Digi24: Declaratii Angela Merkel și Klaus Iohannis referitoare la cooperarea economică dintre RO și GER:
Angela Merkel:
Noi suntem parteneri comerciali foarte apropiaţi, avem un volum de schimb comercial de peste 200 de miliarde de euro. Germania este un mare investitor în România şi vrem să dezvoltăm această colaborare.
Am vorbit şi despre câteva proiecte economice de mare importanţă. Cred că implementarea mijloacelor de finanţare europene, implementarea posibilităţilor de a îmbunătăţi calitatea vieţii este un punct important. Guvernul României apreciază această prioritate.
Klaus Iohannis
Pentru noi Germania este nu doar principalul partener economic al României, dar şi unul din cei mai importanţi parteneri de dialog în interiorul Uniunii Europene şi pe scena internaţională. În sfera economică am evaluat cu satisfacţie evoluţia schimburilor dintre cele două ţări, care îşi menţin tendinţa ascendentă. Am apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi şi am afirmat deschiderea şi interesul nostru pentru atragerea unui număr şi mai mare de companii germane.
Din discuţia de astăzi a reieşit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare, prin sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale. Am evocat, în cadrul întrevederii, diversitatea oportunităţilor de cooperare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de parteneriat. avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nişe de dezvoltare, care pot genera avantaje competitive şi care pot individualiza România în peisajul economiei europene a anilor 2020.
Atât doamna cancelar federal Merkel, cât şi eu am subliniat importanţa punţii de legătură creată în mod natural de comunităţile germane din România şi de comunitătile române din Germania. Le considerăm un factor de consolidare a cooperării româno-germane şi un model de abordare în adevărat spirit european. Desigur, am discutat o serie de chestiuni din actualitatea europeană. Atractivitatea Europei este generată şi de bunăstarea sa şi de succesul economic.
Am fost de acord că acest succes trebuie garantat prin dedicarea unor eforturi susţinute pentru menţinerea şi sporirea competitivităţii globale. În acest sens este esenţială consolidarea uniunii economice şi monetare, inclusiv prin desăvârşirea uniunii bancare.
Citeste mai mult…
Economica.net: Fostele combinate ale ruşilor de la Mechel aflate în insolvenţă fuzionează, îşi cresc producţia şi reduc pierderile
Fabrica de oțeluri speciale COS Târgoviște va prelua prin absorție Industria Sârmei Câmpia Turzii, iar Ductil Steel Buzău va absorbi Laminorul Brăila. Silnef, cel mai mare creditor al celor patru întreprinderi vândute în 2013 de Mechel către Invest Nicarom, a obținut confirmarea în instanță a planurilor de reorganizare.
Patru din cele cinci combinate deținute până în februarie 2013 de rușii de la Mechel își vor continua activitatea într-o formă concentrată.
“În acord cu Planurile de Reorganizare confirmate este prevăzută fuziunea prin absorbţia întreprinderii Industria Sârmei Câmpia Turzii de către COS Târgovişte, respectiv fuziunea prin absorbţia întreprinderii Laminorul Brăila de către Ductil Steel Buzău. Fuziunile au o utilitate practică. Ele creează posibilitatea funcţionării lanțului tehnologic în parametrii mult mai eficienţi din punct de vedere economic. Având un sistem de management unitar, mai fluent, care poate lua decizii mai rapide şi în acord cu cerinţele de moment ale pieţei, întreprinderile vor putea fi mai dinamice. De asemenea, politicile de marketing se vor putea concretiza mai uşor în comenzi care să le asigure o activitate la parametrii optimi.”, spune Stan Tîrnoveanu, partener la ZRP Insolvency SPRL, firma care a o oferit consultanță Silnef pentru realizarea planului.
Adevarul.ro: Ce este de făcut pentru o Românie prosperă. 12 paşi în viziunea Societăţii Academice Române
Reducerea taxelor pentru cei cu venituri mici, implicarea băncilor în lupta împotriva evaziunii fiscale, eficientizarea achiziţiilor publice sau impunerea de termene clare pentru realizarea autostrăzilor sunt principalele măsuri recomandate într-un raport al Societăţii Academice Române (SAR) pentru dezvoltarea României.
România are nevoie de reducerea taxării pentru salariile mici, trecerea la o politică de colectare a taxelor axată pe stimulare, dar şi de eficientizarea sistemului de achiziţii publice şi dezvoltarea infrastructurii, potrivit unui raport lansat de Societatea Academică din România (SAR). Raportul, numit „Upgrade România: cum ne valorificăm potenţialul european?“, propune 12 soluţii pentru România, printre care şi subvenţionarea producătorilor mici de energie, în special cei pe biomasă, dar şi un sistem flexibil de redevenţe, care să împace şi nevoile bugetului, dar şi necesarul de investiţii în domeniu.
1 – Reducerea taxării pe muncă pentru cei cu salarii mici
Măsura se impune deoarece România are o taxare medie pe muncă de 43%, ceea ce pune ţara noastră în primele zece state din cadrul Uniunii Europene la acest capital. Potrivit raportului, din cauza legislaţiei privind contribuţiile sociale, pentru cei cu salarii mici taxarea medie este de 43%, în vreme ce, pentru cei cu 5.000-10.000 de euro, aceasta ajunge la un nivel de 36%. Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, crede însă că reducerea CAS creează două tipuri de probleme: „Există o problemă în privinţa pensiilor. Prima: se creează o problemă de deficite dar există şi o problemă pentru cei care nu mai au vârsta pentru a cotiza la sistemul privat şi atunci le afectezi pensiile pe viitor“, a spus el.
Ziarul Financiar: Veniturile Telekom au scăzut cu 1,5% în 2014
Veniturile Telekom România, cel mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţa locală, au scăzut anul trecut cu 1,5%, dar au reuşit să rămână, la limită, cu 2 milioane de euro, peste pragul de un miliard de euro (4,5 mld. lei), conform datelor publicate de acţionarul majoritar, grupul german Deutsche Telekom, care controlează operaţiunile locale prin grecii de la OTE.
Ziarul Financiar: Allianz: plus 7% la prime brute subscrise, până la aproape un miliard de lei, însă asigurările de viaţă stagnează
Afacerile locale ale Allianz au crescut cu 9% în ultimii trei ani, dar între 2009 şi 2011 nemţii raportaseră venituri în scădere cu 35%, astfel că trebuie să mai recupereze 400 mil. lei pentru a reveni la nivelul de dinaintea crizei.
Grupul german Allianz, care deţine cea mai mare companie locală de asigurări (Allianz-Ţiriac), a raportat anul trecut prime de 986 milioane de lei (223 mil. euro), în creştere cu 7% la valori exprimate în lei faţă de 2013, datorită vânzărilor mai mari de poliţe de asigurări generale (în principal poliţe auto şi property).
Ziarul Financiar: Top 5 la import: Dacia, Rompetrol, LukOil, Ford şi Flextronics
Cei mai mari cinci importatori din economie au generat anul trecut 12% din importuri, adică 7 miliarde de euro, „ţinta“ celor mai mari importuri fiind industria petrolieră şi cea auto, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Rompetrol, Automobile Dacia, Petrotel Lukoil, Ford România şi Flextronics sunt cei mai mari cinci importatori din România, aceştia regăsindu-se şi în topul celor mai mari exportatori locali.
Ziarul Financiar: 300.000 mp de birouri goale în Bucureşti
Rata de neocupare a clădirilor de birouri din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut, spre nivelul de 13-14%, dar spaţii de aproximativ 300.000 de metri pătraţi continuă să fie goale, potrivit unei analize a ZF.
Acestea provoacă pierderi din neîncasarea chiriilor de circa 100.000 de euro pe zi sau 35 de milioane de euro pe an. Potrivit datelor ZF, aproape jumătate din spaţiile de birouri goale din Bucureşti sunt situate în cinci proiecte, Platinum Business & Convention Center, Global City, Twin Towers Barba Center, IRIDE Business Park şi City Offices, dezvoltări care fie au fost construite în zone mai greu accesibile, fie sunt depăşite din punct de vedere tehnic.
Ziarul Financiar: Primele listări pe AeRO dau curaj bicicletelor Pegas şi croitoriilor Tudor să vină pe bursă
Listarea primelor două firme pe AeRO le dă curaj şi celorlalte afaceri, precum bicicletele Pegas şi croitoria Tudor Personal Tailor, de a face pasul pe bursă, însă fondurile mutuale nu prea se grăbesc să investească în acţiunile acestor firme mici şi mijlocii, fiind mai degrabă în căutare de companii mature listate pe piaţa principală a bursei.
Ziarul Financiar: Nemţii fac afaceri în România de 20 mld. euro, dar Merkel nu-i promite lui Iohannis că va accepta ca România să intre în spaţiul Schengen
Intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a face din Germania un aliat economic şi mai puternic al României a fost întărită ieri de prezenţa sa la Berlin, unde şeful statului a subliniat că, pentru Bucureşti, relaţiile economice şi politice cu germanii sunt „de o importanţă strategică“.
Klaus Iohannis s-a întâlnit cu preşedintele german Joachim Gauck şi cu cancelarul Angela Merkel.
Vizita ar fi trebuit să se petreacă în aceeaşi săptămână cu cea făcută de preşedinte în Franţa, dar a fost amânată din cauza agendei interne a cancelarului. Iată, deci, preşedintele a făcut primele sale vizite la Paris, Bruxelles, Chişinău şi Berlin, lucru ce indică orientarea sa în politica externă pe care o conduce ca şef al statului
Merkel şi Iohannis au susţinut o conferinţă de presă comună, lucru care nu i se întâmplă foarte des puternicului cancelar. Faptul că vorbesc aceeaşi limbă şi că se cunosc de multă vreme poate facilita însă o bună înţelegere între ei.
Bursa.ro: PARC ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNOLOGIC LÂNGĂ BUCUREŞTI: Nicolae Zamfir: “Măgurele Science Park va costa circa un miliard de euro”
Marian Petrache, CJ Ilfov: “Aşteptăm primele finanţări europene, în următoarea perioadă”
Ministrul Andrei Gerea: “Fizicienii de la Măgurele ar putea fi «salvarea miraculoasă» pentru complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara”
Consiliul Judeţean Ilfov a prezentat, ieri, un proiect privind dezvoltarea unui parc ştiinţific şi tehnologic în oraşul Măgurele, în parteneriat cu autorităţi locale şi centrale, precum şi institute de cercetare de la noi din ţară.
Măgurele Science Park (MSP) face parte din strategia CJ Ilfov pentru promovarea antreprenoriatului şi dezvoltarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare.
Investiţia în proiectul MSP va fi de aproximativ un miliard de euro, ne-a declarat, ieri, Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP, cunoscut ca “Laserul de la Măgurele”. Domnia sa ne-a precizat că Măgurele Science Park va fi construit pe un teren din apropierea laserului, în direcţia Jilava: “Trebuie să construim totul de la zero. Un parc similar există în Franţa la Bordeaux. Şi cei de acolo au procedat la fel, cheltuind circa un miliard de euro, incluzând costurile pentru dezvoltarea infrastructurii. Trebuie să construim drumuri, clădiri etc., pentru că IMM-urile care vor fi acolo nu îşi pot permite să-şi construiască singure sediile”.
Bursa.ro: Anul trecut, cererile pentru serviciile de turism medical au crescut cu 15%
Compania specializată în turism medical Seytour şi-a menţinut cifra de afaceri de 1 milion de euro, în acelaşi timp marcând o creştere de 20% a volumului de afaceri, anul trecut faţă de 2013. Numărul de turişti care apelează la servicii medicale, fie în România, fie în străinătate, a crescut, în 2014, cu 15%, comparativ cu anul precedent, creştere care se datorează cererii tot mai mari de servicii medicale, atât din partea turiştilor români, cât şi a celor străini.
Pentru acest an, Seytour estimează o creştere de 20% a cifrei de afaceri, respectiv de 40% a volumului de vânzări. Această evoluţie este aşteptată şi în ceea ce priveşte numărul de turişti care apelează la servicii medicale, mai ales în condiţiile în care piaţa locală de turism medical a avut o evoluţie ascendentă, în ultimii trei ani.
“Pacienţii străini vin în România, dar ne vizitează pentru turism dentar, investigaţii şi tratamente oftalmologice, chirurgie estetică şi plastică. Atât timp cât vor continua să plătească cu aproximativ 40% mai puţin din preţurile din ţările de origine, vor continua să vină”, a precizat Răzvan Andrei Nacea, directorul general Seytour.
Domnia sa a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe, că, săptămâna viitoare, va lansa un proiect prin care intenţionează să transforme turismul medical într-un brand de ţară.
Mediafax.ro: Companiile estimează creşteri pentru industrie, comerţ şi construcţii, până în aprilie – sondaj INS
Managerii companiilor estimează pentru perioada februarie – aprilie 2015 o tendinţă de creştere moderată a activităţii în industria prelucrătoare, în comerţul cu amănuntul, pentru care se preconizează şi majorări de preţuri, şi în construcţii, singurul sector unde se prevăd noi angajări, arată INS
Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură din luna februarie 2015, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%), o relativă stabilitate a preţurilor produselor industriale (sold conjunctural +2%) şi a numărului de salariaţi (soldul conjunctural +3% pe total industrie prelucrătoare).
În activitatea de construcţii se va înregistra o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +11%), a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +8%), precum şi a personalului(sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +2%).
Una scrie in Master Plan, alta in Strategia de Implementare: Vezi cum sunt prioritizate autostrazile si drumurile expres pentru urmatorii 15 ani si care este explicatia ierarhizarii diferite in fiecare document
Ministerul Transporturilor a facut publice joi cele doua documente cheie ale strategiei Romaniei privind investitiile publice in transporturi pentru urmatorii 15 ani: Memorandumul care aproba Master Planul General de Transport (MPGT) si Strategia de Implementare, documentul care stabileste prioritizarea proiectelor. In ceea ce priveste componenta rutiera, in Memorandum este prezentat scenariul reiesit in urma analizelor, cu o ierarhizare pe baza de punctaj pentru cele 12 proiecte de autostrazi si 18 proiecte de drum expres. In Strategia de Implementare, insa, oridinea de prioritizare este alta, iar punctajele proiectelor au fost modificate pentru a ajusta scenariul pentru implementare.
Guvernul a adoptat miercuri un Memorandum privind Master Planul General de Transport, impreuna cu Strategia de Implementare care stabileste prioritizarea proiectelor de infrastructura pe fiecare sector. In sedinta de miercuri, prin memorandum, s-a aprobat componenta Strategiei de Implementare care stabileste prioritizarea proiectelor pe baza unui punctaj (detalii aici). Trebuie precizat insa ca partea de Strategia de Implementare care stabileste modelul financiar pentru fiecare proiect inca este in elaborare si va fi finalizat in perioada ce urmeaza.
Documentele integrale au fost facute publice abia joi de catre Ministerul Transporturilor.
Mediafax.ro: CE: Corupţia şi fraudele din achiziţiile publice rămân o problemă în România
Dificultăţile din sistemul achiziţiilor publice sunt determinate de o combinaţie de mai mulţi factori, între care lipsa de stabilitate şi fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituţional, calitatea concurenţei în achiziţiile publice şi capacitatea administrativă a cumpărătorilor din sistemul public, inclusiv capacitatea şi competenţa personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii publice, atât la nivel naţional cât şi local.
Adoptarea strategiei pentru achiziţii publice este aşteptată să aibă loc în acest an.
“Tratarea problemei corupţiei şi a fraudelor în achiziţiile publice rămâne o provocare”, se arată în raport.
Reprezentanţi ai societăţii civile au observat diferenţe majore între numărul de cazuri de nereguli identificate şi urmărite în diferite zone ale ţării şi de către diferite agenţiI
Mediafax.ro: CE: Ineficienţa administraţiei şi corupţia, o povară suplimentară pentru companiile din România
Ineficienţa administraţiei publice şi corupţia reprezintă o povară suplimentară pentru companiile din România, se arată în Raportul de ţară pe 2015 al Comisiei Europene, în care este menţionat şi faptul că România este pe ultima în UE în privinţa eficienţei guvernamentale, potrivit Băncii Mondiale.
România se plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa transparenţei guvernamentale şi printre ultimele trei ţări în termenii calităţii legislaţiei şi controlul corupţiei, potrivit indicatorilor Băncii Mondiale din 2013, se arată în raportul CE.
De asemenea, corupţia şi ineficienţa birocratică a guvernului sunt identificate de World Economic Forum ca principalele obstacole în calea competitivităţii României.
Agerpres.ro: Teodorovici (MFE): Primele apeluri de proiecte pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 vor fi lansate în martie
Primele apeluri de proiecte pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 vor fi lansate în luna martie a acestui an, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, după prima reuniune a Comitetul de Monitorizare pe acest program.
‘Organizarea primului Comitet de Monitorizare a unui program operațional prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru perioada 2014 — 2020 este un pas premergător lansării primelor apeluri pentru contractarea finanțărilor. În cadrul acestui for, au fost aprobate astăzi (miercuri n.r.) criteriile de selecție a proiectelor care vor fi finanțate prin Programul Operațional Competitivitate 2014 — 2020. Apelurile de proiecte vor fi lansate în luna martie a.c., în condițiile în care primele propuneri de ghiduri au fost supuse consultării publice în toamna anului trecut’, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Ministerul Fondurilor Europene a organizat miercuri, 25 februarie 2015, Comitetul de Monitorizare a Programului Operațional Competitivitate 2014 — 2020, aceasta fiind prima reuniune a acestui for pentru implementarea fondurilor europene structurale și de investiții în perioada de programare 2014 — 2020.
Agerpres.ro: Comisia Europeană: Accelerarea ritmului reformelor structurale, una dintre principalele provocări pentru România
Comisia Europeană consideră că principalele provocări cu care se va confrunta România sunt accelerarea ritmului reformelor structurale pentru a îmbunătăți competitivitatea și a extinde creșterea, formarea capacităților de cercetare publică pentru a dezvolta noi surse de creștere prin cercetare și inovare pe termen mediu și utilizarea mai bună a fondurilor structurale pentru a crește investițiile, inovația și gradul de ocupare.
În Raportul de țară pe 2015 pentru România, publicat joi, Comisia Europeană salută progresele realizate de țară în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, eliminarea creditelor neperformante și liberalizarea prețurilor la gaze, dar atrage atenția că numeroase reforme privind privatizările, restructurarea companiilor de stat, guvernanța companiilor de stat și pensiile au stagnat.
Agerpres.ro: ASF a amânat pentru 2016 aplicarea standardelor IFRS pentru piaţa de capital şi a asigurărilor
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis, miercuri, ca aplicarea standardelor IFRS pentru entităţile din piaţa de capital şi din piaţa asigurărilor să fie amânată pentru anul viitor, se arată într-un comunicat remis, joi, AGERPRES.
“În şedinţa din 25.02.2015, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a luat în discuţie proiectul de modificare şi completare a “Instrucţiunii nr. 2/ 2014 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF din Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare” şi a aprobat amânarea obligaţiei de implementare a IFRS pentru data de 1 ianuarie 2016 pentru entităţile din piaţa de capital şi din piaţa asigurărilor”, informează ASF.
Ziarul Financiar: Firmele de leasing au dat mai multe finanţări anul trecut, dar portofoliile s-au contractat
Companiile de leasing au finanţat anul trecut achiziţia de bunuri în valoare de 1,3 miliarde de euro (echivalentul a 6 mld. lei), cu 7% peste nivelul din 2013, potrivit datelor asociaţiei societăţilor financiare – ALB. Cu toate acestea, afacerile noi nu au reuşit să acopere rambursările, astfel că portofoliul total al pieţei de leasing a scăzut cu 9%, la 2,2 mld. euro (10 miliarde de lei).
Spre comparaţie, la jumătatea anului 2010 portofoliul companiilor de leasing financiar ajungea la 4,4 mld. euro. Portofoliul reprezintă un element important pentru firmele de leasing întrucât este practic singura sursă de venit, iar declinul dramatic din ultimii ani vine în condiţiile în care această piaţă a fost puternic afectată de criză. De exemplu, firmele de leasing finanţau bunuri de circa 5 mld. euro pe an în 2007 şi 2008.
„Vehiculele reprezintă centura de siguranţă a industriei de leasing, ele ţin până la urmă volumele. În ceea ce priveşte echipamentele, este de apreciat faptul că acum avem o dispersie bună la shock-proof pe acest segment şi nu o concentrare cum vedeam în 2009. Acea concentrare a fost cea care ne-a dus la industria cu cel mai mare grad de scădere din perioada de criză”, a spus Felix Daniliuc, directorul general al Raiffeisen Leasing şi preşedintele ALB.
Ziarul Financiar: România şi-a dublat salariul minim în ultimii şapte ani, dar a rămas în liga inferioară a Europei
Salariul minim al angajaţilor români a crescut cu 57% în euro (şi s-a dublat în lei) în perioada 2008-2015, însă valoarea scăzută de la care s-a realizat această creştere ne plasează, în continuare, pe penultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al nivelului salariului minim.
Astfel, cu un salariu mediu de 218 de euro pe lună (brut), România se află alături de Bulgaria (184 de euro), Lituania (300 de euro), Cehia (332 de euro), Ungaria (333 de euro), Letonia (360 de euro), Slovacia (380 de euro), Estonia (390 de euro), Croaţia (396 de euro) şi Polonia (410 euro) în liga inferioară în materie de salarii minime, acestea fiind ţările în care nivelul este de sub 500 de euro pe lună.
Bursa.ro: Îmbunătăţirea legislaţiei, marea dorinţă a industriei de gambling
Operatorii din cadrul industriei autohtone a jocurilor de noroc au avut ocazia să pună în discuţie toate problemele şi provocările cu care se confruntă în cadrul ediţiei cu numărul 4 a “Conferinţei Române de Gambling”, organizată de revista “Casino Life & Business Magazine” în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Tematica, una diversificată – prezentată pe larg şi în suplimentul “Gambling” al ziarului Bursa – a stârnit discuţii aprinse. Dacă operatorii au insistat pe multiplele iniţiative legislative care au tangenţă cu activitatea de gambling şi care sunt dezbătute în Parlament în această perioadă, reprezentanţii autorităţilor au cerut tuturor celor interesaţi să depună observaţii scrise la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Printre cei care au luat cuvântul îi menţionăm pe: Daniel Florea (Deputat, membru în Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi), Odeta Nestor ( Preşedinte, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc), Marius Alexandru Dunca (Preşedinte, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor), Claudiu Scarlatache (Director Adjunct, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice – IGPR), Sarmizia Maria Fetcu (Purtator de Cuvânt, Direcţia Generală Anticorupţie), Viorela Rădoi (Director Executiv, ROMSLOT), Dan Ghiţă (Preşedinte, ROMBET), Alexandru Debrezeni (Director Executiv, Romanian Bookmakers), Cristian Pascu (Preşedinte Executiv, Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România), Sorin Constantinescu (Preşedinte, Asociaţia Organizatorilor de Cazinouri din România), Mihnea Paul Popescu (Preşedinte, Casino Life & Business Magazine).
Agerpres.ro: INTERVIU Ministrul Finanțelor: Nu avem salarii ca în Germania, nu trebuie să avem taxele de acolo!
Planul de relaxare fiscală din proiectul de Cod Fiscal urmărește, în ceea ce privește populația, reducerea unor taxe și introducerea mai multor deduceri, pentru a alinia nivelul taxelor cu nivelul salariilor din România, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, într-un interviu acordat AGERPRES.
Oficialul MFP a trecut în revistă principalele modificări ale Codului Fiscal și a subliniat că, pe baza acestui plan, România va fi în 2019, probabil, țara cu cel mai redus nivel al taxelor și impozitelor din UE. Românii nu au salariile din Germania și, de aceea, nici nu trebuie să aibă taxele din Germania, a spus Vâlcov, care a adăugat că speră ca, peste 10 ani de zile, salariile vor fi de cinci, de zece ori mai mari.
Ministrul Finanțelor a mai spus că România poate recupera anual un miliard de euro din reducerea evaziunii pe TVA și a menționat că autoritățile au ca țintă clară sa-i determine pe românii care astăzi sunt în diaspora ca într-un an, doi, după ce văd că aceste măsuri sunt aplicate și se dă drumul la investiții, la noi lucrări în infrastructură, să prefere să se întoarcă acasă pe niște salarii ‘nu așa de mari ca în afară, deocamdată, dar sigure, din ce în ce mai mari și cu taxe și cu prețuri mult mai mici decât în afară’.
Pe de altă parte, a apreciat Vâlcov, dacă două ‘motoare’ — fondurile europene și investițiile în marea infrastructură — vor merge la o turație cât mai bună, nu este departe timpul când România se va uita spre țările din jur pentru a căuta forță de muncă.
Capital.ro: Proiectul Codului Fiscal: Impozitarea efectivă aproape se dublează atât pentru microîntreprinderi, cât şi pentru PFA
Analizate împreună, anumite propuneri din proiectul Codului Fiscal – impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de salariaţi, introducerea contribuţiilor la toate veniturile PFA şi impozitarea mai mare a sediilor de firme înregistrate acasă – arată că fiscalitatea pentru micile afaceri va fi mult mai împovărătoare. Impozitarea efectivă ajunge la 5% pentru microîntreprinderi şi la 43,5% la PFA.
Deşi mica iniţiativă – microîntrepinderi, persoana fizică autorizată (PFA) – nu prea răzbeşte în România (există 21,3 de firme mici şi mijlocii la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7 de firme), cele mai defavorabile propuneri din proiectul Codului fiscal ţintesc această categorie.
Romanialibera.ro: Cât ne costă intrarea în „clubul select“ al țărilor cu dezechilibre macroeconomice
Cât ne costă intrarea în „clubul select“ al țărilor cu dezechilibre macroeconomice.Sistarea plăților făcute de la bugetul UE și creșterea cofinanțării proiectelor europene sunt principalele consecințe ale declanșării procedurii de dezechilibru macroeconomic și a încetării acordului cu FMI și Comisia Europeană.
Ziarul Financiar: Ministrul finanţelor la ZF Live: Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?
Planul de relaxare fiscală de circa 8 mld. euro în perioada 2015-2020 va avea ca efect o creştere economică ce ne va permite ca în 10 ani să fim peste media UE la PIB pe locuitor, iar din 2019 să fim ţara europeană cu cea mai permisivă fiscalitate, cu o creştere de peste 5% din 2018, a declarat ieri la ZF Live ministrul finanţelor Darius Vâlcov.
A doua ţintă a măsurilor propuse prin noul Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală este crearea de locuri de muncă prin scoaterea din economia neagră a contractelor neînregistrate şi revenirea în ţară a unui număr cât mai mare de români din străinătate începând cu 2018.
Impactul brut al relaxării fiscale este estimat la 16 miliarde lei în 2015 şi 2016, din care 9 miliarde lei reprezintă doar impactul reducerii TVA de la 24% la 20%.
Ziarnciar: Ministrul finanţelor: Nu mai vreau ca România să participe la banchetul Europei din poziţia de chelnerul Fina
Ţările din Europa de Vest nu privesc cu ochi buni reducerea de taxe pe care vrea să o facă România, susţine ministrul finanţelor Darius Vâlcov.
„Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că reducem taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreţi să rămânem în continuare participanţi la banchetul european în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi“, a spus ieri ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, la Video ZF Live, în contextul unei discuţii despre includerea României în rândul ţărilor cu procedură de dezechilibru macroeconomic, alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia şi Finlanda.
În opinia lui Darius Vâlcov, România nu are ce căuta în această grupă de ţări, în condiţiile în care Marea Britanie a avut un deficit bugetar şi de 4% din PIB, iar Franţa de 4,3%, iar România de doar 2,2% din PIB.
„Comisarul european Pierre Moscovici, care e francez, spune că România are nevoie doar de monitorizare şi acţiuni în planul politicilor. El spune de fapt că România va ieşi din acord la sfârşitul acestui an şi Comisia îşi pune întrebări dacă vom continua linia pe care am început-o sau nu. Nu doar că o vom continua, ci o vom accentua şi îmbunătăţi.“
Agerpres.ro: Jurconi (Pro Agro): Vom propune Ministerului Finanțelor reducerea TVA și în sectorul laptelui
Federațiile ProAgro și Romalimenta vor propune Ministerului Finanțelor Publice (MFP) reducerea cotei TVA la 9% și pentru lapte și produse din lapte, alături de carne, produse din carne și legume-fructe, propuneri incluse deja în proiectul de modificare a Codului Fiscal, a declarat, joi, pentru AGERPRES, președintele Federației Naționale Pro Agro, Alex Jurconi, la finalul consultărilor cu ministrul Finanțelor, Darius Valcov.
“Noi o să facem propunerea către MFP astfel încât reducerea TVA să se aplice pe tot lanțul, de la furaje la produse ambalate, începând cu sectorul cărnii și al produselor din carne, lapte și produse din lapte și legume-fructe. Vom trimite propunerea noastră destul de nuanțată de la furaje, animale și păsări vii, ouă, carne, carne preparată, produse din carne, carne conservată, pește și produse din pește etc. Cred că Ministerul Finanțelor are toate datele și nu mai trebuie niciun studiu în această privință. Au tot ce le trebuie ca să analizeze impactul, au dimensionat foarte corect cu cifre apropiate de ale noastre și pe care noi le făceam pseudo-empiric”, a menționat Jurconi.
Adevarul.ro: Atenţie, fermieri: 27 februarie este ultima zi în care mai puteţi depune cererea de subvenţie pentru motorina consumată în trimestrul IV 2014
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la 27 februarie 2015 (inclusiv) se depun cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2014
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975 lei/litru.
Mediafax.ro: BCR a trecut din nou pe pierderi anul trecut, cu 2,8 miliarde de lei, pe fondul provizioanelor ridicate
BCR, cea mai mare bancă din România, a trecut anul trecut pe pierdere, cu un rezultat negativ de 2,8 miliarde lei (630 milioane euro), după ce în 2013 atinsese un profit de 600 milioane lei, în condiţiile constituirii unor provizioane de 4,4 miliarde lei pentru curăţarea bilanţului de neperformante.
Economica.net: Dobânzi de 150% la bănci din România. Cât de scumpe sunt, de fapt, creditele rapide față de împrumuturile bancare?
Firmele specializate în împrumuturi de valori mici acordate pe perioade scurte au căpătat renumele de creditori cu dobânzi uriașe. Dar dacă ați afla că, în România, există bănci mari la care Dobânda Anuală Efectivă depășește și 150%?
Oricât de puțin credibil ar suna, în România un credit aprobat în câteva minute, fără prea multe acte necesare, poate fi mai ieftin decât un împrumut luat de la bancă. Această situație este valabilă în cazul creditelor cu valori mici contractate pe termene scurte. Bănci de dimensiuni mari oferă astfel de împrumuturi contra unor Dobânzi Anuale Efective care depășesc și 150% pe an în timp ce IFN-uri cum sunt Provident, Easy Credit, Credius sau Simplu Credit percep, pentru același tip de împrumuturi, costuri între 43% și 104%. Aparentul paradox se datorează în primul rând faptului că băncile aplică un comision fix de acordare a cărui valoare, raportată la sume mici împrumutate, are o pondere semnificativă.
Economica.net: Erste Group a revenit pe profit, în T4 2014 – câştig net de 42 milioane de euro
Erste Group, acţionarul majoritar al Băncii Comerciale Române, a revenit pe creştere în trimestrul IV 2014, înregistrând un profit net de 42 milioane euro, în ultimele trei luni ale anului, pe fondul intensificării procesului de creditare şi al îmbunătăţirii calităţii portofoliului, a anunţat, la Viena, Andreas Treichl, CEO Erste Group.
‘Revenirea pe profit în ultimul trimestru din 2014 demonstrează că măsurile luate la jumătatea anului 2014 au fost dure, dar corecte’, a sublinat Treichl.
Potrivit reprezentanţilor Erste, anul 2014 a fost caracterizat de creşterea creditării, îmbunătăţirea calităţii activelor şi consolidarea capitalizării, cu perspective solide pentru 2015, scrie Agerpres.
Ziarul Financiar: BT a angajat AT Kearney să se ocupe de integrarea Volksbank
Fuziunea dintre Banca Transilvania şi Volksbank va începe în primăvară. Banca nou-creată ar putea urca pe poziţia a doua în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de peste 13%.
Negocierile pentru preluarea Volksbank, finalizate în decembrie anul trecut, fuseseră mediate de banca de investiţii austriacă Vienna Capital
Banca Transilvania, care se aşteaptă să finalizeze în două luni tranzacţia de preluare a subsidiarei locale a Volksbank, i-a angajat pe consultanţii de la AT Kearney pentru a structura procesul de fuziune a celor două bănci, în urma căruia ar putea rezulta un nou jucător pe poziţia a doua din sistemul bancar românesc. AT Kearney este o companie de conultanţă americană cu o istorie de 90 de ani, care şi-a deschis un birou la Bucureşti în 2007.
Ziarul Financiar: Raiffeisen coboară cu dobânzile la depozitele în lei sub pragul de 2% pe an
Raiffeisen a redus dobânzile la depozitele de retail în lei cu până la o jumătate de punct procentual, bonificaţiile coborând sub pragul de 2% indiferent de scadenţă şi de suma economisită. Depozitele în lei cu scadenţa la 12 luni sunt bonificate acum cu maximum 1,75% pe an, faţă de 2,3% pe an la jumătatea lunii ianuarie.
Dobânzile oferite la depozitele în monedă naţională constituite pe 6 luni au fost de asemenea reduse, la 1,6% pe an, comparativ cu nivelul anterior de 2,15% pe an. Banca mai operase o reducere de dobândă la jumătatea lunii trecute. De asemenea, Raiffeisen a redus şi bonificaţiile oferite la depozitele pe 3 luni, una dintre scadenţele preferate ale clienţilor, de la 1,9% pe an la 1,35% pe an.
Ziarul Financiar: Românii sunt cei mai îndatoraţi europeni, alături de greci şi de bulgari
Circa 30% din gospodăriile din România sunt supraîndatorate, nivel comparabil cu cel din Grecia (ţara europeană cu cele mai mari probleme cu datoriile) şi din Bulgaria (cel mai sărac stat din Uniunea Europeană). Ponderea gospodăriilor supraîndatorate este de 32% şi respectiv 31% în cele două ţări, potrivit unor date prezentate de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea
Gospodăriile sunt considerate supraîndatorate dacă înregistrează dificultăţi la plata datoriilor de bază, fie că aceste datorii fac referire la plata serviciului datoriei bancare sau la plata chiriei, a utilităţilor sau a altor facturi sau rate la credite. Pentru Bulgaria şi Grecia, ultimele date disponibile sunt aferente anului 2012, iar pentru România sunt aferente anului 2011.
Bursa.ro: Împrumutaţii în CHF contrazic vehement Banca Naţional
A trecut o lună şi jumătate de când a izbucnit criza creditelor în franci elveţieni (CHF), ca urmare a deciziei Băncii Centrale a Elveţiei să ridice pragul de 1,2 CHF/EUR, impus în 2011.
De atunci, împrumutaţii în această monedă au plătit, sau ar fi trebuit să plătească, o rată semnificativ mai mare decât cea de la finalul anului trecut, apropiindu-se cu paşi repezi cea de-a doua (peste unii deja au trecut două scadenţe).
Deşi, iniţial, se părea că parlamentarii ar urma să adopte în regim de urgenţă un act legislativ care să vină în ajutorul debitorilor în CHF, exuberanţa lor s-a stins repede, astfel că, în ultima vreme, nu a mai venit nicio informaţie în acest sens, dinspre Parlament.
Până şi Autoritatea Naţională a Protecţiei Consumatorilor (ANPC) a ajuns la concluzia că o conversie la curs istoric plus 20% (aşa cum cer împrumutaţii) nu ar fi posibilă, subliniind, la unison cu Banca Naţională a României (BNR), că singura soluţie rămâne în mâna băncilor, care ar trebui să negocieze cu oamenii, individual.
Bursa.ro: CJUE: JUSTIŢIA ROMÂNĂ SE POATE PRONUNŢA ASUPRA DOBÂNZII ŞI COMISIONULUI DE RISC: Piperea: “Instanţa trebuie să reia miile de dosare suspendate în ultimii patru ani
Justiţia noastră este în măsură să decidă asupra caracterului abuziv pe care-l pot avea clauzele referitoare la dobândă şi la comisionul de risc dintr-un contract de credit, după cum a stabilit Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Instanţa europeană a luat această hotărâre într-un proces intentat de Ioana Ofelia şi Bogdan Matei împotriva Volksbank România, fiind primul caz ce face referire la dobânda şi comisionul de risc impuse de o bancă din România asupra căruia CJUE se exprimă, potrivit avocatului Gheorghe Piperea.
Speţa Matei contra Volksbank România vizează două contracte de credit – unul în euro şi altul în franci elveţieni -, în care banca îşi rezerva dreptul că modifice unilateral dobânda în funcţie de evoluţiile pieţei şi percepea un comision de risc, potrivit unui comunicat al CJUE.
Agerpres.ro, Bursa.ro, Bizlawyer.ro, Capital.ro, Actmedia.eu, Romania-insider.ro, Romaniajournal.ro, Infoziare.ro, Dreponline.ro, Stiri.astazi.ro, Ziarelive.ro, Ziareonline.ro: Dimitriu (CCIB): Volumul exporturilor românești pe piața din China a atins 800 de milioane de dolari, în 2014
Volumul exporturilor românești pe piața din China a atins 800 milioane dolari, în 2014, fiind cu mult sub potențialul celor două economii, a declarat Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comerț și Industrie București (CCIB), conform unui comunicat de presă remis, joi, AGERPRES.
“Deși exportul României pe această piață a înregistrat, în 2014, o creștere superioară mediei evoluției exportului românesc în ansamblu, volumul atins de 0,8 miliarde dolari SUA este cu mult sub potențialul celor două economii. Faptul că ponderea produselor agroalimentare în exportul nostru în China este de 1,5%, în timp ce ponderea acestui sector în exportul total este de 8,5% demonstrează din plin că sunt încă multe oportunități nefolosite în acest domeniu”, a spus Dimitriu.
Ziarul Financiar: Opinie Răzvan Nicolescu: Energia în februarie
Răzvan Nicolescu: România este o ţară aflată la două extreme – cu programe costisitoare de explorare onshore şi offshore la mare adâncime, dar şi cu producţie într-un număr foarte mare de câmpuri mature unde e nevoie de investiţii mari.
Contextul energetic internaţional rămâne sub impactul preţurilor scăzute ale barilului de petrol ce generează noi strategii pentru companiile din sector. La nivel european s-au publicat elementele principale ale conceptului Uniunii Energetice Europene. În România, februarie a fost o lună marcată de discuţiile privind restructurarea unor companii de stat din sector, perspectivele liberalizării pieţei de gaz natural, forajele offshore din Marea Neagră şi semnalele Enel că ar putea rămâne. Italienii chiar au anunţat ieri că suspendă procesul de vânzare a activelor din România.
Capital.ro: Evoluţii financiar bancare şi bursiere – PETROLUL, la 48 de dolari barilul
Bursa japoneză a închis şedinţa de vineri în creştere cu 0,06%, indicele principal Nikkei-225 a ajuns la nivelul de 18.797,94 puncte, în creştere cu 12,15 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite AFP.
La Seul, Bursa sud-coreeană a încheiat şedinţa de vineri în scădere cu 0,37%, indicele principal Kospi a ajuns la valoarea de 1.985,80 puncte, în scădere cu 7,28 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite Yonhap.
Hotnews.ro: Andrei Radulescu, Banca Transilvania: Romania nu pare inca pregatita pentru fortele mecanismului monetar european
Romania nu este inca pregatita pentru aderararea la euro, dar e nevoie de o ancora in acest sens, spune intr-un interviu acordat HotNews.ro Andrei Radulescu, economistul sef al bancii Transilvania. Radulescu vorbeste in interviu si despre neajunsurile noului Cod Fiscal, despre care spune ca nu exista nici o certitidune privind capacitatea noilor masuri de generare a unui spatiu fiscal care sa fie utilizat in momentele de criza economica si ca nu exista nici o garantie ca implementarea acestor noi masuri nu va conduce la deteriorarea contului curent. Despre miscarile cursului de schimb a monedei unice in fata leului, Radulescu “vede” o medie anuala de 4.42 lei/euro in 2015.
Ziare.com: Romania, in randul tarilor din UE cu dezechilibre macroeconomice: Onoare vs critici
Comisia Europeana (CE) a avertizat Romania asupra dezechilibrelor macroeconomice, precizand ca e nevoie de “monitorizare si actiuni la nivel politic” pentru tara noastra. Insa ce inseamna, mai exact, acest lucru?Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure – MIP) este un mecanism de supraveghere care are ca tinta identificarea potentialelor riscuri inca din stadiul incipient.
Scopul sau este sa previna dezvoltarea unor dezechilibre macroeconomice grave si sa le corecteze pe cele care exista deja.
Punctul de pornire il reprezinta un raport anual care contine o analiza in profunzime a situatiei economice si fiscale a fiecarui stat membru, care se face luand in calcul evolutia mai multor indici, printre care se numara situatia investitiilor, datoria, rata somajului si balanta de plati.
In urma analizei, fiecare tara este inclusa intr-una dintre categoriile MIP, care sunt ordonate in functie de gravitatea problemelor. Cea mai rea situatie este cea in care un stat membru UE ajunge la categoria “dezechilibre excesive, care necesita actiuni politice decisive”, caz in care primeste sanctiuni.
Bursa.ro: Mihail Vlasov a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare
Mihail Vlasov, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul în care ar fi pretins de la un martor denunţător suma de 1 milion de euro, din care ar fi primit 200.000 euro, potrivit surselor din presă.
Sentinţa nu este definitivă iar Vlasov o poate ataca.
Pe 9 aprilie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis trimiterea în judecată a acestuia.
Agerpres.ro: Mihail Vlasov, condamnat la 4 ani închisoare cu executare
Mihail Vlasov, fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, a fost condamnat vineri de Curtea de Apel București la 4 ani închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
Decizia nu este definitivă și poate sa fie atacată cu apel.
De asemenea, instanța i-a interzis lui Vlasov exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.
Postare pe blog: În perioada 12 – 14 Martie 2015, Romexpo şi Camerele de Comerţ şi Industrie din România organizează IMM Forum – Soluţii pentru IMM-uri. ASRO va participa la IMM forum cu lucrarea „Standardele în viaţa de zi cu zi”
IMM Forum reprezintă iniţiativa de a sprijini mediul de afaceri din România, prin crearea oportunităţii de întâlnire între autorităţi, firme care oferă servicii pentru IMM-uri şi reprezentanţii acestora din urma. Manifestarea se adresează tuturor celor interesaţi de dinamica mediului de afaceri si de a contura o imagine actuala şi realistă a acestuia: firme de consultanţă, bănci/instituţii financiare cu produse specifice pentru IMM-uri, fonduri de garantare, instituţii private cu proiecte pentru IMM-uri. IMM FORUM va găzdui evenimente de interes pentru întreprinzătorii interesaţi de dezvoltare profesională, dar şi pentru tinerii întreprinzători, aflaţi la început de cariera – conferinţe, seminarii, workshop-uri – având ca invitaţi specialiştii din piaţa de profil.
Citeste mai mult…
Prahovabusiness.ro: Ambasadorul Regatului Norvegiei in Romania, prima vizita in Prahova
Camera de Comert si Industrie Prahova a organizat, in data de 25 februarie a.c., vizita in judetul Prahova a E.S. Dna. Tove Bruvik Westberg, Ambasador al Regatului Norvegiei in Romania, care a fost insotita de Dna. Ana-Maria Balan – Consilier – Comercial, Cultura, Presa.
Programul a debutat cu o intalnire de lucru la sediul CCI Prahova, la care au participat, alaturi de gazde – reprezentate de Presedintele Aurelian Gogulescu, Dna. Rodica Paraschiv – Prefectul Judetului Prahova, Dl. Iulian Teodorescu – Viceprimar al Municipiului Ploiesti si Dl. Christophe Stroobant – COO Allianso Business Park . Presedintele CCI Prahova a evidentiat in deschiderea discutiilor ca aceasta este prima vizita a unui ambasador norvegian in Judetul Prahova si a prezentat, pe scurt, domeniile-cheie ale economiei prahovene.
Citeste mai mult…
Mediafax.ro: România caută soluţii pentru vânzarea de electricitate în Albania
România caută soluţii pentru a vinde în Albania din surplusul propriu de energie electrică, a anunţat premierul Victor Ponta, în urma discuţiei cu omologul său albanez, Edi Rama.
Prim-ministrul Victor Ponta l-a primit, vineri, la Platul Victoria, pe prim-ministrul Republicii Albania, Edi Rama, cu care a discutat despre punerea în practică a proiectelor bilaterale în curs de derulare.
La finalul discuţiei, Ponta a arătat că o temă de interes pentru ambele părţi este colaborarea în domeniul energiei şi posibilitatea ca România să exporte energie electrică în Albania.
Mediafax.ro: INS: Numărul autorizaţiilor de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 6,4% în luna ianuarie
Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut în ianuarie cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 1.674, din care 64% au fost pentru zona rurală, a anunţat, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS).
“Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+47 autorizaţii), Sud-Est (+41) şi Nord-Vest (+35). Scăderi ale numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale au fost în trei regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (-13 autorizaţii), Vest (-11) şi Nord-Est (-1)”, se arată în comunicatul INS.
Economica.net: Ponta: România are un surplus de energie de care Albania poate beneficia
Premierul Victor Ponta a declarat vineri, la finalul convorbirilor cu omologul său albanez, Edi Rama, că în cadrul întrevederii s-a discutat despre o posibilitate de ‘colaborare concretă’ în domeniul energiei, astfel încât Albania să poată beneficia de surplusul de energie produs de ţara noastră.
‘Am discutat despre o posibilă colaborare concretă în domeniul energiei. România are un surplus de energie de care Albania poate beneficia în măsura în care găsim soluţia contractuală. Biroul Comercial pe care tocmai l-am redeschis la Tirana va avea şi această sarcină de a intensifica relaţiile economice’, a precizat Ponta, într-o declaraţie de presă comună cu premierul albanez.
Ziare.com: Romania, in randul tarilor din UE cu dezechilibre macroeconomice: Onoare vs critici
Romania, in randul tarilor din UE cu dezechilibre macroeconomice: Onoare vs critici
Comisia Europeana (CE) a avertizat Romania asupra dezechilibrelor macroeconomice, precizand ca e nevoie de “monitorizare si actiuni la nivel politic” pentru tara noastra. Insa ce inseamna, mai exact, acest lucru?
Economica.net: MFP a programat împrumuturi de peste 3,3 miliarde de lei de la bănci, în luna martie
Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ a planificat împrumuturi de 3,34 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna martie, din care 3,1 miliarde de lei prin şapte licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 240 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Zf.ro: Cine îi va lua locul lui Dragoş Bîlteanu, ţarul SIF-urilor aflat în închisoare, şi controlul unei o averi de 2,6 mld. lei
Fondurile de pensii private ar urma să joace cel mai influent rol în alegerile de pe 2/3 martie pentru cele patru locuri rămase libere în consiliul de administraţie al SIF Banat-Crişana, dar şi Autoritatea de Supraveghere Financiară care ar pregăti pentru luni dimineaţă o decizie de concertare pentru grupul de investitori coagulat în jurul lui Dragoş Bîlteanu, fostul şef al SIF-ului, în prezent aflat în arest preventiv alături de un alt fost administrator – libanezul Najib El Lakis.
Mediafax.ro: ANI: Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ, în incompatibilitate pentru că este şi directorul unei firme
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), întrucât deţine şi funcţia de director general al unei firme din sectorul energiei electrice.
Agenţia Naţională de Integritate arată vineri, într-un comunicat de presă, că a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, întrucât, începând cu data de 6 iunie 2012, deţine, simultan cu funcţia de preşedinte cu rang de Secretar de Stat al ANRE, şi funcţia de Director general al SC Gascop SRL, societate al cărei obiect de activitate se desfăşoară în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE.
Mediafax.ro: EXCLUSIV: Guvernul a primit oferte doar de la companii din China pentru hidrocentrala de la Tarniţa – VIDEO
Guvernul a primit pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa, un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceauşescu, oferte doar de la companii chineze, după ce termenul de depunre a documentelor de înscriere a fost amânat de mai multe ori, cu argumentul numărului mare de investitori interesaţi.
Citeste mai mult…
Mediafax.ro: EXCLUSIV: În discuţii cu investitori la hidrocentrala Tarniţa, Guvernul nu poate asigura propria cotă
Guvernul a început discuţiile cu cinci consorţii de companii chineze pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa, un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceauşescu, dar are mari probleme în a majora cu propria cotă-parte capitalul companiei care va derula proiectul, deşi suma nu este una mare
Conform proiectului, hidrocentrala trebuie realizată în parteneriat public-privat, prin intermediul unei companii mixte în care statul să deţină 51% din acţiuni, iar investitorul să aibă 49% din titluri şi posibilitatea să contribuie numai prin finanţare directă.
Mediafax.ro: GET Govora a preluat două exploatări miniere de la Complexul Energetic Oltenia
Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar al Complexului Energetic Oltenia, a aprobat transferul minelor Alunu şi Berbeşti, judeţul Vâlcea, de la producătorul de electricitate şi cărbune către CET Govora, rezolvând astfel şi problema datoriilor istorice dintre cele două companii.
“Transferul celor două exploatări miniere reprezintă un prim pas dintr-un amplu proces de restructurare care priveşte eficientizarea CE Oltenia. (…) Reamintim că acţiunea vine ca urmare a acceptării de către cele două părţi implicate, în 9 ianuarie 2015, a soluţiei avansate de reprezentanţii Ministerului Energiei, punându-se astfel capăt unor discuţii şi negocieri între CE Oltenia şi CET Govora care trenau de aproximativ un an şi jumătate. Cu prilejul vânzării se sting şi datoriile istorice dintre cele două societăţi”, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.
Mediafax.ro: NEPI propune acţionarilor dividende în valoare totală de 48 de milioane de euro sau acordarea de acţiuni noi
Fondul sud-african de investiţii imobiliare New Europe Property Investments (NEPI) propune acţionarilor distribuirea de dividende în valoare cumulată de 48,25 milioane euro sau acordarea de acţiuni noi
“Acţionarii sunt înstiinţaţi că s-a aprobat de către Consiliul de Administratie o distribuţie semestrială de 17,35 euro cenţi pe acţiune pentru cele şase luni încheiate la data de 31 decembrie 2014 şi că acţionarilor li se oferă posibilitatea de a opta între a primi o restituire de capital printr-o emisiune nouă de acţiuni NEPI la un preţ de emisiune de 8,46 euro pe acţiune, raportul fiind de 2,05 de acţiuni NEPI noi pentru fiecare 100 de acţiuni NEPI deţinute la data de înregistrare, 20 martie 2015 (restituirea de capital), sau dividendul în numerar, acesta fiind de 17,35 euro cenţi pe acţiune (dividend în numerar)”, se arată într-un comunicat transmis, vineri, de fondul de investiţii imobiliare Bursei de Valori de Bucureşti (BVB).
Bursa.ro: LA ORELE PRÂNZULUI:
Lichiditate de aproximativ 12 milioane lei pe BVB
Piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat, în prima parte a şedinţei de tranzacţionare de astăzi, o lichiditate de aproximativ 12 milioane lei (2,7 milioane euro).
La orele prânzului, BVB era în urcare. Indicele BET creşte cu 0,09%, ajungând la valoarea de 7.200,39 puncte, la fel ca indicele BET Total Return, care se majorează cu 0,09%, la 7.863,09 puncte. BET-FI se apreciază, de asemenea, cu 0,20%, până la 31.134,36 puncte.
Indicele BET Plus, introdus pe 23 iunie, urcă, totodată, cu 0,05%, la 1.059,70 puncte.
Economica.net: Şeful Erste crede că BCR va reveni pe profit în 2015
Diviziile cu probleme ale Erste Group din România (BCR) şi Ungaria (Erste Bank Ungaria) vor reveni pe profit în doi ani, directorul general de la Erste Group, Andreas Treichl, declarând vineri că BCR va înregistra ‘în mod clar în acest an’ un profit iar divizia din Ungaria va consemna acelaşi rezultat în 2016, transmite APA.
BCR a încheiat 2014 cu un rezultat negativ de 2,8 miliarde lei (630 milioane euro), după ce în 2013 a avut un profit de aproape 600 milioane lei, în condiţiile constituirii unor provizioane de 4,4 miliarde lei pentru curăţarea creditelor neperformante.
Economica.net: BERD îşi va majora investiţiile în Polonia şi se va implica în consolidarea sectorului bancar
BERD este interesată să se implice în consolidarea sectorului bancar polonez, în condiţiile în care grupul austriac Raiffeisen şi compania americană vor să-şi vândă subsidiarele din Polonia.
‘În 2014, investiţiile noastre în Polonia s-au ridicat la 600 de milioane de euro. Sperăm ca în acest an suma să fie chiar mai ridicată. Suntem selectivi, dar, dacă sunt proiecte convenabile, nu văd de ce investiţiile nu ar fi cu 20-30% mai ridicate în 2015′, a afirmat directorul BERD Polonia, Grzegorz Zielinski.
Zf.ro: OPINIE IULIAN ANGHEL, EDITOR ZF
Ia dublaţi voi salariile angajaţilor voştri români şi o să vedeţi că nimeni nu vă va mai bate la cap cu Schengen!
Doar două industrii îşi plătesc angajaţii cu salarii de peste 4.000 de lei net pe lună
A devenit atât obositoare discuţia despre aderarea României la Spaţiul Schengen încât ar trebui pur şi simplu uitată. Dar purtăm în noi un sâmbure fecund de masochism.
Agerpres.ro: BNR: Doar 4.632 de clienți cu credite în franci au cerut conversia după 15 ianuarie 2015
Cele șase bănci care au acordat credite în franci elvețieni au primit, după data de 15 ianuarie 2015, 4.632 de solicitări din partea clienților pentru conversie, restructurare sau reducerea costurilor pentru creditele în monedă elvețiană, însă numărul clienților care au beneficiat de facilități pentru aceste credite se ridică la 6.361, potrivit datelor Băncii Naționale a României transmise, vineri, pentru AGERPRES.
Agerpres.ro: Liviu Pop: Aproximativ 35% din angajații la stat și din privat au salariul minim pe economie
Ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat vineri că luna viitoare ar putea fi făcut public noul proiect de lege al salarizării unitare, astfel încât fiecare angajat la stat să poată urmări ce se va întâmpla cu salariul său în următorii doi ani.
Ministrul a atras atenția că în urma creșterilor salariului minim pe economie din 2012 până în prezent, în vara anului viitor jumătate din angajații la stat vor avea, de fapt, salariul minim pe economie, astfel că se impun anumite modificări ale legii.
Hotnews.ro: [P] Interviu VIDEO: Ioana Gheorghiade, Director in cadrul BCR: Bancile pot juca trei mari roluri in atragerea fondurilor europene pentru sectorul privat, din urmatorii sapte ani
Bancile ar putea deveni organisme de implementare in cadrul fondurilor structurale, astfel s-ar facilita si aprobarea finantarii pentru anumite proiecte in paralel cu analiza eligibilitatii acestora, a explicat intr-un interviu pentru EurActiv.ro Ioana Gheorghiade, Director Executiv Directia Sector Public si Finantarea Infrastructurii, Banca Comerciala Romana. Acesta este numai unul dintre rolurile pe care sistemul bancar le poate juca in noua perioada de finantari europene 2014-2020. Urmareste interviul VIDEO.
Agerpres.ro : Bugetul general consolidat a încheiat luna ianuarie cu un excedent de aproape 4 miliarde de lei
Bugetul consolidat a avut în ianuarie un excedent de 3,95 miliarde lei, reprezentând 0,56% din PIB, de două ori şi jumătate mai mare faţă de cel din ianuarie 2014, după ce a atras venituri de 18,4 miliarde lei, cele mai mari creşteri fiind consemnate la veniturile nefiscale şi impozitul pe profit.
În ianuarie 2014, bugetul a avut un excedent de 1,5 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 0,22%.
