3 august, digi24.ro: Soluţii noi pentru românii cu credite în franci
O nouă propunere de lege pentru conversia creditelor din franci în lei se află pe masa Ministerului de Finanţe. De data aceasta, clienţii cu datorii la bancă cer o reducere de cel puţin 25 la sută a soldului creditului, în loc de 15 la sută, cât apărea într-o primă variantă a legii.
Dezamăgiţi că negocierile cu băncile au eşuat, clienţii cu credite în franci vor resuscitarea proiectului de conversie. Faţă de varianta iniţială, care viza doar creditele ipotecare, clienţii cer acum ca şi împrumuturile de consum, cu garanţie ipotecară, să fie incluse în lege.
Propunerea lor este ca împrumuturile să fie transformate în lei, la cursul zilei, iar suma să fie redusă cu un sfert. În plus, dacă în vechiul proiect erau luaţi în considerare doar datornicii cu venituri sub 3.000 de lei şi credite de maximum 300.000 de lei, acum aceste restricţii au fost eliminate.
„Un discount la soldul creditului va crea premisele ca aceşti oameni să-şi plătească ratele lunar, să rămână în credit şi, foarte important, ca bugetul statului să nu contribuie în mod real cu susţinere financiară”, a declarat Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare.
Statul ar urma să aloce un miliard de lei pentru garantarea cu 50 la sută a creditelor transformate în lei. Ministrul Finanţelor este de acord cu iniţiativa păgubiţilor.
„Banca are un interes să vină într-un astfel de mecanism, pentru că, practic, îşi curăţă într-un fel sau altul creditele neperformante”, spune Eugen Tedorovici, ministrul Finanţelor.
Între 7.000 şi 15.000 de datornici ar putea beneficia de programul de conversie, estimează asociaţiile de clienţi, care speră să obţină chiar reduceri mai mari de 25 la sută la sold.
Bancherii sunt însă rezervaţi. „Calculele noastre au arătat o altă cifră, să vedem cum decurg discuţiile. Prima dată s-a discutat de 15 la sută, apoi 25 la sută, dar fiecare are o situaţie specifică”, susține Gabriela Nistor, director adjunct într-o bancă comercială.
Reprezentanţii Asociaţiei Băncilor analizează, în prezent, noile propuneri ale clienţilor. Proiectul de lege ar urma să intre în Parlament în septembrie.
„O astfel de lege, dacă va impune băncilor să suporte diferenţa de curs, va duce la pierderi în sistemul bancar românesc, pierderi care ar putea fi acoperite tot de clienţii băncilor, dar de alţi clienţi”, atrage atenția Dragoş Nichifor, broker de credite.
O singură bancă a oferit clienţilor reducere de 22,5 la sută a soldului, iar 15.000 de clienţi au acceptat propunerea. La începutul anului, 65.000 de români aveau credite în franci.
3 august, economica.net: Commerzbank va plăti dividende pentru prima dată din 2007
A doua mare bancă germană, Commerzbank AG, a raportat luni dublarea profitului în trimestrul doi din 2015, depăşind estimările analiştilor, transmit Bloomberg şi Reuters.
Pentru prima dată din 2007, banca va plăti dividende de zece cenţi pe acţiune.
În perioada aprilie – iunie 2015, profitul net a urcat la 280 milioane de euro (307 milioane de dolari), de la 100 milioane de euro în trimestrul doi din 2014, în timp ce analiştii se aşteptau la un câştig 252 milioane de euro.
Commerzbank a majorat creditarea acordată persoanelor fizice şi juridice din Germania şi a redus costurile pentru îmbunătăţirea profitabilităţii, inclusiv prin concedierea a mii de angajaţi.
În 2015, cheltuielile vor depăşi uşor şapte miliarde de euro, exceptând costurile legate de taxa pe bănci din Europa, a anunţat grupul german, după ce anterior estimase costuri de aproximativ şapte miliarde de euro.
În trimestrul doi din 2015, cheltuielile operaţionale au urcat la 1,75 miliarde de euro, de la 1,73 miliarde de euro în perioada aprilie – iunie 2014.
Indicele de adecvare a capitalului Tier 1 a urcat la 10,5% la 30 iunie 2015.
Profitul înainte de taxe a depăşit în primele şase luni din acest an un miliard de euro, datorită rezultatelor foarte bune înregistrate la divizia de retail. Provizioanele pentru creditele neperformante nu vor depăşi un miliard de euro în 2015, a anunţat luni Commerzbank.
În perioada de vârf a crizei financiare, Fondul de stabilizare a pieţei financiare din Germania (SoFFin) a injectat 16,4 miliarde de euro în Commerzbank, sub formă de ‘silent participations’, un tip de aport de capital care nu oferă drepturi de vot, iar ulterior a injectat alte două miliarde de euro pentru o participaţie de 25% din acţiunile Commerzbank.
Anul acesta, acţiunile Commerzbank au înregistrat o creştere de 7,3%, la Bursa de la Frankfurt.
3 august, realitatea.net: Veniturile disponibile ale solicitanţilor de credite de consum cu ipotecă s-au majorat (P)
Veniturile disponibile ale clienţilor băncilor care aplică online pentru credite de nevoi personale cu ipotecă sunt în creştere, la fel că suma medie solicitată de aceştia, rezultă din statisticile realizate de site-ul Vreaucredit.ro pe un număr de 3.000 de aplicanţi la un astfel de împrumut.
Astfel, venitul mediu al solicitanţilor unui credit de nevoi personale cu ipotecă a fost de 716 euro în 2014, în comparaţie cu 637 de euro în 2013. Nivelul în creştere al salariilor permite clienţilor băncilor să se încadreze la sume mai mari ale împrumuturilor pe care le pot obţine.
Valoarea maximă a unui credit se stabileşte prin calculul gradului de îndatorare, respectiv raportul dintre rată lunară aferentă creditului şi venitul lunar net, după scăderea altor datorii şi a cheltuielilor de întreţinere. În general, rată lunară nu poate depăşi 30-40% din venitul lunar, gradul de îndatorare exact stabilindu-se printr-un scoring privind riscul clientului, realizat de către instituţia de credit.
Rată lunară a unui credit variază şi în funcţie de perioada de rambursare: cu cât perioada de creditare este mai mare, cu atât rată este mai mică. Pe de altă parte, un împrumut rambursat pe o perioada mai îndelungată are un cost total mai mare, întrucât clientul plăteşte dobânzi şi comisioane timp de mai multe luni.
În 2014, perioada medie pentru un credit de nevoi personale cu ipotecă a fost de 92 de luni (7,6 ani), faţă de 96 de luni (8 ani) în 2013.
Aceleaşi statistici arată că suma medie a unui credit de nevoi personale cu ipotecă pentru care s-a aplicat pe site-ul Vreaucredit.ro în 2014 a fost de 15.125 de euro, faţă de 13.626 de euro în anul precedent.
Creşterea valorii creditului solicitat este consecinţă majorării veniturilor disponibile, precum şi a revenirii apetitului consumatorilor pentru consum şi investiţii. Un credit cu ipotecă are valori mai mari decât un credit de consum obişnuit, o mare parte din banii împrumutaţi fiind destinaţi achiziţiei de bunuri de folosinţă îndelungată sau pentru investiţii imobiliare.
Cu toate acestea, per total, interesul pentru astfel de împrumuturi a scăzut cu aproximativ 5% în 2014.
Statisticile Vreaucredit.ro mai arată că vârstă medie a solicitanţilor unui credit de nevoi personale cu ipotecă a fost de 36,6 ani în 2014, foarte apropiată de vârstă celor care au căutat astfel de credite în anul precedent – 36,3 ani.
Site-ul Vreaucredit.ro oferă celor interesaţi de obţinerea unui credit posibilitatea de a selecta, dintre cele aproape 800 de împrumuturi ale celor 40 de bănci partenere, cea mai potrivită varianta pentru ei, în funcţie de o serie de opţiuni, precum tipul creditului, suma şi perioada de creditare, veniturile necesare şi rată lunară maximă. Creditele se pot compară după mai mai mulţi indicatori, precum dobânda, costul total (DAE), rată lunară şi suma totală de plata la finalul perioadei de creditare.
Topul celor mai ieftine 5 credite de nevoi personale cu ipotecă
Cele mai ieftine 5 credite de nevoi personale cu ipotecă în lei au dobânzi între 4,19% şi 4,97%, la care se adaugă diverse comisioane, astfel încât costul total al unui împrumut, exprimat prin DAE (Dobânda Anuală Efectivă) se situează între 4,85% şi 6,05%, fiind calculat pentru un credit echivalentul a 15.000 de euro pe o perioada de 5 ani, conform comparatorului de credite de pe site-ul Vreaucredit.ro.
Rată lunară variază între 280 şi 286 de de euro, echivalentul în lei, iar costul total al unui împrumut, adică valoarea sumei obţinute, plus dobânzile şi comisioanele achitate, ajunge la 16.877 – 17.319 euro.
Cel mai ieftin credit de nevoi personale cu ipotecă este cel de la Banca Transilvania, cu o DAE de 4,85%, o rată lunară de 280 euro, echivalentul în lei, şi un cost total de 16.877 euro.
Pe locul secund în topul cele mai ieftine credite este ING, cu o DAE de 5,62%, urmată de Volksbank, cu o DAE de 5,76%, Garanti Bank, pe locul 4, cu DAE de 5,93, iar pe locul 5 este CEC Bank, cu DAE de 6,05%.
Tendinţa dobânzilor la creditele este în scădere, în condiţiile în care Banca Naţională a României a redus recent dobânda de referinţă la 1,75% pe an. De asemenea, clienţii care-şi încasează salariul într-un cont la banca sau dacă-şi fac şi o asigurare de viaţă sau de şomaj beneficiază de costuri mai mici la unele bănci.
Băncile acordă creditele de nevoi personale cu ipotecă în următoarele condiţii: perioada maximă de rambursare este de 5 ani, creditele se acordă doar în lei, în cazul în care veniturile soliticitantului sunt tot în lei, iar dobânda este în general fixă, adică neschimbată pe toată perioada de rambursare. Există şi varianta dobânzii variabile, care se modifică o dată la trei luni sau şase luni, în funcţie de variaţia indicelui ROBOR.
Ipotecă adusă că garanţie pentru credit poate fi locuinţa solicitantului de credit sau un alt imobil.
4 august, realitatea.net: Valoarea creditelor imobiliare pentru care se aplică online este în creştere (P)
Cei interesaţi de un credit imobiliar clasic, pentru construcţia unei case sau pentru achiziţia unui teren au aplicat în 2014 pentru împrumuturi cu valori mai mari decât în anul precedent, reiese din statisticile realizate de portalul de comparaţii credite Vreaucredit.ro.
Astfel, dacă în 2013 suma medie pentru un credit imobiliar solicitată de potenţialii clienţi ai băncilor a fost de 36.783 de euro, în 2014 această a crescut la 37.211 de euro, rezultă din datele comparative realizate pe un eşantion de aproximativ 700.000 de vizitatori unici anual şi un număr de 6.000 de persoane care au aplicat pe site pentru obţinerea unui credit imobiliar.
Preferinţă pentru împrumuturi cu valori mai mari poate fi explicată prin faptul că veniturile solicitanţilor sunt în creştere. Astfel, nivelul venitului mediu al aplicanţilor în 2013 a fost de 724 de euro, iar în 2014 de 760 de euro. Cu cât venitul lunar al unei persoane este mai ridicat, cu atât suma împrumutată poate fi mai mare.
Pe de altă parte, un venit mai ridicat, implicit o rată lunară mai mare, îţi permite să rambursezi un credit într-o perioada mai scurtă. Cei care au aplicat anul trecut pe site-ul Vreaucredit.ro pentru un împrumut imobiliar au ales o perioada de rambursare cu o medie de 202 luni (17 ani), în scădere faţă de 2013, când perioada medie a fost de 215 luni (18 ani).
Creditele imobiliare se pot rambursa pe perioade maxime ce ajung la 25 sau chiar 30 de ani, dată fiind valoarea ridicată a creditului obţinut. Perioada de creditare depinde şi de vârstă celui care obţine un credit, astfel încât să nu se depăşească vârstă pensionarii, între 60 şi 65 de ani, în momentul achitării integrale a împrumutului.
În ceea ce priveşte vârstă medie a aplicanţilor, acesta a fost în medie de 32,8 ani în 2013, pentru că în 2014 să crească la o medie de 34,7 ani. Ceea ce înseamnă că aplicantii s-au încadrat la ramburarea unui credit şi pe perioade de până la 30 de ani, dar cu toate acestea în medie au preferanţ perioade mai scurte. Ei au fost motivaţi, probabil, şi de faptul că un împrumut rambursat într-un interval mai scurt are un cost total mai mic decât în cazul achitării acestuia pe perioade mai lungi.
Interesul aplicanţilor online pentru creditele imobiliare a scăzut cu aproximativ 10% în 2014 faţă de 2013, mai arată datele agregate de Vreaucredit.ro.
Site-ul Vreaucredit.ro oferă celor interesaţi de obţinerea unui credit posibilitatea de a selecta, dintre cele aproape 800 de oferte ale celor 40 de bănci partenere, cea mai potrivită varianta pentru ei, în funcţie de o serie de opţiuni, precum tipul creditului, suma şi perioada de creditare, veniturile necesare şi rată lunară maximă. Creditele se pot compară după mai mai mulţi indicatori, precum dobânda, costul total (DAE), rată lunară şi suma totală de plata la finalul perioadei de creditare.
Topul creditelor imobiliare cu cele mai mici dobânzi
Dacă vom caută pe site-ul Vreaucredit.ro credite imobiliare pentru achiziţie imobil cu o valoare de 50.000 de euro pe o perioada de 20 de ani, vom găsi că cea mai mică dobânda anuală efectivă (DAE) în lei este la creditul imobiliar pentru cumpărare de locuinţe de la CEC Bank: 4,8%.
Alte credite imobiliare în lei cu dobânzi mici sunt, în ordine: Creditul imobiliar Avantaj de la Credit Europe Bank, cu o DAE de 5,3%, Creditul imobiliar în lei cu virare salariu de la Garanti Bank, care are o DAE de 4,61%, precum şi Creditul imobiliar Casă mea cu dobânda fixă pe 5 ani de la BCR, care are o DAE de 4,77% pe an.
În cazul creditelor Prima Casă, cele mai mici dobânzi le găsim la Raiffeisen Bank, creditul în lei cu virare salariu, care are o DAE de 3,75%, la ING Bank, care practică o DAE de 3,59%, precum şi la BCR – creditul Prima Casă 5 pentru clienţi fără istoric cu banca, unde DAE este de 4,06%.
5 august, Agerpres.ro: Grecia: Nivelul depozitelor bancare este în creștere
Valoarea depozitelor bancare din Grecia este în creștere după atenuarea restricțiilor asupra mișcărilor de capital, deoarece creditorii se pregătesc de recapitalizare, în urma declinului economiei și a majorării creditelor neperformante, a declarat pentru Bloomberg un oficial al Băncii Centrale a Greciei (BoG).
În 29 iunie, Guvernul elen a închis băncile și a impus restricții asupra mișcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenții îngrijorați de întreruperea discuțiilor dintre Grecia și creditorii săi internaționali. Băncile grecești și-au redeschis porțile pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricțiile asupra mișcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost stabilit inițial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
De la redeschiderea băncilor, valoarea depozitelor a crescut cu aproximativ un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari), susține oficialul.
Banca Centrală Europeană a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene pentru a ști cu exactitate care este necesarul lor de capital și pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform deciziei adoptate la recentul summit al liderilor zonei euro, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 — 25 miliarde de euro pentru recapitalizare.
Oficialul BoG a adăugat că verificarea calității activelor creditorilor eleni și testele de stres vor fi finalizate până la mijlocul lunii octombrie, pentru a se determina necesitățile de capital.
De la redeschiderea, luni, a Bursei de la Atena, acțiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias și Alpha Bank au scăzut cu aproximativ 50%.
Recapitalizarea băncilor elene este pe ordinea de zi a discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului de Finanțe de la Atena și cei ai creditorilor internaționali.
Recent, agenția de evaluare financiară Moody’s estima că, indiferent dacă autoritățile de la Atena vor ajunge sau nu la un acord cu creditorii internaționali, băncile grecești vor avea nevoie de recapitalizare, iar Banca Centrală Europeană va continua să joace un rol important în calitate de creditor și furnizor de lichiditate.
Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.
6 august, Zf.ro: Provizioanele mai mici au lăsat loc dublării profitului BRD
Grupul BRD, care include a doua bancă locală după activele deţinute, a obţinut un profit net de 270 mil. lei în primul semestru, de două ori peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii la jumătate a cheltuielilor cu provizioanele de risc, la 217 mil. lei.
Veniturile operaţionale s-au ridicat la 1,2 mld. lei, fiind în scădere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile operaţionale s-au redus cu numai un procent.
Soldul creditelor acordate de bancă însuma 27 mld. lei la finele lunii iunie, în scădere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut pe fondul scăderii portofoliului de credite acordate IMM-urilor, în timp ce depozitele au crescut în ultimul an cu 4 mld. lei, la 38 mld. lei.
„Activitatea de creditare începe să dea semne pozitive, având în vedere îmbunătăţirea susţinută a volumului de credite nou-acordate persoanelor fizice şi marilor clienţi corporativi şi creşterea faţă de trimestrul anterior a veniturilor bancare din activitatea de bază“, a declarat Philippe Lhotte, directorul general al BRD.
Activele totale ale băncii însumau la finele lunii iunie 47 mld. lei, în creştere cu două miliarde de lei faţă de nivelul din urmă cu un an, şi au revenit astfel la nivelul atins în anul 2013.
7 august, b1.ro: BNR vrea un negociator oficial între clienţii nemulţumiţi şi bănci
Banca Naţională a României vrea un negociator oficial între clienţii nemulţumiţi şi bănci, informează B1 TV. Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că o astfel de instituţie ar fi soluţia mai ieftină pentru a rezolva astfel de dispute.
Pe lângă beneficiile finaciare de care vorbea Mugur Isărescu, apelarea la negociator ar trebui să ducă la găsirea unor soluții mai rapide la problemele dintre bănci și clienții nemulțumiți.
În această perioadă se vorbește în special despre clienții cu credite în franci, însă nu sunt singurii care au avut parte de clauze abuzive sau contracte făcute în așa fel încât pot fi înțelese doar de bancheri.
Și în acest moment se poate merge la mediere, însă mediatorul nu poate oferi o soluție, ci poate doar încerca să îi facă pe clienți și pe bănci să ajungă la o înțelegere.
Potrivit unei directive europene care trebuie transpusă în legislația națională, se va ajunge la un conciliator, ceva mai mult decât un mediator, care ar putea oferi și soluții. Pentru acest lucru, însă, este nevoie de oameni specializați. De altfel, și în acest moment, dacă un client nemulțumit merge la mediere cu banca, este sfătuit de specialiști să meargă însoțit de cineva care cunoaște bine domeniul pentru că altfel nu are șanse să obțină o soluție favorabilă.
8 august, mediafax.ro: Grecia se apropie de un acord pentru obţinerea unui nou împrumut
Grecia este pe cale să finalizeze proiectul de acord pe tema noului plan de asistenţă financiară şi ar putea primi până pe 20 august un împrumut-cheie, afirmă surse din cadrul Uniunii Europene citate de Reuters.
Cele două părţi ar trebui să ajungă cel târziu pe 20 august la un compromis privind noul plan de asistenţă financiară, pentru a permite Guvernului de la Atena să ramburseze Băncii Centrale Europene 3,5 miliarde de euro pentru obligaţiuni care vor expira.
Oficiali europeni de rang înalt au confirmat că se înregistrează progrese în negocierile Atenei cu reprezentanţii Grupului Bruxelles (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional). Germania a atras atenţia că negocierile nu trebuie grăbite.
“Toată lumea lucrează la Planul A – un acord care să permită deblocarea unor fonduri înainte de 20 august”, a declarat un oficial european.
Citeşte şi: Grecia, zguduită de dezvăluirea unui plan secret de golire a băncilor în vederea revenirii la drahmă
Negocierile au fost reluate pe 20 iulie, la o săptămână după ce Eurogrupul şi Guvernul grec au stabilit condiţii pentru iniţierea celui de-al treilea plan de asistenţă financiară, care să permită evitarea falimentului Greciei şi rămânerea ţării în zona euro.
“Suntem în ultima etapă a procedurilor pentru ajungerea la un acord cu instituţiile internaţionale. În pofida dificultăţilor cu care ne confruntăm, sperăm că acordul va pune capăt situaţiei de incertitudine privind viitorul Greciei în zona euro”, declara miercuri Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga de la Atena.
Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
9 august, postare pe blog: Isarescu nu vede cu ochi buni revenirea creditului cu buletinul
Sursa: http://financialzonex.blogspot.ro/2015/08/isarescu-nu-vede-cu-ochi-buni-revenirea.html
Revenirea la creditarea „cu buletinul” si inmultirea IFN-urilor care practica acest comportament il ingrijoreaza pe guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Si in privinta bancilor, seful BNR spune ca trebuie sa fie mai atente cu clientii.
“Parerea mea nu este buna, dar sa vedem ce se va intampla…s-au si inmultit (IFN-urile care dau credite cu un singur act- n.r.). In general, cred ca bancile trebuie sa recupereze o buna parte din terenul pierdut si sa isi arate onorabilitatea. O banca trebuie sa fie onorabila, sa inspire incredere, si pentru asta trebuie sa se uite la toate, inclusiv, si reiau un mesaj mai vechi, sa aiba grija de clienti. O sa ajunga, daca nu dovedesc onorabilitate , sa isi caute clienti ca…din ce sa traiasca. Deci despre aceste IFN nu am o impresie foarte buna”, a mai spus guvernatorul BNR.
Referindu-se la cei care apeleaza la astfel de imprumuturi, Isarescu a spus ca trebuie realizat un studiu sociologic, pentru a se vedea cum de se ajunge in astfel de situatii. “Sunt debitori si debitori. Ar trebui ca media sa ajute la aceasta intelegere. Ideea ca oamenii nu isi mai pot plati creditele, stiti ca nu e adevarata? Unii, intr-adevar nu pot, sunt intr-o situatie grea. Unii nu vor…si ce facem: ii bagam pe toti la gramada?”, a subliniat Mugur Isarescu.
In privinta institutiei medierii, seful BNR a spus ca sustine un astfel de demers dar trebuie definita forma. “Sa vedem ce forma ii dam. De aici incolo nu mai avem consens nici intre noi…sa treaca caldura si mai vedem…”.
Pe de alta parte, el a atras atentia cu privire la viteza de crestere a creditarii.
“Creditul a plecat, in sfarsit, la drum si nu suntem lipsiti de curaj cand spunem ca a inceput sa creasca prea repede. Nu e lipsa de curaj, ci este chiar curaj sa spui din timp “Atentie!”. (…) Orice crestere de doua cifre trebuie sa ne dea semnale de alarma nu sa ne imbete cu apa rece”, a explicat seful BNR.
El a atras atentia si asupra faptului ca managementul unui succes este mult mai greu decat managementul unei crize. „Nu este usor sa administrezi o perioada de succes, sa nu intri in iluzii, sa nu te ametesti, sa-ti pastrezi capul, echilibrul”.
In opinia sa, o buna parte din aceasta crestere vine din programul Prima Casa, care are si parti bune, dar trebuie urmarit cu atentie. Mugur Isarescu a promis o analiza detaliata pe creditele ipotecare in toamna.
