Guvernul a aprobat, vineri, Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice, al carei scop este crearea unui cadru stabil in acest domeniu, pentru a obtine eficienta si economii (value for money), in conditii de integritate si responsabilitate.
Strategia aduce o noua abordare in domeniul achizitiilor publice, mutand accentul de la procedura la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” si la costul intregului ciclu de viata al unei achizitii, de la supra-reglementare la o legislatie supla, dublata de ghiduri coerente, actualizate, consolidate si validate de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice.
Strategia are in vedere o reasezare a sistemului, pornind de la functiile esentiale pentru o mai buna functionare: asigurarea legiferarii, elaborarea de politici publice, monitorizare si supervizare, sprijin operational si help-desk, control si remedii si caile de atac. De asemenea, masuri incluse in acest document au scopul sa profesionalizeze personalul din domeniul achizitiilor publice, fapt care, pe termen mediu si lung, va contribui la cheltuirea eficienta a banului public prin cresterea calitatii procesului de achizitii, implicit, prin cresterea capacitatii administrative.
Masurile incluse in Strategie vizeaza realizarea unui set de actiuni in perioada 2015-2016, cu efecte pentru intreaga perioada de programare bugetara 2014-2020.
Strategia este structurata in cinci capitole care cuprind problemele majore identificate in aplicarea actualei legislatii, directii de actiune pentru reformarea sistemului, precum si o serie de documente suport care fundamenteaza situatiile identificate. La nivelul fiecarui capitol se regaseste un plan de actiune cu termene clare, institutii responsabile, indicatori de performanta si impact preconizat. Cele cinci capitole, care constituie si directiile de actiune sunt:
Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea optiunilor de transpunere a noilor directive in legislatia nationala
In prezent, domeniul este reglementat, la nivel primar, de OUG nr. 34/2006 (care a transpus directivele europene in domeniul achizitiilor clasice, utilitatilor si concesiunilor), modificata de 20 de ori de la intrarea in vigoare. Aditional, alte 52 de acte normative secundare si tertiare (hotarari de Guvern, ordine emise de ANRMAP) reglementeaza achizitiile publice in Romania.
Pentru imbunatatirea cadrului legislativ, vor fi promovate noi legi in materie de achizitii publice, care vor transpune cele mai recente directive europene in domeniu si vor contine masuri care sa remedieze neajunsurile constatate in aplicarea actualei legislatii. Mai exact, vor fi adoptate patru legi distincte privind: achizitiile publice (clasice), achizitiile sectoriale (utilitatile), concesiunile si parteneriatul public-privat, respectiv remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor.
Aceste patru acte normative vor inlocui cadrul legal existent in domeniul achizitiilor. Aceste legi vor fi urmate de norme metodologice si ghiduri explicative.
Coerenta generala si eficienta cadrului institutional
Sunt avute in vedere dezvoltarea functiei de asistent (help-desk) astfel incat sa permita accesul direct la indrumari metodologice/ghiduri pe probleme specifice, asigurarea sprijinului operational prin dezvoltarea de ghiduri on-line ce vor contine documentatii de atribuire standard pentru anumite sectoare. Monitorizarea, supervizarea si asigurarea unui sistem de remedii si cai de atac imbunatatit sunt alte actiuni avute in vedere.
Regularitatea si calitatea procesului de achizitii publice
Obiectivul general este ca procesul de achizitie publica sa respecte cadrul legal si sa fie de calitate. Aceasta implica un mediu de control de asemenea natura, astfel incat, dincolo de respectarea stricta a legilor si regulilor in vigoare, sa fie aplicate si bunele practici pentru a obtine, prin transparenta si concurenta, cel mai bun raport calitate-pret. Sunt avute in vedere dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, imbunatatirea si extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post.
Capacitatea autoritatilor contractante, cu accent pe profesionalizare si aspecte de integritate
Sunt avute in vedere o serie de actiuni intre care: elaborarea de indrumare si instrumente pentru autoritati proiectelor, profesionalizarea personalului, mecanisme pentru intarirea capacitatii autoritatilor contractante si agregarea cererii.
Functiile de monitorizare si supervizare ale sistemului de achizitii publice din Romania
Strategia are in vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel incat sa devina functionale si eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanti care sa fie extrasi automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice), infiintarea unui departament dedicat in cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, instituirea unor proceduri de corelare a functiei de monitorizare cu cea de supervizare si cu cea de formulare a politicilor publice.
Logica economica a reformei achizitiilor publice din Romania, promovata in Strategie si preluata din directivele europene in domeniu, graviteaza in jurul ideii potrivit careia transparenta genereaza competitie, competitia genereaza economii. Analizele econometrice realizate in cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au aratat faptul ca si o crestere mica dar stabila in transparenta procesului de achizitii publice duce la economii tangibile. Concret, conform Evaluation Report-Impact and Effectiveness of EU Public Procurement Legislation (Part 1), publicat de Comisia Europeana in 2011, dupa publicarea unui anunt participare rezulta economii de 1,2% in comparatie cu situatiile in care nu s-au publicat anunturi de participare sau alte informatii in legatura cu un contract ce urma sa fie atribuit. Conform analizelor, o autoritate contractanta care publica o invitatie de participare la licitatie si utilizeaza o procedura deschisa se poate astepta la economii de 3,8% din valoarea finala a contractului, iar daca utilizeaza o procedura restransa se poate astepta la economii de 2,5%.
Economiile care sunt asociate unui grad mai ridicat de competitie sunt mai mari in sectorul de servicii si lucrari, rezultand o relatie de directa proportionalitate intre economii si competitie in aceste sectoare; cu cat procedurile mobilizeaza competitia, cu atat mai mult creste si gradul de economisire.
Din perspectiva impactului concurential si asupra mediului de afaceri, reforma in domeniul achizitiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare institutionala intre autoritati, pentru prevenirea si combaterea practicilor coluzive intre ofertanti. In plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative in pregatirea ofertelor, introducerea consultarilor cu piata, vor genera o mai mare competitie si o participare mai activa a IMM-urilor in cadrul procedurilor de atribuire.
Din punctul de vedere al impactului social, scopul reformarii achizitiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici in domeniile mediului, social sau al eficientei energetice. Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunturile publicate includ in cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficienta energetica sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate in Romania, pentru sectorul achizitiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizeaza ca criteriu de atribuire pretul cel mai scazut.
Pachetul legislativ privind achizitiile publice, din care face parte si Strategia, a fost elaborat de Comitetul interministerial pentru achizitii publice (sprijinit de un grup tehnic care include toate institutiile implicate in acest domeniu), care a avut un dialog permanent cu Comisia Europeana.
Proiectele incluse in pachetul legislativ au fost supuse unei ample dezbateri publice cu institutiile si partenerii de dialog interesati.
