Schinduful, altadata cunoscut sub denumirea de fan grecesc, este o specie anuala din familia Leguminosae (Fabacea), care se foloseste in mod traditional ca planta furajera. Mai mult decat atat, Schinduful poate fi folosit si ca ingrasamant verde, imbogatind solul cu elemente nutritive.
Semintele de Schinduf (Trigonella foenum – graecum L.) contin: 8-10% lipide sterolice (lecitina, fitina, diosgenina, alte fitosterine); 30% protide si nucleotide, 20 – 30% substante glicidice, compusi azotati, etc..
Intrebuintarile sunt multiple: lujerii tineri se pot folosi ca salata sau ca furaj proteic, iar dupa uscare si trilurare ca aromatizant pentru fripturile la gratar; semintele crude macinate pot servi drept condiment, iar dupa prajire ca surogat de cafea. In terapeutica se folosesc semintele care prezinta o larga paleta de actiuni farmacologice: stimularea metabolismului, a sistemului nervos central si neuromuscular, a functie sexuale, a glandelor cu secretie interna; adjuvant pretios in tuberculoza si indispensabila in anemie, covalescenta, cure de ingrasare.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: cerinte fata de factorii de mediu
Schinduful este pretentios indeosebi fata de temperatura, avand nevoie pentru germinatie de peste 80 C si suportand in timpul vegetatiei temperaturi ale aerului mai mari de 350 de grade Celsius.
Fata de umiditate cerintele sunt moderate (ceva mai mari si constante in perioada de rasarire). Fata de sol nu are pretentii mari, dar este bine daca i se asigura conditii bune: terenuri adanci, revene, curate de buruieni, care nu formeaza crusta, cu o buna stare de aprovizionare cu elemente nutritive si calciu.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: zonele de cultura
Schinduful gaseste cele mai bune conditii in Sudul tarii, dar aria de favorabilitate se poate extinde si spre Transilvania si Moldova.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: rotatia culturilor
Principala cerinta fata de plantele premergatoare este ca acestea sa lase terenul curat de buruieni. Tinand cont de perioada de vegetatie scurta si de faptul ca are un oarecare ameliorator in ceea ce priveste fertilitatea solului , schinduful intra in asolament in sola leguminoaselor anuale de nutret, putand fi o excelenta premergatoare pentru majoritatea plantelor de cultura (a se evita totusi alte leguminoase) perioada de revenire pe aceeasi sola este de 2-3 ani.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: fertilizarea
Daca solul este bine aprovizionat cu elemente nutritive (eventual fertilizat organic in ultimii ani), nu este obligatorie ingrasarea suplimentara. In caz contrar, un aport mediu de fosfor (50-60 kg/ha P2O5) si mai redus de potasiu (10-20 kg/ha K2O), eventual amendarea cu 100-1500 kg/ha praf de var, administrarea acestora facandu-se toamna sub aratura de baza. Primavara la pregatirea patului germinativ se recomanda 25-35 kg/ha s.a. provenita din ingrasaminte naturale care sa nu modifice pH-ul solului.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: lucrarile solului
In functie de planta premergatoare si umiditatea solului, aratura se poate executa vara sau toamna la adancimea de 22-25 cm, cu plugul in agregat cu grapa stelata. Pe terenurile care nu formeaza crusta se recomanda discuirea din toamna, urmand ca primavara cu 1-2 zile inainte de semanat sa se definitiveze pregatirea patului germinativ, cu combinatorul.
Daca din diverse motive lucrarea nu a avut loc se poate pregati si primavara devreme cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili pana la asigurarea unui grad de nivelare si maruntire corespunzator pentru culturile cu seminte marime mijlocie-mica (MMB=14,1-14,6g).
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: samanta si semanatul
In prezent se cultiva populatia locala „De Muntenia” dar si soiul ROBUSTA, omologat in anul 2000, caracterizat prin precocitate. Samanta trebuie sa aiba o valoare culturala ridicata, puritate de 85-95% si facultate germinativa de minim 80%.
Semanatul se executa cu semanatoarea SUP-21(29), primavara cat mai devreme (in prima urgenta). Adancimea optima este de 1-3 cm, distanta intre randuri de 37,5-50 cm (valoarea mai mica pe terenurile curate de buruieni), iar cantitatea de samanta la hectar de 15-25 kg. O cultura reusita trebuie sa aiba la rasarire o densitate de 200-300 pl/m2.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: lucrari de intretinere
Combaterea buruienilor este obligatorie pentru ca specia are o slaba putere de concurenta si pe terenurile infestate de buruieni, lucrarile de recoltare sunt ingreunate, iar cele de conditionare nu pot asigura intotdeauna eliminarea buruienilor greu separabile.
Lucrarile de ingrijire constau in 3-4 prasile mecanice sau manuale, dintre care prima „oarba”, pentru distrugerea crustei, precum si 1-2 pliviri selective cand se poate face si o rarire, astfel ca distanta intre plante pe rand sa ajunga la 8-10 cm. Pana in prezent nu au fost semnalati daunatori cu importanta economica pentru schinduf, dar productiile pot fi diminuate datorita atacului patogenului Fusarium oxisporum, care se transmite prin samanta si sol si produce ingalbenirea si vestejirea plantelor, urmata de sistavirea pastailor sau chiar de uscarea completa a tufelor. Respectarea asolamentului si igiena culturala sunt obligatorii.
Tehnologia de cultura pentru Schinduf: recoltarea
Momentul optim de recoltare este atunci cand pastaile au inceput sa se usuce, iar semintele din ele s-au ingalbenit. Pe suprafete mici plantele se taie cu secera sau se smulg, se usuca in poloage si se bat cu furca sau se treiera la stationar. Pe suprafete mari, recoltarea se poate face in doua faze (taierea cu cositoarea, lasarea in brazda cateva zile si treierarea cu combina) sau direct cu combina din lan (situatie in care se regleaza prin probe repetate turatia tobei, vanturile, etc.).
In toate cazurile pentru evitarea scuturarii se executa dimineata pe roua. Semintele recoltate se trec imediat prin selectoare pentru indepartarea impuritatilor, apoi se solarizeaza cateva zile pentru a ajunge la umiditatea maxima admisa (12%).
Productiile medii obtinute sunt de 6-13q/ha, dar prin respectarea tuturor verigilor tehnologice prezentate, in conditiile favorabile de mediu se pot obtine si 18q/ha ceea ce rentabilizeaza substantial cultura.
Tehnologia de cultivare a Schindufului este realizata de Catalina Drutu, cercetator in cadrul Statiunii de Cercetare Dezvoltare Agricola Secuieni.
