Intr-un raport care analizeaza masurile din noul cod, Consiliul fiscal mentioneaza ca, in ceea ce priveste substanta economica a pachetului de relaxare fiscala, se pune in primul rand problema oportunitatii unei relaxari fiscale de asemenea proportii si a dozajului pe componente al acesteia, în conditiile în care pozitia ciclica a economiei era estimata de catre Comisia Europeana a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016.

Cu ultimele evolutii la nivel economic, cresterea economica efectiva preconizata mult peste asteptari (peste 4%), in conditiile in care PIB-ul potential creste probabil doar cu 2-3%, va determina trecerea la exces de cerere si “supraincalzirea” economiei deja de anul acesta. Investitiile publice au fost anul trecut la minimul ultimilor 9 ani si scad in continuare (asa cum arata executia bugetara pe prima parte a anului). Investitiile private au avut si ele o evolutie foarte slaba in ultimii ani (scadere continua in perioada 2012-2014), ceea ce face ca nivelul investitiilor totale din economie sa fie in termeni reali inca la -45% fata de nivelul din 2008. Cu investitii foarte mici in ultimii ani, este greu de crezut ca vom avea o accelerare semnifcativa a cresterii PIB potential.

Excesul de cerere care se prefigureaza va reinflama dezechilibrele macroeconomice si va
conduce probabil la reaparitia presiunilor inflationiste si la deteriorarea balantei comerciale (cresterea importurilor). Presiunile inflationiste vor fi mascate o perioada destul de lunga (pana la sfarsitul anului 2016) de deflatia preturilor din IPC afectate de reducerea TVA la alimente, a TVA standard si a accizelor, ceea ce va complica foarte mult decizia de politica monetara. Nu este exclus ca intr-un context de inflatie totala negativa, BNR sa fie fortata la un moment dat in 2016 sa inceapa ciclul de intarire a politicii monetare pentru a mai echilibra mixul de politici macroeconomice si a atenua caracterul prociclic al politicii fiscale.

Consumul a crescut deja in ultima perioada si a recuperat caderea inregistrata in timpul
crizei. In plus, in 2014 consumul a crescut cu 4.6% in termeni reali si in primul trimestru al anului 2015 cu 4.9% fata de aceeasi perioada a anului 2014. In plus, avem toate ingredientele necesare pentru a anticipa ca acesta va accelera in perioada urmatoare: masa salariala (numarul de salariati inmultit cu salariul mediu) din economie creste cam cu 9% in termeni reali si sentimentul consumatorului s-a imbunatatit substantial incepand cu Oct-Nov 2014, factori care conduc la un apetit de a cheltui in crestere. In paranteza fie spus, dar cu impact economic major, salariul mediu in economie creste destul de rapid in ultima perioada, in primul rand ca urmare a cresterii foarte rapide din ultimii ani a salariului minim. Cred ca acesta a fost crescut de catre Guvern prea repede, iar cresterile proiectate in 2016 (pana la 1200 RON) ne-ar putea conduce la o situtie foarte delicata, raportul dintre salariul minim si cel mediu apropiindu-se de 50%, acesta pozitionandu-ne in fruntea clasamentului european, cu consecinte importante la nivelul pietei muncii (in primul rand la nivelul somajului in randul tinerilor) si competitivitatii economice in ansamblu.

Aici puteti consulta raportul complet intocmit de Consiliul fiscal

Sursa: www.conta.ro