Uniunea Europeană – creştere economică pentru al treilea an

Prognoza economică de iarnă a Comisiei Europene, publicată în 05 februarie, surprinde că 2015 va fi al treilea an de creştere economică pentru Uniunea Europeană (UE), situată însă la niveluri reduse, care nu ating valorile înregistrate în perioada pre-criză. Preţurile reduse la petrol vor stimula cererea internă a UE, iar deprecierea monedei euro va sprijin exporturile europene. Cu toate acestea, nivelul scăzut al ratei inflaţiei va genera o creştere a ratei reale a dobânzii, care va tempera efectele pozitive ale scăderii preţurilor petrolului.

Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene este aşteptat să crească cu 1,7% în 2015 (cu o creştere de 1,3% în zona euro), ceea ce constituie o ajustare pozitivă, cu 0,2 puncte procentuale faţă de prognoza din toamnă. În 2016, creşterea PIB-ului UE este estimată la valoarea de 2,1 % (ajustare pozitivă de 0,1 pp faţă de prognoza din toamnă), în vreme ce creşterea prognozată pentru zona euro este de 1,9% (ajustare pozitivă de 0,2 pp).

România – creştere economică datorată cererii interne şi pieţei muncii

Potrivit prognozei Comisiei Europene, România va înregistra în continuare un ritm susţinut de creştere economică în 2015 şi 2016, factorii care contribuie la această creştere fiind cererea internă şi stabilitatea pieţei muncii. Sunt aşteptate stabilizarea ratei inflaţiei la un nivel moderat şi consolidarea fiscală.

Creşterea economică estimată pentru anul 2014 se situează la nivelul de 3%, după ce primul semestru al anului trecut a înregistrat un ritm de creştere de doar 2,4%. Principalele domenii care au stimulat creşterea economică au fost consumul privat şi exporturile, în vreme ce investiţiile au continuat să influenţeze negativ creşterea, însă într-un ritm mai scăzut. Indicatorii de încredere în economia românească au ajuns, din nou, la nivelul din anii pre-criză.

Creşterea economică va continua în 2015 şi 2016

Comisia Europeană a revizuit în creştere prognozele economice pentru 2015 – 2,7% (faţă de 2,4% în toamna anului trecut) şi pentru 2016 – 2,9% (faţă de 2,8% în toamnă). Creşterea va fi stimulată, în principal, de cererea internă, dar şi de recuperarea aşteptată la nivelul economiei globale.

Consumul privat este aşteptat să rămână solid, iar puterea de cumpărare va fi consolidată de evoluţii precum creşterea salariilor, ratele scăzute ale inflaţiei, scăderea ratei dobânzii şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii. Este aşteptată, de asemenea, creşterea creditării în moneda naţională, ca urmare a înlesnirii condiţiilor de creditare şi încetinirii procesului de reducere a îndatorării populaţiei (deleveraging).

Pe baza prognozei de iarnă a Comisiei Europene, putem analiza o serie de indicatori relevanţi pentru economia românească în perioada 2015-2016:

• Investiţiile vor creşte, după doi ani de scădere

După doi ani de contracţie, atât investiţiile publice, cât şi cele private sunt aşteptate să crească, datorită îmbunătăţirii încrederii investitorilor, dar şi politicilor fiscale în favoarea mediului de afaceri, combinate cu condiţii de finanţare accesibile. Concomitent, investiţiile publice vor fi accelerate, îndeosebi datorită accesării programelor cu co-finanţare europeană.

• Comerţul internaţional, în creştere

Creşterea contribuţiei exporturilor nete a continuat să fie pozitivă în 2014, fiind aşteptată creştere şi la nivelul anilor 2015 şi 2016, îndeosebi datorită revenirii economice a principalilor parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, ritmul de creştere va fi mai redus, urmând ca în 2016 contribuţia exporturilor nete la creşterea economică să fie una uşor negativă.

Importurile vor creşte la o rată mai mare decât exporturile, mai ales datorită consolidării cererii interne.

Principala ameninţare regională pentru comerţul românesc va fi reprezentată de deteriorarea conflictului dintre Ucraina şi Rusia, ceea ce va conduce la reducerea încrederii pieţelor şi scăderea perspectievlor economice pentru marii parteneri comerciali.

• Stabilitatea pieţei muncii

Piaţa muncii a înregistrat o evoluţie stabilă în ultimii ani, cu scăderi constante ale şomajului de 1% pe an. Este aşteptată o creştere a numărului de angajţi în sectorul privat, în raport cu reducerea scăderii populaţiei apte de muncă. Costul forţei de muncă va fi balansat de cele două măsuri opuse – scăderea contribuţiilor sociale pentru angajatori cu 5 pp şi creşterea salariului minim pe economie. Este aşteptată o creştere de peste 3% a venitului individual în 2015 şi de 4% în 2016, ceea ce va conduce la creşteri ale salariului real.

Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratei şomajului la 6,8% în 2016.

• Inflaţia

După înregistrarea unui minim istoric de 0,9% în iunie 2014, rata inflaţiei a crescut uşor în ultimele luni. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,2% în 2013 la 1,4% în 2014, reducere datorată îndeosebi scăderii nivelului TVA pentru produsele de panificaţie, recoltei bogate şi scăderii preţurilor globale la energie.

Este aşteptat un nivel moderat al inflaţiei pentru anul 2015, de 1,2%, evoluţie ajustată în scădere faţă de cea anunţată în toamna anului trecut, de 2,1% pentru anul curent. Nivelul scăzut al inflaţiei este cauzat de preţurile scăzute ale energiei la nivel global, inflaţia moderată în UE şi anticipaţii reduse privind evoluţia indicatorului.

Pentru anul 2016 este aşteptat un nivel al ratei inflaţiei de 2,5% (cu 0,2pp mai mic decât era preconizat în toamnă), datorat revenirii creşterii interne.

• Consolidarea sistemului fiscal în 2015 şi 2016

În 2014, deficitul bugetar a scăzut la 1,8% din PIB, faţă de valoarea înregistrată la 2,2% în 2013 – o scădere mai puternică decât cea preconizată în toamnă (2,1%). Veniturile bugetare suplimentare, provenite din introducerea accizei pe carburant şi a taxei pe construcţiile speciale, au fost contra-balansate de creşterea cheltuielilor, prin scăderea contribuţiilor sociale cu 5 pp şi neimpozitarea profitului reinvestit. Colectarea taxelor a fost îmbunătăţită în 2014, în vreme ce cheltuielile de capital au scăzut uşor faţă de nivelul din 2013. Deficitul bugetar este aşteptat să scadă la 1,5% în 2015, ca urmare a reducerii cheltuielilor cu bunuri şi servicii, ca procent din PIB. Absorbţia fondurilor europene ar putea avea un efect negativ pentru deficitul bugetar al României.

În 2016, deficitul bugetar preconizat va rămâne la nivelul de 1,5% din PIB în condiţiile păstrării politicilor asumate în prezent. Datoria guvernamentală este prognozată la circa 38,7% pentru anul 2014, iar în perioada 2015-2016 aceasta este asteptată să rămână sub nivelul de 40%.