26 octombrie, Agerpres.ro: Directorul IEA sfătuiește guvernele să nu mizeze pe prețuri scăzute la petrol 

Guvernele din întreaga lume nu ar trebui să mizeze pe menținerea prețului petrolului la un nivel scăzut atunci când își formulează politicile energetice deoarece oferta de petrol ar putea să se reducă, începând de la mijlocul lui 2016, din cauza scăderii investițiilor și a diminuării producției americane, a declarat luni directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, transmite Reuters.

Începând din luna iunie 2014 și până în prezent prețul global al petrolului s-a înjumătățit ca urmare a creșterii producției de petrol de șist în SUA, precum și a deciziei Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a-și apăra cota de piață mai degrabă decât de a reduce producția.

‘Ar fi o mare greșeală să legăm atenția noastră față de securitatea petrolieră de traiectoria pe termen scurt a prețului țițeiului’, a declarat Fatih Birol cu ocazia conferinței Singapore International Energy Week.

Potrivit lui Birol, dacă prețul petrolului se menține la nivelul actual, este posibil ca investițiile în petrol să se reducă, din nou, în 2016, în special în regiunile cu costuri ridicate, după ce în 2015 au scăzut cu peste o cincime. ‘Dacă acest lucru se va adeveri, ar fi pentru prima dată în ultimele două decenii când investițiile petroliere au scăzut timp de doi ani consecutivi. Ar trebui să ne gândim la implicațiile pe termen mediu și lung ale acestei reduceri a investițiilor’, a avertizat Fatih Birol.

 

Directorul IEA a recunoscut că există în continuare pericolul ca riscurile geopolitice din Orientul Mijlociu să afecteze livrările de petrol, însă pe de altă parte eliminarea sancțiunilor impuse Iranului ar putea duce la majorarea producției cu 400.000-600.000 de barili pe zi în decurs de un an. În consecință, Birol a apreciat că livrările de petrol vor fi abundente cel puțin până la mijlocul lui 2016, iar IEA nu se așteaptă la o revenire puternică a prețurile pe termen scurt.

Întrebat despre posibilitatea ca India sau China să se alăture IEA, Birol și-a exprimat speranța că delegați din ambele țări vor fi prezenți la reuniunea ministerială din 17-18 noiembrie de la Paris în calitate de invitați speciali, ‘ceea ce ar întări legăturile pe care le avem cu aceste țări’.

 

IEA este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenția a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973-1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

 

28 octombrie, postare pe blog: Ombudsman pentru Energie

Sursa: http://www.contributors.ro/economie/ombudsman-pentru-energie/

Ce este instituția ombudsman-ului?

Potrivit DEX OMBUDSMÁN (în țările scandinave) este personalitate independentă care are sarcina să examineze plângerile cetățenilor împotriva administrației.  Este un specialist care asigură asistență (juridică, economică) unei instituții, unei societăți etc. (pentru rezolvarea unor litigii).

La nivelul UE, instituția Ombudsmanului a fost instituită prin Tratatul de la Maastricht, primul Ombdusman fiind  Iacov Söderman din  Finlanda, ales de Parlament European în 1995. Actuala Ombudsman, Emily O’Reilly, a preluat mandatul la 1 Octombrie 2013 .

Instituția Ombudsmanului este caracterizată prin faptul că accesul la serviciile prestate este gratuit și accesibil tuturor fără nici o deosebire și prin eficacitatea si celeritatea serviciilor. Această instituție introduce un plus de comunicare și echitate în relațiile dintre cetățean și autoritățile publice. Are ca scop fundamental protecția particularilor în relațiile acestora cu administrația. Din acest punct de vedere instituția are un rol deoesbit de important prin contribuția pe care o aduce garantării drepturilor oamenilor la o bună și dreaptă administrație.

De ce avem nevoie de un Ombudsman pentru Energie.

Problema facturilor la energie

Presa din ultima vreme semnalează tot mai multe dovezi că facturile de utilități au fost umflate artificial. Adică nu pentru o calitate mai bună a serviciilor și nici pentru curent și apă în vârf de munte, ci pentru a finanța scheme complicate de pe urma cărora beneficiau patronii și patronii politici.

In Iulie 2014 procurorii anticorupţie reţin trei persoane într-un dosar care vizează Enel Muntenia Sud. Compania ar fi suprataxat abonaţii. La momentul reţinerii, persoanele în cauzăocupă poziţii cheie în piaţa de energie:

Sorin Dumbrăveanu, acuzat de luare de mită, este vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

Potrivit DNA, Enel distribuţie Muntenia ar fi aplicat dubla taxare pentru aşa-numitele „certificate verzi”. Direcţia de reglemetare din ANRE ar fi descoperit că ENEL ar fi omis să scadă din facturi valoarea inițială a certificatelor impusă de legea veche şi, astfel, societatea ar fi încasat de două ori de la clienţi compensaţiile pentru energia verde.

Perioada de dublă facturare ar fi fost între 26 iulie şi 31 decembrie 2012. În urma scandalului cu privire la dubla-facturare a certificatelor verzi, ANRE a luat decizia să reducă tarifele practicate de Enel Muntenia pentru furnizarea energiei electrice cu numai 1,3 la sută. Asta, deşi procurorii au constatat că, la nivelul ANRE, existau discuţii legate de reducerea cu 6%.

Potrivit ExpertForum pe factura de gaze nu poţi vedea individual cât anume e preţul energiei şi tariful de distribuţie, de înmagazinare, de transport pe care le plăteşti efectiv. Ele se pot găsi în alte ordine ANRE, în care sunt trecute tarifele reglementate pentru fiecare companie de distribuţie. Nu vei vedea prea clar, de pildă, că în 2014 ţi-au crescut tarifele de distribuţie cu 30-40% o creştere de care nu se discută, când vorbim de majorarea preţurilor pentru gaze, că vorbim doar de liberalizare, nu şi de celelalte părţi din preţ. Nu înseamnă că pentru această creştere a tarifelor de distribuţie nu există explicaţii legitime (inflaţie nerecunoscută anterior, reducerea consumului care înseamnă tarif mai mare de distribuţie pe unitatea de consum pentru recuperarea costurilor fixe etc).

Scandalul ApaNova

La jumătatea lui septembrie 2015, mai mulţi directori de la Apa Nova au ajuns în faţa procurorilor DNA Ploieşti. Au fost audiaţi, ca martori, în dosarul de trafic de influenţă, în care este vizată compania.

Procurorii spun că, între 2008 şi 2015, Ovidiu Semenescu – reprezentant neoficial în România al intereselor grupului VEOLIA Franţa, Vlad Moisescu – fost trezorier al PNL, şi Costin Berevoianu – fost şef al Regiei de Apa-Canal a Capitalei, şi-ar fi folosit influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice în beneficiul unor societăţi din Grupul de firme VEOLIA.În schimbul influenţei, ar fi primit mai multe contracte fictive de la o companie din grupul Veolia. Cele mai importante legături ale celor trei ar fi fost, spun procurorii, în consiliul local al Municipiului Bucureşti.

Distribuitorii de gaze naturale

Consiliul Concurentei a sancționat cu amenzi în valoare totală de 920.069 lei (aproximativ 207.690 euro) 10 companii din domeniul gazelor naturale pentru încheierea unei ințelegeri anticoncurențiale, se arată într-un comunicat de presă. Din inițiativa distribuitorului de gaze WIROM, companiile, 9 executanți de lucrări în domeniu, au participat la o înțelegere având ca obiect stabilirea unui preț unic pentru instalațiile standard de utilizare. WIROM este un mic distribuitor de gaze din sudul Romaniei și este controlat de Gazprom prin furnizorul de gaze Wintershall (WIEE). WIROM deservește câteva localități din județele Giurgiu și Teleorman. Contractele dintre distribuitorul de gaze și executanții de lucrări conțineau clauze anticoncurențiale prin care se stabilea un preț fix pentru realizarea instalațiilor de utilizare. În acest fel, beneficiarii lucrărilor, respectiv consumatorii, plăteau, nejustificat, un preț mult mai mare, față de cel practicat înaintea înțelegerii”, a declarat Bogdan Chiritoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Patru companii (MeliorstaL, Metalica Prod, Miral Instal Company și SC TMG Conprest) au recunoscut participarea la înțelegerea anticoncurențială și au beneficiat de o reducere a amenzii de 20%.

La stabilirea sancțiunilor, Consiliul Concurenței a ținut cont de faptul că, la momentul înțelegerii, legislația în domeniul gazelor prevedea că distribuitorul era singurul care putea aviza realizarea lucrărilor conexe. Odată cu modificarea legii (123/2012), această piață s-a liberalizat, iar avizarea acestor lucrări poate fi facută de orice persoană fizică sau juridică autorizată de ANRE.

Cum ar funcționa această instituție ?

În primul rând, această instituție ar trebui să fie independentă, atît din punct de vedere organizațional (să nu fie în subordinea vreunei instituții a statului) dar și financiar (să se autofinanțeze, neprimiind subvenții de la bugetul statului sau de la companii).

Instituția ar trebui să ofere un mijloc eficient, independent, imparțial și cu costuri reduse (spre exemplu: serviciul poate fi oferit gratuit consumatorilor casnici) de soluționare a litigiilor dintre consumatori și companii, în afara instanțelor.

Spre exemplu, dar fără limitare la acestea, Ombudsman-ul pentru Energie ar putea soluționa dispute legate de:

• Factura la energie
• Activitatea de distribuție a energiei de către companii
• Alegerea de către consumator a furnizorului de energie
• Sistemul de contorizare a energiei
• Întreruperea furnizarii de energie (pene, sistare, etc)
• Certificate verzi, co-regenerare, eficiență energetică

Ca atribuții ale ombudsmanului putem menționa:

• activitatea de înregistrare a petițiilor
• analizarea și pronunțarea cu privire la admisibilitatea petiției sau plângerii
• anchetele cu privire la plângerile admisibile
• medierea soluționării pe cale amiabilă
• efectuarea propriilor anchete
• informarea anuală

Rămân desigur multe aspecte de stabilit precum forma de organziare, modul de functțonare, finanțarea, rezolvarea disputelor, sanctțonarea faptelor constatate etc, însă avem la îndemână o serie de exemple de bune practici în domeniul respectiv.

Marea Birtanie

Spre deosebire de România, în Regatul Unit piața este mult mai flexibilă, mai competitivă, ceea ce reprezintă un avantaj pentru client. Felul în care sunt tratați clienții se ridică la un anumit nivel și e o adevărată luptă pentru a-i face să fie clienții tăi și a-i păstra. Asta se vede din felul în care sunt scrise și trimise facturile, dar și din felul în care se comunică între companie și cei care plătesc facturile.

Dacă nivelul de customer service nu vă satisface și ați încercat de mai multe ori să rezolvați problema pe care o aveți cu firma furnizoare, pe cale amiabilă, fără rezultat, atunci puteți face plângere la Energy Ombudsman. Aceasta este o instituție independentă care are rolul de a regla piața de energie și eventualele probleme care apar între furnizori și clienți.

Pe pagina de internet a acestui organism puteți găsi informații dspre cum trebuie să procedați când aveți o problemă cu compania de energie. Este foarte important să păstrați o copie a plângerii făcute de dumneavostră către aceștia, aceasta fiind dovada că ați scris și ați explicat ce vă nemulțumește.

Fiecare plângere pe care o faceți și care nu este rezolvată de compania furnizoare în termen de opt săptămâni, ajunge în atenția Energy Ombudsman. Aceasta este procedura de lucru, potrivit legii. Evident că nicio firmă nu își dorește să aibă multe plângeri făcute către această instituție. Pe lângă atingerea reputației, pentru fiecare caz trebuie să plătească câte 400 de lire, un fel de penalizare că nu au putut remedia situația.

Cel mai bine este să reușiți rezolvarea nemulțumirilor dumneavosatră cu furnizorii de comun acord, însă este important să vă cunoașteți drepturile și să acționați în consecință.

La nivelul Uniunii Europene există National Energy Ombudsmen Network (NEON),  o rețea europeană independentă și non-profit, alcătuita din mediatori și servicii de mediere în sectorul energetic, recunoscuți ca furnizori independenți de soluționare a litigiilor alternative în țările și regiunile respective. Printre membrii NEON se numara Médiateur National de l’Energie (France), Ombudsman Services (GB), Service de Médiation de l’Energie/Ombudsdienst voor Energie (Belgium), Síndic de Greuges de Catalunya (Catalonia, Spain).

Concluzii

În acest moment, în domeniul energiei nu avem o legislație unitară și clară în ceea ce privește protecția consumatorului. ANRE publică în raportul său anual statistici referitoare la petiţiile consumatorilor, însă sunt prezentate doar tipul şi numărul petiţiilor, fără a indica câte dintre acestea au fost soluţionate şi în ce fel. O parte din petiţiile adresate ANRE privesc neînţelegerile contractuale dintre consumatori şi furnizori. Pentru a nu supraaglomera departamentul din ANRE care se ocupă de petiţii, pot fi căutate soluţii alternative, împrumutând din practica internaţională. Astfel de alternative ar permite ANRE să răspundă adecvat şi fundamentat petiţiilor privind propria sa reglementare, cererilor de investigare a practicilor anticoncurenţiale sau a incapacităţii de a impune propriile reguli.

 

28 octombrie, bizenergy.ro: RADET are 15% din cheltuieli neacoperite, există riscul să nu poată asigura întreţinerea sistemului

Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti transmite, într-un comunicat, că nu are în prezent acoperite 15 la sută din cheltuieli, existând riscul să rămână fără fonduri pentru pregătirea, întreţinerea şi remedierea avariilor sistemului de alimentare, relateaza mediafax in editia online.

RADET Bucureşti anunţă, miercuri, că instituţia nu are buget aprobat pentru anul în curs şi nici pe cel rectificat pentru anul 2014. Regia funcţionează în prezent cu o neacoperire a necesarului de cheltuieli de aproximativ 15 procente, pentru că bugetul pe anul 2015 nu a fost aprobat.

“Până în momentul în care au existat alternative de funcţionare a regiei am găsit soluţii. Însă, în acest moment, neaprobarea bugetului rectificat pe 2014 şi a celui pe anul 2015 expun instituţia la riscul neasigurării fondurilor necesare pentru pregătirea, întreţinerea şi remedierea avariilor sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a populaţiei. Şi funcţionarea în condiţii de eficienţă economică a regiei a devenit problematică, existând riscul blocării activităţii furnizorilor de bunuri şi servicii sau lucrări, dar mai ales a celor de energie termică, energie electrică şi apă”, a declarat Valentin Viţalariu, directorul general RADET.

Bugetul RADET Bucureşti pe anul 2014, cu o valoare a veniturilor şi cheltuielilor de 1.293.098.000 de lei, a fost depus la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în data de 10 ianuarie 2014 şi aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (HCGMB) nr. 33 din data de 27 februarie 2014.

Urmare a execuţiei bugetare, în data de 30.09.2014, Consiliul de Administraţie al regiei a avizat un buget rectificat cu o valoare a veniturilor de 1.206.892.000 de lei şi o valoare a cheltuielilor de 1.423.941.000 de lei. Diferenţa dintre cheltuieli şi venituri a rezultat, în principal, din neaplicarea calendarului de implementare a Memorandumului care are ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în Municipiului Bucureşti prin care, datoriile RADET către Electrocentrale Bucureşti S.A. se stingeau prin confuziune, se arată în comunicat.

Deşi, proiectul cuprinzând bugetul rectificat a fost depus la PMB, în termenul legal, respectiv în data de 11 decembrie 2014, nici până în prezent acesta nu a fost aprobat.

Ulterior, RADET Bucureşti a elaborat şi a avizat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015, conform termenelor din legislaţia în vigoare, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr.1/15.01.2015.

Proiectul de buget pe anul 2015 a fost depus la PMB în vederea aprobării în data de 20 ianuarie 2015, conform termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare, însă nici acesta nu a fost aprobat, mai spun reprezentanţii RADET.

Astfel, precizează aceştia, în conformitate cu prevederile legale, regia a fost nevoită să se încadreze în 90% din cheltuielile aprobate în bugetul pe anul 2014 pe perioada menţionată, în prezent, rezultând o neacoperire a necesarului de cheltuieli de aproximativ 15%.

În prezent, RADET Bucureşti practică tarifele aprobate în anul 2011, în timp ce furnizorii de energie termică, apă, gaze naturale, etc. au majorat anual preţurile, se arată în planul de adminstrare al regiei. Preţul local de furnizare a energiei termice consumatorilor casnici în municipiul Bucureşti este, în continuare, de 137 lei/Gcal fără TVA, pre-aprobat în anul 2011, când preţul energiei termice cumpărate de la Electrocentrale Bucureşti era de 151,42 lei/Gcal. În anul 2015 preţul energiei termice aprobate prin decizii ANRE pentru Electrocentrale Bucureşti este de 186,07 lei/Gcal pentru consumatorii casnici (o creştere de 22,88 %) şi de 216,70 lei/Gcal pentru consumatorii noncasnici (o creştere de 43,11 %).

RADET a cerut, pe 21 martie 2014, la Primăria Municipiului Bucuresti, majorarea preţurilor şi tarifelor practicate, însă solicitarea a fost respinsă.

Începând cu anul 2014, Electrocentrale Bucureşti a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti. Conducerea ELCEN a anunţat, pe 22 octombrie, că reduce de la 100% la 50% poprirea pe conturile RADET Bucureşti până la 15 decembrie, dând astfel posibilitatea regiei să facă reparaţii la reţeaua de termoficare.

RADET Bucureşti a solicitat diminuarea popririi de sută la sută impuse pe conturile regiei, întrucât banii de care a dispus regia autonomă în ultima lună (octombrie) au asigurat doar plata drepturilor de personal şi a combustibilului auto.

De asemenea, RADET a solicitat şi Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) banii necesari realizării investiţiilor în sistemul de transport şi distribuţie a energie termice, explicând că urgenţa o reprezintă începerea ultimelor 10 lucrări pentru soluţionarea avariilor majore care pun în pericol continuitatea furnizării agentului termic către consumatori în sezonul rece şi care, din cauza complexităţii lor trebuie să fie efectuate de către firme specializate.

Electrocentrale Bucureşti discută cu RADET încheierea unui protocol de eşalonare a datoriilor regiei, pe o perioadă de zece ani, cu condiţia ca până la sfârşitul anului 2015, pe lângă factura curentă, RADET să achite 250 milioane lei, suma necesară plăţii furnizorilor de gaze.

Datoriile totale ale RADET către ELCEN, la 31 august, erau în valoare de 3,58 miliarde lei.

Directorul general al ELCEN Bucureşti, Marcel Octavian Nicolaescu, a declarat, la începutul lunii, într-o conferinţă de presă, că ELCEN nu încasează valoarea mărfii pe care o vinde RADET, respectiv apă caldă şi căldură. Nicolaescu a menţionat că nu se mai pune problema fuziunii cu RADET.

Bugetul municipiului Bucureşti nu a fost niciodată gândit să acopere integral subvenţia pentru energia termică livrată populaţiei, conform ELCEN. Pentru 2015, Consiliul General al PMB a aprobat cu titlu de “subvenţie”, reprezentând diferenţa de preţ la energia termică livrată populaţiei, doar suma de 570,4 milioane lei, faţă de 720 milioane lei, cât a fost fundamentat de RADET. Până în prezent, din suma de 570 milioane lei, PMB a achitat 430 milioane de lei, rămânând de achitat 140 milioane de lei.

În opinia oficialilor ELCEN, CGMB trebuie să rectifice în regim de urgenţă bugetul PMB, astfel încât să aloce cu titlu de subvenţie pentru RADET Bucureşti încă cel puţin 200 milioane de lei, sumă ce trebuie plătită în acest an, în integralitate, către ELCEN.

RADET este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică în Bucureşti, asigurând 72% din necesarul de energie termică al Capitalei. RADET Bucureşti administrează circa 4.000 de kilometri de conducte, fiind cel mai mare sistem de termoficare din România. Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică are ca beneficiari aproximativ 570.000 apartamente cu peste 1,22 milioane locuitori şi 5.429 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici.

Producătorul de energie ELCEN furnizează 90% din energia termică a Bucureştiului şi este controlat de stat, prin Ministerul Energiei.

 

 

28 octombrie, bursa.ro: BLOOMBERG:

Cheniere vinde gaze naturale lichefiate grupului francez Engie

Compania franceză de utilităţi Engie SA va achiziţiona gaze naturale lichefiate (LNG) de la compania americană Cheniere Energy Inc, sporind importanţa pieţei franceze pentru industria energetică din SUA, relatează Bloomberg.

Cheniere va livra anual 12 cargouri cu LNG către terminalul francez Montoir-de-Bretagne, conform contractului încheiat pe o durată de cinci ani, a anunţat Engie (fostul GDF Suez). Livrările vor începe în 2018 iar gazele naturale lichefiate pot fi livrate şi în alte state europene.

Achiziţionarea de gaze naturale lichefiate din SUA va ajuta la diversificarea surselor de gaze din Europa, susţine Engie. O treime din necesarul de gaz european este livrat din Rusia, de la zăcămintele din Siberia. Restul provine din producţia de gaze a Norvegiei şi LNG din Qatar şi Algeria.

“Importurile de gaze naturale lichefiate din SUA vor contribui la întărirea securităţii furnizării în Europa”, a spus Pierre Chareyre, vicepreşedinte în cadrul Engie.

Totodată, Cheniere are contracte cu compania franceză de utilităţi Electricite de France SA(EDF) pentru a livra anual 50 de cargouri cu LNG.

În aprilie 2015, şeful GDF Suez, Gerard Mestrallet, a anunţat schimbarea numelui companiei franceze în Engie, pentru a reflecta implicarea în reducerea emisiilor de CO2.

Anul trecut, compania a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 cu 10% până în 2020, majorarea capacităţilor sale de energie regenerabilă cu 50% în perioada 2009 – 2015 şi creşterea eficienţei energetice cu 40% până în 2018.

 

29 octombrie, bizenergy.ro: România a aderat la Carbon Sequestration Leadeship Forum (CSLF)

România a aderat la Carbon Sequestration Leadeship Forum (CSLF), ceea ce îi permite să beneficieze de sprijin financiar şi de asistenţă tehnică în dezvoltarea politicilor publice, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.

 

Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a transmis printr-o scrisoare, în 20 octombrie, intenţia României de a adera la CSLF, primind un răspuns afirmativ.

 

“În calitate de membru al CSLF, România poate beneficia de sprijin financiar, de asistenţă tehnică în dezvoltarea politicilor publice sau de cooperare în cercetarea şi dezvoltarea capacităţii tehnologice la nivel naţional”, se arată în comunicat.

 

În acest context, o delegaţie a Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri condusă de ministrul Andrei Gerea va participa, în perioada 1-5 noiembrie 2015, la o reuniune la nivel înalt a Grupului de lucru a statelor membre organizată la Riad – Arabia Saudită, scrie agerpres.

 

Carbon Sequestration Leadeship Forum (CSLF) este o iniţiativă internaţională la nivel ministerial privind schimbările climatice, axată pe dezvoltarea de tehnologii eficiente pentru separarea şi captarea dioxidului de carbon (CO2), pentru transport, utilizare şi depozitare în condiţii de siguranţă pe termen lung.

 

Structura CSLF include 22 de ţări şi Comisia Europeană. Printre membri se numără: SUA, Germania, Marea Britanie, Franţa, Canada, Australia, China, India, Brazilia, Africa de Sud, Uniunea European, şi Polonia, care este singura ţară membră din Europa de Est.

 

Proiectele dezvoltate în ţările membre CSLF pot obţine calificativul ‘CSLF-recognized Project’, calificativ care, pentru o ţară ca România, ar creşte competitivitatea proiectului pentru instituţii precum UE (de asemenea membră CSLF) şi investitori publici şi privaţi.

 

Importanţa CSLF poate fi văzută şi prin prisma recunoaşterii de către liderii G8 a acestei iniţiative ca un mediu principal de cooperare şi colaborare cu privire la gaze cu efect de seră. Misiunea organizaţiei CSLF este de a facilita dezvoltarea şi implementarea de noi tehnologii în exploatarea resurselor energetice minerale, prin colaborare internaţională care vizează înlăturarea obstacolelor tehnice, economice şi de mediu. De asemenea, CSLF promovează dezvoltarea sistemelor de reglementare, a cadrului legal, a mecanismelor financiare şi instituţionale necesare pentru implementarea de noi tehnologii.

 

Membrii CSLF se bucură de sprijin în procesul de dezvoltare a acestor tehnologii într-un mod competitiv şi comercial.

 

29 octombrie, mesagerulhunedorean.ro: Cum vor liberalii deveni sã salveze Complexul Energetic Hunedoara

  Oana Mihnea

Copreşedintele PNL Hunedoara, deputatul Bogdan Ţîmpău, şi primarul municipiului Deva, Petru Mărginean, au prezentat ieri în conferinţă de presă inovaţia liberală care, spun ei, ar putea să ducă la scoaterea Complexului Energetic Hunedoara din impasul în care se află. Rolurile principale în ecuaţie aparţin cetăţenilor municipiului Deva.

Dragă Guvernule, dragă domnule premier

Pornind de la ideea deputatului Bogdan Ţîmpău, acesta, împreună cu primarul Petru Mărginean, au elaborat un pliant format dintr-o carte poştală conţinând un mesaj către premierul Victor Ponta, şi un mesaj către locuitorii municipiului Deva. Pliantul va fi distribuit cetăţenilor din oraş. De fapt, devenii sunt îndemnaţi să lipească un timbru pe respectiva carte poştală şi s-o pună în cutia poştală, pentru a ajunge la Guvernul României şi la premier. În mesajul către primul ministru se face vorbire de situaţia actuală a CEH, se solicită premierului Victor Ponta să-şi asume responsabilitatea pentru păstrarea în funcţiune a Termocentralei Mintia şi salvarea CEH. Liberalii consideră că în acest fel, după ce zeci de mii de scrisori de la cetăţeni vor ajunge pe masa primului ministru, Victor Ponta, situaţia de criză a CEH-ului nu va mai putea fi ignorată de instituţia în mâinile căreia se află soarta a 2.000 de deveni angajaţi la Termocentrala Mintia.

„Aceasta este modalitatea prin care cetăţenii Devei se pot implica în acest demers. Avem astfel certitudinea că vom crea presiunea necesară şi vocile noastre să se facă auzite la nivelul Guvernului României. Am făcut o listă cu directorii care au condus CEH, care încă de la înfiinţare a avut conducere PSD. Nu există, din anul 2012 şi până în prezent, nici o zi în care responsabilitatea să nu fi fost a PSD. Considerăm că eforturile pe care PSD le face pentru a se delimita de soarta CEH, sunt cel puţin indecente. Fac un apel la responsabilitate din partea PSD Hunedoara să îşi asume toate efectele activităţii oamenilor pe care ei i-au susţinut în funcţiile de conducere a complexului“, a precizat Bogdan Ţîmpău.

Termocentrala nu poate fi dată primăriei

Primarul municipiului Deva a avut mai multe încercări în speranţa că putea prezenta cetăţenilor o soluţie salvatoare. Sub nici o formă, acesta nu acceptă ca Termocentrala Mintia să fie dată în administrare autorităţilor locale. „Ca reprezentant al primăriei am făcut câteva demersuri la minister, la primul ministru şi chiar preşedintelui ţării pentru a înţelege acest fenomen. Mai mult, m-am deplasat cu preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara la Bucureşti, dar am fost pasaţi, am stat pe la uşi mai bine de o oră, abia apoi am fost primiţi la discuţii. Important este să implicăm inclusiv cetăţenii Devei, pentru că nu putem ignora 7.000 de familii care sunt branşate la termoficare centalizată în Deva şi 230 de agenţi economici. Ne gândim inclusiv la un proiect pentru reabilitarea reţelei secundare de termoficare de pe teritoriul Devei. Să ajungi în prag de iarnă  şi să nu ai un proiect bine stabilit este foarte grav. Nu ne încălzeşte cu nimic faptul că în iarna aceasta vom avea căldură, să nu încerce nimeni să arunce pisica aproape moartă în braţele Consiliului Local şi ale municipalităţii, responsabilitatea este doar a primului ministru. Iar dacă ministrul energiei nu se pricepe, să îşi dea demisia, să vină alţii care se pricep“, a declarat Petru Mărginean, edilul şef al Devei.

Aproximativ 20.000 de asemenea cărţi poştale cu mesajul către premier vor ajunge la deveni, iar cei care doresc pot lipi pe ele un timbru de un leu şi apoi le pot expedia prin poştă.

 

30 octombrie, bizenergy.ro: Complexul Energetic Oltenia alocă până la 19,23 milioane de lei pentru achiziţia de motorină

Complexul Energetic Oltenia (CEO) alocă, din surse proprii, între 14,4 milioane de lei şi 19,23 milioane de lei, fără TVA, pentru achiziţia de motorină, contractul urmând să fie încheiat pentru o perioadă de 12 de luni de la data atribuirii, potrivit unui anunţ de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

CEO intenţionează să achiziţioneze motorină euro 5 pentru funcţionarea utilajelor şi să încheie un acord-cadru cu maximum trei agenţi economici.

‘Cantitatea minimă estimată a acordului cadru este de 3.300,75 tone, iar cea maximă este de 4.401,00 tone. Cantitatea minimă a celui mai mare contract subsecvent este de 1.100,25 tone, iar cantitatea maximă a celui mai mare contract subsecvent este de 2.200,50 tone’, se menţionează în anunţ.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 10 decembrie 2015, ora 11,00. Ofertanţii trebuie să facă dovada că media cifrei de afaceri globală pe ultimii trei ani, respectiv 2012, 2013 şi 2014, este de cel puţin 18 milioane lei.

Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul trecut cu un profit operaţional de aproximativ 10 milioane de euro, însă rezultatul net va fi negativ, influenţat de provizioanele pe care compania le va constitui. Finanţarea activităţii este asigurată integral din venituri proprii.

 

30 octombrie, bizenergy.ro: Rodin Traicu: Industria urmeză energia ieftină, iar acest lucru ar trebui să stea în atenţia noastră

Industria urmează energia ieftină, iar acest lucru trebuie să fie în atenţia tuturor, a declarat, vineri, Rodin Traicu, membru în Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, într-o conferinţă de specialitate.

‘Problemele s-au diversificat foarte mult în sistem având în vedere cadrul legislativ primar care acomodează cele 28 de ţări care fac parte din Uniunea Europeană. Industria urmează energia ieftină. Acest lucru trebuie să stea permanent în atenţia noastră’, a spus Traicu.

Potrivit acestuia, România trebuie să devină mai flexibilă pe partea de reglementare secundară.

‘O ţară care nu ştie să asigure input-uri acceptabile pentru industria manufacturieră indiferent care este ea, industria de proces care este strict necesară pentru devenirea unei economii susenabile într-o societate dezvoltată pentru transporturi moderne are o problemă mare de tot, anume de dezvoltare. Noi trebuie să devenim mult mai flexibili pe partea reglementărilor secundare, deci a legislaţiei secundare. Legislaţia primară este o legislaţie bună’, a explicat deputatul.

 

 

30 octombrie, bursa.ro: Germania doreşte un parteneriat în domeniul energetic cu România

Germania şi-a elaborat şi a început deja aplicarea a ceea ce numeşte “Energiewende”, un Plan naţional de tranziţie energetică, complex şi ambiţios, cu termen anul 2050 şi cu două componente esenţiale: pondere majoritară în consum a surselor regenerabile de energie şi eficienţă energetică maximală în economia şi societatea germane, potrivit lui Jose Schulz, şeful secţiei de politică externă în domeniul energiei din Ministerul german al Afacerilor Externe, prezent, ieri, la conferinţa “Germania şi România – parteneri de politici energetice în Europa”, organizată de Colegiul “Noua Europă” şi Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti.

Concomitent, Berlinul nutreşte ambiţia de a translata acest plan la nivelul Uniunii Europene, sens în care, mai pe faţă, mai pe dos, îşi caută parteneri în rândul statelor membre.

România conştientizează că eventuala aplicare în UE a unor măsuri şi mai incisive de stimulare a “energiilor verzi”, croite convenabil pentru Germania, ar aduce o nouă povară financiară pe consumatorul autohton (finanţator forţat, prin plata facturii lunare, al dezvoltării producţiei de energie regenerabilă) şi riscă să invalideze atuurile ţării noastre în domeniul energetic, cum sunt circuitul complet de producere a energiei nucleare, rezervele proprii de cărbuni şi zăcămintele de gaze naturale recent confirmate din Marea Neagră, a reieşit din intervenţiile Elenei Popescu, director general în cadrul Ministerului Energiei.

De aici, România pledează pentru temporizarea planurilor de reformă energetică visate de Germania în mintea Uniunii Europene.

Astfel de chestiuni de fond, care frământă energic ambele ţări, au fost precedate de faptul că partea română şi-a pus hotărât amprenta pe coordonatele temporale ale conferinţei.

Secretarul de stat Mihai Adrian Albulescu a întârziat o jumătate de oră, timp în care ambasadorul german la Bucureşti, Werner Hans Lauk, a aşteptat cu calm, întreţinând diplomatic oaspeţii români şi străini. La sosire, chiar înainte de a intra în clădirea Colegiului, oficialul român s-a scuzat faţă de o reprezentantă a Ambasadei coorganizatoare, invocând că s-a dus iniţial, din greşeală, la sediul misiunii diplomatice a Germaniei, deoarece în invitaţia primită pe adresa ministerului nu era specificată adresa la care are loc evenimentul. Dacă era vorba de aceeaşi invitaţie care a fost transmisă presei, trebuie menţionat că aceasta include locul şi intervalul orar al conferinţei.

Puţin mai târziu, a survenit un alt moment definitoriu, încă, pentru stilul de lucru al autorităţilor române, care a demonstrat că, spre deosebire de Germania, România are nevoie urgentă de o reformă a resurselor umane. Secretarul de stat Mihai Adrian Albulescu nu cunoaşte limba engleză, motiv pentru care a rostit câteva fraze introductive şi a pasat microfonul subordonatei sale, directorul general Elena Popescu. Aceasta din urmă s-a dovedit un interlocutor redutabil pentru invitatul german, căruia i-a servit, ca într-o partidă de tenis, argumente clare şi bazate pe expertiză, şi exprimate în limba engleză, pentru care ambiţiile “verzi” ale Germaniei coincid numai parţial cu interesele economice şi geostrategice ale României.

În expunerea sa, Jose Schulz a menţionat că, de fapt, autorităţile germane au demarat “Energiewende” cu decenii în urmă, mai precis din ultima parte a anilor “70, ulterior realizând o tranziţie graduală spre producţia de energie regenerabilă.

Când a luat cuvântul, Elena Popescu a susţinut că şi România are dreptul la o perioadă de tranziţie, cum a avut Germania, şi că proiecţia de dezvoltare a sectorului energetic trebuie particularizată pe resursele naturale pe care le are fiecare ţară. Invitatul german a relatat că legislaţia din ţara sa privilegiază fiscal producţia de energie din surse regenerabile, prima lege în acest sens fiind adoptată, la nivel federal, în anul 1991.

Reprezentanta română a apreciat că investiţiile masive făcute anterior în acest sens îi permit Germaniei să aibă acum obiective ambiţioase, însă România şi alte state din Estul Europei au încă un decalaj de recuperat.

Jose Schulz a prezentat şi un studiu german, conform căruia potenţialul României de producţie a energiei solare este net superior celui al Germaniei. Pur şi simplu, în ţara noastră este mai mult soare, din punct de vedere geografic şi calendaristic, mai multe radiaţii solare ajung la sol şi pot fi captate. Propunerea din subsidiar a fost cea a unui parteneriat germano-român, care să conducă la valorificarea acestui potenţial.

Ce nu a spus invitatul german este că, după ce producătorii de panouri fotovoltaice din ţara sa au fost falimentaţi de invazia produselor similare fabricate în China, Berlinul şi Beijingul au bătut palma pe un parteneriat solid, care a împăcat varza germană şi lacoma capră chineză: a pus la un loc tehnologia superioară a nemţilor şi mâna de lucru ieftină a chinezilor. Pe bună dreptate, replica dată de reprezentanta ministerului român a fost că propunerea unui parteneriat germano-român este foarte bine-venită, mai ales dacă va presupune un transfer al tehnologiei germane de fabricare a panourilor fotovoltaice şi crearea de locuri de muncă în România.

Pe baza datelor statistice cu care a venit, Jose Schulz a lăudat România pentru dezvoltarea spectaculoasă a producţiei de energie eoliană şi pentru creşterea eficienţei energetice. Elena Popescu i-a corectat uşor perspectiva, amintind că plusul de eficienţă energetică a venit ca urmare a dispariţiei unei mari părţi din industria ţării noastre. În completare, oficialul autohton a punctat faptul că trebuie ţinut cont şi de componenta de securitate a problematicii energetice, exprimând o idee esenţială: “Germania nu are vecinii României!”.

În final, întrebările adresate din sală invitatului german au vizat clarificarea poziţiei ţării sale cu privire la proiectul North Stream 2, în privinţa căruia conaţionalul său, Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru federal al Economiei şi Energiei a declarat miercuri seară, când se afla în vizită la Moscova, că “proiectul trebuie ferit de interferenţe politice”, iar dorinţa sa este ca acesta “să fie rezolvat integral de Germania”. Contrar acestor declaraţii, Jose Schulz a susţinut că North Stream 2 este un proiect total privat, în care statul german nu are nicio acţiune şi nu a investit nimic, iar companiile respective răspund doar în faţa acţionarilor pe care îi are fiecare. A precizat că, oricum, statul german consideră gazele naturale ca făcând parte din categoria “resurselor vechi”, prin urmare nu există un interes pentru investiţii publice în acest sens.

În concluzie, conferinţa a prilejuit afirmarea, nu chiar explicită, a dorinţei germane pentru un parteneriat bilateral în domeniul energetic – în particular fiind vizată valorificarea potenţialului deosebit al României de a produce energie solară – cu posibilitatea translatării acestuia la nivel european. Partea română şi-a expus, la propriu şi la figurat, lacunele şi decalajele pentru care ezită să dea curs propunerii, dar şi-a arătat şi disponibilitatea pentru eventuale negocieri, care să ia în calcul interesele fiecărui stat. Greu de găsit o convergenţă, câtă vreme la Berlin se vrea o Europă croită pe calapod german, atât în problema refugiaţilor, cât şi în sectorul energetic.

 

30 octombrie, agerpres.ro: Romgaz a încheiat cu Elcen un act adițional, în valoare de 86,8 milioane lei,pentru livrarea de gaze până pe 15 noiembrie

Romgaz a încheiat cu Electrocentrale București un act adițional pentru livrarea de gaze naturale, în sumă de peste 86,875 milioane lei, până pe 15 noiembrie 2015, conform unui raport remis vineri Bursei de Valori București.

Actul adițional la contractul încheiat în 2009 prevede emiterea unui scrisori de garanție bancară/plata în avans, factura de regularizare scadentă în 37 de zile de la data emiterii. Penalitățile de întârziere vor fi de 0,05%/zi.

Consiliul de Administrație al Romgaz a aprobat, în urmă cu o săptămână, prelungirea, până pe 15 noiembrie, a contractului de furnizare gaze naturale încheiat cu Electrocentrale București (ELCEN), dar a avertizat că, din 16 noiembrie, va sista furnizările dacă producătorul de energie termică nu va prezenta un program ferm de stingere a datoriilor restante.

Consiliul de Administrație al Romgaz a notificat ELCEN că o posibilă continuare a relațiilor contractuale după data de 15 noiembrie 2015 se va putea realiza numai în condițiile în care Electrocentrale București va prezenta un program ferm de stingere a datoriilor restante înregistrate față de Romgaz. Neprezentarea programului menționat va conduce la sistarea furnizărilor de gaze naturale începând cu data de 16 noiembrie 2015.

”Decizia are la bază discuții avansate la cele mai înalte foruri de decizie în ceea ce privește identificarea și întrevederea de soluții favorabile pentru asigurarea plății contravalorii gazelor naturale furnizate către Electrocentrale București, dar în situația în care acestea nu pot fi dovedite în mod real se va proceda la sistarea furnizărilor de gaze naturale începând cu data de 16 noiembrie 2015”, se menționează într-un raport remis BVB pe 16 octombrie.

Romgaz a informat, pe 28 septembrie, printr-un comunicat de presă, că ar putea fi nevoită să sisteze livrarea gazelor naturale către Electrocentrale București, începând cu data de 16 octombrie 2015, dacă societatea comercială nu va prezenta, până la 15 octombrie, un program ferm de stingere a datoriilor restante înregistrate față de Societatea Națională de Gaze Naturale.

Ulterior, director general ELCEN, Marcel-Octavian Nicolaescu, a anunțat că datoriile în valoare de 362 milioane lei pe care Electrocentrale București (ELCEN) le are la Romgaz vor fi eșalonate pe o perioadă de doi ani.

“Am informat Consiliul de Administrație că datoria de 362 milioane lei va fi eșalonată pe o perioadă de 2 ani. Avem garanția ca furnizarea gazului să fie în condiții optime. Vom semna un protocol de eșalonare a acestor datorii, până cel târziu în 10 octombrie. Vom garanta cu contracte de furnizare a energiei electrice, cu bonusuri de energie electrică și dacă este necesar cu active din patrimoniul ELCEN. Sunt demarate demersuri și se vor finaliza prin protocol”, a spus Nicolaescu.

Potrivit acestuia, ELCEN avea, la finele lunii septembrie, datorii de 548 de milioane de lei către patru furnizori de gaze.

“Suntem datori la cei patru furnizori de gaze. Avem aproximativ 362 de milioane de lei la Romgaz, 108 milioane lei la Distrigaz, 55 milioane lei la Transgaz și 22 milioane lei la OMV. Avem și foarte multe rate la credite de consum contractate de ELCEN pentru a susține faptul că Primăria Capitalei nu subvenționa la nivelul componentei de 50% pe care trebuia să o asigure prin buget”, spunea Nicolaescu.

Electrocentrale București este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) și din București (90%). Din punct de vedere al producției de energie electrică, ELCEN asigură 4,8% din cota de piață la nivel național, potrivit raportului OPCOM din decembrie 2013. Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri este principalul acționar al companiei, cu 97,51% din capital, restul acțiunilor fiind deținute de SNGZ Romgaz (2,49%).

 

31 octombrie, focus-energetic.ro: Lukoil vrea să investească în proiectele energetice din Mexic

Lukoil intenţionează să ia parte la noua licitaţie pentru dezvoltarea zăcămintelor petroliere din Golful Mexic, a anunţat directorul general al grupul energetic rus, Vagit Alekperov, transmite Itar-Tass. Lukoil Overseas (o subsidiară a Lukoil) s-a calificat pentru a lua parte la licitaţia ce vizează dreptul de a dezvolta 14 perimetre din zăcămintele petroliere din Golful Mexic. Pe lângă Lukoil, alte 25 de companii (inclusiv BP Group, Chevron Energia de Mexico, Eni International) s-au calificat în runda finală.

Volumul total al rezervelor de ţiţei estimate se ridică la 687 milioane de barili, scrie Agerpres.

Din 2013, statul mexican a adoptat reforme majore în sectorul energetic. Astfel, pentru prima dată în ultimii 80 de ani, compania energetică de stat Pemex şi Comisia Federală de Electricitate (CFE) au obţinut permisiunea de a încheia acorduri cu firme private şi de a atrage investiţii în dezvoltarea, extracţia, transportul şi depozitarea ţiţeiului, gazelor naturale şi electricităţii.

Anterior, grupul rus Lukoil a semnat un acord de cooperare cu Pemex, în timp ce Gazprom şi-a exprimat interesul în proiectele din Mexic.

Grupul Lukoil este cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia şi deţine patru rafinării mari pe teritoriul Rusiei şi trei în exterior.

Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, cu o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, Grupul Lukoil deţine rafinăria Petrotel – Lukoil şi comercializează carburanţi prin compania Lukoil România, care operează o reţea de 305 de staţii de distribuţie.

 

În cadrul operaţiunilor din România ale Lukoil lucrează circa 3.500 de angajaţi, din care 2.500 pe platforma de la Petrotel.

 

 

1 noiembrie, agerpres.ro: Ministrul Energiei participă la cea de-a VI-a Conferință Ministerială CSLF de la Riad

O delegație a Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri condusă de ministrul de resort Andrei Dominic Gerea va participa în perioada 1- 5 noiembrie, la Riad (Arabia Saudită), la cea de a VI-a Conferință Ministerială ‘Carbon Sequestration Leadeship Forum (CSLF)’.

Potrivit unui comunicat al MEIMMMA, membrii delegației vor lua notă de propunerile reprezentanților statelor participante la Grupul de lucru, se vor consulta și se vor coordona cu aceștia și vor susține pozițiile ministerului în conformitate cu politica energetică a Guvernului României privind energia curată, schimbările climatice, abordarea mecanismelor de colaborare în vederea dezvoltării de tehnologii eficiente pentru stocarea și captarea carbonului.

De asemenea, delegația MEIMMMA va avea în vedere și alte subiecte de importanță majoră pentru România, cum ar fi exploatarea și valorificarea resurselor energetice de cărbune prin tehnologii avansate. În acest sens, vor avea loc întâlniri cu reprezentanți ai țării gazdă, ai CSLF și statelor participante la această Conferință Ministerială.

Din delegația ministerului Energiei mai fac parte Mircea Toader, consilier personal al ministrului Gerea, și Daniela Angela Barbu, șef Serviciu Resurse Energetice.

România a aderat recent la Carbon Sequestration Leadeship Forum (CSLF) ceea ce îi permite să beneficieze de sprijin financiar, de asistență tehnică în dezvoltarea politicilor publice sau de cooperare în cercetarea și dezvoltarea capacității tehnologice la nivel național.

Carbon Sequestration Leadeship Forum (CSLF) este o inițiativă internațională la nivel ministerial privind schimbările climatice, axată pe dezvoltarea de tehnologii eficiente pentru separarea și captarea dioxidului de carbon (CO2), pentru transport, utilizare și depozitare în condiții de siguranță pe termen lung. Structura CSLF include 22 de țări și Comisia Europeană. Printre membri se numără: SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Canada, Australia, China, India, Brazilia, Africa de Sud, Uniunea Europeană și Polonia.

Proiectele dezvoltate în țările membre CSLF pot obține calificativul ‘CSLF-recognized Project’, calificativ care, pentru o țară ca România, ar crește competitivitatea proiectului pentru instituții precum UE (de asemenea membră CSLF) și investitori publici și privați.

 

 

1 noiembrie, focus-energetic.ro: Criza petrolului ar putea lua sfârşit anul viitor

Începând cu anul 2010 şi până la mijlocul lui 2014, prețurile mondiale la petrol au fost destul de stabile, la aproximativ 110 dolari pe baril. Însă creșterea continuă a cererii și scăderea producției ar putea să pună capăt unei crize prelungite a prețurilor la energie în 2016, spun petroliştii. În ultimul an, preţul petrolului a ajuns la mai puţin de jumătate faţă de nivelul anului trecut, scăzând de la 110 dolari pe baril în iunie 2014 la circa 45-50 de dolari în prezent.

„Nimic nu vindecă un preț scăzut ca un preț scăzut. Semințele au fost plantate pentru o redresare lentă a prețurilor la petrol. Este nevoie de aproximativ doi ani pentru ca piața să reechilibreze, și ne aflăm în primul an al acestei perioade de doi ani „, afirmă directorul general al companiei petroliere americane Hess Corporation, John Hess, citat de CNBC.com.

Investiţiile la nivel mondial în explorare și producție au scăzut de la 700 de miliarde de dolari anul trecut, la 550 miliarde dolari în acest an. Şi având în vedere că preţul barilului brut pe pieţele din SUA a coborât din nou la aproximativ 45 de dolari pe baril, investițiile în sector se vor scufunda și mai mult în 2016.

Hess consideră totodată că deficitele după cheltuielile de capital și plata dividendelor pentru jucători importanţi precum ExxonMobil şi ConocoPhillips, precum și în cazul producătorilor independenți din SUA, vor creşte în total la 100 miliarde dolari. Lucru care le va lăsa producătorilor bani puțini pentru a reinvesti, ceea ce le va trage în cele din urmă în jos producția.

Producţia de gaze de şist a SUA este estimată să scadă la 400.000 de barili pe zi faţă de o scădere de 500.000 de barili pe zi anticipată în producția statelor non-OPEC.

Totuşi, cererea rămâne „destul de robustă”, a adăugat Hess, menționând că aceasta este la aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi în acest an și ar trebui să fie până 1,2 milioane de barili pe zi în 2016, chiar și luând în calcul încetinirea producţie în unele țări și întoarcerea petrolului iranian la piața internațională.

„Dacă ţinem cont că cererea va urca anul viitor la 1,2 milioane de barili pe zi, iar în ţările non-OPEC va coborî la 500.000 de barili pe zi, atunci nu va fi loc pentru Iran, iar piețele ar trebui să recupereze”, a spus el.

Sunt două motive pentru scăderea drastică a cotaţiilor barilului: cererea slabă în multe țări ca urmare a creșterii economice insipide, dar şi creşterea producției în SUA. La aceasta se adaugă faptul că şi cartelul petrolului OPEC este hotărât să nu-şi reducă producția ca modalitate de a sprijini prețurile.