19 octombrie, Agerpres.ro: ANOFM: Peste 8.800 de persoane de peste 45 de ani, încadrate în muncă prin acordarea de subvenții angajatorilor
Acordarea de subvenții angajatorilor a făcut ca, în primele opt luni ale anului 2015, 8.812 persoane cu vârsta de peste 45 de ani și 142 de persoane care mai au 5 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare să fie încadrate, informează, luni, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM).
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă reamintește că angajatorii că pot primi lunar, timp de un an, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință (în prezent 500 lei) dacă încadrează în muncă pe perioadă nederminată șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale.
De asemenea, angajatorii care încadrează în muncă șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei, beneficiază lunar pe perioada angajării de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare.
Pentru a beneficia de aceste subvenții acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj este necesar ca șomerii încadrați să fie înregistrați în baza de date a
ANOFM și ca raporturile de muncă să fie menținute cel puțin 18 luni. Prin aplicarea instrumentelor de mediere a muncii oferite de ANOFM, până la sfârșitul lunii august 2015, au fost ocupate 77.336 persoane peste 45 de ani și 21.554 persoane peste 55 de ani.
20 octombrie, cursdeguvernare.ro: Cum stăm la decalajul care întodeauna se decontează: Salariu și productivitate. De ce trebuie corelate
Nu are voie să treacă neobservat : Singurii ani din perioada recentă a economiei românești în care creșterea salarială a depășit creșterea productivității muncii în industrie au fost 2008 și 2014.
De reținut, în 2011 și 2012, câștigul salarial mediu brut din acest sector de activitate a scăzut în termeni reali, după ce, în 2010, diferența negativă față de avansul productivității muncii atinsese valoarea maximă.
În mod evident, majorarea nominală de 22,3% din 2008 (venită și ”promoțional”, pe fondul ocupării locurilor strategice de către companiile venite să opereze în noua membră UE) a fost nesustenabilă. A urmat declașarea crizei iar valoarea leului s-a ajustat după necesitățile determinate de noul tablou macroeconomic.
O evoluție grăitoare, în tabelul de mai jos :
Deși nu există o legătură directă cu tăierile salariale efectuate în sectorul bugetar după mijlocul lui 2010, în perioada 2010 -2011, salariile din industrie au fost și ele ajustate cu aproape 20% în termeni reali, dacă ar fi să ne raportăm la posibilitățile date de creșterea productivității muncii.
Explicațiile sunt multiple, dar rolul principal a fost jucat de poziția de market-maker a statului pe piața muncii și de necesitatea de a transmite cea mai mare parte a sporului de eficiență din activitatea industrială către susținerea cursului de schimb. Acesta s-a apreciat în termeni reali, potrivit datelor BNR, cu 6,8% în 2010 și 5,1% în 2011.
Așadar, păstrarea creșterilor salariale sub nivelul creșterii de productivitate a fost esențială pentru ieșirea din criză și pentru stabilitatea nominală (dar nu și ”normală”, ”normală” ar fi fost o devalorizare lentă pe măsura inflației înregistrate) a cursului de schimb al leului în raport cu euro.
Demn de reținut, în pofida imaginii publice a unei industrii românești care performează constant, creșterea reală și contribuția la majorarea PIB pe 2007 au fost nule ( în traducere, PIB-ul a crescut pe bază de investiții prepoderent localizate pe zona consum) iar în 2008, când contribuția la avansul PIB a fost maxim ( 1,4%) a reprezentat mai puțin de o șesime din total ( din aceleași motive).
De-abia cu ocazia problemelor întâmpinate în 2009 s-a văzut rolul stabilizator al industriei (care a dat mai puțin de trei procente din scăderea PIB), pentru ca în 2010 să compenseze minusurile date de celelate sectoare economice și să limiteze declinul general sub un procent în termeni reali.
Prin contrast, declinul producției industriale din 2012 (-7,0%) a trecut aproape neobservat, dar a penalizat puternic rezultatul PIB. Acesta, în loc să fie pe aproape de cifrele consemnate în 2013 și 2014, de-abia a prins zona pozitivă.
Ajungând în 2014, am bifat o corecție a creșterilor salariale ușor peste avansul productivității pe ideea de a stimula modic cererea internă. Altminteri, o corecție necesară dacă facem trimitere la partea care revine muncii din PIB, situată tot mai jos și în scădere de la 39% din PIB în 2008 la 31% din PIB în 2014. Necesară, dar treptată, nu bruscă și exagerată, după cum se conturează deja scenariul unui film văzut prin 2008, din care s-ar părea că nu vrem să învățam mai nimic.
În acest context, consemnăm un avans puternic al veniturilor salariale la intrarea în ultimul trimestru din 2015 (atenție, pe fondul unei productivități industriale care bate pasul pe loc) și au fost adoptate multiple facilități fiscale parțial amânate și dezamânate recent.
Ceea ce riscă să destabilizeze echilibrele economice obținute cu greu (a se citi, cu sacrificiile menționate mai sus din partea celor care au obținut, de fapt, creșterea de productivitate necesară ieșirii din criză).
20 octombrie, digi24.ro: Locul Astra, ocupat de alte firme cu asigurări ieftine
Poliţele RCA sunt ieftinite agresiv de mai multe societăţi în încercarea de a ocupa spaţiul lăsat liber de Astra pe piaţa asigurărilor auto. Au adoptat această strategie într-o perioadă în care tocmai poliţele prea ieftine sunt cele care le-au provocat probleme celor de la Astra. Clienţii rămân însă aceiaşi. Când vine vorba de asigurarea obligatorie, se îndreaptă spre vânzătorul care le oferă preţul cel mai mic.
Dispariţia Astra şi problemele de la Carpatica şi Euroins creează un vid pe piaţa poliţelor RCA ieftine. Dar deja au apărut companii care încearcă să ocupe acest spaţiu. Cum ar fi Asirom și Omniasig, cei doi asigurători români controlaţi de austriecii de la Vienna Insurance Group. Brokerii spun că şi Unica a devenit o societate care vinde poliţe ieftine pentru autoturisme.
Potrivit unor simulari citate de profit.ro, polițele RCA vândute de Asirom pentru șoferii tineri sunt și cu 1.000 de lei mai ieftine față de acum un an, iar cele pentru taxiuri, cu 800 de lei mei ieftine.
Și compania soră, Omniasig, a lovit puternic în asigurările obligatorii pentu taxiuri. Prin aceasta strategie în doar trei luni, de la finalul lunii martie pâna la finalul lunii iunie, cota de piață a celor Asirom și Omniasig a sărit de la 17% la peste 23% din totalul segmentului RCA, dominat până de curând de falimentara Astra și de polițele sale low-cost.
Dar societățile care vor sa ocupe locul lăsat liber de Astra trebuie să înoate împotriva curentului. Autoritatea de Supraveghere Financiară face presiuni pentru scumpirea polițelor, astfel încât asigurătorii să aibă la dispoziție suficientă lichiditate cât să acopere daunele.
Ca să poata oferi asigurări ieftine, patronii Omniasig și Asirom au venit cu bani de acasă. Numai în septembrie, austriecii au aprobat o majorare de capital de 11 milioane de lei, iar pentru Asirom e în plan o majorare de capital de peste 100 de milioane de lei.
Însă toate aceste sume sunt în zadar, dacă polițele ieftine nu sunt profitabile. Iar atragerea unui număr mare de clienți nu este de ajuns, după cum arată experiența celor de la Astra, care a intrat în colaps deși avea o cotă de piață uriașă.
Celor de la Asirom, creșterea pe piață RCA le-a adus și o creștere a numărului de petiții. 558 de reclamații au fost înregistrate împotriva societății în primul semestru al acestui an, cu 81% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este dovada că o strategie agresivă vine și cu riscuri.
UPDATE. Ca urmare a difuzării acestui reportaj, compania OMNIASIG Vienna Insurance Group (VIG) a trimis către redacţia Digi24 următoarele precizări:
OMNIASIG Vienna Insurance Group (VIG) nu a scăzut tarifele aferente polițelor RCA, compania neabordând o strategie agresivă de creștere a vânzărilor pe acest segment.
Tarifele OMNIASIG VIG pentru polițele RCA sunt întodeauna calculate pe baze actuariale, conform unei strategii a conducerii companiei de dezvoltare sustenabilă a businessului, pe termen lung.
Mișcările recente din piață, respectiv ajustarea tarifelor RCA de către unele companii care practicau prețuri foarte mici, au dus la o creștere a volumului de prime brute subscrise pentru OMNIASIG pe acest segment, în condițiile în care asigurații își doresc, din ce în ce mai mult, să opteze pentru asigurători care le oferă un anumit nivel de încredere.
Conform ultimului raport ASF, aferent primului semestru din 2015, cota de piață a OMNIASIG pe segmentul RCA este de 13,38%.
Politica OMNIASIG VIG nu este aceea de a dezvolta strategii de business în coordonare cu alte companii de pe piața asigurărilor, ci de respectare a unui mediu concurențial sănătos la nivelul acesteia. În mod special, este eronată supoziția conform căreia o strategie comună ar viza creșterea volumului de vânzări pe RCA, acest segment nefiind nici pe departe, unul prioritar pentru companie.
Una dintre direcțiile strategice ale OMNIASIG VIG o reprezintă dezvoltarea segmentului corporate, iar în prima jumătate a acestui an, compania și-a menținut poziția de lider de piață pe această linie.
20 octombrie, cursdeguvernare.ro: FMI spulberă iluzia ”acordului flexibil”. Condițiile în care România ar fi beneficiat de modelul polonez
Programul de asistenţă financiară încheiat de Guvernul României cu FMI a expirat în septembrie 2015, iar oficialii Fondului consideră, potrivit comunicatului emis de Administraţia Prezidenţaială în urma întâlnirii de marţi a preşedintelui Iohannis cu delegaţia condusă de Andrea Schaechter, că“există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible credit Line.”
În condiţiile în care premierul Ponta şi ministrul de Finanţe Teodorovici au dat semnale în ultima perioadă că ar dori continuarea relaţiei cu FMI “într-un cadru flexibil, după modelul Poloniei”, după acest comunicat guvernul îşi vede spulberate iluziile că ar putea beneficia de un asemenea tip de acord.
Principiile liniei flexibile de credit
Interesul guvernului pentru acest tip de relaţie contractuală cu FMI este uşor de stabilit dacă citim principiile Flexible credit Line:
- Ţările care se califică pentru acest tip de acord au posibilitatea să tragă oricând tranşe din linia de credit acordată sau să trateze acordul ca unul de tip preventiv
- Statele calificate au acces semnificativ şi imediat la resursele FMI fără condiţii de acordare
- Acordul funcţionează ca linie de credit care se poate reînnoi, iar tranşele accesate se pot rambursa în cel mult 5 ani
- Nu există o limită maximă de acces la resursele FMI, nevoile urmând să fie judecate de la solicitare la solicitare
Suplimentar, condiţiile financiare sunt similare celor ale acordurilor Stand-By sau preventive.
Condițiile încheierii un acord flexibil cu FMI
Potrivit documentelor Fondului, criteriile de calificare pentru acest tip de acord sunt foarte stricte şi servesc pentru a arăta încrederea FMI în politicile economice ale statului partener şi în abilitatea acestuia să adopte măsuri corective în caz de necesitate.
Descărcaţi AICI condiţiile FMI pentru încheierea unui acord flexibil
Cele trei fundamente pe care se aşează acest tip de relaţie sunt :
- Statul are un fundament economic şi un cadru instituţional puternic
- Statul implementează- şi are un istoric substanţial de implementare – politici corecte şi puternice
- Statul rămâne angajat pe viitor în promovarea acestor politici
De menţionat: FMI are în prezent acest tip de relaţie contracuală cu doar 3 state:Polonia, Mexic şi Columbia.
Criteriile de calificare pentru o relaţie de tip Flexible credit Line sunt :
- Poziţie externă sustenabilă
- Conturi de capital dominate de fluxurile private
- Un istoric al accesului pe pieţele internaţionale de capital
- Finanţe publice sănătoase, inclusiv o datorie publică sustenabilă
- Inflaţie redusă şi stabilă
- Sistem fiscal consolidat şi absenţa problemelor de solvabilitate care ar putea afecta stabilitatea sistemică
- Sistem de supraveghere eficientă a sectorului financiar
- Integritatea şi transparenţa datelor
Efuziunile de la București cărora FMI le-a pus capăt marți
În mai 2015, ministrul Teodorovici declara: “Primul pas este să-l închidem pe acesta (acordul aflat la vremea respectivă în derulare –n.red.) în bune condiţii, pentru că altfel orice discuţie pe un nou acord nu poate să înceapă. Dacă se întâmplă acest lucru în toamnă, putem să vedem exact dacă România are nevoie de un nou acord, dar nu în aceleaşi condiţii, ci poate pe modelul polonez, unde este mult mai flexibil şi cu un alt impact. Este o discuţie care se va purta dacă acest acord în derulare se va încheia cu succes”.
Afirmaţiile lui Eurgen Orlando Teodorovici continuă linia deschisă de premier, în ianuarie 2015.
“În primul rând, vrem să încheiem cu bine acordul actual. În al doilea rând, opinia noastră, bazată pe datele şi pe situaţia României în acest moment, este că nu avem nevoie de un nou acord similar. Există două variante: ori să nu mai avem deloc acord cu Fondul Monetar Internaţional, să rămânem doar în obligaţiile pe care le avem în baza Pactului fiscal, sau să negociem un acord de tipul pe care îl are în continuare Polonia, o linie flexibilă. Sunt lucruri pe care le putem discuta în primul rând când terminăm acordul actual”, spunea Victor Ponta.
Ambele declaraţii au fost făcute mai mult pentru „uz intern”: guvernul, care a interpretat în ultimii 2 ani cifrele în interes politic pentru a-şi evidenţia performanţele economice, încerca să impună FMI o linie de negocieri.
Problema de astăzi a guvernului în relaţia cu FMI este că, indiferent cum a încercat să nege evidenţa, vechiul acord nu s-a finalizat „în bune condiţii”, după cum spera ministrul Teodorovici.
Pentru situaţia de faţă a contat în principal lipsa reformelor structurale, or un acord de tip Flexible credit Line se poate încheia, printre alte condiţii, numai cu state care au implementat şi în legătură cu care există garanţia că vor implementa în viitor reforme structurale.
21 octombrie, realitatea.net: “Guvernul Ponta nu mai e credibil în fața FMI”. 5 reproșuri venite din partea delegației FMI
Delegația FMI a expus în fața deputaților din Comisia Buget-Finanțe motivele de îngrijorare pe care Fondul le are cu privire la România, motive care fac dificilă, dacă nu imposibilă, reînnoirea unui acord flexibil între țara noastră și instituția internațională.
Reformele structurale și reformele administrative, creșterile de salarii preconizate în noua legea a salarizării, controlul cheltuielilor în contextul anului electoral, precum și escaladarea deficitului fiscal din anii viitori au fost cele cinci îngrijorări exprimate de experții FMI în fața parlamentarilor români.
Deputatul PNL Gheorghe Ialomițianu, a declarat că FMI și-a manifestat îngrijorarea despre situația fiscal bugetară din 2016 și 2017, în special din cauza majorărilor de salarii anunțate.
“Toate măsurile anunțate de Guvernul Ponta nu pot fi implementate în condițiile angajamentelor României în fața Comisiei Europene și FMI. Adică România va depăși deficitul de 3% din PIB, un deficit care nu poate fi susținut financiar”, a spus Ialomițianu.
Acesta a precizat că Lega salarizării în sectorul bugetar a fost unul din aspectele menționate de reprezentanții FMI, care au fost nevoiți să se informeze din presă cu privire la intențiile Guvernului, pentru că nu există detalii oficiale cu privire la acest proiect.
“FMI, din păcate, s-a luat după declarațiile din presă, pentru că Guvernul ține ascuns acest lucru, plus unele măsuri de reducere și taxe care, din cauza încasărilor nu pot fi susținute din punct de vedere bugetar. FMI a calculat un deficit de 3% sau chiar peste pentru 2016, iar în 2017 să depășim 4%. Încasările bugetare sunt bune, dar nu suficiente pentru măsurile anunțate de Guvern”, a subliniat Ialomițianu.
Extinderea legislației privind managementul privat la toate companiile de stat și proiecțiile privind deficitul bugetar pentru 2016 și 2017 au principalele observații ale FMI, în viziunea lui Viorel Ștefan, președintele Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților, în cadrul discuțiilor de miercuri.
“Singurele observații ale reprezentanților FMI sunt în legătură cu reformele structurale, mai precis adoptarea în Parlament a Ordonanței 109 privind managementul companiilor de stat și eliminarea tuturor excepțiilor de la această lege. Deci să intre toate companiile care au capital de stat într-un astfel de management. Și a doua observație este legată de previziunile pe care FMI și Comisia Europeană le au în legătură cu exercițiile financiare 2016 și 2017 și care precizez că diferă de evaluările făcute de către Ministerul de Finanțe”, a declarat deputatul PSD, Viorel Ștefan, la finalul discuțiilor.
Șeful Comisiei de buget a menționat că o altă reținere a finanțatorilor internaționali vine din perspectiva anului electoral, adică din capacitatea Guvernului de a gestiona corect cheltuielile, potrivit Agerpres.
Analiștii spun că nu este posibil un nou acord cu FMI, pentru că nu au fost respectate condițiile din vechiul acord, respectiv reformele structurale, reformele în administrație, și controlul cheltuielilor.
“Guvernul a cerut încheierea unui nou acord, iar FMI are rezerve foarte mari”, a explicat Ialomițianu. Potrivit acestuia, România are în continuare nevoie de un acord preventiv, cu evaluări periodice, însă în acest moment nu este posibilă încheierea niciunui tip de acord pentru că “Guvernul Ponta nu este credibil în fața FMI, pentru că nu și-a îndeplinit angajamentele din vechiul acord”.
22 octombrie, cursdeguvernare.ro: Rectificarea bugetară: Banii de la infrastructură sunt mutați la administrațiile locale care au ”dus greul” economiilor la buget. Deficitul se menţine la 1,85% din PIB
Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 2,6 miliarde de lei, astfel încât deficitul se menține la 13 miliarde de lei, respectiv 1,85% din PIB, reiese din proiectul rectificării bugetare.
Documentul a fost publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) miercuri seara, cu doar două zile înainte de şedinţa de guvern în care ar urma să fie adoptat, în condiţiile în care legea prevede ca proiectul de rectificare a bugetului să fie supus zece zile dezbaterii publice.
Administraţiile publice locale au primit cu aproape un miliard de lei în plus faţă de suma anunţată săptămâna trecută de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, de 1,4 miliarde de lei.
Sume semnificative au fost acordate şi pentru plata titlurilor executorii.
Pe de altă parte, infrastructura nu pare să reprezinte o prioritate. Bugetul Ministerului Transporturilor a fost redus cu 1,6 miliarde de lei, încondițiile în care anul acesta s-au ratat toate termenele de începere a lucrărilor.
Sume suplimentare au fost alocate pentru:
– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +769,5 milioane de lei pentru plata titlurilor executorii, subvenţia pentru motorină, cheltuieli îmbunătăţiri funciare, investiţii şi fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, s-a inclus o estimare de 300 de milioane de lei pentru despăgubiri acordate producătorilor agricoli pentru pagubele cauzate de seceta din acest an.
– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +754,4 milioane de lei;
– Ministerul Fondurilor Europene: +729,6 de milioane de lei pentru finanţarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile;
– Ministerul Apărării Naţionale: +558,1 milioane de lei pentru achiziţii şi reparaţii la tehnica militară din dotare, cotizaţii la organisme internaţionale;
– Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice: +271,4 milioane de lei pentru finanţarea de bază a a învăţământului superior, burse, manuale şcolare, investiţii şi cotizaţii la organisme internaţionale;
– Ministerul Afacerilor Interne: +269,2 milioane lei pentru cheltuieli de personal generate de majorarea normei de hrană şi cheltuieli cu bunuri şi servicii;
– Ministerul Justiţiei: +245,0 milioane lei pentru plata titlurilor executorii, tranșa a aferentă anului 2016, precum și pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor, proiecte finanţate din fonduri rambursabile şi daune moratorii obţinute în instanţă de magistraţi;
– Serviciul Român de Informații: +140,4 milioane lei, în principal pentru cheltuieli de capital angajate în baza rectificării anterioare;
– Ministerul Afacerilor Externe: +132,8 milioane lei pentru cheltuieli de personal, funcţionare misiuni diplomatice şi cotizaţii la organisme internaţionale;
– Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice: +80,1 milioane lei;
– Ministerul Finanţelor Publice- Acţiuni Generale: +584,3 milioane lei din care 118,5 milioane lei pentru plata titlurilor executorii, tranșa aferentă anului 2016.
Bugetele următoarelor ministere au fost reduse:
-Ministerul Transporturilor: -1.613,4 milioane lei;
-Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri: -108,1 milioane lei.
Bugetul instituţiilor finanţate integral sau parţial de stat a fost majorat la venituri cu suma de 692,8 milioane lei, iar la cheltuieli cu suma de 220,0 milioane lei.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate s-a majorat atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei.
Bugetele administraţiilor publice locale au fost suplimentate cu 2,3 miliarde de lei din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată.
Calculele finalului de an
Rectificarea prevede o diminuare a veniturilor bugetului de stat cu 740,1 milioane de lei şi o creştere a cheltuielilor cu 2,9 miliarde de lei.
Pe partea de venituri, scăderea provine în principal de la TVA, unde 2,4 miliarde de lei vor fi direcţionate către bugetele locale, dar şi la capitolul fonduri europene, unde Guvernul a refăcut calculele şi se aşteaptă ca sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate să fie cu un miliard de lei mai mici.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul taie 2,3 miliarde de lei de la cofinanţări şi majorează cheltuielile de personal cu 601,5 milioane de lei, cele cu bunuri şi servicii cu 416,3 milioane de lei, iar fondurile de rezervă cu 905,8 milioane de lei.
Guvernul anunță investiții
De asemenea, cheltuielile de capital se majorează cu 845,1 milioane de lei, în condiţiile în care Guvernul are restanţe mari în ceea ce priveşte cheltuirea sumelor alocate pentru investiţii.
Anul acesta, executivul ar mai trebui să realizeze cheltuieli de capital, adică investiţii finanţate din bugetul statului, de circa 13,1 miliarde de lei pentru a-şi atinge ţinta, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza cifrelor de la Finanţe.
Concret, Legea bugetului pe 2015 prevedea cheltuieli totale de investiţii în valoare de 44,7 miliarde de lei, respectiv 33,7% din PIB, aici fiind vorba despre cheltuielile aferente cofinanţărilor proiectelor din fonduri europene, investiţiile efective ale statului (cheltuieli de capital), precum şi despre banii alocaţi proiectelor cu finanţare rambursabilă.
Dintre acestea, cheltuielile de capital ar trebui să însumeze 2,6% din PIB până la finele anului, adică în jur de 19 miliarde de lei. La opt luni, realizările Guvernului au fost de 5,9 miliarde de lei, adică 31% din suma totală. Prin urmare, executivul are la dispoziţie patru luni pentru a realiza de două ori mai multe investiţii decât a făcut-o în primele opt luni din 2015.
Pentru proiectele europene, executivul ar trebui să cheltuiască în 2015 în jur de 3,5% din PIB, adică 24 de miliarde de lei din care în primele opt luni au fost cheltuite doar 9,1 miliarde de lei. Prin urmare, guvernul ar trebui să cheltuiască încă 15 miliarde de lei pentru cofinanţări pentru a-şi atinge ţinta, lucru improbabil având în vedere că actuala rectificare diminuează sumele alocate de stat pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene.
O rectificare “bogată”
La opt luni, bugetul general consolidat înregistra un excedent de 0,92% din PIB, respectiv 6,4 miliarde de lei.
Ţinta de deficit asumată de guvern este de 1,86% din PIB. La un PIB de 701 miliarde de lei, rezultă că executivul mai poate să cheltuiască încă 13 miliarde de lei până la finele anului.
Prin urmare, la rectificarea de vineri, executivul are la dispoziţie suma de 19,4 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro).
De menționat că excedentul la bugetul general consolidat, acumulat în acest an, provine din amânarea sau chiar blocarea investițiilor sau a unor proiecte în administrația locală.
22 octombrie, startupcafe.ro: Balon de oxigen pentru antreprenorii care au facut cheltuieli in schema de ajutoare restanta: 80 de milioane de lei prin rectificarea bugetara. Descarca proiectul
Guvernul urmeaza sa aloce 80 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor facute de antreprenorii care au accesat o schema de ajutor de la stat, afectata de un blocaj. Informatia apare in proiectul de ordonanta de urgenta pentru rectificarea bugetului de stat, publicat de Ministerul Finantelor.
documente
“In bugetul Ministerului Energiei Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri la capitolul <<Actiuni generale, economice, comerciale si de munca>>, titlul 55 <<Alte transferuri>> suma de 80.000 mii lei se utilizeaza pentru asigurarea sumelor restante solicitate de beneficiari in baza acordurilor de finantare incheiate conform Hotararii Guvernului nr.274/2013 privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investitiile realizate de intreprinderile mici si mijlocii, avand ca obiectiv acordarea de ajutoare de minimis pentru investitiile realizate de intreprinderile mici si mijlocii”, se arata in proiectul de rectificare bugetara.
Sute de patroni de firme mici si mijlocii (IMM) s-au plans ca, in anul 2013, Guvernul Ponta i-a pus sa faca investitii si sa angajeze personal pentru a le acorda ajutoare de minimis de pana la 100.000 de euro pentru fiecare.
Conform Hotararii de Guvern 274/2013, care reglementa schema de ajutor de minimis, Guvernul se angaja sa aloce 250 de milioane de lei in anul 2014 si inca atat in anul 2015, pentru a le deconta antreprenorilor cheltuielile pe care le-au efectuat.
Momiti de executiv cu ajutoare, inainte de alegerile prezidentiale, sute de atreprenori au facut cheltuielile. Dar in anul 2015, dupa esecul premierului Ponta la scrutinul prezidential, oamenii s-au trezit ca Guvernul nu le-a mai alocat cei 250 de milioane de lei la care seangajase pentru anul respectiv.
Dupa proteste si discutii la Ministerul Energiei , Mediului de Afaceri si IMM-urilor si la Ministerul Finantelor, Guvernul pune acum pe masa acest proiect de rectificare bugetara in care aloca 80 de milioane de lei pentru plata ajutoarelor de minimis restante.
Banii vor acoperi numai cheltuielile efectuate deja de antreprenori
Oamenii de afaceri cerusera sa li se aloce intreaga suma de 250 de milioane de euro inca de la prima rectificare bugetara, din august, insa Guvernul nu a alocat suma. Acesta este si motivul pentru care foarte multi dintre antreprenorii care reusisera sa se incadreze in schema de ajutor de minimis au renuntat sa mai faca investitii, temandu-se ca nu-si vor primi banii de la stat.
Mai mult, unii dintre antreprenori se plang ca au fost sfatuiti de oficiile teritoriale ale Directiei de politici antreprenoriale a Ministerului Energiei sa nu mai efectueze investitiile cerute in schema de minimis, existand riscul ca Guvernul sa nu le aloce bugetul pentru ajutoare.
Astfel, acesti antreprenori, parctic, nu au mai accesat schema la care se calificau, iar Guvernul a economisit astfel sume importante. Potrivit unor surse din mediul de afaceri, inca 80 de milioane de euro ar fi trebuit statul sa deconteze, daca efectuau cheltuieli si IMM-urile care s-au abtinut de la investitii de teama ca nu-si vor primi banii.
Guvernul urmeaza sa se reuneasca in sedinta vineri, 23 octombrie, pentru a aproba a doua rectificare bugetara din anul 2015.
StartupCafe a scris pe larg despre situatia disperata in care au fost pusi antreprenorii carora Guvernul le promisese ajutoare de minimis:
23 octombrie, agerpres.ro: Randamentul obținut de România pentru emisiunea de eurobonduri pe 10 ani este de 2,84%, cel mai redus de până acum
România a obținut, pentru emisiunea de eurobonduri pe 10 ani plasată în această săptămână pe piețele externe, cel mai bun randament înregistrat vreodată pentru această maturitate, respectiv 2,84%, potrivit datelor publicate vineri de Guvern.
Pentru emisiunea scadentă peste 20 de ani, prima de acest fel, randamentul a fost de 3,93%.
Suma totală contractată de România de pe piețele externe se ridică la două miliarde euro, în 2 tranșe, una de 1,25 miliarde de euro pe 10 ani, iar cealaltă de 750 de milioane de euro pe 20 ani. Emisiunea a fost suprasubscrisă, ordinele de subscriere fiind de peste 5,5 miliarde de euro, se menționează în documentul Guvernului.
“România și-a asigurat întregul necesar de finanțare de pe piețele externe pentru 2015, suma de 2 miliarde de euro fiind prevăzută în planurile de finanțare de la începutul anului. Succesul acestei emisiuni dovedește încrederea investitorilor în economia României”, se mai arată în document.
Pentru tranșa de 1,25 miliarde euro, pe 10 ani, cele mai multe subscrieri au provenit de la investitori din Marea Britanie (31%), România (12%), Germania și Austria (11%), Centrul și Estul Europei (11%), Italia (10%), SUA și Canada (10%).
În cazul emisiunii scadente peste 20 de ani, cele mai multe eurobonduri au fost achiziționate de investitorii din Marea Britanie (42%), Germania și Austria (18%) și SUA (16%). Investitorii din România au subscris un procent de 8%.
În acest an, România nu intenționează să emită alte obligațiuni în valută, a declarat pentru Reuters directorul de trezorerie din Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ștefan Nanu.
Anul trecut, România s-a împrumutat de pe piețele externe de patru ori, strângând echivalentul a peste cinci miliarde de dolari din vânzarea de obligațiuni pe 10 și 30 de ani.
România beneficiază de un rating ‘Baa3′ din partea Moody’s și de un calificativ ‘BBB minus’ de la Standard & Poor’s și Fitch.
23 octombrie, evz.ro: Rectificarea bugetară: Guvernul a aprobat alocarea în plus a 1 miliard de lei primăriilor la rectificarea bugetară!
Documentele oficiale ale Guvernului confirmă faptul că a doua rectificare bugetară aduce în plus 1 miliard de lei primăriilor la mai puţin de şase luni până la organizarea alegerilor locale.
Deficitul bugetar pe acest an este stabilit la 1,86% din PIB, potrivit documentelor oficiale trimise de Guvern referitoare la a doua rectificare bugetară a acestui an.
Totodată, se confirmă cifra de 1 miliard de lei acordată de Guvern în plus primăriilor, la care se adaugă circa 500 milioane lei pentru drumuri judeţene şi comunale.
Rectificare bugetară înainte de alegeri: Guvernul le dă primarilor 3,46 miliarde lei!
Lista creşterilor de cheltuieli:
Creștere salarii medici (CNAS) +360 MIL lei
2)Ajutor Minimis pt IMM-uri +93 MIL lei
3)Titluri executorii plătite în avans (restanțe 2015 & 2016) +1,2 MLD lei
4)CFR +120 MIL lei
5)Agricultură +750 MIL lei
+300 MIL pt. ajutor secetă;
+100 MIL pt. motorină;
+370 MIL – cofinanțări UE
6)Autorități locale
+1 MLD lei pt. echilibrare bugete locale
+500 IL lei pt. drumuri județene și comunale
7)MDRAP +1 MLD lei pt. PNDL
8) Plafon Trezorerie +700 MIL lei
9) Educație +270 MIL lei (Finanțare Învățământ Superior și Burse)
10) MApN +500 MIL lei
11) MAI +270 MIL lei / SRI +140 MIL lei / STS +65 MIL lei
12) MAE +130 MIL lei
13) Administrație Prezidențială & Parlament
14) Culte +50 MIL lei
15) Fonduri Europene (MFE) +750 MIL lei
16) Justiție +250 MIL lei.
23 octombrie, postare pe Faceook, Victor Ponta
Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta
Am plecat în 2009 de la deficit de 8% + scădere economică și am ajuns țara cu cea mai mare creștere economică din #UE, cu 400.000 de locuri de muncă recuperate din cele pierdute, cu rating-uri bune din partea agențiilor internaționale. Categoric #România este o poveste de succes!
În plus, reducerea #TVA este un element esențial al reformei economice, al relansării noastre economice și îl susținem în continuare. Iar când ai creștere, dezvoltare și bani mai mulți la buget trebuie să te concentrezi pe domeniile fundamentale: #Sănătatea și #Educația. Ceea ce am făcut prin creșterile de salarii!
Guvernul susține în continuare reducerea TVA și majorarea salariilor în Educație și Sănătate, în…
România este o poveste de succes pentru Fondul Monetar Internațional (FMI), însă în acest moment există două puncte de divergență între cele două părți,…
AGERPRES.RO
23 octombrie, postare pe Facebook, Victor Ponta
Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta
Avem o #rectificare bugetară pozitivă – suntem pe excedent, avem mai mulți bani la buget și este meritul românilor care au muncit mai mult, al ANAF-ului, al politicilor fiscale de succes pe care le-am implementat! Toate instituțiile publice care au solicitat sume suplimentare le-au primit, iar ținta de deficit bugetar este de 1,86%.
Pentru #Sănătate am alocat 360 mil. lei care acoperă majorarea salariilor cu 25% și cheltuielile cu medicamente și programele naționale. #Educațiaa primit 270 mil. lei pentru finanțarea învățământului superior și programul de burse. De asemenea, am alocat toți banii solicitați de profesori, judecători și funcționari publici pentru plata titlurilor executorii, ca să finalizăm plata anul acesta.
Am alocat și sumele pentru ajutorul de minimis pentru IMM-uri, pentru sprijinul celor din agricultură și multe altele.
23 octombrie, agerpres.ro: Teodorovici: Impactul Legii salarizării bugetare nu este cuprins în deficitul anunțat pentru 2016
Impactul Legii salarizării în sectorul bugetar nu este cuprins în deficitul bugetar anunțat pentru 2016 la sub 3% din PIB, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.
“Nu este inclusă (legea), doar ceea ce s-a aprobat până în prezent de către Guvern, de către Parlament, și măsurile care vor fi marți aprobate în ședința de Guvern (modificările la Codul Fiscal — n.r.). Include și majorarea de 5% pentru pensii anunțată de ministrul Muncii și majorările salariilor la profesori și la medici”, a precizat ministrul Finanțelor.
El a precizat că impactul unei astfel de legi nu a fost calculat. Actul normativ urmează să fie trimis în Parlament în perioada următoare, și apoi se va ști exact care va fi forma finală a legii, a mai spus Teodorovici.
În ceea ce privește spațiul fiscal care rămâne Guvernului pentru a putea adopta această lege, pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB, ministrul Finanțelor a arătat că acesta va fi cunoscut în momentul în care bugetul pe 2016 va fi trimis în Parlament și mai ales forma sa finală.
Bugetul va fi trimis în Parlament “la termenul legal, adică în noiembrie”, a mai spus ministrul de resort.
Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentat pe o creștere economică estimată la 3,4%, o inflație medie anuală de 1,7% și un curs de schimb de 4,44 lei/euro, reiese dintr-un document postat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului, care cuprinde propunerile de buget pentru 2016 și estimările pentru anii 2017 — 2019 transmise de Ministerului Finanțelor Publice ordonatorilor principali de credite.
24 octombrie, mediafax.ro: Ministrul Fondurilor Europene: Ne aşteaptă un exerciţiu 2014-2020 dureros prin prisma sumei pe care trebuie să o absorbim
Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a declarat, sâmbătă, la Gura Humorului (Suceava), că exerciţiul financiar european 2014-2020 este unul ”dureros” prin prisma sumei ce va trebui absorbită, în condiţiile în care în vechea programare, 2007-2013, s-au absorbit 12,8 miliarde de euro din 19.
Ministrul Fondurilor Europene: Ne aşteaptă un exerciţiu 2014-2020 dureros prin prisma sumei pe care trebuie să o absorbim (Imagine: Dragos Savu/Mediafax Foto)
”Ne aşteaptă un exerciţiu 2014-2020 dureros prin prisma sumei pe care trebuie să o absorbim”, a declarat Marius Nica, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că în cadrul discuţiilor pe care le va avea în continuare pe acest subiect se va pune accent pe măsurile de simplificare, de debirocratizare.
Ministrul a mai spus că a iniţiat discuţii la Ministerul de Finanţe ca până la sfârşitul anului să existe o simplificare pentru proiecte cu valori mici. Astfel, urmează să fie modificată HG 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii prin care să nu mai fie obligatoriu studiul de fezabitate în cazul proiectelor mici.
El a afirmat că primarii se întreabă de ce să dea 15.000 de euro unei firme pentru un studiu când valoarea proiectului este de 100.000 de euro şi când se poate merge pe o variantă simplificată pe care şi Comisia Europeană o susţine.
”Până la sfârşitul anului, pentru anumite tipuri de investiţii, în funcţie de cum ne vom înţelege cu Ministerul de Finanţe să eliminăm obligativitatea acestui HG şi să vedem până unde putem simplifica procedurile pentru investiţiile mari”, a spus Nica.
El a mai declarat că tot până la sfârşitul anului îşi doreşte să existe un instrument electronic de depunere a proiectelor.
”Avem atâta experienţă şi expertiză în IT şi aproape că este ruşinos că beneficiarii încă trebuie să vină cu documentele în număr foarte, foarte mare la autorităţile de management şi organismele intermediare”, a spus Nica.
Ministrul Fondurilor Europene a mai spus că din cele 19 miliarde de euro alocate României pe finanţarea 2007-2013, excluzând fondurile pentru Ministerul Agriculturii, s-au făcut plăţi interne către beneficiari de 12,8 miliarde de euro.
”Avem un procent de 64 la sută conform sumelor pe care le avem în casă, iar până la sfârşitul anului cu siguranţă vom ajunge la 70 la sută. Diferenţa o face din păcate infrastructura de transport unde nu suntem în cea mai fericită situaţie”, a spus ministrul.
El a precizat că la fazare rămân proiectele de infrastructură. ”Aici e principala miză a acestui minister. Ca până în luna decembrie, proiectele din sectorul de transporturi care nu se finalizează să avem acceptul Comisiei Europene pentru a fi continuate din finanţarea 2014-2020. De asemenea şi din sectorul de apă şi deşeuri”, a spus Nica.
25 octombrie, agerpres.ro: Suma plătită în I semestru pentru indemnizațiile de creștere a copilului și stimulentele lunare a depășit 903 milioane lei
Suma plătită în primul semestru al acestui an pentru indemnizațiile de creștere a copilului și stimulentele lunare a fost de 903,447 milioane lei, mai mare cu 24,776 milioane lei lei (2,8%) față de cea din semestrul I 2014, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
În primele șase luni din 2015 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 138.701 persoane, un număr mai mic cu 1.950 persoane (1,4%) decât în semestrul I 2014. Scăderea s-a datorat în principal reducerii natalității și creșterii numărului de beneficiari de stimulent, cu 3.364 persoane.
În semestrul I 2015, numărul mediu lunar de beneficiari pentru care drepturile au fost stabilite ulterior datei de 1 ianuarie 2011, a fost de 138.685 persoane și a avut următoarea distribuție: 9.613 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an (opțiunea I), care au reprezentat 6,9% din total; 125.348 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani (opțiunea II), care au reprezentat 90,4% din total; 3.724 persoane care au în îngrijire copii cu handicap (2,7% din total).
Din total, 1.718 persoane au primit un supliment corespunzător copiilor proveniți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți.
De asemenea, conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în medie, 2.064 persoane au primit indemnizația acordată celuilalt părinte (din perioada totală a concediului pentru creșterea copilului, poate să fie alocată cel puțin o lună, pe bază netransferabilă, celuilalt părinte, dacă acesta îndeplinește condițiile de acordare).
Din totalul beneficiarilor de indemnizație pentru creșterea copilului, aproape jumătate (48,4%, respectiv 67.057 persoane) au primit cuantumul minim, de 600 lei lunar.
Cei mai mulți beneficiari de indemnizație s-au aflat în Municipiul București (16.708). Peste 4.000 beneficiari locuiau în județele Argeș, Constanța, Suceava, Brașov, Iași, Bihor, Prahova, Cluj și Timiș.
Suma cheltuită în semestrul I 2015 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 791,148 milioane lei și a fost mai mare cu 13,321 milioane lei (1,7%) față de cea din primele șase luni din 2014, deși numărul de beneficiari s-a redus cu 1.950 persoane (1,4%). Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane beneficiare de indemnizație a crescut de la 922 lei în semestrul I 2014 la 951 lei în semestrul I 2015.
Județele Constanța, Arad, Brașov, Sibiu, Iași, Timiș, Ilfov, Cluj și Municipiul București (acesta din urmă cu 1.329 lei) au consemnat valori mai mari de 950 lei/lună/beneficiar.
Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită în acest scop în semestrul I 2015 a fost de 44,018 milioane lei, mai mare cu 640.393 lei (1,5%) față de aceeași perioadă din anul anterior.
În perioada ianuarie-iunie 2015, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, 36.305 persoane îndreptățite să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, care au realizat venituri de natură profesională, au beneficiat de un stimulent de inserție în cuantum lunar de 500 lei.
Cei mai mulți beneficiari de stimulent s-au aflat în Municipiul București (6.882). Peste 1.000 beneficiari locuiau în județele Ilfov, Brașov, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța, Argeș și Iași.
Numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu 3.364 persoane (10,2%), iar suma totală plătită a crescut cu 11,455 milioane lei (11,4%), la 112,298 milioane lei.
Ponderea beneficiarilor de stimulent în totalul beneficiarilor care au putut opta între indemnizația pentru creșterea copilului sau stimulent a crescut de la 19% în semestrul I 2014 la 20,7% în semestrul I 2015.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor prevede, de asemenea, acordarea unor forme de sprijin sau indemnizații lunare pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta mai mică de 7 ani sau pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.
În primul semestru din 2015 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 8.536 beneficiari, suma plătită fiind de 18,218 milioane lei. Comparativ cu semestrul I 2014 a avut loc o creștere de 126 beneficiari (1,5%), respectiv o scădere de 382.957 lei (2,1%).
Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform căreia persoanele cu copii născuți după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal beneficiază, opțional, de anumite drepturi.
O opțiune este concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an și o indemnizație lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei.
Persoanele îndreptățite la acest beneficiu care obțin venituri din salarii, din activități independente sau venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și solicită dreptul la stimulent de inserție, plata acestei indemnizații este suspendată.
O altă opțiune, este concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai
mare de 1.200 lei.
Pentru copilul cu handicap indemnizația se acordă până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Indemnizația nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea beneficiarii acesteia au dreptul la stimulent de inserție.
25 octombrie, zf.ro: ZF Graficul zilei – Cum se împart banii la a doua rectificare bugetară
VIDEO
25 ocotmbrie, zf.ro: OPINIE
Mircea Geoană: Curajul de a spune că aşa nu mai merge!
O nouă rectificare bugetară a trecut. Ca fiecare dintre cele precedente, şi aceasta a avut aceleaşi caracteristici: pur electoralistă, clientelară şi netransparentă, demnă de locul 101 ocupat de România în clasamentul WEF al eficacităţii guvernării. Să fim bine înţeleşi: nimeni nu se poate opune nevoii absolute de a investi mai mult în educaţie şi sănătate sau de a sprijini categoriile vulnerabile care consumă peste 70% din veniturile lunare pe nevoile de bază de hrană, utilităţi şi locuire. Însă perpetuarea amnezică a comportamentelor care au condus la cea mai mare curbă de sacrificiu din anii ’80 încoace nu mai poate fi tolerată. „Nebunia” este să faci acelaşi lucruîn mod repetat şi să aştepţi să obţii alt rezultat. Şi cum să obţii un alt rezultat când sacrifici investiţiile publice (investiţia în infrastructură nouă – deci fără cheltuieli pentru reparaţii şi întreţinere – este în mod constant negativă în România), sau când gradul de clientelism şi favoritism în alocarea contractelor publice a rămas neschimbat din 2007 (cum arată clar cifrele oferite de România Curată), în pofida cruciadei anticorupţie declanşatăde DNA? Cum altfel poate fi citită această rectificare (ca şi ABSOLUT TOATE în trecut) decât o mituire indirectă a alegătorilor prin dirijarea celei mai mari părţi din sumele redirecţionate către primării prin sacrificarea investiţiilor în zona infrastructurilor? Evident, către cele aparţinând culorii politice a majorităţii momentului, înaintea alegerilor locale sau parlamentare.
Nu am să intru în cifrele rectificării şi în semnalarea greşelii deja clasice de a considera venituri ciclice, deci volatile, drept bază pentru cheltuieli permanente, lucru făcut excelent în această publicaţie zilele trecute de Iulian Anghel şi reiterat la nesfârşit de către Consiliul Fiscal.
Nu cred însă nici în ortodoxia deficitelor mici sau a excedentelor bugetare, cu care ne-au îndoctrinat campionii gândirii unice în politica economică. Nu ar trebui să ne temem de un deficit mai aproape de 3%, dacă sumele disponibilizate ar fi dirijate către investiţii care să stimuleze cererea economică pe termen scurt şi creşterea potenţialului economic pe termen lung, cum ar fi modernizarea infrastructurilor rutiere şi feroviare, a porturilor şi aeroporturilor, indispensabile transformării României într-o poartă comercială a Europei şi fructificării potenţialului nostru de a deveni un hub logisitic şi energetic regional.
Sau de a investi în educaţie şi sănătate dincolo de creşterea otova (la fel de primitivă ca şi tăierile nediferenţiate din 2010) a salariilor celor care muncesc în aceste adevărate cenuşărese ale politicilor publice. Fără a atacaînsă cauzele profunde ale lipsei de performanţă, risipei şi corupţiei din aceste sisteme, nu vom face decât să punem, vorba unui lider al Alianţei Medicilor, „un pansament curat peste o rană supurândă”.
Sau de a crea instrumente diversificate de finanţare a economiei, inclusiv în susţinerea capitalului autohton, în mod sistematic (unii spun şi programatic) ostracizat, de genul unei bănci de dezvoltare pentru IMM-uri şi zona agroindustrială, a unui fond suveran pentru energie şi infrastructuri critice sau de mecanisme de atragere a economiilor populaţiei, inclusiv ale diasporei, în circuitul investiţional intern?
Sau cât de mult mai trebuie să trăim în evul mediu al politicii fiscale a aşa-zisei cote unice şi să nu trecem la declaraţia de impunere globalizată, acompaniată de un sistem masiv de deductibilităţi diferenţiate pentru zonele sociale sau economice pe care dorim să le stimulăm?
Cât de mult ne va mai trebui să înţelegem că va trebui să spargem cercul vicios şi capcana veniturilor mici, care atrag automat un nivel mic de investiţii?
Combinaţia letală de corupţie şi clientelism, amatorism şi impostură în zona politică şi a administraţiei denotă amnezia faţă de lecţiile învăţate în situaţii de boom şi recesiune deopotrivă, dar, mai ales, o lipsă de curaj a elitelor în a gândi o nouă politică economică. Aceste elemente vor continua să ne ţină în urmă, indiferent de culoarea majorităţii, a unui guvern sau preşedinte. România are nevoie mai mult decât de un nou guvern. Dacăvrem să evadăm de la periferia politică şi economică a Europei şi să nu fim striviţi de reaşezarea violentă a ordinii mondiale, nu putem continua cu business as usual. Avem nevoie de curajul de regândi modul în care statul, economia şi societatea funcţionează. Avem nevoie de curajul de a realiza un salt dramatic în calitatea guvernării, a politicii şi a administraţiei. Şi încă repede, până efectul campaniei anticorupţie nu se banalizează şi pânăputernicele forţe ale status-quo-ului nu vor ieşi din defensivă şi vor reocupa poziţiile cheie în politică, administraţie, economie şi media. Şi până când evoluţiile economiei globale şi criza care pândeşte pieţele emergente săne prindă, ca şi ninsoarea, din nou nepregătiţi.
Mircea Geoană este senator PSD
