10 noiembrie, wall-street.ro: Platile contactless au luat avant: Visa anunta cresteri de 50 de ori in ultimele 12 luni si atingerea bornei de 5 milioane de euro pe luna
De cativa ani, specialistii din zona platilor electronice isi pun sperante mari in evolutia platilor contactless. Acum, aceasta inovatie incepe sa confirme asteptarile. Datele Visa Europe arata o crestere de peste 50 de ori a valorii platilor efectuate cu carduri Visa contactless si bifarea bornei de 5 milioane de euro pe luna in tranzactii.
“Este cea mai mare crestere pe un produs de foarte mult timp incoace. Este un produs jalon, care in sfarsit si-a luat avant. Am depasit pragul de 5 milioane de euro platiti cu carduri Visa contactless in fiecare luna si ne indreptam spre 6 milioane de euro. Cresterile sunt foarte mari de la luna la luna”, a spus Catalin Cretu (foto), directorul regional al Visa Europe pentru Romania, Croatia si Slovenia, in cadrul unui interviu acordat wall-street.ro.
Astfel, numarul de plati cu cardurile contactless Visa au crescut de 28 de ori in anul financiar 2015 (1 octombrie 2014 – 30 septembrie 2015), comparativ cu anul financiar 2014, in timp ce ca valoare au crescut de 50 de ori.
In prezent, bancile au emis peste 2 milioane de carduri contactless, iar cifra creste foarte repede. Tot mai multe banci emit orice card nou sau inlocuiesc un card expirat cu un card contactless, iar la comercianti au instalat peste 30.000 de terminale contactless.
“Vedem in aceasta dinamica una foarte sanatoasa pentru anticiparea platilor cu telefonul mobil. Evolutia se datoreaza in mare masura bancilor acceptatoare, care au facut un training foarte bun comerciantilor si casierilor, care au un rol esential in promovarea platilor contactless, pentru ca educa publicul larg in ceea ce priveste experienta platii contactless”, afirma Cretu.
In 2016 vom vedea si intrarea proiectelor de plati NFC cu telefonul mobil.
Pana acum, o singura banca a avut un proiect pilor de plati mobile, dar a renuntat la el. Totusi, cresterea numarului de carduri si a POS-urilor contactless va favoriza noi incercari din partea bancilor de a captura aceasta noua piata. “Din ianuarie, orice terminal instalat va fi contactless”, anunta managerul Visa.
Cretu puncteaza si faptul ca tehnologia contactless este una sigura si sunt standarde pe care utilizatorul nu le cunoaste, dar care sunt respectate si asigura securitatea tranzactiilor. “Nu am observat o crestere a nivelului de fraude odata cu introducerea tehnologiei contactless”, subliniaza managerul Visa Europe.
La nivel european, Visa are 143 milioane de carduri contactless, dintr-un total de 500 de milioane, si 2,9 milioane de terminale contactless. “Tehnologia contactless este <<business as usual>> si in conditiile astea, daca era nesigura, deja erau atacuri de succes. Cine mai crede ca este o tehnologie vulnerabila se inseala”, concluzioneaza Catalin Cretu.
Cum va evolua plata cu cardul in Romania
Potrivit lui Catalin Cretu, si in acest an tranzactiile la comercianti vor creste cu doua cifre, undeva peste 15%, cu un puternic imbold dat de platile contactless. De asemenea, platile de taxe si impozite cu cardul au inregistrat si ele cresteri insemnate. Visa Europe anunta ca platile cu cardul la primarii au crescut in primele trei luni cu 30% si cu peste 50% in online pe Ghiseul.ro.
“Este important ca oamenii care sunt heavy user de carduri sa afle ca primariile lor sunt inrolate in Ghiseul.ro si, in al doilea rand, ca bancile sa asigure distributia de credentiale prin Internet Banking. Sper ca toate bancile mari din piata vor face acest lucru pana la sfarsitul trimestrului I din 2016″.
Visa inregistreaza in prezent 75.000 de utilizatori activi pe platforma Ghiseul.ro.
10 noiembrie, paginadebanci.ro: Legea „Dai casa băncii și scapi de datorii” a trecut de Comisia de Buget a Camerei Deputaților
Legea dării în plată cu efect liberatoriu a imobilelor ipotecate în favoarea băncilor („Dai casa băncii și scapi de datorii”) a fost avizată pozitiv de Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, a anunțat, pe contul să de Facebook, inițiatorul politic al legii, deputatul PNL Daniel Cătălin Zamfir.
Acest proiect de lege a fost deja aprobat de plenul Senatului, pe 26 octombrie, iar Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz. În camera superioară, proiectul a primit 105 voturi „pentru” și 2 abțineri.
Proiectul Legii dării în plata cu efect liberatoriu, scris de avocatul și profesorul de drept Gheorghe Piperea, inițiat în Parlament de deputatul Daniel Zamfir si semnat de alti 155 de deputati din toate partidele politice. Legea prevede ca datornicii ale căror locuințe au fost ipotecate și sunt executate silit să renunțe de bunăvoie la acestea și să scape astfel, definitiv, de întreaga datorie către bancă.
„Prezentul proiect de lege, care transpune si prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European, și a Consiliului, își propune să creeze un mecanism prin intermediul căruia predarea de către debitor creditorului a imobilului aflat în proprietatea sa, ca urmare a acordării de către acesta din urmă a unui credit, săstingă integral obligația debitorului. Darea în plată reprezintă o soluție echitabilă atât pentru debitor, cât și pentru creditor care, la momentul acordării creditului, a apreciat că imobilul adus ca garanție acoperă valoarea acordată”, se arată în expunerea de motive a legii.
11 noiembrie, profit.ro: Analiștii bancari cred că leul se va aprecia după nominalizarea lui Dacian Cioloș în funcția de premier
Leul a recuperat din depreciera recentă față de euro pe piața interbancară, după nominalizarea lui Dacian Cioloș pentru ocuparea funcției de premier. Analiștii băncilor cred că leul se va întări în continuare, dacă Parlamentul va acorda votul noului Cabinet.
Căderea Guvernului condus de Victor Ponta a tulburat doar puțin evoluția leului în raport cu euro. Moneda națională s-a depreciat la 4,46 unități/euro, de la aproximativ 4,41/euro pe parcursul ultimei săptămâni, ceea ce arată că piețele n-au perceput schimbarea locatarilor de la Palatul Victoria ca pe o adevărată criză politică.
După ce președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de premier, leul a recuperat ușor teren și s-a apreciat până la 4,44 unități pentru un euro. Analiștii bancari cred că desemnarea fostului comisar european pentru Agricultură este benefică monedei naționale, care s-ar putea aprecia suplimentar după învestirea Cabinetului.
„Ne așteptăm ca deprecierea recentă a leului până la 4,46, cel mai redus nivel al leului din ultimele patru luni, să aibă viață scurtă”, scriu Radu Crăciun, economist-șef al BCR, într-un raport.
Aceștia să așteaptă ca evoluțiile pozitive de pe scena politică să se refelecte și în evoluția leului.
„În cele din urmă, fundamentele României rămân puternice”, adaugă Crăciun.
Analiștii ING Bank cred că leul se va aprecia spre 4,43/euro, după ce noul Cabinet Cioloș va fi validat de Parlament. Până, atunci, leul se va tranzacționa în marja de 4,44-4,45 unități/euro, fără variații mari.
„Credem că este probabil ca guvernul tehnocrat sa fie aprobat de Parlament, având în vedere declarațiile recente ale partidelor politice”, se arată într-un raport semnat de Ciprian Dascălu, economist-șef al ING.
Poziția noului cabinet ar părea mult mai puternica în anul electoral 2016, dacă ar fi votat de ambele partide mari, se mai arată în raport. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus că partidul va lua o decizie privind susținerea noii guvernări doar după ce va consulta programul de guvernare.
La cursul BNR de marți, euro a scăzut ușor în fața leului, cu 0,04%, la 4,4562, în timp ce dolarul s-a apreciat cu 0,40%, la 4,1494, cea mai ridicată valoare din luna aprilie.
11 noiembrie, postare pe blog: Informatii despre performanta politicii monetare de la inflatia de baza
Politica monetara isi stabileste sa atinga o tinta de inflatie in viitor. Motivul este simplu. Politica monetara are efecte dupa perioade lungi de timp, pana la 2 ani. Astfel, rata inflatiei de astazi este o combinatie intre deciziile de politica monetara din trecut, socuri cu efecte temporare prezente si asteptarile populatiei despre evolutia viitoare a preturilor.
Din luna iunie a acestui an preturile au inceput sa scada. Am intrat intr-o perioada de deflatie. O mare parte din scaderea preturilor s-a datorat scaderii de TVA pentru bunuri alimentare. Acesta este socul care are efecte in mare parte tranzitorii. Teoretic ar trebui sa ignoram efectele acestui soc si tot teoretic efectele acestui soc dispar dupa 12 luni. Spun teoretic pentru ca o parte din acest soc se transfera in evolutia preturilor viitoare prin asteptarile pe care le creeaza in economie. Acest este al doilea element despre care spuneam ca influenteaza rata curenta a inflatiei. Ramane cel de-al treilea, deciziile de politica monetara din trecut.
Pentru a identifica efectul politicii monetare este nevoie de o introducere.
Evolutia inflatiei a surprins mereu banca centrala. Pana in 2013 inflatia masurata depasea mereu estimarile BNR. Dupa 2013 inflatia observata a fost mereu mai mica decat estimarile BNR. In iunie 2015 rata inflatiei a devenit negativa. In acel moment BNR a venit cu o explicatie partial adevarata. Preturile scad pentru ca au scazut taxele. Foarte adevarat. Dar BNR vine si spune ca scaderea este temporara iar in spatele acestei scaderi exista presiuni inflationiste.
In primele comunicate dupa intrarea ratei inflatiei in teritoriul negativ BNR ne spunea ca rata inflatiei “ecraneaza” presiuni inflationiste. Dupa cateva luni ne anunta ca rata inflatiei “poate sa ecraneze” presiuni inflationiste. In ultimul comunicat BNR a renuntat la aceasta poveste cu ecrantul.
Apare totusi un semn de intrebare. Desi spune ca efectele reducerilor de taxe sunt temporare BNR a estimat 8 trimestre de inflatie sub tinta. In acest moment au mai ramas 6 trimestre in esimarile BNR cu o rata a inflatiei sub tinta.
Nu este clar de ce BNR accepta o rata a inflatiei mult sub tinta aprope 4 ani la rand. Mandatul BNR este clar, preturi la tinta in maxim 8 trimestre. De aceea spun ca nu este clar ce face BNR. Oricare ar fi motivul BNR transmite in acest moment semnale mixte. Pe de-o parte spune implicit ca nu crede in tinta de inflatie sau ca o ignora mai ales pentru ca nu intereseaza pe nimeni daca BNR nu-si indeplineste mandatul. Nu au existat niciodata, de exemplu, costuri pentru BNR sau pentru conducerea acestei institutii de pe urma faptului ca mandatul de a livra preturi stabile nu a fost atins. Pe de alta parte BNR stie ca inflatie sub tinta pentru o perioada asa lunga de timp inseamna conditii monetare mult prea restrictive in economie in trecut (crestere economica mai mica decat in conditiile in care inflatia era la tinta). Astfel, faptul ca BNR nu livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul ne duce la concluzia ca BNR urmareste alt obiectiv. Un alt obiectiv care pe termen scurt si mediu domina obiectivul de preturi stabile. Ar mai exista un alt treilea semnal, politica monetara nu influenteaza dinamica preturilor, dar atunci ar insemna ca nu exista rol pentru politica monetara in economie si activitatile bancii centrale ar trebui reduse doar la rolul de reglementator.
Sa ne uitam mai atent la relatia rata inflatiei – poltica monetara. In anii in care rata inflatiei ramanea cu mult peste tinta banca centrala prezenta in fiecare comunicat si rata inflatiei pentru asa numita inflatie de baza (CORE2 ajustat)*. Inflatia de baza este ce ramane din indicele pretului de consum dupa ce sunt eliminate preturi pentru bunuri volatile si care nu pot sa fie controlate direct de politica monetara. Ramanem cam cu 60% din produsele din IPC. In toti acesti ani BNR ne spunea ca acest indicator este cel pe care il INFLUENTEAZA politica monetara DIRECT.
Astfel in 2010 sau in 2013 BNR arata spre inflatia de baza care nu era la fel de volatila ca cea masurata de IPC si ne spunea ca politica monetara livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul. Numai ca din noiembrie 2013 fara sa explie de ce nu a mai inclus informatia despre inflatia de baza in comunicatele publicate dupa decizia de politica monetara. Misterul este simplu de rezolvat. Din noiembrie 2013 inflatia de baza intra in teritoriul negativ. Aici aparea problema pentru BNR. Exact acele preturi pe care sustinea ca le influenteaza prin politica monetara scadeau si erau cel mai departe de tinta.
In 2015 rata inflatiei masurate de IPC a intrat in teritoriu negativ in iunie ca urmare a reducerilor de taxe. BNR a explicat ca este doar o perioada de tranzitie si rata inflatiei va reveni in teritoriul pozitiv in 2016 si la tinta in 2017. Ce ar fi trebuit sa se intample cu inflatia de baza? Inflatia de baza dupa cum am spus exclude preturile pentru exact acele produse influentate de scaderea de TVA. Astfel inflatia de baza nu ar fi trebuit sa fie influentata de scaderile de taxe. Sau ar trebui sa fie influentata foarte putin . De exemplu daca preturile masurate de IPC scadeau cu 3% fata de anul anterior preturile masurate de CORE2 ajustat ar fi trebuit sa scada cu mai putin. In realitate lucrurile stau exact invers. Preturile masurate de CORE2 ajustat au scazut mai mult decat cele masurate de IPC. (vezi inflatia versus CORE2 ajustat in 2010 si 2013 pentru exemplul in care preturile volatile au crescut)
Surprizele nu se opresc aici. BNR estimeaza si in perioada urmatoare o scadere a preturilor masurate de CORE2 ajustat. In plus scaderea o sa fie mai mare in comparatie cu scadera preturilor masurate de IPC. Altfel spus dupa ce scoate efectele reducerilor de taxe preturile scad mult mai mult.
Ce inseamna acest lucru? In primul rand inseamna ca povestea cu presiunile inflationiste a fost falsa de la bun inceput. Daca situatia preturilor se inrautateste cand eliminam preturile afectate de scaderile de taxe este clar ca suntem intr-un mediu puternic deflationist. Mediul economic deflationist care este rezulatul politicii monetare dar si al asteptarilor despre preturile viitoare.
Mai clar. Evolutia ratei inflatiei de baza este o dovada ca in anii precedenti BNR a tinut politica monetara mult mai restrictiva decat trebuia. A supraestimat sanatatea economiei sau a avut alte obiective pe langa cel de stabiliate a preturilor. Ambele sunt reale dar din punctul meu de vedere al doilea motiv explica mai mult.
Dar problema nu este cu trecutul. Ce conteaza acum este ca asteptarile in economie sunt pentru o dinamica in scadere a preturilor masurate de inflatia de baza. Astfel de asteptari nu arata incredere foarte mare in viitorul economiei. In mare parte acest pesimism vine pe canalul evolutiei sectorului industrie. Evolutia preturilor din acest sector este explicata in mare parte de o cerere mica nu de cresterea ofertei.
Rata inflatiei pe care o observam astazi este in cea mai mare parte explicata de decizii de politica monetara din trecut. In cazul nostru deflatie si inflatie sub tinta 4 ani la rand arata ca in trecut banca centrala a mentinut conditiile monetare mult prea restrictive pentru situatia economiei din acel moment. Reducerile de taxe explica scaderile de preturi pe termen scurt dar nu explica deflatia si diferenta de tinta de inflatie pentru o perioada asa lunga de timp. Aceasta concluzie este importanta atunci cand evaluam performanta politicii monetare si mai ales daca banca centrala s-a achitat de datoria fata de societate de a livra preturi stabile. Pana in acest moment in 10 ani de regim de tintirea directa a inflatiei, indiferent de indicele de preturi pe care il folosim, banca centrala nu a reusit sa livreze preturi stabile. Acesta este singurul lucru pe care societatea l-a cerut de la banca centrala.
*CORE2 ajustat: Măsură a inflaţiei de bază, care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice. Termeni înrudiți: CORE1, CORE2, inflație, IPC, inflație de bază, prețuri libere, prețuri administrate.(sursa: BNR)
11 noiembrie, profit.ro: Legea rezoluției bancare, adoptată de Parlament. Un amendament elimină răspunderea civilă a conducerii BNR
Parlamentul a adoptat legea privind rezoluția bancară, implementare a unei Directive, după ce Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement în urmă cu trei săptămâni. Textul spune că băncile falimentare vor fi recapitalizate din banii creditorilor băncii, inclusiv din cei ai deponenților.
Banca Națională a României va decide ce se va întâmpla cu o bancă cu probleme de solvabilitate. Dacă banca este considerată una de importanță sistemică, al cărei faliment ar duce la probleme de stabilitate financiară, atunci BNR poate decide să inițieze procedura de rezoluție.
Banii acționarilor, ai creditorilor deținători de obligațiuni, dar și ai deponenților cu sume de peste 100.000 de euro în conturi vor putea fi transformați în capital, astfel încât să nu fie folosite fonduri publice, se arată în textul de lege adoptat cu întârziere de Parlament. Procesul poartă numele de recapitalizare internă sau bail-in și prin el UE încearcă ruperea băncilor de capitalizarea cu bani de la stat.
Comisia Europeană a dat în judecată România, în 22 octombrie, pentru că nu a implementat Directiva privind rezoluția și redresarea instituțiilor de credit, lucru care aduce sancțiuni României.
Directiva trebuia transpusă încă de la începutul anului, dar proiectul, redactat de BNR, a ajuns în Parlament abia în vară, înainte de vacanță.
Acesta a fost respins de Senat, și a ajuns la Camera Deputaților, care l-a pus rapid în dezbatere la comisiile de fond. Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a aprobat rapid raportul de adoptare, cu 184 de amendamente venite de la Banca Națională a României.
Cele mai multe vizează claritatea și corelări de tehnică legislativă, dar câteva aduc o protecție suplimentară membrilor Consiliului de administrație ai BNR, din care fac parte, în prezent, guvernatorul Mugur Isărescu, viceguvernatorii Florin Georgescu, Bogdan Olteanu și Liviu Voinea, precum și membrii simpli Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Ágnes Nagy și Virgiliu Stoenescu.
Conducerea BNR, care va lua decizia de a confisca banii acționarilor, creditorilor și/sau pe cei ai deponenților nu va putea fi trasă la răspundere în procese civile, indiferent de modul în care își exercită mandatul, dacă acționează cu bună-credință, potrivit unui amendament formulat chiar de către BNR și adoptat de deputați.
Un articol care prevedea expres răspunderea civilă a conducerii BNR dacă se dovedește în instanță că au acționat cu rea-credință sau neglijență gravă este înlocuit printr-un amendament care face referire la anumite articole din statutul BNR care exonerează de la răspundere conducerea atunci când acționează sau omite să acționeze, dar o face cu bună-credință și fără neglijență.
„Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, și personalul acestora însărcinat să exercite atribuții în baza prezentei legi răspund civil pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii cu rea-credință sau neglijență gravă a acestor atribuții”, se arată în forma inițială a proiectului de lege, la articolul 8.
„Dispozițiile art.25 alin.(3) și (4) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce privește regimul răspunderii autorității de rezoluție, a personalului său și a oricărei persoane care acționează conform legii sub controlul acestei autorități pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege”, se arată în amendamentul aprobat.
La aliniatele din statutul BNR la care se face referire mai sus se arată: „(3) Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială.
(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Națională a României”.
BNR a introdus modificări la statutul administratorului temporar, care se va ocupa cu implementarea deciziilor BNR atunci când vor fi luați banii creditorilor. Administratorul va fi numit de BNR și va avea statutul angajaților băncii centrale privind răspunderea civilă.
Banca centrală are și statutul de creditor preferențial în procedurile de rezoluție, iar în cazul în care banca intră în faliment, creanțele asupra BNR și asupra Fondului de Garantare a Depozitelor vor avea statutul creanțelor izvorâte din raporturi de muncă, adică cel mai înalt grad de protecție.
Proiectul adoptat de Parlament va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Klaus Iohannis și după publicarea în Monitorul Oficial.
România trebuie să comunice apoi Comisiei că a adoptat Directiva pentru ca procedura de infringement să înceteze.
14 noiembrie, agerpres.ro: Sistemul de carduri al Raiffeisen Bank nu va funcționa în noaptea de sâmbătă spre duminică
Raiffeisen Bank va face, în noaptea de sâmbătă spre duminică, între orele 23,00 și 5,00, o actualizare a sistemelor informatice, care poate afecta buna funcționare a sistemului de carduri și rețelele de ATM și EPOS.
De asemenea, conform unui comunicat al băncii, cardurile emise de Raiffeisen Bank și rețelele de ATM și EPOS ale băncii nu vor funcționa timp de o oră, duminică, în intervalul 4,00 — 5,00.
14 noiembrie, agerpres.ro: BRD: Funcționarea unor aplicații și servicii va fi întreruptă sâmbătă, pentru operațiuni de mentenanță a sistemelor informatice
Anumite aplicații și servicii BRD vor avea întreruperi în funcționare, sâmbătă, din cauza unor operațiuni de mentenanță a sistemelor informatice, potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES.
Potrivit BRD, serviciile MyBRD Net și MyBRD Mobile vor fi disponibile parțial în intervalul orar 14,00 — 20,00. Tranzacțiile inițiate în acest interval vor rămâne în așteptare și vor fi procesate a doua zi, iar soldul contului nu va reflecta tranzacțiile efectuate cu cardul. Serviciile menționate vor fi indisponibile în intervalul orar 20,00 — 23,30.
Totodată, serviciile MyBRD SMS, MyBRD Contact și Western Union la ATM vor fi indisponibile în intervalul orar 14,00 — 23,30. În ceea ce privește Serviciul BRD@ffice, tranzacțiile inițiate după ora 14,00 vor fi procesate în ziua următoare, conform orarului de week-end. Potrivit băncii, soldul disponibil afișat pe site nu va reflecta operațiunile clienților efectuate după ora 14,00. Acesta va fi afișat în ‘următorul extras end-of-day’.
Agențiile deschise în mod curent sâmbăta vor funcționa cu program redus sau cu o gamă de servicii limitată la: depuneri de numerar, schimburi valutare, operațiuni Western Union, operațiuni cu carduri (plăți la POS, retrageri de numerar și plăți facturi la ATM) plăți facturi.
BRD-Groupe Societe Generale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor. BRD — Groupe Societe Generale are 2,2 milioane de clienți și operează o rețea de 842 de unități. BRD ocupa o poziție importantă pe piața românească a cardurilor având 2,2 milioane de carduri emise și o rețea de acceptare de peste 26.000 POS-uri și 1.500 ATM-uri.
15 noiembrie, capital.ro: Cardurile devin tot mai inteligente, dar cash-ul rămâne rege
Utilizarea cardurilor pentru plățile zilnice este mai facilă și mai sigură decât cea cu bani lichizi, dar România nu a ajuns încă la un nivel ridicat de folosire a plăților electronice la magazine sau online.
Una dintre principalele avantaje pe care promotorii utilizării de carduri le afirmă întotdeauna este combaterea economiei subterane. Și au dreptate, o plată realizată prin intermediul băncii nu mai poate fi ascunsă, ci înregistrată ca atare. Conform calculelor făcute de cei de la MasterCard, economia subterană estimată la 28,4% în 2014, în urma unui studiu realizat împreună cu PwC, va scădea cu cel puțin zece puncte procentuale în cinci sau șase ani dacă ar fi implementate de către Guvern măsurile antifraudă propuse de procesatori. „În Germania, dacă economia subterană ajunge la 8% se declanșează starea de urgență”, spune Cosmin Vladimirescu, general manager al MasterCard România.
La noi, plățile electronice (la POS și online) reprezintă doar 8% din totalul plăților anuale, adică foarte puțin în ciuda unor creșteri semnificative în ultimii doi ani. La nivelul anului trecut, numărul plăților realizate prin POS (point of sale – automatele de plată cu cardul din magazine sau alți comercianți) s-a ridicat la 193,3 milioane de tranzacții, aproape dublu față de 2013. „Dacă ne referim la jumătatea bancarizată a României, cifrele sunt mai bune”, spune Cosmin Vladimirescu, dar dacă facem raportul la nivel național atunci nu mai este același lucru. Numărul total de tranzacții cu cardul a crescut cu 80% în 2014 față de 2013.
Multe carduri inactive
Numărul cardurilor emise în țara noastră se apropie de 14,5 milioane în prezent, confor datelor BNR, dintre care sunt active 10,6 milioane. Cardurile de debit domină în portofelele clienților, cu un total de 12 milioane unități, în timp ce cardurile de credit adună doar 2,36 milioane. Numărul de ATM-uri prezente pe piață se apropie de 12.000, iar numărul de POS-uri se ridică la 135.600.
Dar problema rămâne aceeași dintotdeauna la noi: 90% dintre cei care au carduri își retrag imediat banii de la bancomat și fac toate plățile cash. Mai exact, în primele trei luni ale anului (cele mai recente cifre disponibile la BNR), valoarea plăților cu carduri de debit, de debit amânat și de credit s-a ridicat la 8,3 miliarde lei, în timp ce retragerile de cash de la bancomate a fost de 31 miliarde lei. În volum, numărul tranzacțiilor de plată cu orice tip de card a fost de 61 de milioane, iar cel al retragerilor de 56 de milioane.
La numărul și valoarea mare ale retragerilor de bani de la bancomat am putea adăuga și lipsa băncilor și a comerțului modern din zonele rurale, regiuni cu grad de bancarizare ca și inexistent, dar această problemă nu se rezolva decât în timp. Adică, pe măsură ce intră noi generații în câmpul muncii, cardurile și conturile bancare sunt acceptate tot mai mult, pe când persoanele cu vârstă înaintată nu mai văd niciun motiv în a folosi așa ceva.
Până la schimbarea generațiilor, trebuie educată clientela din prezent, cea din zone urbane care au acces și folosesc instrumente bancare și carduri. Spre exemplu, lanțul de magazine de proximitate Mega Image are o pondere a plăților cu cardul de doar 20% din total, puțin dacă avem în vedere că magazinele se află preponderent în zone urbane, iar clienții sunt majoritar persoane angajate în companii, care doresc să stea cât mai puțin la cumpărăturile zilnice. „Noi stăm totuși bine cu 20% pentru că media la nivel național este de 4,4%”, spune Adrian Nicolaescu, șeful diviziei de marketing de la Mega Image, care arată că magazinelor le-ar fi mult mai ușor dacă raportul ar fi invers, de 80% plăți cu cardul și 20% cash. „Am avea un profit mult mai mare dacă ar fi așa”, spune Nicolaescu, explicând că utilizarea banilor lichizi implică agenți de pază, personal pentru verificare etc.
Contactless și telefon
O schimbare în comportamentul deținătorilor de carduri se observă tot în rândurile celor obișnuiți cu instrumentele financiare moderne. În prezent avem deja mai multe modalități de plată prin intermediul telefonului, lansate de Google, Apple, Samsung și alții. „Avem deja trei standarde în plata cu telefonul: cea prin cardul sim, preferată de operatorii mobili, cea prin cloud, creată de Google, și cea prin intermediul unui cip introdus în telefon, utilizată de Apple”, spune Gabriel Ghiță, Head of New Business CEE la MasterCard. Evident, niciun furnizor de plăți prin telefon nu intenționează să renunțe la soluția proprie astfel încât să se ajungă la un standard comun, drept pentru care este treaba procesatorilor să găsească modalități de a permite utilizarea tuturor telefoanelor și soluțiilor. Așa s-a ajuns la MasterCard Digital Enablement Service, o suită de programe prin care se pot aduce la un numitor comun toate standardele. Implicarea procesatorilor de plăți, precum MasterCard și Visa este obligatorie deoarece indiferent de modalitatea de plată, tranzacția trebuie să treacă prin platforma lor.
Până la utilizarea telefoanelor inteligente pe scară largă, procesatorii încearcă să promoveze plățile contactless, care sunt și mai rapide și mai sigure pentru clienți (care nu trebuie să mai dea cardul din mână atunci când fac o plată la POS). Nici această modalitate de plată nu este însă ușor de promovat, fiind necesară și instruirea casierilor din magazine procedura de plată. Nu o dată se întâmplă ca un client cu un card contactless să arate cartela casierului, iar acesta să în introducă în POS pentru utilizarea cip-ului. În cadrul lanțului Mega Image, care utilizează POS-uri de la ING Bank și BRD, sunt deja disponibile POS-uri pentru plata contactless în proporție de 65% din total, iar până la sfârșitul anului se dorește ca toate să fie de acest tip. Iar plata prin intermediul contactless a ajuns să reprezinte 25% în luna septembrie, după introducerea din mai-iunie a acestor POS-uri, însă numărul mare de plăți contactless a fost reușit după învățarea casierilor cu astfel de plăți inclusiv prin persoane calificate care au stat lângă casierii în mai multe magazine.
Va mai dura până când ponderea plăților cu cardul va fi mai mare decât cea cu bani lichizi, chiar dacă există deja o minoritate care utilizează puțin cash în tranzacțiile zilnice. Până atunci ne putem lăuda totuși că suntem o țară cu un sistem de plată avansat, care oferă ultimele tehnologii disponibile, chiar dacă nu sunt utilizate de prea multă lume.
Plățile electronice de la noi reprezintă 8% din totalul plăților realizate într-un an și există o legătură directă între plata cash și economia subterană. Cosmin Vladimirescu, general manager al MasterCard România
31 miliarde lei este suma retrasă de la bancomate în primul trimestru al anului, în timp ce plățile cu cardul au însumat 8,3 miliarde lei
15 noiembrie, bursa.ro: ŞEFUL EUROGRUP, JEROEN DIJSSELBLOEM:
“Atena şi creditorii UE au ajuns la un acord privind reforme necesare în Grecia”
Grecia şi creditorii din zona euro au ajuns la un acord asupra multor măsuri ale programului elen de reforme, anunţă Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogrup, citat de Reuters.
Grecia are nevoie de un răspuns pozitiv la evaluarea progreselor, în scopul primirii unui nou credit de două miliarde de euro şi a altor zece miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor.
Însă discuţiile Guvernului Alexis Tsipras cu creditorii stagnează din cauza unor disensiuni privind reformele.
“Salut progresele înregistrate în discuţiile dintre Grecia şi instituţii europene pe tema măsurilor incluse în primul set de reforme şi pe tema măsurilor din sectorul financiar esenţiale pentru succesul procesului de recapitalizare”, a declarat Dijsselbloem.
“S-a ajuns la acorduri în multe alte privinţe”, a spus şeful Eurogrup.
Adjuncţii miniştrilor Finanţelor din zona euro se vor întâlni marţi pentru a stabili dacă este posibilă deblocarea unor fonduri.
15 noiembrie, evz.ro: Energie gratuită în timpul nopții
Texasul este capabil acum să furnizeze gratuit energie electrică pe timp de noapte datorită producției mari de energie eoliană, scrie France Presse, citată de Agerpres.
Începând cu anul 2012, gospodăriile şi întreprinderile texane îşi pot folosi noaptea fără grijă aparatele electrocasnice şi orice dispozitiv cu consum puternic de energie, absolut gratuit, între orele 19.00 şi 06.00.
Numite „Time of Use” (TOU) sau „cel mai bun moment pentru consum”, aceste oferte comerciale, pe baza contoarelor inteligente, variază considerabil de la un furnizor la altul, dar toate au un scop comun: să încurajeze gospodăriile să amâne consumul în perioada în care preţul en-gros al energiei electrice este mai ieftin, adică noaptea.
„Nu toate orele sunt egale. Energia este mai scumpă ziua şi în timpul verii”, când aerul condiţionat funcţionează la capacitate maximă, a explicat pentru AFP Josh Lich, director de marketing şi produse al grupului OPower care gestionează diverse oferte pentru comercianţii cu amănuntul de energie electrică.
