4 ianuarie, b1.ro: Se dă startul la programul “Prima Casă” pentru 2016. Guvernul reduce fondurile disponibile la jumătate față de anul precedent
De astăzi, 4 ianuarie, tinerii pot depunde dosarele pentru programul guvernamental „Prima Casă”. Fondurile disponibile anul acesta sunt la jumate față de cele de anul trecut, fiind puși la dispoziție doar 1,5 miliarde de lei, potrivit mediafax.
Deși dobânzile pentru împrumuturile ipotecare sunt la fel ca în 2015, avansul de 5% perceput de bănci atrage clienți.
Potrivit datelor Guvernului, de la lansarea din 2009 a programului, până în prezent, au fost acordate mai mult de 166.000 de garanții, în valoare de peste 3.202 milioane de euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), adica a peste 13,9 miliarde de lei. În cursul acestui an au fost emise peste 20.070 de garanții în valoare totală de peste 2.522,9 milioane de lei.
Garanțiile pentru creditele destinate achiziției sau construcției de locuințe din cadrul Programului Prima Casă se acordă numai în lei, de către finanțatorii care au optat pentru a prelua 50% din riscurile asumate de stat în cadrul etapelor anterioare.
La începutul lunii decembrie, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a adeclarat faptul că în 2016, plafonul de garanții pentru programul Prima Casă va fi redus la 1,5 miliarde de lei, iar creditele se vor acorda în condiții actualizate de cost.
6 ianuarie, Bursa.ro: Banca Transilvania se confruntă cu primii clienţi nemulţumiţi de la Volksbank
ACCBAR: “Banca Transilvania îi obligă pe clienţii Volksbank să semneze condiţii generale abuzive”
* Reprezentanţii Băncii Transilvania infirmă spusele ACCBAR: “Este posibil ca situaţia semnalată să fie un caz izolat”
* Asociaţia anunţă că va depune plângeri penale pentru abuz împotriva BT
La numai o zi după finalizarea absorbţiei Volksbank (VBR) de către Banca Transilvania, care a adus reducerea datoriilor clienţilor VBR, au şi apărut primele nemulţumiri din partea consumatorilor, în condiţiile în care oferta a fost foarte apreciată încă de la început de toate părţile implicate, inclusiv de avocaţii contestatari ai băncilor.
Foştii clienţi Volksbank sunt obligaţi de Banca Transilvania să semneze Condiţiile generale al acesteia din urmă, care “conţin clauze abuzive”, avertizează specialiştii din cadrul Asociaţiei de Consiliere a Clienţilor Bancari şi a Asiguraţilor din România (ACCBAR).
Aceştia le transmit debitorilor transferaţi de la o bancă la alta, ca urmare a achiziţionării Volksbank de către Banca Transilvania, să nu semneze respectivele condiţii.
Într-o postare pe pagina de Facebook a Asociaţiei, avocaţii ACCBAR subliniază: “Este vorba de Banca Transilvania, care, începând de ieri (luni, 4 ianuarie), obligă clienţii preluaţi de la Volksbank să semneze condiţii generale care conţin clauze abuzive.
Am primit această sesizare de la doi clienţi care au de ridicat bani din bancă (bani câştigaţi în urmă procesului) şi banca refuză să îi elibereze clienţilor pe motiv că trebuie semnate aceste Condiţii generale abuzive”.
Reprezentanţii Băncii Transilvania (BT) infirmă spusele ACCBAR. Aceştia ne-au spus că banca “nu solicită clienţilor Volksbank semnarea condiţiilor de afaceri ale băncii, în urma fuziunii Banca Transilvania – Volksbank Romania”.
Este posibil ca situaţia semnalată să fie un caz izolat, apreciază reprezentanţii Băncii Transilvania, care transmit Asociaţiei şi clienţilor ca, în cazul în care mai întâlnesc astfel de situaţii, să anunţe conducerea BT.
“Condiţiile Generale de Afaceri nu conţin clauze abuzive şi BT are un istoric de relaţii excelente cu clienţii”, conchid reprezentanţii Băncii Transilvania.
Specialiştii ACCBAR susţin că printre condiţiile impuse de BT care ar fi abuzive se numără următoarele: “1 – Cap .I.5 Limitarea efectului previziunii
Clientul îşi dă seama că executarea obligaţiilor ce-i revin pot deveni mai oneroase, din cauza costului executării. În mod particular, oricând pe parcursul derulării este posibilă majorarea sumelor datorate de către client, în special ca urmare a variaţiei cursului de schimb al monedei naţionale (…)
5.3 – prin asumarea acestor riscuri, clientul înţelege şi acceptă faptul că nu va putea solicita unei instanţe judecătoreşti adaptarea Convenţiei specifice sau a CGA (n.r. Condiţiile Generale de Afaceri) în general, în cazul apariţiei unor împrejurări excepţionale de natura celor de mai sus.
2 – Cap 8.1- Cesiunea
Banca, la libera sa alegere şi oricând pe durata existenţei CGA, poate cesiona unui terţ ales la liberă discreţie oricare dintre drepturile sale (…)”.
ACCBAR a anunţat că va sesiza ANPC cu privire la condiţiile BT şi că va depune plângeri penale pentru abuz.
Până la închiderea ediţiei, ANPC nu ne-a transmis punctul său de vedere pe subiect.
Banca Transilvania a finalizat, luni, fuziunea cu Volksbank România, la opt luni după achiziţia acesteia. În această ocazie, BT a anunţat că a acordat clienţilor Volksbank o diminuare a datoriei totale în valoare de 1,5 miliarde lei, constând în restituirea comisionului de risc prevăzut în contractele de credite, indiferent de moneda în care au fost făcute împrumuturile, dar şi în discount-uri la conversia creditelor contractate în franci elveţieni, prin diminuarea automată a datoriei.
Potrivit BT, aproximativ 34.000 de clienţi ai Volksbank România au beneficiat de aceste reduceri.
În prezent, Banca Transilvania are 2,2 milioane clienţi, din care aproximativ 10% provin de la Volksbank.
7 ianuarie, postare pe blog, Lucian Isar:
1% dobanzi cu doar … 7 ani intarziere
Sursa: http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/1-dobanzi-cu-doar-7-ani-intarziere/
In cazul in care in ianuarie 2009 dobanzile la lei relevante pentru credite e.g. Robor 3M, ar fi fost reduse la 1% Romania asemeni Poloniei nu ar fi experimentat atatia ani de contractie economica. Romania a avut nevoie de 7 ani pentru a ajunge la nivelul de PIB de la sfarsitul anului 2008.
Evolutia amuzanta a dobanzilor poate fi evaluata in link-ul de aici. Polonia, Ungaria, Uniunea Europeana, SUA au procedat diferit de Romania http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/premiera-pe-piata-interbancara-post-decembrista-romania-intra-in-2016-cu-cel-mai-mic-cost-al-creditelor-in-lei-inregistrat-vreodata-14957390
Deja “se stie” ca nu se putea reduce dobanda asemeni altor state. Motivele sunt atat mundane precum si ilare: 1) Romania nu era declarata oficial in criza ci crestea ” cu 5% pe an in urmatorii 10 ani”; 2) Romania de abia incepuse sa traga de dobanzi in sus si ar fi fost clar pana si pentru neofiti ca e in contratimp istoric.
E usor de analizat greselile amplificatoare de criza in Romania in conditiile in care au fost ras-punctate inca de la inceputul anului 2008.
Pretul creditelor in lei este in cea mai mare parte legata de evolutia indicatorului Robor 3M. Incepand cu toamna anului 2008, pe parcursul ultimilor 7 ani acesta a trecut prin mai multe etape fiind decuplat de deciziile legate de dobanda de interventie stabilita de Consiliul de Administratie al BNR.
In rezumat etapele au fost urmatoarele:
- Robor 3M a trecut de 50% in conditiile in care dobanda O/N era tranzactionata in swapuri la 1000% (nu am gresit zerourile) pe fondul interventiei BNR suprapusa fara-stiinta pe sfarsit de rezerva minima si pe inchiderea gapului multi-anual de lichiditate la nivel de sistem;
- Robor 3M a fost blocat administrativ la 18,25% cu o norma BNR ce afecta doar cotatiile in pagina de fixing Reuters si nu si tranzactiile reale; altfel spus piata era decuplata administrativ de poza din ziar si de comunicare;
- Robor 3M a trecut sub plafonul administrativ dar a oscilat ani deasupra dobanzii de interventie;
- Robor 3M a trecut sub nivelul dobanzii de interventie;
- Robor 3M a trecut major sub nivelul dobanzii de interventie, perioada suprapusa intimplator cu o anumita guvernare cu majoritate parlamentara.
Decuplarea de dobanda de interventie, pe cat de heterodoxa pare ex-post ca si strategie, a fost initiata si mentinuta pentru a oculta contratimpul in decizii: Franarea suplimentara pe criza, potentare pe boom.
Romania a avut de facto o politica prociclica conform definitiei actuale. Daca pentru a justifica deciziile se schimba definitia, se poate exemplifica mai pe sleau.
Cu doar 7 ani intarziere Romania incepe sa se suprapuna cu ceea ce bunele practici au demonstrat deja in alte economii. Utilizarea altor instrumente si practici heterodoxe sunt deja necesare economiei Romaniei reale.
Romania este o tara prea bogata. Acesta este motivul pentru care se complace in a experimenta gresit de 26 de ani.
7 ianuarie, ziarulevenimentul.ro: Efectele raportărilor zilnice ale băncilor la Fisc
Noul Cod de Procedură Fiscală obligă unităţile bancare să raporteze zilnic Fiscului lista celor care îşi închid sau deschid un cont bancar * această prevedere a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016 * măsura este menită să întărească disciplina fiscală şi financiară a statului * economiştii ieşeni consideră că măsura este bună, dar nu îi vizează pe contribuabilii de rând
Începutul noului an aduce obligaţii în plus şi pentru bancheri. Astfel, băncile vor fi obligate, începând cu data de 1 ianuarie 2016, să raporteze zilnic Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală lista persoanelor care îşi deschid sau închid un cont bancar, de orice fel. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul celor care închiriază sau renunţă la o cutie de valori.
Aceste schimbări sunt prevăzută în noul Cod de Procedura Fiscala, care a intrat în vigoare cu 1 ianuarie 2016, aşadar băncile au dat deja primele raportări Fiscului. „Instituţiile de credit sunt obligate să comunice organului fiscal central, în fiecare zi lucrătoare, următoarele informaţii aferente zilei bancare anterioare: lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi, precum şi datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea; lista persoanelor care închiriază casete de valori, precum şi încetarea contractului de închiriere”, se arata în proiectul de Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de furnizare a acestor informaţii.
Potrivit acestui document, prin conturi se face referire la toate tipurile de conturi de care poate dispune un client, indiferent de monedă, iar informaţiile furnizate se vor referi inclusiv la modificările survenite după data deschiderii contului cu privire la cel puţin un element de structură din formatul de raportare pus la dispoziţie de către ANAF.
Regiunile şi domeniile care au nevoie de cei mai luţi angajaţi
Specialiştii sunt de părere că această măsură este benefică, întrucât statul va reuşi să controleze mai bine veniturile la bugetul public. „Principalul efect care se urmăreşte cu introducerea acestei reglementări este întărirea controlului pe care statul îl are asupra veniturilor la bugetul public. Raportările zilnice către ANAF vor aduce o întărire a disciplinei fiscale şi financiare pe care statul o are asupra veniturilor”, a explicat Dan Chirleşan, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor din Iaşi.
Efecte inexistente asupra contribuabilului de rând
Românul de rând nu va fi afectat de această nouă prevedere a Codului de Procedură Fiscală întrucât cei mai mulţi dintre aceştia lucrează cu numerar. Vizate în urma acestei măsuri sunt persoanele obligate să realizeze tranzacţii mai mari de 5.000 de RON, tot Codul Fiscal fiind cel care obligă ca tranzacţiile mai mari de 5.000 de RON să nu poată fi efectuate în numerar. „Această măsură nu afectează marea masă a populaţiei, contribuabilul de rând din România are o bancalitate scăzută, el având puţini bani şi preferă să lucreze cu cash, măsura îi vizează în special pe cei care în timp s-au învăţat să eludeze obligaţiile fiscale”, a mai spus Chirleşan.
Prin această raportare zilnică ANAF speră să oprească speculaţiile ce se realizau în perioada anterioară când băncile făceau aceste raportări o dată la 30 de zile. „În acest mod ANAF va reuşi să oprească speculaţiile, înainte raportările se făceau la 30 de zile, în această perioadă unii reuşeau să speculeze şi mutau banii din conturile pe care avea popriri şi taxe în alte conturi sau îi scoteau în numerar şi îi duceau la sediile firmelor acolo unde nu ar fi fost obligaţi să plătească taxe şi impozite pentru ei”, a mai declarat Dan Chirleşan. Georgiana BĂNUC
8 ianuarie, bursa.ro: Banca băncilor centrale atacă, prea târziu, politicile băncilor centrale
Încrederea în capacitatea marilor bănci centrale de a-şi repara greşelile din perioada premergătoare crizei financiare tocmai a primit o puternică lovitură. Nu, nu este vorba despre prăbuşirea burselor internaţionale din ultimele zile, ci despre un “atac” venit chiar de la BIS (Bank for International Settlements), adică de la banca băncilor centrale.
Economistul-şef, Claudio Borio, şi alţi trei economişti din cadrul instituţiei au publicat un studiu cu privire la relaţia dintre creşterea accelerată a creditării şi dinamica productivităţii muncii în economiile dezvoltate, pe fondul realocării forţei de muncă la nivelul sectoarelor economice (“Labour reallocation and productivity dynamics: financial causes, real consequences”, www.bis.org/publ/work534.htm). Studiul a fost realizat pe baza unui eşantion format din 21 de economii avansate, a căror evoluţie a fost urmărită din 1969 până în prezent.
Concluziile autorilor subminează întregul edificiu construit de băncile centrale pentru a justifica politicile monetare ultrarelaxate, aplicate de la declanşarea crizei financiare internaţionale.
“Politica monetară relaxată este un instrument ineficient pentru corectarea alocării defectuoase a resurselor din perioada de expansiune anterioară, deoarece tocmai ea a fost un factor determinant al alocării defectuoase”, arată economiştii de la BIS.
Afirmaţia lor pare desprinsă direct din scrierile lui Ludwig von Mises, care a lansat, cu multe decenii în urmă, avertismente cu privire la natura distructivă a creşterii explozive a creditării. În lucrarea sa fundamentală, “Acţiunea umană”, Ludwig von Mises arată că “nu există mijloace prin care poate fi evitat colapsul final al unui boom determinat de expansiunea creditului”.
Borio şi echipa sa explică mecanismul prin care alocarea defectuoasă a resurselor se resimte mai ales după declanşarea crizei financiare. “Un boom al creditării are tendinţa să submineze creşterea productivităţii prin stimularea realocării forţei de muncă spre sectoarele unde creşterea productivităţii este redusă”, se arată în analiza de la BIS. Exemplul oferit de autori este cel al sectorului construcţiilor, care înregistrează o expansiune excesivă în perioada de creştere accelerată a creditării.
“Atunci când condiţiile din economie devin ostile, pe fondul declanşării crizei, alocarea defectuoasă dă naştere altor alocări defectuoase”, mai precizează autorii, deoarece politicile monetare încearcă să împiedice corectarea dezechilibrelor.
În analiză este pusă sub semnul întrebării şi ipoteza stagnării seculare, avansată de o serie de economişti printre care se află şi Larry Summers, fost Secretar al Trezoreriei SUA.
Conform acestei ipoteze, economia Statelor Unite se confruntă cu un deficit structural al cererii agregate, care s-a manifestat chiar şi înaintea declanşării crizei financiare. Economiştii de la BIS consideră că, dimpotrivă, “redresarea slabă care a urmat Marii Crize Financiare este rezultatul unui boom financiar şi a unei prăbuşiri financiare care a lăsat răni profunde la nivelul organismului economic”. De asemenea, “performanţa economică dezamăgitoare a Statelor Unite înaintea crizei, în ciuda unui puternic boom financiar, a fost dezamăgitoare, cel puţin parţial, tocmai din cauza boom-ului financiar”.
Ambrose Evans-Pritchard scrie, în cotidianul The Telegraph, că “BIS a condamnat implicit Federal Reserve şi celelalte bănci centrale pentru pervertirea politicii dobânzilor astfel încât să creeze cerere acolo unde aceasta nu ar fi fost necesară”, adică o cerere artificială bazată pe expansiunea creditării şi amorsarea unei capcane a datoriilor din care nu mai există cale de ieşire.
“BIS arată că întreaga strategie a programelor de stimulare ale băncilor centrale se bazează pe o premisă falsă”, mai precizează jurnalistul britanic, deoarece “nu pare să existe un deficit al cererii agregate, conform ipotezei avansate de autorii studiului”, iar problema principală este la nivelul ofertei, care nu răspunde stimulentelor monetare.
În opinia lui Claudio Borio, politica băncilor centrale din ultimul sfert de secol a fost asimetrică în ceea ce priveşte evoluţia economică. Astfel, în perioadele de boom nu au existat intervenţii, iar în perioadele de încetinire economică s-au folosit toate mijloacele pentru redresarea situaţiei. Rezultatul a fost creşterea neîncetată a datoriilor, care s-au transformat într-o capcană, după cum mai scrie Evans-Pritchard.
În aceste condiţii, “politica monetară rămâne, după un timp, fără muniţii”, a mai precizat economistul şef de la BIS.
Printr-o coincidenţă stranie, chiar în ziua publicării studiului de la BIS pe site-ul instituţiei, fostul preşedinte al Federal Reserve Bank of Dallas şi fost membru al Comitetului de Politică Monetară (FOMC) al Federal Reserve, a recunoscut, în cadrul unei emisiuni CNBC că “am stimulat o creştere extraordinară a burselor pentru a crea efectul de bunăstare”.
Este vorba, desigur, de stimularea prin intermediul dobânzii zero de politică monetară şi a programelor de relaxare cantitativă. Din păcate pentru planificatorii economiei globale, acum “Federal Reserve este o armă gigantică, dar fără muniţie”, după cum a mai precizat Robert Fisher.
Recunoaşterea tardivă a greşelilor băncii centrale americane l-a determinat, probabil, pe fostul oficial al Fed-ului să mai declare că vinovatul pentru prăbuşirea burselor internaţionale din ultimele zile nu este China.
Dar cine este, atunci, vinovat şi când îşi va recunoaşte faptele şi ignoranţa şi va suporta consecinţele? Oare putem spera că ştie cineva cum se poate ieşi din capcana datoriilor, creată de băncile centrale, fără un nou război mondial?
8 ianuarie, romanialibera.ro: Credit Risk & Debt Collection Forum inițiază o dezbatere deschisă în domeniul colectării de creanțe
În România, piața colectării de creanțe a ajuns la un nivel de maturitate care invită la discuții de finețe.
Care sunt cele mai bune practici în această industrie? Care sunt reperele sistemului de colectare în România vs. Europa? Care este profilul angajaților și ce îi motivează să își construiască o carieră în industrie? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care experți în domeniu își propun să răspundă în cadrul Credit Risk & Debt Collection Forum.
Evenimentul, ajuns la cea de-a 6-a ediție, este organizat pe 26 ianuarie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, de Conference Arena, membru Marketing Insiders Group. La Credit Risk & Debt Collection Forum sunt așteptați top și middle manageri din industrii precum cea a serviciilor financiare, telecom, sănătate, retail, auto, real estate, legal.
Printre subiectele abordate în cadrul conferinței menționăm:
- Colectarea ca parte integrantă a procesului de creditare.
- Productivitatea în zona colectării creanțelor.
- Segmentarea eficientă a clienților.
- Pro și contra firmelor de outsourcing în colectarea creanțelor.
- Protecția consumatorilor și colectarea creanțelor.
Unul dintre speakerii așteptați la eveniment este Nansi Lungu, Lector Univ. dr. la catedra de Științe cognitive, Universitatea Titu Maiorescu și Behavior Analyst Bitdefender. Discursul său va fi despre motivație și demotivație și rolul acestora în productivitatea angajaților.
„Reprezentanții firmelor de colectare de creanțe care lucrează direct cu debitorii se află într-o permanentă luptă mentală cu alți oameni. Ei ajung deseori să își consume resursele interioare, pierd capacitatea de autocontrol și experimentează ceea ce se numește epuizarea EU-lui. În acest context, nu mai văd perspectivele evoluției carierei lor pe termen lung. Un alt factor care demotivează este lupta între conștiința naturală și cea socială. Simțul dreptății înnăscute, format în urmă cu milioane de ani, spune că nu este corect să obligi omul să renunțe la lucrurile lui. Simțul dreptății sociale, format mai recent, spune că prin contract debitorul și-a asumat anumite angajamente pe care trebuie să le respecte. Pentru a-și păstra energia, angajații firmelor de colectare de creanțe au nevoie de motivație, în primul rând intrinsecă. Au nevoie să înțeleagă care este abilitatea pe care o capătă practicând această meserie.” explică Nansi Lungu.
Discuția despre motivația intrinsecă urmează a fi dezvoltată în cadrul Credit Risk & Debt Collection Forum. Un alt speaker așteptat la eveniment este Ana Sebov- Senior Manager Forensic Services, PwC.
Conferința se bucură de sprijinul: Advantage Software Factory– Silver Partner, Competence Call Center – Strategic Partner, Alpine Adventure Romania – Supporting Partner, InScentive– Scenting Partner.
Parteneri media: Manager.ro, Marketingportal.ro, Jurnalul de Afaceri, Bănci și Bancomate, România liberă, Doing Business, Kompass, 9AM, Urbo.
Pentru mai multe informații despre eveniment vă invităm să accesați:
http://www.conference-arena.com/credit-risk-debt-collection-forum.
Pentru înscrieri de participare sau oportunități de parteneriere, vă rugăm să ne contactați pe adresa registration@conference-arena.com.
Pentru mai multe detalii vă rog să contactați:
Diana Niță | MARKETING INSIDERS GROUP
E-mail: diana.nita@market-insiders.com l Web: www.conference-arena.com
Despre Marketing Insiders Group
Descoperiti generația de business multidisciplinară!
CONFERINȚE INTERNAȚIONALE | CERCETARE DE PIAȚĂ | TRAINING PERSONALIZAT | BRANDING STRATEGIC
Pășiți în noua eră de business cu cei mai buni experți de marketing, traineri și consultanți ai momentului sub același acoperiș vizionar. Cifre: 50 de branduri internaționale în portofoliu; competențe ATL, BTL și TTL; membri ai juriului Stevie Awards (Categoria Sales & Customer Service); peste 15 ani de know-how strategic de contact center (Asociația Română a Contact Centerelor, Romanian Contact Center Awards, Contact Center Magazine); 11 comunități targetate de social media; mai mult de 100 de conferințe de afaceri organizate în Europa. Aflați mai multe vizitând:market-insiders.com.
10 ianuarie, bursa.ro: ALINA GORGHIU:
“Publicarea în aprilie a Legii dării în plată, un termen cât se poate de realist”
Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, sâmbătă, la Sinaia, că luna aprilie este “un termen cât se poate de realist” pentru publicarea în Monitorul Oficial a Legii dării în plată, o comisie formată din factorii decidenţi urmând să “ajusteze” unele aspecte, transmite Agerpres.
“Este momentul să facem un gest de echilibru politic şi de înţelepciune, să agreăm o comisie pe care noi o vom propune (…), o comisie care să coaguleze toţi factorii decidenţi: Parlamentul, prin reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, Guvernul şi reprezentanţii sistemului bancar. Spun acest lucru pentru că Legea dării în plată trebuie să devină realitate cât de curând. Termenul pe care eu îl văd unul cât se poate de realist este ca în luna aprilie această iniţiativă legislativă să fie publicată în Monitorul Oficial”, a spus Gorghiu într-o conferinţă de presă.
Aceasta a subliniat importanţa unei astfel de legi din perspectiva impactului social, arătând că mii de cetăţeni întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte plata creditelor.
“Este un proiect important din pricina rolului social al acestei legi şi cred că nu trebuie să uităm că sunt mii de cetăţeni care se află în impas, care nu au capacitatea să îşi plătească creditele şi au nevoie de o soluţie rapidă pentru ieşirea din această situaţie. Nu vă ascund că sunt aspecte (…) care trebuie să fie ajustate şi vor fi ajustate în cadrul acestei comisii şi, dacă vom grăbi puţin lucrurile, iar această comisie va reuşi să fie propusă prin consens politic înainte de începutul sesiunii parlamentare, sunt absolut convinsă că în luna februarie vom avea deja setul de amendamente agreat de toată lumea astfel încât să avem o lege promovată cu repeziciune şi în Senat şi în Cameră”, a adăugat co-preşedintele PNL.
Alina Gorghiu a participat, la Sinaia, la Şcoala de Iarnă CNE- TNL: “Educaţie, cultură şi cultură politică”.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în 18 decembrie, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate, afirmând că acest proiect este binevenit, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze “dificultăţi”.
“Legea privind darea în plată este binevenită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, preciza Iohannis în cererea de reexaminare a legii.
10 ianuarie, capital.ro: Acţiunile BRD şi Banca Transilvania, creşteri în jur de 30% în 2015
2015 a fost un an extrem de tumultuos, cu numeroase evenimente interne şi mai ales internaţionale precum cele petrecute în China, Grecia, reduceri consistente ale preţului petrolului, modificări ale politicii monetare ale BCE şi FED toate acestea influenţând pieţele de capital de pe întreg globul, a declarat preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel.
“Sectorul de energie, puternic reprezentat pe piaţa de capital locală, a avut cel mai mult de suferit ca urmare în principal a reducerii preţului petrolului la nivel mondial. În acelaşi timp aş remarca şi sectorul financiar reprezentat spre exemplu de BRD şi Banca Transilvania care au înregistrat creşteri substanţiale ale preţului acţiunii de 31% şi respectiv 29% în cursul anului 2015″, a afirmat Anghel, într-un interviu acordat Agerpres.
“O pondere importantă din acţiunile incluse în indicele principal al BVB sunt clasificate drept acţiuni defensive – energie şi utilităţi. În ultimii ani, nivelul dividendelor importante acordate de companiile listate pe BVB (pentru unele companii ajungând şi aproape de 10% pe an) a reprezentat un element important de atracţie şi cred că aceasta va continua şi în 2016″, a mai spus şeful BVB.
El a precizat că în ultimii doi ani şi jumătate, BVB a intermediat finanţare de circa 1 miliard de euro prin intermediul emisiunilor de obligaţiuni.
“În cursul anului 2015 s-a realizat cea mai mare emisiune de obligaţiuni prin intermediul BVB de 2,2 miliarde lei de către Municipiul Bucureşti, emisiune care s-a bucurat de o cerere mult mai mare decât oferta, ceea ce dovedeşte faptul că pentru emitenţi de calitate se pot găsi fondurile necesare disponibile prin intermediul pieţei de capital locale”, a arătat Lucian Anghel.
10 ianuarie, zf.ro: OPINIE PRIMITĂ LA REDACŢIE
“Împrumutăm doar celor bogaţi”. Adevărul despre creditarea în România, dezvăluit de un bancher român care a lucrat în Franţa
« Imprumutam doar celor bogati! » (« On ne prête qu’aux riches! »). Aceasta sintagma din limba franceza este oglinda aproape perfecta a finantarilor majoritatii businessurilor din economia romaneasca. Bancile sunt dispuse sa acorde imprumuturi de cele mai multe ori celor care au cea mai putina nevoie. De fapt, despre ce este vorba? Raspunsul il gasim la interferenta a trei factori majori: apetitul de risc ale bancilor, rolul de ‘‘arbitru sustinator’’ al Statului si climatul de incredere.
Apetitul de risc al bancilor
Bancile din Romania, fiind detinute in cea mai mare proportie de corporatii financiare internationale, au politici de risc impuse de grupurile-mama, bazate cu precadere pe relatiile si experientele dezvoltate in tarile de origine ale acestora si la nivel mondial. Aceste politici de risc fixeaza limite de expunere pe maturitati, sectoare industriale, grupuri de companii sau individual, la nivel de companie (stand alone) si chiar fata de Statul Roman. Asta explica si faptul ca o mare parte din businesurile corporatiilor germane, austriece sau provenind din tarile nordice sunt finantate de BCR /Erste si Raiffeisen, o mare parte din businesurile corporatiilor franceze se finanteaza prin BRD – Groupe Société Générale, BNPP si Crédit Agricole, italienii merg la Unicredit, …, CEC Bank, Eximbank si Banca Transilvania se ocupa cu precadere de antreprenorii romani, iar de finantarea marilor proiecte de infrastructura se ocupa mult prea putine banci… Este evident ca Banca Transilvania, CEC Bank si Eximbank au relatii si cu mari corporatii internationale, tot asa cum este evident ca au fost si sunt si multe cazuri de antreprenori romani care au dezvoltat relatii cu filialele bancilor internationale din Romania, dar ponderea acestor situatii este redusa in comparatie cu peisajul general descris mai sus.
Pe de alta parte, finantarea proiectelor de infrastructura in regim de Parteneriate Public-Private (PPP) sau concesiuni necesita credite cu maturitati de 15-20 de ani *, iar in Romania nicio banca nu se angajeaza si nu doreste sa finanteze pe durate superioare la 10 ani… Aici suntem in fata unui paradox, pentru ca in timp ce in statele occidentale afacerile cu institutiile Statului sunt considerate de catre banci ca avand gradul de risc cel mai scazut (risc zero), in Romania afacerile cu Statul sunt considerate a fi riscante, in ciuda indicatorilor macro-economici foarte buni.
Statul – un arbitru sustinator
Statul, prin institutiile specializate, cu toate ca ar putea mobiliza resursele necesare, nu si-a facut suficient simtita prezenta de arbitru intre banci si lumea de business. Imi aduc aminte ca in Franta, acum cativa ani, Statul a imprumutat peste 10 miliarde de euro bancilor pentru relansarea economiei prin finantarea IMM-urilor. De ce n-am face acest lucru si noi, fie prin utilizarea de fonduri publice, fie prin garantarea de catre Stat a creditelor de infrastructura cu maturitati de peste 10 ani, fie prin negocierea cu Bruxelles-ul a alocarii mai precise pentru un astfel de demers a unei parti din fondurile europene ce sunt destinate Romaniei? Analizand ce activitati au institutii din Franta precum Banca Publica de Investitii / OSEO sau Business France, constatam repede ce importanta trebuie sa acorde Statul sprijinirii antreprenorilor locali.
Increderea
Dar cea mai mare problema este de fapt lipsa unui climat de incredere intre antreprenori si bancheri. Increderea se construieste in timp, se castiga si are nevoie de implicare din ambele parti.
Meseria de bancher se aseamana mult cu aceea a unui medic : bancherul este cel care face un diagnostic al sanatatii financiare a clientului, cunoaste foarte bine istoricul lui, nevoile de business pe care le are si, plecand de la niste reguli de analiza financiara foarte precise, vine cu propuneri de finantare si acompaniaza clientul pe termen mediu si lung. Transparenta si increderea trebuie sa fie totale.
Am vazut cum mari corporatii internationale ce au in momentul de fata afaceri de zeci de miliarde de euro s-au dezvoltat, au fost salvate sau si-au « inghitit » competitorii doar cu sprijimul bancilor. In tarile occidentale climatul de incredere si soliditatea companiilor pot face ca bancile sa acorde credite de sute de milioane de euro fara garantii.
In mediul de afaceri din Romania, de multe ori insa, problema se prezinta invers: clientul nu spune bancherului tot adevarul privitor la nevoile si intentiile pe care le are si solicita o solutie de finantare pe care el a identificat-o. Astfel, bancile ajung sa propuna in aceste cazuri solutii de care clientul nu are nevoie, solicitand garantii foarte mari… Asa se intampla ca au aparut multe situatii in care investitii ce se amortizau in 10 ani au fost finantate cu credite avand o maturitate de 3-5 ani sau chiar cu linii de credite pe termen scurt (1 an), in timp ce piata financiar-bancara sta pe un munte de lichiditati ieftine.
Florin Luca este absolvent al Ecole Speciale Militaire de Saint-Cyr si a lucrat in Franta pentru Societe Generale
