Un sfert dintre adultii din Romania se declara fumatori, iar patru din zece au incercat sa renunte la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul in spatiile publice, de luna viitoare, va face ca acest viciu sa devina unul prohibitiv. Ce inseamna acest lucru pentru producatorii de tutun, unii dintre cei mai importanti contributori la bugetul de stat? Expertii de la KeysFin au analizat situatia din aceasta industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restrictiilor dure impuse de autoritati.
Industria tutunului din Romania a fost lovita in plin de toate restrictiile impuse in ultimii ani. Datele raportate la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor arata ca cifra de afaceri a producatorilor si comerciantilor de tigarete din Romania a scazut la jumatate in ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.
Interesant este ca profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Daca in 2010, cele 15 companii intregistrate in Romania raportau un profit de 31,4 milioane lei, in 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anuntau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, această situaţie poate fi explicată prin evoluţia preţului ţigărilor şi prin măsurile luate de producători şi comercianţi în ultimii 4 ani.
“După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin.
Estimările intermediare legate de evoluţia pieţei ţigărilor din 2015 vin să confirme trendul din ultimii patru ani. “Afaceri în scădere, măsuri de restructurare, de reorientare a producţiei şi strategiilor de comercializare, făcusat pe optimizarea profitabilităţii”, explică experţii.
Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.
2016, ANUL PROVOCĂRILOR
Ce se va întâmpla însă din 2016 este cu totul altă poveste. Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.
“Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun aceştia.
De notorietate este soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.
CE EFECTE VA AVEA LEGEA ANTI-FUMAT
Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti-fumat.
Studiul, realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016, arată că 8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.
În ceea ce priveşte vârsta fumătorilor, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.
Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
Sursa: horeca.ro
