Daca legea nu prevede altfel, partile – persoane fizice si juridice – pot recurge la mediere in mod voluntar, atat inainte de inceperea unui proces, cat si dupa declansarea acestuia in fata instantelor competente (art. 2, alin. 1 din Legea nr. 192/2006). Legea permite partilor sa solicite instantei suspendarea cauzei aflate deja pe rol, pentru a se putea prezenta la un Birou de mediator, in vederea stingerii pe cale amiabila a litigiului (art. 62 – pentru cauzele civile si art. 67 – pentru cauzele penale, din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare). Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege. Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege. In orice conventie ce priveste drepturi asupra carora partile pot dispune, acestea pot introduce o clauza de mediere, a carei validitate este independenta de validitatea contractului din care face parte. Medierea poate fi utilizata in rezolvarea unei arii largi de conflicte:
|