, a început să se simtă. Până atunci, lucrurile au progresat într-un ritm minimal şi cu mari eforturi”, a mai spus Vladimirescu.

Directorul MasterCard a adăugat că mentalitatea românilor se schimbă greu, fiind reticenţi să înmâneze cardul unei persoane străine, respectiv unui casier, pentru a efectua o tranzacţie.

“Atunci când tehnologia nu era atât de avansată pentru a permite copierea tranzacţiilor, România era neinteresantă pentru fraude, fiindcă românii nu aveau bani pe carduri. Acum au bani pe carduri, dar tehnologia este foarte securizată, iar rata de fraude este redusă, la acest capitol România situându-se mult mai bine decât multe state la nivel global”, a precizat Vladimirescu.

El a admis că România are o “pepinieră de talente” pentru comiterea fraudelor, însă apreciază că Guvernul ar trebui să aibă o strategie pentru a atrage aceste talente în companii mari din domeniul IT, stimulându-i să-şi folosească inteligenţa şi creativitatea “pe un făgaş clar, curat, departe de partea întunecată a lucrurilor”.

Numărul tranzacţiilor cu cardul a crescut anul trecut în România cu 78% faţă de 2010, mult peste media europeană. Posesorii de carduri au efectuat anul trecut circa 193 milioane de tranzacţii la POS-uri, dublu faţă de 2013.

“Dacă ne raportăm la jumătatea populaţiei bancarizată, stăm foarte bine. În Bucureşti, toată lumea are carduri, unii au mai multe, le folosesc, dar cum ieşi din Bucureşti, lucrurile se schimbă”, a menţionat şeful MasterCard pentru România.

Vladimirescu a amintit totodată de legea 250/2003, care obligă comercianţii cu afaceri anuale de peste 100.000 euro, echivalent lei, să accepte plata cu cardul, legea fiind valabilă, însă nu se aplică.

“Legea este în vigoare, dar se opreşte la această obligaţie, nu precizează ce se întâmplă dacă comerciantul nu acceptă cardul”, a subliniat directorul general al operatorului de plăţi.

Ponderea plăţilor cu cardul în totalul plăţilor efectuate în România este de 4,4%, ajungând la circa 5% până la finele anului, iar cea a plăţilor electronice se ridică la 7% şi va atinge probabil 8% în 2015.

 

 

31 octombrie, capital.ro: Acţiunile OTP scad la bursă după vânzarea unei participaţii sub preţul pieţei

Acţiunile OTP Bank înregistrau vineri la Bursa de la Budapesta cel mai semnificativ declin din ultimele cinci săptămâni, după ce Ungaria a vândut o participaţie de 5% în acest grup bancar la un discount de 6,1% faţă de preţul pieţei, transmite Bloomberg.

Vineri, acţiunile celei mai mare bănci ungare au scăzut cu 4,2%, la 5.430 forinţi, cel mai semnificativ declin din 22 septembrie, după ce Agenţia care se ocupă de gestionarea activelor statului din Ungaria (MNV) a vândut joi participaţia la preţul de 5.322 forinţi per titlu, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

 

Guvernul a vândut peste 14 milioane de acţiuni OTP, care, vineri, înregistra cel mai semnificativ declin din rândul companiilor listate la Bursa de la Budapesta.

 

Anul acesta, titlurile OTP Bank au crescut cu 43%, după ce Guvernul s-a angajat să reducă din 2016 taxa pe bănci, cea mai ridicată din Europa.

 

Executivul de la Budapesta a achiziţionat 14,091 milioane acţiuni OTP după ce, în 2011, a preluat activele fondurilor private de pensii.

 

Pe lângă Agenţia care se ocupă de gestionarea activelor statului din Ungaria, alte entităţi care deţin cel puţin 14 milioane de acţiuni OTP sunt Lazard Ltd. (5,04%), Groupama SA (8,22%), MOL (8,57%) şi fostul director de la OAO Gazprom Megdet Rahimkulov (8,85%).

 

OTP Bank oferă servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia, pentru mai mult de 13 milioane de clienţi, prin intermediul unei reţele teritoriale de peste 1.500 de unităţi, ATM-uri şi canale electronice. OTP Bank România a înregistrat în 2014 un profit ajustat după impozitare de 11 milioane de lei, la venituri nete de 279,2 milioane de lei.

 

 

 

 

1 noiembrie, agerpres.ro: ESM: Testele de stres arată că Grecia va avea nevoie de mai puțini bani decât se estimase inițial

Al treilea pachet de asistență financiară pentru Grecia va fi probabil mai mic de 86 miliarde de euro, cât se estimase inițial, deoarece testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană au arătat că sumele necesare recapitalizării creditorilor eleni sunt mai reduse, a anunțat un purtător de cuvânt al Mecanismului European de Stabilitate (ESM) – fondul de salvare al zonei euro, transmite Reuters.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunțate sâmbătă de Banca Centrală Europeană, și de 4,391 miliarde de euro conform scenariului de bază.

 

“Deficitul total de capital pentru băncile elene este mult sub nivelul de 25 miliarde de euro prevăzut în programul ESM pentru recapitalizarea creditorilor eleni. Aceste date arată că programul ESM a fost finanțat adecvat pentru acest scop și al treilea pachet de asistență financiară pentru Grecia va fi probabil mai mic decât s-a estimat inițial, respectiv 86 miliarde de euro’, a explicat purtătorul de cuvânt al ESM.

 

Conform prevederilor celui de-al treilea program de asistență financiară pentru Grecia, sistemul bancar elen va primi fonduri de până la 25 miliarde de euro pentru recapitalizare, dar în funcție de gradul de participare al investitorilor privați în recapitalizarea băncilor elene, fondurile ESM alocate deja acestui scop ar putea suficiente.

 

O sumă de zece miliarde de euro se află deja într-un cont al ESM. Banii vor fi puși rapid la dispoziția Greciei. Dacă participarea sectorului privat la recapitalizare va fi suficientă, restul de 15 miliarde de euro nu va mai fi necesară, a declarat purtătorul de cuvânt al ESM.

 

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE în rândul principalelor instituții financiare elene — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — prevede o contracție a economiei grecești de 2,3% în acest an și una de 1,3% în 2016, urmată de o creștere de 2,7% în 2017. Scenariul negativ indică un declin mai semnificativ al PIB-ului Greciei.

 

“Cele patru bănci elene au termen până în 6 noiembrie să prezinte planurile privind modul în care vor acoperi deficitul de capital. Acoperirea deficitului prin majorarea capitalului va avea ca rezultat crearea unui capital tampon din motive de prudență care va facilita capacitatea lor de a rezolva potențialele șocuri macroeconomice”, se arată în comunicatul BCE. Instituția se așteaptă ca necesarul de capital al băncilor din Grecia potrivit scenariului de bază, evaluat la 4,391 miliarde de euro, să poată fi acoperit cu ajutorul investitorilor privați.

 

National Bank of Greece, cel mai mare grup bancar elen după active, are un deficit total de capital de 4,6 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde de euro în cazul scenariului de bază.

 

A doua bancă din Grecia, Piraeus, are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro conform scenariului de bază și 4,9 miliarde de euro în total. Necesarul Alpha Bank este de doar 263 milioane de euro în scenariul de bază și 2,7 miliarde de euro în scenariul negativ. Cel mai mic necesar de capital se înregistrează la Eurobank, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din care 339 milioane de euro corespund scenariului de bază.

 

Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.

 

1 noiembrie, agerpres.ro: România plătește 1,9 milioane euro către Banca Mondială, în noiembrie

România va plăti, în noiembrie, 1,9 milioane euro către Banca Mondială, în cadrul pachetului de finanțare oferit în 2009 de către creditorii internaționali, fiind astfel ultima plată din acest an, potrivit datelor Ministerul Finanțelor Publice /MFP/, transmise la solicitarea AGERPRES.

Această sumă reprezintă doar dobânzi și comisioane. De la începutul anului, România a rambursat peste 1,8 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și UE, iar până în 2023 mai are de plată peste 4,88 miliarde de euro.

 

Datoria către FMI a fost stinsă în februarie 2015, când s-au plătit 165 de milioane de euro. Către această instituție România a rambursat, în total, aproximativ 2,49 miliarde de euro. Astfel, restul sumei rămase, de peste 4,8 miliarde euro, trebuie plătită către Banca Mondială și Comisia Europeană.

 

Graficul MFP arată că 2015 a reprezentat vârful de plată pentru împrumut, respectiv 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 suma de 1,4 miliarde, și în 2019 un miliard.

 

 

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și BM. Prin acest angajament, România a intrat în posesia a șapte dintre cele opt tranșe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).

 

Cea de-a opta tranșă a fost considerată, la solicitarea autorităților române, de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.

 

1 noiembrie, economica.net: Gheţea: Era digitală va schimba operaţiunile de banking, inclusiv în România, în viitorul apropiat

Era digitala va schimba operatiunile de banking în viitorul apropiat, dar pe de alta parte trebuie gasite solutii pentru evitarea riscurilor în operatiunile bancare, a declarat într-o conferinta de specialitate, Radu Gratian Ghetea, presedinte onorific al Asociatiei Române a Bancilor /ARB/.

‘Cred ca ceva ce nu putem evita în dezbaterile noastre de azi este importanta erei digitale care va schimba bankingul, operatiunile de banking în viitorul apropiat. Aceasta problema este dezbatuta la toate nivelurile indiferent daca vorbim despre strategie, tehnologie sau de evolutii viitoare. Bineînteles ca SWIFT are o activitate specifica pe care noi o folosim activitatea noastra zilnica. Cum poate SWIFT sa asiste la elaborarea strategiei noastre? SWIFT deja a venit cu propuneri pe care ni le-a facut. Conform experientei mele, lucrurile mici contribuie la construirea lucrurilor importante si ma refer aici la o solutie relativ neînsemnata ca importanta propusa recent de SWIFT, si anume KYC – Cunoaste-ti corespondentul. Din punctul meu de vedere, KYC este o parte importanta de a nu consuma riscuri în comunitatea bancara. Sunt foarte multi nou veniti în mediul bancar care ofera acest tip de serviciu’, a spus Ghetea.

Acesta a adaugat ca, la ora actuala, comunitatea SWIFT din România cuprinde 45 de membri, dupa ce, la momentul acceptarii ca membru al comunitatii, tara numara numai patru membri din mediul bancar, scrie Agerpres.

‘Trebuie, pe de o parte, sa gasim solutii în ceea ce priveste impactul tehnologic, iar pe de alta parte sa gasim solutii pentru evitarea riscurilor foarte mari în operatiunile bancare. În România deja avem mult interes pentru solutia anuntata de SWIFT si pot spune ca CEC Bank este deja parte a acestui proiect si sper ca, în câteva zile, sa putem fi certificati SWIFT. Acum 23 de ani, România a fost acceptata ca membru al comunitatii SWIFT si ulterior bancile la nivel individual. Solicitarea pentru România s-a facut la cererea a patru banci, în 1990 – Banca Româna pentru Comert, Banca Agricola, Banca de Dezvoltare si Banca Societe Generale, care nu avea nicio legatura cu BRD de azi. La ora actuala, avem toata comunitatea bancara conectata la SWIFT. Comunitatea SWIFT din România este reprezentata de 45 de membri conectati. Este o comunitate foarte activa, foarte interesata în a promova toate solutiile pe care le-a oferit SWIFT, de-a lungul anilor’, a mentionat reprezentantul ARB.

Asociatia Româna a Bancilor /ARB/ organizeaza, miercuri, cea de-a VI-a editie SWIFT Business Forum România, eveniment care se adreseaza managementului si personalului din departamentele de operatiuni, plati si decontari, trezorerie, piete de capital si conformitate ale institutiilor de credit, societatilor de investitii financiare, emitentilor de instrumente financiare, precum si clientilor din institutiile financiar-bancare.

Constituind o platforma reala pentru schimbul de informatii si colaborare la nivelul industriei în ultimii cinci ani, SWIFT Business Forum România se va concentra în acest an pe interoperabilitate si inovare.

Codul SWIFT reprezinta formatul standard de identificare bancara pentru fiecare institutie si se regaseste în indexul Bank Identifier Codes /BIC/. Aceste coduri sunt utilizate când se efectueaza transferuri de bani între banci, în mod special în cazul tranzactiilor internationale, precum transferuri de depozite bancare dispuse de catre clientii bancilor, transferuri de depozite rezultate în urma tranzactiilor interbancare, confirmari de cumparari sau vânzari de titluri, deschideri de acreditive documentare, extrase de cont etc.

 

1 noiembrie, profit.ro: Draghi: BCE nu a decis încă dacă va adopta noi măsuri de stimulare în decembrie

Banca Centrală Europeană (BCE) nu a luat încă o decizie cu privire la adoptarea unor noi măsuri de stimulare a economiei la următoarea ședință de politică monetară, care va avea loc în decembrie, necesitatea unor astfel de măsuri fiind încă analizată, a declarat președintele instituției, Mario Draghi.

“Vom lua o decizie cu privire la această problemă. Vom vedeam dacă este necesară continuarea măsurilor de stimulare. Întrebarea rămâne deschisă”, a spus președintele BCE într-un interviu acordat publicației italiene Il Sole 24 Ore.

Comentariile vin după ce Draghi a sugerat într-o conferință de presă, la finalul lunii octombrie, că BCE ar putea adopta noi măsuri de relaxare monetară în decembrie.

Draghi a adăugat atunci că BCE este dispusă să folosească toate instrumentele disponibile, inclusiv reducerea dobânzii la facilitatea de depozit (aflată deja la un nivel negativ), în conextul în care încetinirea creșterii economice în statele emergente ar putea afecta negativ redresarea economică și inflația zonei euro.

Totodată, Draghi a reamintit că actualul program de achiziții de active, derulat de BCE, este flexibil și poate fi extins în cazul în care va fi necesar. Programul BCE de relaxare cantitativă aflat în derulare presupune cumpărarea de active,­ inclusiv obligațiuni guvernamentale, în valoare de 60 de miliarde de euro lunar, până în septembrie 2016.

BCE a menținut în octombrie dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%, nivel la care se află din septembrie 2014, când instituția a redus nivelul dobânzii de la 0,15%. Totodată, ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit au fost menținute la 0,3%, respectiv -0,2%.

        Impreuna in lumea afacerilor