Schimbarile climatice au determinat modificari semnificative in dezvoltarea si raspandirea bolilor si daunatorilor care afecteaza podgoriile, determinandu-i pe viticultori sa se orienteze catre noi soiuri si scheme de tratament..
Din soiurile si selectiile clonale obtinute de institutie, care se preteaza cel mai bine cultivarii in fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania?
Dintre clonele obtinute care se preteaza cel mai bine pentru cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania, ar fi soiurile romanesti, Feteasca Regala 21 si Feteasca Alba 29, de astfel si cele mai raspandite la noi.
Pentru vinurile de mare marca, dar cu un potential de productie mai scazut si o calitate deosebita a strugurilor as propune clona de Muscat Ottonel – 12, Sauvignon 9, Pinot Gris – 34 si Neuburger – 10, adaptate mai bine pentru conditiile din Transilvania.
Soiurile noi create, cum sunt: Selena, Blasius raspund tuturor cerintelor cultivarii.
Pentru inlocuirea hibrizilor direct productivi, recomandam creatiile SCDVV Blaj, Brumariu, Radames si Rubin, soiuri ce se regasesc si in zona nordica a tarii noasre.
Care ar trebui sa fie principalele criterii de selectie pe care ar trebui sa le aiba in vedere un agricultor atunci cand alege sa cumpere un anumit soi?
Principalele criterii de selectie pe care ar trebui sa le aiba in vedere un agricultor ar fi uniformitatea soiului, calitate si cantitatea productiei, rezistenta la ger boli si daunatori, precum si la seceta, care se face tot mai resimtita la noi in tara.
Ce soiuri din portofoliul statiunii sunt adaptate la noile conditii climatice (in special la seceta)?
In general soiurile amintite, au o buna rezistenta la seceta, exceptie facand Muscat Ottonel cu o sensibilitate mai scazuta.
O mai buna toleranta la seceta o au vitele altoite pe portaltoi SO 4-4 si K5BB.
In alegerea soiurilor pentru infiintarea de noi plantatii trebuie sa se tina cont de afinitatea de albire si productie.
Am discutat cu producatori care se plangeau ca au achizitionat material saditor din strainatate, care insa nu a rezistat. Cum se explica acest lucru?
Materialul saditor din strainatate prezinta o mare varietate de soiuri si clone care sunt mai mult sau mai putin adaptate conditiilor de clima si sol din Romania. Fara o verificare prealabila si cercetare amanuntita a fiecarui sortiment in parte la conditiile din tara noastra, in cadrul statiunilor de cercetare de profil viticol, nu cred ca vom merge prea departe.
Se mai intampla ca materialul saditor adus din strainatate sa provina din material ramas nevandut si tinut in depozite frigorifice si in al doilea an. Cu acest material epuizat in substante de rezerva, desi va porni in vegetatie, se va usca intr- un procent destul de mare (60%).
Tinand cont de schimbarile climatice, ne putem astepta la aparitia unor noi boli/daunatori care sa afecteze podgoriile? Ati remarcat asemenea probleme? Ce solutii au viticultorii si cum ii puteti sprijini?
S-a semnalat recrudescenta unor patogeni micotici, Guignardia bidwelli si extinderea atacului produs de bolille lemnului vitei de vie: Esca, Eutipoza, Escorioza.
Ce ne puteti spune despre proiectele pe care le deruleaza in prezent statiunea si planurile de viitor?
SCDVV Blaj are in derulare doua proiecte cu colaborare externa ERA – NET si un proiect COST in colaborare cu 25 tari europene. Din pacate, semnarea planului sectorial intarzie nejustificat, iar proiectele cu colaborare internationala nu sunt finantate de UEFISCD Romania.
In concluzie, cercetarea stiintifica in Romania este subfinantata si marginalizata.
