Produsele ceramice (Capitolul 69 din Tariful Vamal armonizat) reprezinta o categorie de produse diversificata, comparativ cu alte grupe de produse, tendințele de pe aceasta piata fiind determinate, printre altele, de evolutia unor sectoare economice, precum cel al constructiilor (care influențeaza în mod direct nivelul productiei generale) si de cea a preturilor unor materii prime utilizate cu precadere, cum ar fi gazul natural – dar și de implementarea de noi tehnologii de fabricare a unor articole de acest tip. Ca gama de produse cuprinse in cadrul Capitolului 69 – si care fac obiectul de analiza al acestui material – menționam: obiectele ceramice sanitare, materialele de constructii de finisaj (placi ceramice), articolele decorative, ceramica tehnica, materialele de constructii, precum caramizile, tiglele, tevile etc.
Marfurile ceramice pentru articole de menaj si decorative pot fi obtinute din patru tipuri de masa ceramica: portelan, semiportelan, faianta si ceramica comuna
Romania reprezinta cel de-al 34-lea exportator de produse ceramice la nivel mondial (în anul de referința 2014), cu un total de 160,6 milioane dolari (0,29% din totalul exporturilor la nivel mondial), in crestere cu 34,4% comparativ cu anul 2010, cand nivelul acestora a fost de numai 119,4 milioane dolari (dar reprezenta cca 0,3% din totalul livrarilor pe plan mondial). Merita menționat ca tara noastra este, in acelasi timp, si importator net de produse ceramice, cu un total de 299,2 milioane dolari (sau 0,6% din totalul importurilor la nivel mondial), inregistrand astfel o balanta deficitara la acest capitol, de aproape 139,0 milioane dolari (in 2014).
Pozitia Romaniei pe piata produselor ceramice din SUA
In anul 2014 tara noastra a fost cel de-al 40-lea exportator de produse ceramice pe piata SUA cu un total de 4,179 milioane dolari, nivel apreciat, totusi, sub potentialul de export al Romaniei
Per ansamblu, in perioada analizata, tara noastra a inregistrat o evolutie sinusoidala, scazand de la nivelul de 1,492 milioane dolari în 2010, la numai 600 mii dolari în 2011 (scadere de aproape 60%), crescand ulterior la 890 mii dolari (crestere de 48% fata de anul 2011, insa situandu-se in continuare la peste 40% sub nivelul de la începutul decadei analizate) și recuperand pierderile din primii trei ani abia in 2013, cand a inregistrat un nivel de 2,868 milioane dolari, deci cu peste 92% peste nivelul din 2010.
Cu toate ca, în general, marfurile de portelan sau faianta romaneasca reprezinta articole foarte cunoscute si exportate pe plan mondial, alaturi de produse ceramice artizanale, realizate pe plan local (si care au valoare artistica deosebita), piata SUA importa o serie limitata de marfuri romanesti, care nu au o pondere deosebita în exportul romanesc.
Analiza evolutiei exporturilor romanesti de produse ceramice pe piata SUA, comparativ cu exporturile celorlalte tari potential competitoare din regiune
Taxele vamale la importul de produse ceramice pe piața americana sunt diferite, raportate la tipul de articol (grupa) importat și variaza între 0% și 28%.
Pe baza datelor avute la dispozitie, care sunt comparabile si cu statisticile americane, constatam ca tara noastra se afla la finele anului 2014 pe locul 40 intre furnizorii mondiali de astfel de produse in SUA, iar comparativ cu celelalte tari central si est-europene competitoare din vecinatatea noastra, ale caror livrari pe piata americana sunt analizate pe scurt în aceasta lucrare, se situeaza pe poziția a 5- a din 11 (în condițiile în care sunt furnizori de produse ceramice pe piața SUA doar Polonia, Ungaria, Ucraina, Grecia, Serbia, Croatia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, iar Bosnia si Hertegovina si FYR Macedonia au inregistrat doar exporturi sporadice in anii anteriori), in timp ce Albania, Republica Moldova si Muntenegru nu figureaza cu niciun fel de livrari in intervalul 2010-2014.
Principalii exportatori de astfel de produse pe piata SUA din regiunea noastra geografica, la sfarsitul anului 2014, au fost:
- Ungaria (45,668 milioane dolari; locul 16 intre furnizorii pe piata SUA) si lider detasat in regiune;
- Polonia (30,363 milioane dolari; locul 18 intre furnizorii pe piata SUA);
- Republica Ceha (8,491 milioane dolari; locul 31 intre furnizorii pe piata SUA);
- Slovacia (4,823 milioane dolari; locul 38 intre furnizorii pe piata SUA);
- Romania (4,179 milioane dolari; locul 40 intre furnizorii pe piata SUA) si pozitia a 5-a in regiune;
- Ucraina (2,979 milioane dolari; locul 44 intre furnizorii pe piata SUA);
- Bulgaria (1,108 milioane dolari; locul 50 intre furnizorii pe piat0a SUA);
- Grecia (520 mii dolari; locul 56 intre furnizorii pe piata SUA);
- Slovenia (110 mii dolari; locul 66 intre furnizorii pe piata SUA);
- Serbia (58 mii dolari; locul 73 intre furnizorii pe piata SUA);
- Croatia (45 mii dolari; locul 74 intre furnizorii pe piata SUA);
- Bosnia si Hertegovina si FYR Macedonia, alte doua state din regiunea noastra geografica, nu au inregistrat decat livrari sporadice la Capitolul 69, pe piata SUA, in intervalul 2010-2014, in timp ce Albania, Republica Moldova si Muntenegru nu au inregistrat niciun fel de livrari in intervalul analizat
In concluzie Romania este prezenta, pe intervalul 2010-2014, cu exporturi pe piata americana la doar 7 grupe tarifare dintr-un total de 14, în cadrul Capitolului 69, fiind lider intre exportatorii regionali (11 tari din regiunea noastra sunt inregistrate cu exporturi pe piata SUA) la 2 dintre aceste grupe, se situeaza pe locul secund la 3 grupe si pe locul al 5-lea la celelalte grupe. Nivelul exporturilor romanesti este aproximativ egal cu cel al Slovaciei, insa de cca 10 ori sub nivelul principalului furnizor pe piata americana de produse ceramice din zona, Ungaria. Tara noastra este urmata in clasamentul regional de Ucraina, care exporta cu cca 40% mai putin (la nivelul anului 2014) si de Bulgaria (aflata la un nivel de cca 25% din totalul exporturilor romanesti).
Analiza comparativa a evolutiei exporturilor de produse ceramice ale Romaniei pe piata SUA, comparativ cu cele ale Romaniei pe piata SUA, comparativ cu cele ale tarilor vecine din Europa Centrala si de Est 2010-2014 este disponibila online.