16 noiembrie, adevarul.ro: Ce se întâmplă cu banii strânşi la pensia privată în caz de deces

Sistemul de pensii din România este la început, astfel că şi participanţii sunt destul de tineri. Până la pensie se pot întâmpla multe, dar banii strânşi în fondul de pensii private nu se pierd. În caz de deces, de exemplu, banii acumulaţi la fondul de pensii private se moştenesc, spune Raluca Tintoiu, CEO, NN Pensii şi preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). “Cand se poate beneficia de banii acumulati? La pensie sau in caz de dizabilitati, iar in caz de deces, banii acumulati la fondul de pensii private se mostenesc. Cu toate acestea, sistemul de pensii din Romania este la inceput si astfel si particpantii nostri sunt destul de tineri. Nu prea avem pensionari inca, iar in momentul de fata nu avem nici o lege care sa exprime exact cum urmeaza sa se deruleze platile la pensie. Este insa pe lista noastra. In momentul de fata se pot face plati in suma totala sau transa in caz de dizabilitati sau deces”, a spus Raluca Tintoiu, in cadrul emsiunii de business Wall-Street 360.

 

17 noiembrie, postare pe blog: Despre programul de guvernare, numai de bine…

Sursa: https://logec.ro/despre-programul-de-guvernare-numai-de-bine/

Programul de guvernare are 13 pagini. Subțire rău în comparație cu alte programe de acest gen pe care le-am văzut sau la care mi-a fost dat să lucrez, dar toată lumea știe că nu mărimea contează în primul și primul rând. Dacă programul este doldora de principii, nu de detalii, atunci 13 pagini pot fi suficiente. Din păcate, din această perspectivă, programul de guvernare este înclinat puternic către consolidarea etatismului, evident în dauna libertății economice, iar acest lucru nu poate decât să afecteze negativ creșterea economică. Printre erorile conținute în acest document, am remarcat:

1. “Renegocierea MTO-ului cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul”.

Este o greșeală. România nu are nevoie de deficite bugetare mai mari. Deficitul bugetar este sinonim cu furatul căciulii. Cine plătește pentru un deficit mai mare? Tot noi, atât în prezent prin sacrificarea sectorului privat (din moment ce statul se întinde mai mult decât îi este plapuma), cât și în viitor prin taxe mai mari (decât ar putea fi în absența deficitului). Pentru a accelera creșterea economică guvernul ar face bine să se uite la exemplul țărilor care au crescut rapid, și care au venituri bugetare mai mici ca noi și, de asemenea, cheltuieli publice mai mici. Nu cheltuielile statului produc creștere economică, ci cheltuielile private. Dacă nu crezi asta, atunci înseamnă că ești un tehnocrat de stânga.

2. Dezvoltare și investiții

Evident, publice. Vă vine să credeți că din cele 9 pagini de măsuri enumerate, o pagină vizează investițiile statului, iar fiscalitatea ocupă doar 2 paragrafe?

Guvernul Cioloș vrea plan de investiții, politici pentru creșterea gradului de ocupare (să ghicim… ajutoare de minimis?!), politici de urbanizare(!), crearea unui fond național de investiții, a unei bănci naționale de dezvoltare (ca să o devalizăm așa, științific, nu haotic), proiect de reindustrializare a agriculturii (deja simt mirosul subvențiilor), gestionarea mai eficientă a companiilor de stat… mă rog, tot ce și-ar putea dori un socialist moderat sau, mai bine zis, unul care nu vrea să instaureze comunismul printr-o lovitură de stat, dar pregătește terenul, întinzând tentaculele statului cât mai adânc în economie.

Ce gestionare “eficientă” a companiilor de stat? Există trenuri private, mai ieftine decât cele de stat? Există. Păi atunci hai să privatizăm CFR, eu propun să le-o dăm direct salariaților; doar așa, prin concurență, vom putea economisi resurse. Ce fond național de investiții? Activele statului trebuie trecute în proprietate privată, pentru a intra în circuitul pieței și pentru a le descoperi exact valoarea. Are statul prea mulți bani și vrea să-i investească? Nu, mai bine îi lasă cetățenilor sub formă de scăderi de impozite. Ce reindustrializarea agriculturii? Domnul Cioloș a țintit probabil acest lucru și când a fost comisar european și a venit cu ideea interzicerii olivierelor în restaurante, idee ridiculizată de toată lumea – cu excepția industriașilor producători de ulei, care abia așteptau să aibă monopol în restaurante. Nu sunt la modă alimentele ecologice? Ba chiar, cu cât veniturile vor crește, cererea pentru produsele naturale nu va deveni mai mare? Ba da. Păi și atunci ce să (re)industrializăm? Nu că îmi dau cu părerea, până la urmă piața ar trebui să decidă, dar nu cred că e normal să țintească statul industrializarea creșterii puilor sau implementarea organismelor modificate genetic când, dacă ar vrea să salveze planeta și pe locuitorii ei, ar trebui să dea ceva facilități agriculturii ecologice. Ș.a.m.d.

3. Fiscalitate.

Aproape nimic, statul vrea să colecteze mai mulți bani. Ca să gestioneze “eficient” companiile de stat, hai că v-ați prins.

4. Crearea unei școli superioare de administrație publică

O mare inovație și o mare prostie în același timp. Așa ceva doar birocrații bruxelezi puteau concepe. Cum ar veni, oferta își creează propria cerere. Eu zic să mai amânăm momentul, avem deja ceva unic în lume, o academie a serviciilor secrete pe care o frecventează toată lumea bună… sau măcar birocrații “superiori”.

5. 5. Sistem diferențiat de remunerare în funcție de performanță (în domeniul bugetar)

Să vă spun un secret. Noi nu știm cum să facem asta nici măcar în sectorul privat! Acum ceva vreme cineva a avut ideea creață ca managerii corporațiilor să aibă, pe lângă salariu fix, și bonusuri în funcție de profit, pentru ca interesele lor să fie aliniate cu cele ale acționarilor și să se preîntâmpine hazardul moral (lăsarea pe tânjală). Doar că nimeni nu a anticipat că această măsură va avea drept rezultat asumarea excesivă a riscului și eventual apariția pierderilor. În fond, managerii nu aveau prea mult de pierdut dacă aduceau pierderi, dar aveau mult de câștigat dacă aduceau profit. De falsificări contabile nici nu mai vorbesc, poate ați auzit de cazul Enron. În fine, problema e destul de complicată, așa că eu de câte ori aud că statul – adică o mână de politicieni și birocrați care nu au nici un interes să rezolve o problemă reală – propune măsura asta, îmi vine să râd. Vă întreb: cum să fie remunerați diferențiat funcționarii care gestionează fonduri europene? Dacă unul realizează o absorbție mai bună atunci să primească o primă? Iar dacă unul descoperă fraude și realizează o absorbție mai mică, atunci să i se taie salariul?

6. Descentralizare.

Nimic concret, doar fraze luate de undeva sau scrise repede, să nu supere pe nimeni.

7. Educație.

Aici doare rău de tot. Se vorbește de reforma curriculară, dar această măsură “tehnică” o tot facem de 25 de ani și ghici ce? Planurile și programele au devenit tot mai încărcate! Nu-i panică, probabil la presiunea “străzii” reforma s-ar putea duce cel mult la scoaterea religiei din școală – deși părinții care își doresc ore de religie asta sunt și ei plătitori de taxe, la fel ca cei care nu-și doresc. De la o echipă de oameni serioși te-ai aștepta la altceva, anume la instituirea unei concurențe reale între școli și universități, așa cum este acum între grădinițe. Ne trebuie diplome emise de minister? Nu ne trebuie, așa că hai să ștergem ministerul de pe ele, că așa este la Oxford sau LSE. Vrem să subvenționăm educația? Atunci hai să dăm bani direct părinților elevului sau direct studentului, să se ducă la ce universitate e mai bună. Vrem performanță? Atunci hai să lăsăm școlile și universitățile să facă ce programe vor, nu ca acum, când până la cel mai mic detaliu totul trebuie aprobat de dinozaurii din minister; hai să lăsăm părinții să-și educe acasa copilul, dacă au timp și dacă se pricep – și să le deducem asta din impozit. Vrem să nu schimbăm nimic, ca în Caragiale? Perfect, atunci păstrăm monopolul și vorbim de reformă curriculară… ce să spun, guvernul nu e în stare să organizeze licitații pentru manuale, dar vezi Doamne, se pricepe la reformă curriculară. Profesorii evită manualul de matematică de clasa a V-a, dar ei vor să-și pună ambiția în continuare, să facă manuale în continuare. Bleah…

Guvernul tocmai a venit cu o nouă variantă de program. Au dispărut referirile la MTO, comasarea alegerilor, constituirea unui fond național de investiții și a unei bănci de dezvoltare. Capitolul Educație a fost complet reformulat, dar nu se vede o îmbunătățire de substanță.

17 noiembrie, startupcafe.ro: TOP Eurostat: ​Romania, printre tarile UE cu cea mai redusa rata de angajari in microintreprinderi

Romania se afla printre ultimele 4 tari in Uniunea Europeana ca pondere a angajatilor din microintreprinderi fata de numarul total al salariatilor din economie, releva un studiu emis, marti, de Biroul European de Statistica Eurostat.

Potrivit terminologiei europene, microintreprinderile sunt firmele care au cel mult 9 angajati.

Cercetarea, care foloseste statisticile de la nivelul anului 2012, releva ca in Romania functionau atunci 426.000 de firme, in care lucrau circa 3,8 milione de angajati. Din totalul firmelor romanesti, 87,5% erau microintreprinderi, in acestea activand 22,5% dintre angajatii din companiile romanesti (non-financiare).

La nivelul Uniunii Europene, functionau circa 22,3 milioane de firme, din care 92,7% erau microintreprinderi. Din totalul de 133,7 milioane de angajati in companiile din UE, 29,2% erau angrenati in microintreprinderi, potrivit datelor Eurostat.

La segmentul intreprinderilor mici (10-49 salariati), Romania inregistra o proportie de 10,2% a acestor firme in totalul companiilor romanesti, adica circa 43.000 de firme mici. In aceste societati erau angajati 22,4% dintre salariatii care activau in toate companiile romanesti.

Firmele medii (50-249 angajati) aveau o pondere de 1,9% in totalul companiilor romanesti, dar angajau 21,4% din personalul salariatilor din toate firmele.

In fine, companiile mari reprezentau 0,4% dintre soecietatile din Romania, dar aveau 33,6% din totalul angajatilor din firmele romanesti.
Din perspectiva firmelor nou-infiintate, in Romania erau, in anul 2012, 79.000 de societati de acest tip, confom datelor Eurostat. Cele mai multe, 59,1%, nu aveau niciun angajat.

Ca o comparatie, Polonia avea atunci 229.000 de firme noi, insa in 86,9% dintre acestea nu lucra niciun angajat. Bulgaria avea 42.000 de firme noi, dintre care 63,7% erau societati fara niciun salariat. In Ungaria erau 45.000 de firme noi, dintre care 52,1% aveau zero salariati.

La nivelul intregii Uniuni Europene erau 2,3 milioane de firme noi, dintre care 70,8% erau societati fara niciun salariat.

Descarca de AICI intregul studiu Eurostat

18 noiembrie, cursdeguvernare.ro: Bugetul 2016, varianta Teodorovici – Ponta: Investițiile scad și mai mult, veniturile scad cu 2,8pp. Deficit de 2,95%, pe o creştere economică de 4,1%

Bugetul pentru anul viitor a fost construit de fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, pe un deficit de 20,9 miliarde de lei, respectiv de 2,95% din PIB pe metodologie ESA şi de 2,8% pe metodologie cash – potrivit prezentării făcute chiar de fostul ministru. 

Bugetul pe 2016 a fost fundamentat, în varianta Guvernului demisionar, pe ”o creştere economică de 4,1%, stimulată de consum şi de investiţii”, a declarat Eugen Teodorovici la conferinţa de presă în care şi-a prezentat bilanţul mandatului.

PIB-ul din 2016 a fost estimat la 746,6 miliarde de lei.
Inflaţia medie anuală este prognozată la 0,5%, iar cursul mediu de schimb la 4,44 lei/euro.

“Construcţia bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă, de guvern sau de către Parlament”, a declarat fostul ministru al Finanţelor, citat de Mediafax.

Veniturile bugetare scad cu 2,8 pp din PIB în 2016

Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate pentru anul viitor la 227,3 miliarde de lei, reprezentând 30,4% din PIB, iar cheltuielile la 248,2 miliarde de lei, cu o pondere de 33,2% din PIB.

Această proiecţie a veniturilor bugetare este inferioară celei aferente anului 2015. Astfel, în programul actualului exerciţiu financiar, fostul executiv a estimat venituri totale la bugetul general consolidat de 233,6 miliarde de lei, echivalentul a 33,2% din PIB, cu 6,3 miliarde de lei sau 2,8 puncte procentuale din PIB mai mult decât veniturile estimate la bugetul pe anul viitor. 

Asta în condiţiile în care, de cele mai multe ori, aceste estimări se dovedesc a fi optimiste în comparaţie cu execuţia efectivă. Spre exemplu, în primele nouă luni ale acestui an, Guvernul a ratat ţinta de venituri cu 4,1 miliarde de lei. Potrivit programelor trimestriale, la finele lunii septembrie, veniturile bugetare ar fi trebuit să însumeze 173 de miliarde de lei. În realitate, acestea au fost de 168,9 miliarde de lei, potrivit rapoartelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Investiţiile, scăzute “din faşă” în proiectul de buget lăsat moştenire noului Guvern

Nivelul investiţiilor, folosit în anii precedenţi pentru a echilibra bugetul, a fost redus semnificativ în proiectul lăsat “moştenire” de fostul Guvern.

Astfel, cheltuielile de investiţii ar urma să se reducă anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an. Pentru anul 2017, nivelul prognozat al acestora este de 4,3% din PIB, iar pentru 2019 de 4,7% din PIB, reiese din datele prezentate de fostul ministru al Finanţelor.

Datoria guvernamentală brută, care se situa la 37,8% din PIB la finele lunii septembrie, va urca anul următor la 39,8% din PIB.

Măsurile adoptate de guvern şi Parlament au ca efect majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 12,6 miliarde lei, a arătat Teodorovici.

Alte măsuri cuprinse în buget:

• Educaţia ar urma să primească 6% din PIB.
• Cheltuielilor bugetare au fost majorate cu 12,6 miliarde de lei, sumă care cuprinde şi majorarea pensiilor cu 5% şi modificarea legii privind fondurile de pensii adminstrate privat, astfel încât cota de contribuţie să crească la 5,5% anul viitor şi la 6% în 2017.
• Personalul bugetar nu va primi nici în 2016 tichete de masă (1,5 miliarde lei), tichete/vouchere de vacanţă (8,5 miliarde lei), premii şi ore suplimentare (1,5 miliarde lei), tichete cadou (2,9 miliarde lei) şi indemnizaţii la ieşirea la pensie/trecere în rezervă (0,2 miliarde lei).

• Acordarea de cupoane sociale pentru educaţie timpurie;

• Acurdarea sumei de 500 de euro la naşterea copilului.

• Impozitul asupra resurselor naturale se va calcula după formula din 2014-2015.

18 noiembrie, postare pe blog: Ce nevoie avem de ANOFM

Sursa: https://logec.ro/ce-nevoie-avem-de-anofm/

ANOFM se laudă că prin programele de stimulare a ocupării pe care le derulează a sprijinit angajarea a 371 363 persoane doar anul trecut. În contextul în care Curtea de Conturi a descoperit nereguli în utilizarea banilor publici de către această instituție, a venit poate vremea să cerem un audit economic (nu contabil) al activității ANOFM. Mai precis, să aflăm câți dintre șomerii care au beneficiat de programele instituției și-au găsit loc de muncă datorită acestor programe și exact în domeniul în care au absolvit cursuri de formare/(re)calificare. Pentru că o corelație nu înseamnă cauzalitate. Este momentul să evaluăm mai exact eficiența economică a acestei instituții.

Costurile administrative asociate cu plata ajutoarelor de șomaj nu sunt deloc mici. Dacă ne uităm în bugetul ANOFM vedem că asistența socială propriu-zisă reprezintă doar 2/3 din cheltuielile instituției, restul de 1/3 fiind bani plimbați între instituțiile statului (contribuții sociale), salariile angajaților, cheltuieli cu fonduri europene – care înseamnă de fapt tot salariile angajaților, alte cheltuieli administrative.

Birocrația este imensă și primii care se lovesc de ea sunt șomerii. De curiozitate, am încercat să văd ce trebuie să faci în SUA ca să intri în posesia ajutorului de șomaj. Dai telefon și furnizezi câteva informații. Mai jos aveți un print screen de pe website-ul agenției care se ocupă cu așa ceva în statul New York:

Cum stă treaba în România?

• mergi la Administrația Financiară, depui cerere și aștepți să primești adeverința de venit. Ai grijă să ai timbre fiscale; demersul este complet inutil, chipurile pentru a dovedi că nu ai alte venituri, în realitate fraudele nu pot fi împiedicate decât prin verificarea prin sondaj a beneficiarilor;
• faci programare la medicul de familie și iei adeverință că ești apt de muncă (probabil fiindcă nu poți să muncești doar așa, că vrei tu); plătești pentru ea;
• aduci de la firma la care ai lucrat trei acte;
• mergi la xerox și faci copii după toate buletin, certificat de naștere, de căsătorie, diplome de studii;
• cumperi un dosar cu șină ca să îți încapă toată hârțogăraia + cerere pentru ajutorul de șomaj și extras de cont de la bancă.

Și uite așa ne facem de lucru în România, creăm locuri de muncă, creștem PIB-ul! Și ne mirăm pe urmă că suntem săraci.

18 noiembrie, postare pe blog: Este terorismul bun pentru economie? Cam mici atacurile de la Paris…

Sursa:

https://logec.ro/este-terorismul-bun-pentru-economie-cam-mici-atacurile-de-la-paris/

La bursă se marcă banul. Și, ar putea susține cineva, prin efectele de antrenare în economie se vor creea locuri de muncă, va crește PIB-ul. Terorismul este util pentru bunăstarea națiunii, zic unii analfabeți economici. Krugman revine asupra ideii pe care o tot susține, anume că dezastrele sunt bune pentru economie deoarece munca de reconstrucție stimulează creșterea PIB, și o aplică în cazul recentelor atacuri de la Paris. Articolul este prea delicios așa că i-am făcut un print screen complet.

Mda, din păcate, n-am fost atacați de extraterești, ci de teroriști adevărați. Iar impactul asupra creșterii nu va fi cine-știe ce, deoarece Franța nu se va mobiliza ca SUA. Dar SUA s-au mobilizat pentru că au murit mii de oameni și s-au prăbușit două turnuri uriașe, corect? Dacă teroriștii ar fi dărâmat Turnul Eiffel, probabil Krugman ar fi avut ocazia să constate o creștere economică importantă.

18 noiembrie, realitatea.net: Gaură de 6 miliarde euro la buget. Se caută vinovații pentru dezastrul pe fondurile UE

Cele mai optimiste estimări vorbesc de o pierdere de minim 6 miliarde euro pentru România din fondurile europene destinate țării noastre pentru exercițiul financiar 2007-2013, după ce UE ne-a acordat o perioadă de grație de încă 2 ani care se va termina la 31 decembrie 2015.

Eugen Teodorovici a declarat miercuri că va propune înființarea unei comisii parlamentare care va trebui să analizeze “la sânge” ce a făcut fiecare ministru pe zona de fonduri europene din 2007 până în prezent, estimând pierderea pe actualul ciclu financiar 2007-2013 la aproximativ 6 miliarde de euro.

“Estimarea mea a fost aceea de a atinge un nivel de 80% (de absorbție a fondurilor europene pentru perioada de programare 2007-2013, n.r). Mi-l mențin și astăzi ca obiectiv posibil a fi atins. În planul de guvernare era scris între 50% și 80%. Astăzi îl privim undeva la 60%, iar estimările ministrului Nica sunt undeva la 71%. Sunt undeva poate la 5 miliarde de euro, cel puțin, care se vor pierde. Dacă eu am spus 20% care nu se vor cheltui în acest an, asta înseamnă undeva la 4 miliarde și ceva de euro. Gândiți-vă că nu se fac 80%, se fac poate 70% (grad de absorbție, n.r), ceea ce înseamnă undeva la 6 miliarde de euro, pierdere pe actualul ciclu financiar”, a menționat Eugen Teodorovici.

Fostul ministru al Finanțelor a subliniat că va propune înființarea unei comisii parlamentare care va trebui să analizeze “la sânge” ce a făcut fiecare ministru pe zona de fonduri europene din 2007 până în prezent.

“Am propus anul trecut în Parlament, acum voi propune ca senator, o comisie parlamentară care va trebui să analizeze la sânge ce a făcut fiecare ministru pe zona de fonduri europene din 2007 până în prezent, o analiză pe care eu o voi face în mod personal, în stilul meu. Nu poți să accepți ideea că se pierd în România miliarde de euro. Trebuie să se știe foarte clar cine a greșit, iar pe viitor acele persoane să nu mai poată intra nicăieri în spațiul public”, a mai spus Teodorovici, citat de Agerpres.

Eugen Teodorovici a fost ministrul Finanțelor în perioada martie — noiembrie 2015, după un stagiu mai îndelungat tocmai la Ministerul Fondurilor Europene. Din 17 noiembrie 2015, conducerea Ministerului Finanțelor a fost preluată de Anca Dragu Paliu.

 

19 noiembrie, romanialibera.ro: Bugetarii au recuperat decalajele salariale faţă de privaţi. Cum a fost posibil

Bugetarii au recuperat decalajele salariale faţă de privaţi. Cum a fost posibil

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în anul 2014 cu 6,91%, ajungând să reprezinte 31,92% din PIB, evoluţie ce semnifică o creştere a ponderii veniturilor în PIB cu 0,7 puncte procentuale, însă care este insuficientă pentru a scoate România de pe ultima poziţie a unui top european al ponderii veniturilor în PIB.

Concluzia figurează în  raportul Consiliului Fiscal pentru anul 2014, făcut public joi de organizaţia responsabilă de monitorizarea politicilor fiscale.

În clasamentul menţionat, imediat în faţa României se găsesc Lituania şi Bulgaria, în timp ce prima poziţie este ocupată de Danemarca, având o pondere a veniturilor statului în PIB de 58%. Media UE 28 este de 45,2% din PIB.

Cât priveşte atingerea ţintelor propuse iniţial, veniturile bugetare obţinute în 2014 au fost cu 0,47 puncte procentuale mai mici, în principal din cauza lipsei de absorbţie a fondurilor UE. Diferenţe negative prognoze-realizări au fost înregistrate în cazul TVA (ca urmare  a rambursărilor mai mari), în timp ce diferenţele pozitive au fost întâlnite la impozitele pe proprietate (în plus 0,17 pp din PIB) şi la impozitul pe profit (0,12 pp din PIB). În acest ultim caz  sumele au înregistrat o creştere de 11,57% faţă de anul precedent ca urmare  a reducerii insolvenţelor în economie şi a unor rezultate mai bune obţinute de bănci.

Cheltuielile bugetare

Acestea au avut un ritm de creştere comparabil cu cel al PIB nominal, ponderea lor în PIB crescând însă uşor, de la 33,7% la 33,8%. Subvenţiile şi cheltuielile de personal au înregistrat cele mai mari creşteri, în timp ce cheltuielile de capital şi dobânzile au fost caracterizate de scăderi, ca urmare a reducerii investiţiilor statului şi a scăderii dobânzilor pe pieţele internaţionale.

Statul a fost darnic cu bugetarii. Deşi numărul de personal bugetar a fost uşor redus faţă de cel stabilit iniţial, cheltuielile cu salariile au ajuns la 7,54% din PIB, depăşind plafonul iniţial cu 2,2 miliarde lei. Principala cauză este decizia statului de a plăti în avans a treia tranşă a drepturilor salariale câştigate în instanţe de unii bugetari. Spaţiul fiscal necesar plăţilor a fost creat la ultima rectificare bugetară şi a fost posibil şi în urma amputării cheltuielilor cu investiţiile publice. Faţă de 2013, cheltuielile cu salariile au crescut cu 8,5%.

Creşterile mai rapide înregistrate în cazul bugetarilor față de sectorul privat au făcut ca salariile în sectorul public să ajungă din urmă salariile din sectorul privat, în condiţiile în care primele fuseseră amputate în perioada crizei, atingând 80-90% din cele din zona privată. Oricum câştigul mediu brut lunar în administraţia publică se cifra la finele lui 2014 la 3.346 lei, în condiţiile în care în sectorul public era de 2.398 lei, iar în sectorul privat era de 2.464 lei.

Cheltuielile cu investiţiile şi fondurile UE

Evoluţiile din  aceste sectoare au fost slabe. „Comparativ cu ultimii 5 ani, execuţia cheltuielilor de investiții a înregistrat cel mai mic nivel ca procent din PIB, ecartul dintre media anilor 2009-2013 şi anul 2014 fiind unul foarte ridicat, respectiv de -1,34 pp din PIB sau de circa -21,6%, reducerea cheltuielilor cu investițiile constituind de fapt o modalitate de atingere a ţintelor fiscale pe termen scurt, dar cu efecte negative pe termen mediu și lung”, spune CF.

Un capitol distinct în raportul CF priveşte absorbţia fondurilor UE, unde apare şi o  comparaţie interesantă cu alte nouă ţări din regiune. Deşi a avut de absorbit cea mai mică sumă pe locuitor, anume 959 euro pe locuitor faţă de peste 2.000 de euro pe locuitor (Lituania, Estonia, Letonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), România a folosit cel mai prost banii. Am reuşit utilizarea a doar 540 de euro pe locuitor, mai puţin decât Bulgaria (600 euro) şi cu mult mai puţin decât Estonia, care a folosit 2.300 de euro. Gradul de absorbţie în cazul României a fost de 56,3%, spre deosebire de Bulgaria, care a înregistrat 65,5%, sau Lituania, care a avut 93,7%.

19 noiembrie, cursdeguvernare.ro: Bugetele pe 2016 în țările UE: clienții ”brațului corectiv” al Pactului de stabilitate

Comisia Europeană a prezentat situaţia proiectelor de buget a statelor din zona euro şi a statelor monitorizate ca urmare a depăşirii ţintei de deficit de 3% din PIB.

Deficitul bugetar agregat al celor 16 state care au transmis drafturi de buget pentru 2016 este de 1,7% din PIB, în linie cu estimările Comisiei, însă în rândul statelor există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor europene şi a obiectivelor pe termen mediu (MTO).

Analiza Comisiei a ţinut cont de prevederile pactului de stabilitate şi creştere, precum şi de obiectivele bugetare pe termen scurt şi mediu asumate de statele membre.

Drafturile de buget prezentate de cele 12 state din “braţul preventiv” al pactului:

• Cinci state îndeplinesc ţintele impuse de pact: Estonia, Germania, Luxemburg,Olanda şi Slovacia.

• Patru state îndeplinesc în mare parte măsurile stabilite în cadrul pactului de stabilitate. În cazul acestora, proiectele de buget indică o uşoară deviere a ajustării necesare atingerii obiectivului pe termen mediu (MTO). Este vorba despre Belgia, Finlanda,Letonia şi Malta.
• Pentru trei state, respectiv Austria, Italia şi Lituania, Comisia Europeană a identificat riscuri de neîndeplinire cerinţele pactului de stabilitate. Proiectele de buget pentru aceste state pot duce la deviaţii semnificative faţă de măsurile de ajustare pentru atingerea MTO.

Bugetele celor cinci state aflate în “braţului corectiv” al pactului:

• Pentru trei state, respectiv Franţa, Irlanda şi Slovenia, fundamentele bugetare sunt, în mare parte,în linie cu cerinţele europene.

Franţa, care trebuie să îşi corecteze deficitul bugetar excesiv până în 2017, ar urma să îşi atingă ţintele intermediare pentru 2015 şi 2016. Cu toate acestea, nu este încă asigurată o corecţie suficient de amplă a deficitului pentru a atinge ţinta din 2017.

Irlanda şi Slovacia ar putea fi mutate în zona preventivă din 2016, dacă vor reuşi să se încadreze în ţintele de deficit din acest an. Pentru Slovacia există totuşi un risc de deviere de la MTO.

În cazul Spaniei, Comisia vede un risc ridicat de nerespectare a ţintelor europene. “Nici efortul fiscal recomandat şi nici ţinta de deficit pentru 2016 nu ar putea fi atinse”, transmite CE.

Portugalia nu a prezentat încă un draft de buget.

Statele aflate în procedură de deficit excesiv:

• Bulgaria: Datoria guvernamentală s-a menţinut sub nivelul de 60% din PIB, însă deficitul bugetar a ajuns la 5,8% din PIB în 2014. Cu toate acestea, depăşirea ţintei poate fi calificată drept excepţională şi temporară deoarece a rezultat ca urmare a unei reclasificări statistice a Fondului de garantare a depozitelor. Deficitul bugetar este aşteptat să fie de 2,8% din PIB anul acesta. Prin urmare, criteriul de deficit este considerat îndeplinit de către CE.

• Danemarca: Datoria publică este de sub 60% din PIB, iar deficitul ar urma să ajungă la 3,3% din PIB anul acesta. Acesta ese considerat excepţional şi temporar, iar anul viitor ar urma să scadă la sub 3% din PIB în 2016. Deficitul suplimentar a rezultat dintr-o pierdere a veniturilor bugetare din cauza unei erori tehnice a sistemului automat de colectare a taxelor.

• Finlanda: Deficitul bugetar va coborî la sub 3% din PIB în 2016. De asemenea, datoria publică va urca la 64,5% din PIB în 2016, de la 62,5% din PIB anul acesta. Din raportul Comisiei reiese că Finlanda se va conforma din punct de vedere al ajustării necesare atingerii MTO.

Deficitul şi datoria publică a zonei euro sunt prognozate să scadă

După o corecţie de la 2,4% din PIB în 2014 la 1,9% din PIB în 2015, deficitul bugetar agregat al celor 16 state care au transmis proiectele de buget la Bruxelles este aşteptat să scadă la 1,7% în 2016.

Acest deficit este în linie cu aşteptările Comisie. În prognoza de toamnă, CE estima un deficit bugetar de 2% din PIB în 2015 şi de 1,7% din PIB anul viitor.

De asemenea, datoria publică ar urma să scadă de la 91,1% din PIB anul acesta la sub 90% din PIB în 2016.

Comisia permite deficite mai mari pentru statele afectate de criza refugiaţilor

Comisia Europeană atrage atenţia că statele membre trebuie să continue o politică fiscală neutră, adică să nu se angajeze nici să reducă, dar nici să majoreze cheltuielile publice sau taxele. Această politică este necesară pentru asigurarea stabilităţii pe termen lung, dar şi a stabilizării macroeconomice pe termen scurt prin înlocuirea unor surse externe de creştere cu surse interne.

Comisia Europeană notează că impactul bugetar al crizei refugiaţilor a fost menţionat în mai multe proiecte de buget prezentate de statele membre. Statele zonei euro care nu se află într-un program de ajustare macroeconomică au posibilitatea de a majora cheltuielile în contextul unui eveniment neaşteptat şi care se află în afara controlului Guvernului.

“Comisia este dispusă să aplice aceste prevederi. Va monitoriza cu atenţie situaţia şi pe baza datelor furnizate de autorităţile statelor membre în cauză va determina sumele eligibile. Aceste informaţii vor fi folosite pentru evaluarea unor eventuale deviaţii temporare de la cerinţele pactului de stabilitate şi creştere pentru 2015 şi 2016. Acest lucru înseamnă că deviaţiile rezultate direct şi doar din costurile nete ale crizei refugiaţilor nu vor duce la demararea unor proceduri. Acest lucru se aplică şi deschiderii unei proceduri de deficit excesiv, cu condiţia ca deficitul bugetului general consolidat să rămână aproape de nivelul de 3% din PIB în cazul în care acest prag este depăşit”, notează Comisia Europeană.

Printre statele care au amintit posibile dezechilibre ale finanţelor publice ca urmare a crizei refugiaţilor se numără Austria, Italia, Belgia, Germania şi Italia.

20 noiembrie, mediafax.ro: Cioloş: Şedinţe de guvern informale urmează să aibă loc “aproape în fiecare weekend în săptămânile următoare”. Întâlnirea de sâmbătă, axată pe teme economice

Premierul Dacian Cioloş spune că la şedinţa informală de Guvern de sâmbătă vor fi abordate cu precădere teme economice, menţionând totodată că astfel de reuniuni urmează să aibă loc “aproape în fiecare weekend în săptămânile următoare” pentru a pregăti aplicarea măsurilor din programul de guvernare.

“Primele trei zile de lucru al noului guvern au fost foarte intese şi cele care vin se anunţă tot aşa”, a scris Cioloş, vineri seară, pe contul său de Facebook, făcând referire la prima şedinţă de guvern şi la chestiunile discutate, precum şi la întâlnirile cu ambasadorul SUA, cu cel al Chinei şi cu comisarul european Corina Creţu.

De asemenea, el a precizat că şedinţe de guvern informale urmează să aibă loc “aproape în fiecare weekend în săptămânile următoare”.

“Am anunţat colegii că vom avea şedinţe de guvern informale aproape în fiecare weekend în săptămânile următoare, pentru a pregăti aplicarea măsurilor din programul de guvernare. Primă reuniune de acest gen, în care vom aborda cu precădere teme economice, va avea loc chiar mâine (sâmbătă – n.r.) dimineaţă”, a scris el.

Premierul a menţionat că în săptămânile următoare vor fi prezentate măsuri concrete pe diferite sectoare.

“În săptămânile următoare vom veni cu măsuri concrete pe diferite sectoare. Am cerut miniştrilor să identifice care sunt măsurile pe care le putem lua în mod concret în perioada următoare şi care să corespundă programului de guvernare. O primă discuţie aplicată despre toate acestea o vom avea sâmbătă”, a notat el.

Premierul Dacian Cioloş vrea găbirea pregătirii poiectului de lege privind bugetul de stat pe anul 2016, el cerându-i joi ministrului Finanţelor, Anca Paliu, ca în întâlnirea informală pe care o va avea, sâmbătă, cu membrii Cabinetul său, să vină cu o primă prezentare în acest sens.

“O să o rog de doamna ministru de Finanţe (Anca Paliu -n.r.) să se pregătească să ne facă o prezentare a situaţiei privind pregătirea bugetului şi o s-o rog să înceapă discuţiile, dacă nu a făcut-o deja, cu ministerele pentru a veni cu un proiect de buget cât mai repede, într-o primă şedinţă de guvern, de altfel, în întâlnirea informală de sâmbătă pe care o s-o facem v-aş ruga să veniţi cu o primă prezentare să vedem cum stăm”, a declarat premierul Dacian Cioloş, joi, în debutul şedinţei de Guvern.

Şeful Executivului a ţinut să sublinieze importanţa grăbirii proiectului bugetului de stat pentru anul 2016 şi avansarea cu planurile de măsuri “care decurg din programul de guvernare”.

“E important pentru mine să mergem repede cu acest proiect de buget şi, în paralel, să avansam şi cu planurile de măsuri care decurg din programul de guvernare pe care să le legăm de proiectul de buget, să existe o coerenţă în bugetul pe care îl pregătim pentru anul mandatului pe care îl avem şi planurile de măsuri sectoriale”, a arătat Cioloş.

Tot joi, premierul a solicitat ministrului Fondurilor Europene, Aura Răducu, o informare legată de situaţia absorbţiei fondurilor europene pentru perioada bugetară precedentă, precum şi stadiul pregătirilor pentru următoarea perioadă bugetară.

Şedinţă informală de Guvern de sâmbătă este programată să înceapă la ora 08.30, fiind urmată, de la ora 13.30, de declaraţii de presă.

20 noiembrie, postare pe blog: Transporturile în România: concluziile devastatoare şi realiste ale unui raport european

Sursa:

 http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/transporturile-romania-concluziile-devastatoare-realiste-unui-raport-european-1_564efd5f7d919ed50e6718a4/index.html

România ocupă locul 28, ultimul, pe lista performanţelor sistemelor şi infrastructurilor la nivelul UE, aşa cum reiese din cea de-a doua ediţie a raportului „EU Transport Scoreboard” dat publicităţii la Bruxelles exact în momentul când noi publicăm acest text. Am anexat pagina oficială privind ţara noastră, cu concluziile care vin să consemneze, oare a câta oară, eşecul politicilor duse în domeniu de diferitele guvernări, falimentul tuturor promisiunilor sforăitoare din campaniile electorale sau prezentate în programele de guvernare. Dincolo de amabilitatea unor formulări politicoase din raportul european, se confirmă că România a tratat prost, nepermis de prost, un sector esenţial al economiei sale naţionale dar a ratat şi conectarea atât de necesară cu marile coridoare de transport europene. Este aceasta o foarte serioasă şi mereu neglijată problemă de securitate naţională căci, aşa cum se ştie deja, vor rezista în primul cerc al puterii europene acele ţări care, în primul rând, şi-au pus la punct, la un nivel real de excelenţă, sistemele de inter-conectare în toate sectoarele şi în primul rând în acesta, al transporturilor şi infrastructurii, alături de interconectările pe piaţa energetică. Miza tuturor acţiunilor europene, dar şi a banilor comunitari investiţi în marile proiecte naţionale (vezi, la noi, cazul celebru al autostradei care trebuie acum reconstruită pe banii contribuabilului român) este constituirea unui spaţiu comun, European Transport Area „cu standarde înalte mai ales în domeniul sustenabilităţii, esenţială pentru adâncirea Pieţei interne comune şi pentru trecerea la o economie care să producă cât mai puţine emisii de carbon, cele două priorităţi ale Comisiei Europene”. Rezultatul ştiinţei, voinţei şi capacităţii de lucru reale a guvernărilor noastre este consemnat în acest tabel al performanţei, cu cele 5 ţări performere în domeniu ( cu Olanda care se află pe primul loc la 16 dintre categoriile de analiză, urmată de Suedia, Finlanda, Marea Britanie şi Danemarca) şi cu noi pe ultimul loc, cu cea mai mare performanţă negativă. Nu este o noutate, veţi spune dvs., utilizatorii, „beneficiarii” tristei realităţi a drumurilor româneşti. Sigur că aşa este, vedem însă consemnată, fără posibilitate de discuţie în contradictoriu, dimensiunea unei tragedii reale pentru ceea ce ar fi trebuit, conform promisiunilor guvernanţilor, să fie o Românie la standarde europene, cu acele sute de kilometri de autostradă promişi şi anunţaţi ca o victorie la Bruxelles, cerând mereu bani în plus, aceştia dispăruţi fără urmă sau în proiecte eşuate, fără ca nimeni, niciodată, să fie tras la răspundere la nivelul înalt al deciziilor. Aici suntem, atât am putut până acum, asta este realitatea. Poate se va schimba ceva, poate cineva va fi chiar doritor să iniţieze politici responsabile în domeniu, cu rezultate vizibile. Până atunci, iată distanţa care ne separă, prin propria noastră incompetenţă şi incapacitate politică, de nivelul european de performanţă.

20 noiembrie, postare pe blog: Deci țara e stabilă… păcat că bugetul e aerian!

Sursa: http://www.biziday.ro/2015/11/20/deci-tara-e-stabila-pacat-ca-bugetul-e-aerian/

M-am uitat repede pe cifrele mari ale proiectului de buget din 2016, încercând să înţeleg cum vor rezolva Cioloş şi ministrul său, Anca Paliu, problema relaxării fiscale şi a majorării salariilor bugetarilor, care, aplicate în acelaşi timp, dau teoretic un deficit bugetar riscant de apropiat de limita de 3% din primă fază, m-am întrebat ce o fi mai rău… să mintă guvernul cu bugetul? … că din cifre e uşor să minti. Sau să îşi propună ţinte imposibile, ca Hagi în reclama aia, antrenor la echipa de bătrânele amatoare de fotbal?

Am sesizat imediat că acest proiect de buget a fost construit pe ideea unei ecuaţii dificile pe care o laşi să o rezolve alţii. Pur şi simplu, sunt câteva chestiuni care nu se leagă…

E interesant faptul că guvernul Ponta a lucrat cu scenarii negative, deci nu poate fi acuzat de optimism exagerat, atât în privinţa colectărilor fiscale, dar şi în privinţa vredniciei guvernului de tehnocraţi.

De exemplu, marea problemă a anului viitor pare a fi încheierea exerciţiului financiar european şi intrarea pe cel nou. Aşa că cei de la Finanţe au luat în calcul o prăbuşire la jumătate finanţărilor europene. Dispar, în felul acesta, din veniturile bugetare cam patru miliarde, ceea ce, vă rog să mă credeţi, ar fi mai dramatic şi decât reducerea TVA-ului şi decât creşterea salariilor bugetarilor la un loc. Și asta pentru că banii ăia europeni înseamnă locuri de muncă, investiţii directe, pe când reducerea taxelor şi creşterea salarii sunt şi ele bunicele pentru economie, dar au un efect de conjunctură, nu unul direct.

Desigur, acest scenariu al înjumătăţirii finanţărilor de la UE este posibil, dar este mai degrabă improbabil. Să nu uităm cine e Cioloş, de unde vine şi prin ce s-a remarcat până acum… Apoi să ne amintim că, încă înainte de a depune jurământul, a anunţat că va cere o derogare sau o renegociere a MTO, astfel încât să nu fie probleme cu un deficit de 3%. În sensul că să nu mârâie Bruxelles-ul la noi. Atâta doar, că însăşi proclamarea unui deficit de 3% e un lucru prost, unul care poate majora dobânzile şi, implicit, deficitul.

În afară de asta şi indiferent de context, dacă guvernul Cioloş atrage mai puţini bani de la UE decât guvernul Ponta, atunci eu personal renunţ şi la ideea de tehnocraţie, dar şi la cea de meritocraţie. Cioloş are, de exemplu, autostrada Piteşti-Sibiu, cu două din cele şase tronsoane la faza de revizuire a studiului de fezabilitate. Trebuie doar scoasă la licitaţie, iar dacă se învredniceşte şi de restul tronsoanelor, doar să le înceapă, că nu poate să le şi termine anul viitor, aduce jumătate de miliard de euro anul viitor de la UE, doar din organizarea de şantier.

De aia vă spun… Proiectul de buget lăsat de Ponta şi Teodorovici e pentru un guvern de puturoşi, nu unul de tehnocraţi. De la tehnocraţi te aştepţi să fie vrednici, să se mişte repede şi cu talent şi să nu facă şpăgi. Și să deblocheze naibii cât mai multe lucrări publice, că de trei ani nu s-a mai mişcat un pai, iar ce s-a mişcat trebuie să demolăm.

Vorba lu’ Hagi! Vrem ambiţie şi determinare!

21 noiembrie, agerpres.ro: Corina Crețu: MFE trebuie să găsească soluții clare de sprijin al beneficiarilor fondurilor europene

Conducerea Ministerului Fondurilor Europene (MFE)trebuie trebuie să acorde atenție sporită monitorizării mai eficiente a implementării programelor, dar și întăririi capacității de gestionare a autorităților de management și a organismelor intermediare, iar la nivelul autorității de management trebuie găsite soluții clare de sprijin al beneficiarilor fondurilor europene, susține comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu.

Ea s-a întâlnit, la București, cu noul ministru al Fondurilor Europene, Aura Răducu. “La întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene, doamna Aura Carmen Răducu, i-am recomandat să depună toate eforturile pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, precum și pentru aplicarea măsurilor pe care Grupul de lucru pentru o mai bună implementare (Task Force) le-a identificat pentru România. La fel de importantă, consider că este demararea fără întârzieri a implementării tuturor programelor din perioada 2014-2020″, a scris Corina Crețu pe o rețea de socializare.

La rândul său, Aura Răducu susține că îndeplinirea condiționalităților din Acordul de Parteneriat și programele operaționale, pe pregătirea proiectelor mari dar și pe lansarea cât mai rapidă a cererilor de propuneri de proiecte pentru IMM-uri, ONG-uri, pentru educație și sănătate, sunt prioritățile sale la conducerea Ministerului.

“Ne concentrăm pe îndeplinirea condiționalităților ex-ante din Acordul de Parteneriat și programele operaționale, pe pregătirea proiectelor mari dar și pe lansarea cât mai rapidă a cererilor de propuneri de proiecte pentru IMM-uri, ONG-uri, pentru educație și sănătate. În plus, urmărim crearea unei capacități administrative și a unui sistem de management mai simplu, transparent și în permanentă comunicare cu beneficiarii — sunt proiecte ambițioase, dar sunt convinsă că vom reuși, cu sprijinul echipei”, a afirmat Aura Răducu.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES, în cadrul întâlnirii dintre noul ministru și comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, s-a discutat despre finalizarea programelor operaționale 2007-2013 și accelerarea implementării programelor noi, aferente perioadei 2014-2020. De asemenea, au fost abordate teme legate de proiectele fazate și proiectele retrospective, precum și de efortul autorităților de a adopta măsuri menite să crească eficiența utilizării fondurilor structurale și de coeziune.

Ministerul Fondurilor Europene este coordonatorul fondurilor europene structurale și de investiții 2014-2020 și al Instrumentelor Structurale 2007-2013 în România, îndeplinind rolul de Autoritate de Management pentru mai multe programe operaționale: Programul Operațional Sectorial Transport 2007-2013 (POS Transport), Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 (POS Mediu), Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU), Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013 (POSCCE), Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013 (POAT 2007-2013), Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (POCU), Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC), Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM), Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020), se mai arată în comunicat.

21 noiembrie, agerpres.ro: Corina Crețu: Programul Operațional Regional (POR) nu este întrerupt formal;există o scrisoare de atenționare din partea CE

Programul Operațional Regional (POR) nu este întrerupt formal, există o scrisoare de atenționare din partea Comisiei Europene privind anumite corecții financiare, iar, după aplicarea acestor măsuri, plățile, care acum sunt parțiale, vor fi făcute integral, a scris vineri, pe pagina sa de facebook, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu.

“Programul Operațional Regional (POR) nu este întrerupt formal, există o scrisoare de atenționare din partea Comisiei Europene în legătură cu anumite corecții financiare de aplicat. Comisia Europeană așteaptă din partea autorităților române aplicarea acestor măsuri, moment în care plățile, care acum sunt doar parțiale, vor fi făcute integral. CE a primit chiar în această săptămână o solicitare de plată din partea României pentru POR, în valoare de 37 milioane euro, care urmează a fi analizată și aprobată”, precizează Corina Crețu.

Premierul Dacian Cioloș a anunțat vineri, după discuția cu comisarul european Corina Crețu, că Programul Operațional Regional (POR) aferent perioadei 2007-2013 este blocat în urma unui audit al Comisiei Europene, dar și că sunt puține proiecte aferente perioadei 2014-2020 gata să fie implementate.

“Vizita doamnei Corina Crețu și întâlnirea de astăzi mi-a fost utilă ca să îmi fac o idee mai precisă legat de stadiul în care ne aflăm atât cu finalizarea programului 2007-2013, unde am găsit Programul Operațional Regional blocat în urma unui audit al Comisiei, dar am înțeles că lucrurile se pot debloca rapid pentru a reîncepe plățile. Mai avem câteva săptămâni în care mai putem face plăți și să mai reducem, pe cât posibil, din pierderi, să mai creștem gradul de absorbție”, a spus premierul.

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, a efectuat vineri o vizită oficială în România și a avut întâlniri cu premierul Dacian Cioloș, cu vicepremierul Vasile Dîncu, cu ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș Cadariu, și cu ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu.

 

21 noiembrie, adevarul.ro: România este din nou „Tigrul Europei“: în trimestrul III am avut cea mai mare creştere economică dintre ţările UE

România, cu o creştere economică de 1,4% în trimestrul al treilea – date ajustate sezonier – faţă trimestrul al doilea din 2015, este de departe pe primul loc în topul european, conform estimărilor tip „flash“ publicate de Eurostat, Biroul de Statistică al UE. Următoarele clasate sunt Polonia şi Slovenia, cu câte 0,9%, air pe locurile 4 şi 5 vin Spania (cu +0,8%) şi Bulgaria (+0,7%). Pe minus, potrivit Eurostat, au ieşit în trimestrul al treilea faţă de al doilea Finlanda (-0,6%), Estonia şi Grecia (-0,5% fiecare), iar Portugalia a consemnat unicul zero. Stăm bine şi la creşterea faţă de acelaşi trimestru din anul anterior: locul II în UE, cu +3,6% (alături de Polonia), locul I fiind ocupat de Cehia, cu +4,3%. România şi Polonia sunt urmate, în topul T3 2015/2014, de Slovacia (+3,5%) şi Spania (+3,4%), iar minusuri au fost consemnate doar de Finlanda (-0,7%) şi Grecia (-0,4%). Media creşterilor europene are plusuri timide Potrivit estimărilor ajustate sezonier, Produsul Internn Brut (PIB) a crescut cu 0,3% în zona euro (Euro Area 19) şi cu 0,4% în UE28 în cel de-al treilea trimestru al anului 2015, comparativ cu trimestrul anterior. În al doilea trimestru din 2015, PIB a crescut cu 0,4% în ambele cazuri – EA19 şi UE28. Comparativ cu acelaşi trimestru din anul precedent – date ajustate sezonier – PIB a crescut cu 1,6% în zona euro şi cu 1,9% în UE28 în al treilea trimestru al anului 2015, după +1,5% şi, respectiv, +1,9% în trimestrul anterior. Evoluţii similare în SUA În al treilea trimestru din 2015, PIB în Statele Unite ale Americii a crescut cu 0,4% faţă de trimestrul anterior după +1% în al doilea trimestru din 2015. Comparativ cu aceeaşi perioada a anului precedent, PIB a crescut cu 2,0% (după +2,7% în trimestrul anterior, mai arată datele Eurostat.

 

21 noiembrie, agerpres.ro: Costin Borc: Am discutat despre constituirea unui grup de lucru interministerial pentru dezvoltarea economică

În cadrul întâlnirii informale a Guvernului de sâmbătă s-a discutat despre constituirea unui grup de lucru interministerial pentru dezvoltare economică care să aibă ca scop constituirea unui “plan de reacție rapidă”, a anunțat vicepremierul Costin Borc, într-o conferință de presă.

“Obiectivul fundamental al acestui plan este, desigur, creșterea convergenței și cum v-am spus și la audierile noastre, creșterea convergenței este nu doar cu celelalte state europene, dar și între regiunile țării. Pentru aceasta, vom identifica în primul rând resursele existente, sol, subsol, bineînțeles și nu în ultimul rând, resursele umane existente. De asemenea, vom ține cont de condiționalitățile acordului de parteneriat cu UE pentru că ne interesează o creștere economică inclusivă, curată, inteligentă”, a explicat Borc.

Potrivit acestuia, va continua consultarea permanentă a mediului de afaceri, al asociațiilor existente, patronate, sindicate și integrarea lor în grup de lucru pentru dezvoltare economică.

“Dincolo de obiectivul fundamental de convergență pe termen mediu, vrem ca într-un termen relativ scurt să consolidăm încrederea în economia românească. Acest lucru presupune identificarea oportunităților de reindustralizare, ținând cont de reinterpretarea acestui context, al acestui concept în contextul general european. Pe noi ne interesează în primul rând sprijinirea capitalului și a capitalului românesc, consolidarea, dacă vreți și a identității produselor românești fiind pentru noi un obiectiv strategic. Capitalul uman românesc este pentru noi o resursă fundamentală și vrem să dezvoltăm resursele umane atât în ceea ce privește dezvoltarea personalului calificat, până la tot ceea ce vorbim de industrii creative, IT&C etc. Pe termen scurt, vom asocia acest plan cu liniile bugetare pe 2016″, a mai afirmat vicepremierul.

El a arătat că știe că există “constrângeri” legate de reacțiile pieței, dar și birocratice. “(…) Vom încerca să venim cu simplificări administrative și, de asemenea, sunt constrângeri legate de decalajul pe care îl avem astăzi în zona de cercetare, un domeniu care încă contribuie mult prea puțin la dezvoltarea noastră economică.

22 noiembrie, agerpres.ro: România a importat de aproape 60 de miliarde de euro, în 2014 (INS)

Valoarea importurilor realizate de România, în 2014, s-a cifrat la peste 58,5 miliarde de euro, în creștere cu 5,8% față de anul anterior, cea mai mare pondere a acestui tip de comerț fiind consemnat cu țările din Uniunea Europeană /UE/, respectiv 75,4% din total, arată datele Institutului Național de Statistică /INS/, publicate în Anuarul de comerț internațional al României.

Conform statisticii, la nivelul anului trecut, valoarea importurilor din Germania a fost cu 9,5% mai mare față de anul precedent, produsele cele mai frecvent comercializate fiind reprezentate de mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile, mijloace și materiale de transport, metale comune și articole din acestea, produse chimice, materiale textile și articole din acestea.

Pe locul secund în topul țărilor din care România a importat în 2014 se află Italia. În acest caz, valoarea importurilor s-a majorat cu 4,1% comparativ cu anul 2013, iar produsele cele mai frecvent comercializate au fost reprezentate de mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile, metale comune și articole din acestea, materiale textile și articole din acestea, piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea.

Podiumul este încheiat de Ungaria, valoarea importurilor din această țară fiind cu 0,5% mai mare în 2014 față de anul precedent. Importurile din Ungaria constau, în principal, în mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile, produse chimice, produse minerale.

Pe fluxul de importuri, Franța și Polonia s-au clasat pe locurile 4 și 5. Modificările în topul țărilor partenere la importurile României în anul 2014, comparativ cu anul 2013, sunt următoarele: China a devansat Federația Rusă, Austria și Olanda, urcând de pe locul 9 pe locul 6, Kazahstan a intrat în top 10 țări partenere pe locul 7, Federația Rusă a coborât de pe locul 6 pe locul 8, Austria a coborât de pe locul 7 pe locul 9, Olanda a coborât de pe locul 8 pe locul 10, iar Turcia a părăsit top zece țări partenere în anul 2014.

Potrivit INS, România a avut, în cursul anului trecut, relații comerciale cu 212 țări. Cu toate acestea, majoritatea comerțului internațional este axat pe câteva țări partenere dominante.

În anul 2014, cele mai importante 10 piețe de export au reprezentat 63,2% din totalul exporturilor României, în timp ce primele 10 țări partenere la import au realizat 67,5% din totalul importurilor.

22 noiembrie, bursa.ro: EXECUTIVUL ANUNŢĂ PRIORITĂŢILE DE GUVERNARE:

Dezvoltarea economică, reforma administraţiei prin profesionalizarea şi transparentizarea ei şi rolul ţării în UE

Premierul Dacian Cioloş a declarat ieri, la Palatul Victoria, după o întâlnire informală cu membrii Cabinetului, că Guvernul său intenţionează să lucreze pe trei teme principale: dezvoltarea economică, reforma administraţiei, prin profesionalizarea şi transparentizarea ei, şi rolul ţării noastre în Uniunea Europeană. Pe aceste teme urmează să se constituie grupuri de lucru şi să se discute şi cu actorii vizaţi.

Cioloş a mai arătat că nu s-au stabilit deocamdată principalele proiecte la care Cabinetul intenţionează să lucreze anul viitor şi pentru care se va asigura finanţare prin proiectul de buget, însă până în această seară fiecare ministru urmează să îşi selecteze proiectele pe care vrea să le propună.

Premierul a precizat că şi-a propus ca proiectul de buget pentru 2016 să fie finalizat în linii mari până la începutul lunii decembrie.

Vicepremierul Costin Borc a declarat, la rândul său, că s-a discutat, în şedinţa informală de ieri, despre constituirea unui grup de lucru interministerial pentru dezvoltare economică şi care să aibă drept scop alcătuirea unui plan de acţiune rapidă, adăugând că, pe termen mediu, se urmăreşte creşterea convergenţei.

“Vrem ca pe termen relativ scurt să consolidăm încrederea în economia românească. Ne interesează sprijinirea capitalului românesc, consolidarea produselor româneşti”, a mai afirmat vicepremierul.

22 noiembrie, zf.ro: Dacă şefii din multinaţionale se vor gândi la un post la stat în funcţie de salariul pe care îl vor primi sau banii pe care îi vor produce, atunci România va rămâne în continuare prizoniera unei mentalităţi fanariote

O conversaţie cu un director român al unei multinaţionale, imediat după protestele din stradă care au determinat căderea guvernului Ponta şi aducerea în discuţie a unor nume noi, din sectorul privat, pentru noul guvern.

Eu: Credeţi că voi, cei din multinaţionale, nu veniţi în guvern (n.r. – în administraţia publică) din cauza salariilor?

El: Din punctul meu de vedere, da! 1.500 de euro net – primul ministru România SA ţi se pare ok? 15.000 de euro (n.r.- pe lună) şi se bagă orice şef de multinaonală. Cu evaluare la final de an, şi dacă nu şi-a făcut treaba “Out” şi dă banii înapoi.

Cred că o bună parte din cei din multinaţionale sau din companiile româneşti care cred că pot să fie ministru sau să conducă o companie de stat gândesc la fel. Banii sunt o problemă şi de aceea mulţi din sectorul privat nu vor să intre în administraţia publică, adică să lucreze la stat.

Cred că este o foarte mare greşeală ca un post la stat, de top, care te aduce în prim-plan să fie judecat atât de mercantil.

În SUA, a lucra pentru administraţia americană venind din sectorul privat este cea mai mare onoare şi aproape nu se refuză niciodată. Istoria americană este plină de exemple de executivi care pentru patru sau opt ani şi-au lăsat jobul din corporaţii sau din bănci ca să lucreze pentru unchiul Sam, pentru o diferenţă de salariu mult mai mare decât în România.

Nu cred că ministrul finanţelor din SUA câştigă mai mult de 300.000 de dolari brut pe an, deci 200.000 de dolari net (cam 16.000 de dolari net/lună), în timp ce în sectorul corporatist câştiga această sumă într-o lună, dacă nu cumva într-o săptămână. Şi nu am auzit ca cineva să aibă o problemă cu salariul mic din administraţia americană.

Bineînţeles există o diferenţă între cifrele americanilor şi cele de la noi, dar nu cred că un job la stat, de top – prim-ministru, ministru, secretar de stat – este un job din care trebuie să faci bani. Sau poate este!

O funcţie publică înseamnă un punct important în CV, un knowledge extraordinar privind modul de funcţionare a unui stat, circuitul deciziilor, al documentelor, al discuţiilor strategice, al resurselor, al cunoştinţelor pe care le obţii atât pe plan intern cât şi pe plan extern, etc.

Chiar este o problemă de bani când discuţi o poziţie la stat? Ce afli acolo poate valora mult mai mult când revii ulterior pe lista unui head-hunter care trebuie să te vândă apoi din nou la multinaţională.

Şi aici americanii sunt mult  mai deştepţi ca noi prin modul cum privesc businessul şi legătura cu statul. În 25 de ani, gigantul General Electric a avut până acum la conducerea operaţiunilor din România doi oameni: Dan Ionescu, fostul director al desk-ului America din cadrul Ministerului Afacerilor Externe înainte de Revoluţie, şi acum pe Cristian Colţeanu, fost secretat de stat în Ministerul de Externe pe vremea lui Adrian Năstase. Iar afacerile lor merg foarte bine în România. Credeţi că pe General Electric îl interesa dacă cei doi sunt buni ingineri sau nu, sau dacă au lucrat în viaţa lor într-o fabrică ca să ştie cum se face un motor sau un utilaj petrolier? Pentru acest lucru sunt angajaţi alţi oameni.

Ştiu foarte multe cazuri în care multinaţionale de top caută cu precădere oameni care au lucrat la stat pentru a le propune să lucreze pentru ei în poziţii de vârf, pe salarii cu multe zerouri.

Cei care lucrează la stat ştiu unde să sune ca să ardă etapele, sunt obişnuiţi cu o anumită birocraţie, cu o anumită gândire administrativă şi ştiu ulterior cum să facă slalomuri între birourile din ministere pentru a-şi promova proiectele.

Din istoria noastră de secole, un job la stat este văzut ca un mijloc prin care să faci bani cât timp eşti acolo, pentru că nu ai o altă şansă de acest gen.

Din acest motiv Rahova este plină acum şi tuturor ni se pare ceva neobişnuit, că directori şi miniştri care au lucrat la stat să dea cu subsemnatul pentru corupţia la care au luat parte. La noi este ceva obişnuit, împământenit să te duci la stat ca să produci bani prin toate mijloacele.

Nimeni nu se gândeşte la un bine public sau la faptul că o idee de-a lui, un proiect, o şcolă, un spital, un drum, un pod, o lege, o reglementare pot rămâne în istoria ţării pentru decenii sau secole.

Dacă câştig 15.000 de euro/lună vin, dacă nu, nu! La BNR, CEC, Eximbank, ASF se câştigă aceşti bani, dar locurile sunt ocupate!

Cel mai mare paradox al economiei româneşti este că pe medie, în sectorul de stat, salariile sunt mai mari decât în sectorul privat, care are peste două treimi din PIB-ul ţării.

În septembrie 2015, în industrie, care concentrează cea mai mare parte a forţei de muncăprivate, salariul mediu este de 1.854 de lei net. În administraţia publică şi apărare salariul mediu net este de 2.580 de lei. Noroc că în educaţie salariul mediu net este de 1.651 de lei, iar în sănătate de 1.594 lei net ca să mai reducă media de la stat şi media din ţară. Salariul mediu net pe economie a fost în septembrie de 1.833 de lei.

În 2014, salariul mediu proprietate publică a fost de 1.975 lei net/lună, iar în sectorul proprietatea privată a fost de 1.393 lei net/lună.

Deci pe medie, la stat salariul este mai mare ca la privat. Diferenţa este că în sectorul privat şefii câştigă mult mai bine decât şefii de la stat.

Întrebarea pentru directorii din multinaţionale este cum se face că angajaţii lor au salarii mai mici  decât cei de la stat, pe medie?

Şi mai mult decât atât, dacă primesc 15.000 de euro net pe lună cum ar putea creşte economia României astfel încât toate salariile să crească, şi cele din sectorul privat şi cele de la stat, acesta fiind un interes public, naţional, strategic? Iar aici încă nu avem un răspuns, dar acum avem primul experiment cu nolu vice-premier şi ministru al economiei Costin Borc, fost CEO la multinaţionala din industria cimentului Lafarge-Romcim. Dacă succesul lui la Lafarge îl va putea replica şi la nivelul întregii economii, atunci s-a fâcut o mare breşă prin care oameni din sectorul privat pot veni în sectorul de stat ca să mişte lucrurile.

Dar până una alta, cei din multinaţionale nu trebuie să privească jobul la stat ca pe o rentă fanariotă. Şi banii sunt importanţi, dar mai importantă este o şcoală, sau o reglementare care să schimbe în bine o industrie, un sector, o economie.

 

22 noiembrie, zf.ro: ZF CELE MAI CITITE

După 30 de ani de contribuţii private, un român va avea în contul de pensie 17.000 €. Suma ajunge pentru patru ani

stagiu com­plet de contribuţii de 30 de ani, este de circa 17.000 de euro, po­tri­vit calculelor ZF. Această sumă ar fi sufi­cientă respectivului pen­sionar pentru patru ani de zile, luând în calcul că retrage în fiecare lună câte 400 de euro pentru traiul zilnic.

Calculele ZF sunt estimative şi nu iau în cal­cul rata inflaţiei. Calculele ZF se bazează pe faptul că pensiile private obligatorii strâng în fiecare an, începând din 2015 până în 2038, con­tribuţii de 4,5 mld. lei (1 mld. euro) şi că obţin un randament anual de 5%. De ase­me­nea, numărul de participanţi luat în calcul este de 3,5 milioane de persoane, cât este media persoanelor cu contribuţii lunare în ultimii şapte ani.

Valoarea sumei pe care românii o vor avea în contul de pensie privată obligatorie este dependentă de suma cu care aceştia con­tribuie lună de lună, de randamentele pe care le obţin fondurile, precum şi de costurile de administare. În acest an, suma medie brută cu care a contribuit un român care câştigă sala­riul mediu pe economie este de circa 120 de lei sau 27 de euro, adică un total al con­tribuţiilor de 324 de euro pe an.

Randamentele fondurilor de pensii obligatorii au fost de 5,6% pe an, ajustate cu rata inflaţiei şi cu comisioanele percepute de fon­duri în intervalul 2008-2014. Prognozele pentru viitor sunt dificil de făcut pentru că randamentele acestor fonduri sunt dependente de evoluţia titlurilor de stat, princi­pa­lele investiţii ale fondurilor de pensii, dar şi de cele ale pieţelor de acţiuni. Calculele ZF s-au bazat pe un randament anual de 5%, însă nu este exclus ca fondurile de pensii să ra­porteze şi pierderi. De exemplu, potrivit unui raport al or­ganizaţiei europene Better Fi­nance cu se­diul la Bruxelles, fondurile de pensii obli­gatorii din Estonia şi din Letonia au ran­da­mente anuale negative în intervalul 2003-2014. Fondurile de pensii obligatorii din România sunt cele mai tinere din Europa, colectând primele con­tri­buţii în mai 2008, înainte de declan­şare crizei finan­ciare mon­diale.

Un alt element cu impact asu­pra randamentelor sunt comi­sioa­nele. Costurile pi­lo­nului II de pensii au scăzut de la o medie lunară de 3,36% din activul net în 2008 la 0,6% din activul net în 2014, potrivit Better Finance. Cos­tu­rile pe care le plăteşte un parti­ci­pant la un fond de pensii private obli­gatorii sunt: maxi­mum 2,5% din contri­buţia obli­gatorie, comi­sion de ad­mi­nis­trare de ma­ximum 0,05% din active pe lună, pena­lizare de transfer în cazul în care par­tici­pantul decide să se mute la un alt fond după mai puţin de doi ani de contribuţii, comi­sionul de depozitare a activelor, comisioane de audit.

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active de 23 miliarde lei (5,22 mld. euro), cu 29,8% în urcare faţă de primele trei trimestre ale anului trecut, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii septembrie erau înregistraţi 6,46 milioane de participanţi cu 4,13% mai mulţi faţă de septembrie 2014 şi cu 2,65% peste nivelul din decembrie anul trecut.

Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului II pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare (în perioada mai 2008 – septembrie 2015) a fost de 5.300 lei (circa 1.200 euro), cu un avans anual de 27%.

 

22 noiembrie, cursdeguvernare.ro: România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5 din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad, spre deosebire de celelalte state din Est, astfel că între 2008 și 2014 România a scăzut cu 33% aceste finanțări. E singura țară UE în care se întâmplă asta, spre deosebire de celelalte, care au crescut, unele chiar spectaculos, cheltuielile pentru cercetare.

România se poziționează pe ultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, cu ceva mai mult de o treime de procent din PIB și mai puțin de o cincime din media UE 28 ( situată la 2,03% din PIB).

Cu doar 0,38% din PIB potrivit datelor Eurostat ( 0,22% în sectorul public și 0,16% în sectorul privat), am pierdut legătura chiar și cu plutonul de la coada Europei.

Dacă se face raportarea nivelului alocărilor pentru cercetare ca pondere în PIB al României la media UE 28, se poate observa o înrăutățire constantă a situației, de la 31% în anul 2008 până la doar 19% în 2014.

Este o involuție care ne plasează în afara obiectivelor fixate prin strategia Europa 2020. În loc să creștem spre obiectivul de 3% din PIB, noi ne-am dus la două treimi din cheltuielile de acum șase ani ( la același PIB în termeni reali).

Această eroare strategică majoră este de natură să ne compromită șansele de a avansa spre o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare.
Iar asta contrar tendințelor din țările din fostul bloc estic, cu care concurăm pentru atragerea investițiilor străine și cu care ne batem pentru accesul pe piețele externe.

De remarcat că Cehia a prins deja din urmă media UE, după un sprint susținut în perioada de criză iar Bulgaria făcut un efort major, ne-a depășit și ne-a lăsat mult în urmă.

Coincidență sau nu, statul care a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, Slovacia, este și singurul care a intrat în Zona Euro, în anul 2009.

Pentru referință, ar fi utilă și prezentarea topului european în materie, dominat de țările nordice, prin raportare la câteva țări din sudul continentului.

Alăturarea ne dă măsura soluțiilor găsite pentru dezvoltare pe mai departe și a capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai.

Practic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

În anul 2014, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România doar 2,56 miliarde lei ( în scădere cu 11% față de anul 2012, ceea ce spune multe despre interesul acordat domeniului de guvernul care a demisionat recent).

Mai mult, dintre acestea, 87% au fost cheltuieli curente și numai 13% cheltuieli de capital ( ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu doi ani).

Restrângerea alocărilor pentru investiții în acest sector critic pentru performanța unei economii a determinat un deficit major în ceea ce privește dotarea tehnică. Mai mult ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2014, faţă de anul 2013.

Structura alocărilor (românești) pentru Cercetare

Privind în structură, sumele cheltuite pentru echipamente și aparatură s-au situat la 62,4% din totalul cheltuielilor de capital (77,5% în urmă cu doi ani).

În schimb, ponderea banilor dați pe terenuri și construcții a urcat de la 12,1% la 19,1% în același interval de timp, ceea ce ridică semne de întrebare în privința utilității reale a acestei activități.

Cât privește structura sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare la nivel național, 48,6% au provenit din fonduri publice, 32,9% de la întreprinderi și 17% au venit din străinătate.

De remarcat că mai puțin de 1,5% din banii alocați per total au provenit din cercetarea desfășurată în sectorul de învățământ superior, ceea ce reflectă slaba legătură între formarea din facultăți și procesele de producție.

Una peste alta, ar trebui să tragem un semnal serios de alarmă și să facem tot ce putem pentru a ne apropia de obiectivul fixat pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare prin strategia Europa 2020, respectiv 3% din PIB.

Deja, atingerea lui în următorii șase ani a devenit foarte improbabilă și va greva asupra ritmului de dezvoltare economică și a perspectivelor de reducere a decalajelor de țară pe termen mediu și lung.

 

22 noiembrie, cursdeguvernare.ro: Harta alfabetizării financiare: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al ratei de “alfabetizare financiară” a populaţiei, reiese dintr-unstudiu realizat la nivel internaţional de S&P şi Banca Mondială.

Nivelul de alfabetizare financiară este foarte variat în rândul statelor membre UE. În medie, circa 52% dintre adulţii europeni au cunoştinţe financiare de bază. Cea mai bună înţelegere a conceptelor financiare o au cetăţenii din nordul continentului, respectiv cei din Danemarca, Germania, Olanda şi Suedia, unde cel puţin 65% din adulţi sunt alfabetizaţi financiar.

Ratele sunt semnificativ mai scăzute în sudul Europei. Spre exemplu, în Grecia şi în Spania, ratele de alfabetizare sunt de 45% respectiv de 49%. În Bulgaria şi în Cipru, rata calculată de S&P este de 35%, cu 13 puncte procentuale peste cea din România, de numai 22%.

Cu acest scor, România se clasează pe locul 123 la nivel mondial (din 143 de state analizate), în spatele unor state precum Republica Moldova (27%), Pakistan (26%) sau Rwanda (26%). 

Cum a fost realizat studiul

Studiul a fost realizat pe baza a cinci întrebări legate de risc şi inflaţie, întrebări ce vizau şi cunoştinţe matematice şi bancare elementare. Acestea sunt:

• Să presupunem că aveţi la dispoziţie o sumă de bani. Este mai sigur să o plasaţi într-o singură afacere sau investiţie sau e recomandat să o plasaţi în mai multe afaceri sau investiţii?
• Să presupunem că peste 10 ani preţurile se dublează. Dacă vi se dublează şi salariul, veţi putea să cumpăraţi mai multe decât acum, mai puţine sau la fel de multe?
• Să presupunem că trebuie să împrumutaţi 100 de dolari. Care este suma mai mică de restituit: 105 dolari sau 100 de dolari plus 3%?
• Să presupunem că puneţi bani la bancă pentru doi ani, iar banca acceptă să vă adauge în cont câte 15% în fiecare an. Va adăuga banca mai mulţi bani în cel de-al doilea an decât în primul sau va adăuga aceeaşi sumă?
• Să presupunem că aveţi 100 de dolari într-un depozit, iar banca vă dă o dobândă anuală de 10%. Câţi bani veţi avea după primii cinci ani (peste 150 de dolari, 150 de dolari, mai puţin de 150 de dolari)?

O persoană este definită ca fiind alfabetizată financiar dacă răspunde corect la cel puţin trei întrebări. Pe baza acestei definiţii a rezultat că 33% dintre adulţii de la nivel mondial sau 3,5 miliarde de persoane au cunoştinţe financiare de bază.

Statele cu cel mai ridicat nivel de alfabetizare financiară din lume sunt Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Germania, Israel, Olanda, Norvegia, Suedia şi Marea Britanie. La celălalt pol se află, cu precădere, state din sudul Asiei, unde mai puţin de un sfert dintre adulţi au cunoştinţe financiare de bază.

În statele sărace, politicile publice sunt cele care modelează alfabetizarea financiară

Analiştii străini au corelat nivelul de trai şi veniturile din statele analizate cu rata de alfabetizare financiară. În statele bogate, cu un PIB pe cap de locuitor mare, ratele de alfabetizare au tendinţa să fie mai mari. Cu toate acestea, relaţia este valabilă doar în cazul celor mai bogate 50 de economii de la nivel mondial.

În cazul acestor state, o variaţie de circa 38% a ratei de alfabetizare poate fi explicată prin diferenţele de venit. Pentru jumătatea mai săracă a statelor, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 12.000 de dolari, nu există niciun indiciu că veniturile sunt asociate cu un nivel mai mare sau mai mic de înţelegere a conceptelor financiare de bază.

“Ce înseamnă asta este că politicile de la nivel naţional, cum sunt cele legate de educaţie şi protejarea consumatorilor, modelează alfabetizarea financiară a acestor economii mai mult decât orice alt factor”, se arată în raport.