23 noiembrie, gandul.info: Cota TVA din România va rămâne printre cele mai ridicate din lume şi după reducerea la 20%. Unde este cel mai mare TVA din lume
Cota standard de TVA din România este printre cele mai mari la nivel global şi va rămâne situată în prima cincime a clasamentului global chiar şi după reducerea de la 1 ianuarie, la 20%, în timp ce cota unică plasează România în ultima cincime a topului statelor, arată un studiu KPMG.
Bottom of Form
În prezent, România se află în topul primelor zece ţări la nivel global din perspectiva TVA, situată la 24%, pe primul loc clasându-se Ungaria, cu 27%.
După reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, România se va regăsi în prima cincime a clasamentului global, potrivit studiului Global Tax Rate Survey 2015, realizat de KPMG.
“La polul opus, cota unică de impozit pe profit, respectiv impozit pe venit, de 16%, plasează România în grupul ţărilor cu cel mai redus nivel de impozitare, mai precis în ultima cincime a clasamentului. Mai mult, în cazul impozitului pe venit, cota aplicabilă în România reprezintă mai puţin de jumătate din cota medie la nivelul Uniunii Europene (37,94%), respectiv din cota medie din ţările de pe continentul european (32,19%), însă acest aspect se datorează faptului că în multe dintre ţările incluse în studiu sunt aplicabile cote de impozitare progresive în funcţie de mărimea venitului”, se precizează într-un comunicat al KPMG România.
În ce priveşte contribuţiile sociale obligatorii, după reducerea de cinci puncte procentuale aplicată anul trecut, contribuţiile datorate în România de angajator (23,45%) se încadrează în media europeană (23-24%), în timp ce contribuţiile datorate de angajat (16,5%) sunt printre cele mai ridicate din Europa, unde media este de aproximativ 13%.
România face excepţie de la tendinţele semnalate la nivel global, de creştere a impozitelor şi a contribuţiilor de asigurări sociale după revenirea statelor din criza economică, date fiind scăderea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor datorate de angajatori la bugetul asigurărilor sociale, precum şi relaxarea fiscală, incluzând TVA, în 2016 şi 2017.
“Aceste reduceri de impozite au fost îndelung aşteptate, pe fondul unui nivel deja ridicat de impozitare a veniturilor din salarii, în special pentru persoanele cu venituri reduse, în timp ce cota standard de TVA din Romania (24%) este în prezent printre cele mai mari din regiune şi chiar din lume”, a afirmat, în comunicat, Ramona Jurubiţă, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice în cadrul KPMG România.
Pe de altă parte, ea spune că reducerile de impozit din România, la fel ca în majoritatea ţărilor incluse in studiu, sunt însoţite de o lărgire a bazei impozabile şi de o abordare mai agresivă a evaziunii fiscale, prin înăsprirea legislaţiei anti-fraudă şi prin intensificarea controalelor fiscale.
23 noiembrie, postare pe blog: Paying taxes 2016: România regresează 3 poziții
Sursa:
https://logec.ro/paying-taxes-2016-romania-regreseaza-3-pozitii/
România ocupă locul 55 în lume conform ultimului raport al Băncii Mondiale și PwC, față de locul 52 pe care se situa în raportul din 2015. Studiul se referă la date colectate până în anul 2014, deci reducerea CAS din toamna anului trecut este prinsă dar scăderea TVA încă nu. Este interesant că România regresează chiar și după reducerea CAS cu 5 p.p. și, așa cum arată graficul de mai jos, se situează sub media europeană.
Acest lucru se explică prin faptul că, în general, povara fiscală în lume s-a redus de la un an la altul astfel încât, dacă România vrea să facă vreo brânză în materie de relaxare fiscală, atunci trebuie să opereze o diminuare/reformă substanțială în acest domeniu. Măsurile luate în 2015 și cele din noul Cod fiscal vor fi luate în considerare în anii următori, deci să fim optimiști.
Să sperăm că scăderea fiscalității nu va fi inversată pentru că, dacă se va ajunge aici, atunci nu doar că vom rata încă un tren, dar ideea de scădere a fiscalității va fi compromisă pentru mulți ani. Tehnocrații se vor grăbi să spună: Vedeți, v-am spus noi că nu merge să scădeți taxele atât de abrupt.
Și ar fi păcat fiindcă dacă România vrea să ajungă din urmă țările dezvoltate, atunci are nevoie să suporte mai puține greutăți. Nu poți să-l trimiți pe un copil să facă exerciții de culturism; nu poți să supui o economie emergentă unei presiuni fiscale pe care o economie bogată o poate suporta (deși inclusiv în acest caz rata de creștere economică are de suferit). Într-un articol anterior am precizat următoarele:
În al doilea rând, povara fiscală nu este singurul aspect care condiționează – din perspectivă politică – bunul mers al activității antreprenoriale. Birocrația, legislația muncii, reglementările privind licențele și certificările, achizițiile publice – toate acestea pun frână mediului de afaceri. Între o țară care are impozite mari și birocrație stufoasă și o țară care are doar impozite mari, preferabil este să trăiești în a doua, corect? Deci povara fiscală trebuie judecată la pachet cu calitatea administrației publice, nu poți să faci abstracție de ultima și să spui “România nu are impozite mari comparativ cu Germania”.
În al treilea rând – și aici doare analfabetismul economic al unora – nu poți să te pronunți pe nivelul impozitelor fără să ții cont de nivelul avuției sociale. Să luăm un exemplu simplu.
Să presupunem că există două țări, Bogăția și Sărăcia; locuitorii lor produc un singur bun, pește; iar nivelul de subzistență este de 1 pește/zi. În Bogăția oamenii sunt foarte productivi (din cauză că au acumulat un stoc de capital/lucrător important, să zicem undițe și bărci) și sunt în stare să prindă 10 pești/zi. În Sărăcia oamenii au niște metode primitive de prins pește, sunt relativ puțini productivi și reușesc să pescuiască doar 2 pești/zi. În ambele țări guvernul confiscă 50% din venitul național. Întrebare? În care dintre cele două țări credeți că reacția împotriva poverii fiscale va fi mai intensă? În care din cele două țări credeți că guvernul își exploatează mai intens supușii? În Sărăcia, evident, unde după ce își plătesc birurile către stat (1 pește) oamenii rămând cu un singur pește, adică exact cât să trăiască de pe azi pe mâine. Spre comparație, în Bogăția, deși statul colectează 5 pești, populației îi rămân încă atâția, astfel încât reușește să mai și pună deoparte și să investească pentru a-și spori producția în viitor. Morala: să pui într-o țară săracă aceleași impozite ca într-o țară bogată este o politică aberantă și distructivă. Ea nu va face decât să împiedice acumularea de capital și să țină societatea într-o eternă pauperitate.
Deci, chiar dacă România nu are impozite mai mari ca Germania, nici nu este cazul să ne luăm cu ei la întrecere! România, ca oricare altă economie subdezvoltată, are nevoie de multă libertate economică pentru a crește.
23 noiembrie, postare pe Facebook: Gabriel Biris
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Astazi dimineata am participat la o masa rotunda organizata de Romanian Bookmakers (asociatia companiilor de pariuri offline) si Ziarul Bursa pe unor interpretari care vor duce pur si simplu la eliminarea acestor companii din piata din piata.
Seful ONJN (institutia care reglementeaza domeniul), dna Odeta Nestor a fost prezenta, nu si reprezentantul ANAF.
Sa ne intelegem: vorbim despre o industrie foarte reglementata care produce anual 120 milioane de euro la buget si in care lucreaza peste 12.000 de oameni.
De unde vine problema?
Aceste companii incaseaza de la jucatori niste sume (prime de joc). Legea ii obliga sa plateasca jucatorilor minim 60% din sumele jucate de acestia (premii). In realitate, suma este de aprox. 75%. Peste tot in lume, diferenta dintre sumele incasate si premiile platite reprezinta venitul agentiilor de pariuri (GGR – gross gaming reveues). La fel ca si in alte tari, legislatia specifica (la noi OG 77/2009) reglementeaza ca venitul agentiilor este acest GGR.
Legislatia fiscala prevede ca aceste companii datoreaza, la fel ca si restul, un impozit de 16%, dar nu mai putin de 5% din venit – fara a spune insa clar cum se calculeaza venitul la care se aplica procentul. Normele la cod ne spun insa ca vorbim de “veniturile aferente ACTIVITATILOR RESPECTIVE inregistrate potrivit reglementarilor fiscale”. De pe vremea romanilor avem un principiul (specialia generalia derogant) pe care il aplicam cu totii – mai putin cei de la ANAF/Finante…
Ei considera ca “venit” nu este GGR, ci totalul incasarilor, adica inclusiv sumele pe care legea ii obliga sa le plateasca jucatorilor (minim 60% din incasari), deci vor 5% din ceva ce tot statul obliga companiile sa dea inapoi.
Intrebare: cum se gandeste cineva ca poti plati ceva din ce nu (mai) ai???
In mod evident, sumele cerute de fisc nu vor putea fi niciodata platite. Agentiile se vor inchide, falimente, 12.000 de oameni vor fi someri, 120 milioane pe an (cam jumatate din GGR) nu vor mai fi incasati…
Fiscului insa nu ii pasa. Ei au luat-o pe o cale si nu vor sa se intoarca…
Acesta este doar (inca) un exemplu in care institutiile statului isi omoara contribuabilii. Cine castiga din asta? Nu noi, nu bugetul…
- Presedintele ONJN (reglementatorul) a confirmat astazi in discutie ca firmele au dreptate. Inca un exemplu ca fiscul, chiar daca pare ca face ce trebuie – nu face mereu cum trebuie. Vor urma litigii, frustrari, posibil despagubiri pe care tot noi le vom plati. Ufff!!!
ps2. Sunt avocat de business, imi place sa imi asist clientii in investitii, dezvoltare, creare de valoare. Din pacate insa in ultima vreme asistam clientii mai mult in a se apara de agresivitatea autoritatilor care nu mai prididesc in a inventa probleme…
ps3. Evaziunea nu se reduce prin scoaterea din piata a contribuabililor platitori de impozite si taxe.
23 noiembrie, postare pe Facebook: Gabriel Biris
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Cand am inceput sa lucrez in fiscalitate, cu mai bine de doua decenii in urma, daca venea vorba de “transfer pricing” colegii mei coborau vocea… Parea ceva extrem de dificil…
In teorie, nu ar trebui sa fie tocmai complicat: este vorba de un set de reguli care se aplica in tranzactiile intre afiliati si care permit sa se determine daca pretul practicat intre afiliati nu este mai mic sau mai mare decat cel normal, de piata. Scopul este evident: combaterea transferului de profit din jurisdictia unde profitul este obtinut in tari cu sisteme fiscale mai prietenoase…
In realitate, nu este deloc simplu sa documentezi un pret de transfer, este o chestiune foarte tehnica si scumpa pentru care trebuie sa apelezi la profesionisti. Care si ei trebuie sa apeleze la baze de date externe. Care costa – si nu putin! Nu merge cu copy paste daca vrei sa faci dosarul cum trebuie…
Multi ani Romania a fost sat fara caini, inclusiv in acest domeniu. Primele discutii pe aceasta tema si primele tentative de a crea o echipa specializata in cadrul ANAF au fost prin 2006, pe cand Sebastian Bodu era sef la ANAF. Specialistul cheie al departamanetului lucreaza acum in privat…
Sa intelegem un lucru: regulile privind preturile de transfer sunt importante pentru a nu muta profiturile dintr-o tara in alta tara si orice stat sanatos la cap trebuie sa le impuna!
Romania are regulile acestea de cativa ani buni si sunt functionale (nu stiu insa cat de aplicate sunt in practica…).
Acum insa, Romania vrea sa duca in extrem aplicarea acestor reguli, adica acolo unde statul nici macar nu ar trebui sa aplice regulile de TP: la operatiuni foarte mici, in special intre afiliati romani…
Ce noima are sa obligi o companie romaneasca care vinde bunuri/servicii unei alte companii romanesti (ambele platitoare de impozit pe profit) sa faca un “dosar al preturilor de transfer” cand per total impactul la buget este zero? As fi inteles abordarea asta pe vremea (2001 – 2007) cand transferul de profit catre microintreprinderi era sport national… Ce noima are sa folosesti forta de control pentru a face astfel de verificari? Doar pentru a “ciupi” eventuale dobanzi si penalitati de la vanzator???
Iarasi, cum poti sa obligi contribuabilul la un cost mai mare decat impozitul venind cu praguri derizorii de la care trebuie facut dosarul?
Pe scurt, ordinul la care face referire Cristian Grosu in articolul de mai jos duce totul in derizoriu si transforma un instrument ce ar trebui sa fie eficient in administrarea fiscala intr-o povara (inutila) pentru cei mai multi dintre contribuabili. Abordarea trebuie regandita spre eficienta! Acum, doar de cocosam contribuabilii cu tot felul de experimente din ce in ce mai scumpe!
- Felicitari Curs de Guvernare pentru articol!
ANAF pregătește o nouă cheltuială pentru companiile mici: întocmirea anuală a dosarului…
23 noiembrie, hotnews.ro: Contributii sociale datorate in 2016 de persoanele care desfasoara activitati independente
Prevederile noului Cod fiscal aplicabile de la 1 ianuarie 2016 majoreaza sarcina fiscala a persoanelor fizice, introducand o relaxare relativa in impozitarea persoanelor juridice. Una dintre modificarile semnificative este cea care vizeaza impozitarea veniturilor din activitati independente. Alaturi de schimbarea criteriilor de dependenta fiscala, noile reguli de impozitare au fost introduse pentru a descuraja optimizarea fiscala a remunerarii fortei de munca sub forma contractelor de colaborare cu persoane fizice autorizate (numite in continuare PFA).
Modificarile de impact vizeaza domeniul contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS). Astfel, in prezent, PFA-urile au posibilitatea de a se asigura in sistemul public de pensii la un venit asigurat care poate fi inferior venitului efectiv realizat, fara a fi insa mai mic de 35% din castigul salarial mediu brut (CSMB) utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat (aprox. 845 RON) si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori CSMB (12.075 RON). Contributia la CAS se datoreaza in cota integrala 26,3% aplicabile bazei de calcul mentionate mai sus. Asadar, in prezent persoana fizica are optiunea de a plati contributia la un plafon minim de asigurare, rezultand astfel o obligatie minima la CAS de 230 RON pe luna. De asemenea, in situatiile in care persoana fizica obtine si venituri din salarii, aceasta nu mai are obligatia de a se asigura in sistemul public de pensii pentru veniturile din activitati independente obtinute.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2016 pentru veniturile din activitati independente se va plati CAS indiferent daca persoana fizica obtine si venituri din salarii sau nu. Cota aplicabila de CAS de 10,5% (cota individuala) se va calcula asupra venitului net realizat (venituri impozabile minus cheltuieli deductibile) si corespunde unui stagiu de cotizare de doar 1/3. Persoanele care doresc o pensie integrala vor fi nevoite sa plateasca si cota de CAS a angajatorului de 15,8% din venitul net realizat.
Se remarca o schimbare si in ceea ce priveste modalitatea de plata a contributiei la CAS, in timpul anului persoana fizica autorizata avand obligatia de a efectua plati anticipate la o baza lunara de calcul de 35% din CSMB (aprox. 845 RON). In anul fiscal urmator, pe baza declaratiei de venit realizat, organele fiscale vor recalcula baza lunara de calcul al contributiei ca diferenta intre venitul brut realizat si cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii, exclusiv cheltuielile cu CAS. Plafonarea la nivelul maximal de 5 ori CSMB (in total 12.075 RON) ramane in vigoare.
PFA-urile vor datora in continuare si contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) in cota individuala de 5,5%, baza lunara de calcul fiind reprezentata tot de diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, exclusiv cheltuielile cu CASS. Elementul de noutate intervine incepand cu data de 1 ianuarie 2017 cand si baza de calcul a CASS va fi plafonata la de 5 ori CSMB, in cazul in care nu intervin modificari suplimentare in legislatia fiscala pana la acea data.
Persoanele fizice autorizate nu au obligatii suplimentare de plata in ceea ce priveste celelalte contributii sociale (somaj, concedii si indemnizatii, accidente de munca si boli profesionale, Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale). Ca si pana in prezent, persoanele fizice autorizate vor avea posibilitatea de a se asigura in sistemul asigurarilor pentru somaj si pentru concedii si indemnizatii.
24 noiembrie, ziarulmara.ro: Erorile din deconturile de TVA pot fi corectate. Fiscul a publicat procedura aplicabilă din 2016
De la 1 ianuarie 2016, dată la care vor intra în vigoare atât noul Cod fiscal, cât şi noul Cod de procedură fiscală, persoanele impozabile care vor cere Fiscului corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată vor trebui să respecte, ca şi până acum, anumite instrucţiuni şi proceduri de lucru. În acest sens, instituţia a elaborat şi a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin care să reglementeze, începând din 2016, regulile pentru corectarea greşelilor apărute în deconturile de TVA depuse de contribuabili.
Instrucţiunile de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fac parte dintr-un proiect de ordin lansat ieri în dezbatere publică de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Prevederile sale vor fi aplicate începând cu data de 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal şi a noului Cod de procedură fiscală.
Potrivit unei informări a Finanţelor Publice Teleorman, erorile materiale din decontul de TVA pot fi corectate urmând o procedură aprobată prin ordin al preşedintelui ANAF.
În acest sens, instituţia a preluat în noul proiect de ordin lansat în dezbatere publică instrucţiunile de corectare a erorilor materiale din deconturile TVA, care apar în Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 179/2007.
Din proiectul de act normativ lansat de ANAF reiese că persoana impozabilă poate cere organului fiscal în evidenţa căruia este înregistrată în scopuri de TVA corectarea unor erori materiale apărute în deconturi.
De asemenea, corectarea poate fi făcută şi la iniţiativa organului fiscal. De corectarea acestui tip de erori se va ocupa compartimentul de specialitate din cadrul ANAF, care are atribuţii de rambursare a TVA-ului.
Pentru a putea cere modificarea unor informaţii din cadrul decontului TVA, persoana impozabilă va completa o solicitare de corectare a erorilor materiale. Această cerere, alături de documente justificative, va fi depusă la registratura organului fiscal competent sau va fi trimisă prin poştă, prin scrisoare recomandată.
Mai departe, pe baza acestor documente, compartimentul de specialitate din cadrul ANAF va întocmi un referat în care vor fi menţionate erorile constatate şi modul în care acestea pot fi corectate. Apoi, organul fiscal va întocmi Decizia de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată, în care vor fi apărea diferenţele în plus sau în minus faţă de suma declarată iniţial de contribuabil.
În cazul în care, după corectarea erorilor, în decont va rezulta o sumă negativă de TVA, aceasta va fi preluată de către persoana impozabilă în decontul perioadei fiscale următoare comunicării deciziei de corectare, la secţiunea „Regularizări”, rândul „Soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată reportată din perioada precedentă, pentru care nu s-a solicitat rambursare”.
Dacă, în schimb, în decont se va regăsi o sumă pozitivă de TVA, aceasta va fi preluată în decontul perioadei fiscale următoare deciziei de corectare, la secţiunea „Regularizări”, rândul „Soldul TVA de plată din decontul perioadei fiscale precedente neachitată până la data depunerii decontului de TVA”.
În situaţia în care, după analiza documentelor prezentate de contribuabil, compartimentul de specialitate va considera că solicitarea de corectare a erorilor materiale din decontul de TVA nu se justifică, va fi întocmit un referat şi o decizie privind respingerea solicitării. Acest document va conţine, de asemenea, şi motivaţia respingerii.
Important! Decizia de respingere va putea fi contestată la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la data comunicării.
Procedura de corectare a erorile materiale din deconturile TVA prevede corectarea a trei tipuri de erori materiale: Erori de transcriere – preluarea eronată a sumelor din jurnale; inversarea unor cifre din sumele trecute în decont; preluarea eronată a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (declararea eronată a soldului de plată din decontul perioadei fiscale anteriore, de exemplu); Înregistrarea în decont a diferenţelor de TVA de plată, constatate de organele de control, în alte rânduri decât cele stabilite prin reglementările legale în materie; Erori provenind din înscrierea în decontul de TVA a sumelor solicitate la rambursare în perioada anterioară.
Tot o eroare materială este considerată şi situaţia în cazul în care contribuabilul omite să bifeze caseta pentru solicitarea TVA de rambursat. Acesta poate depune la organul fiscal competent o declaraţie pe propria răspundere prin care să confirme solicitarea rambursării TVA după corectarea acestei erori materiale. Declaraţia poate fi depusă până la data depunerii decontului de TVA aferent perioadei fiscale următoare, dar nu mai târziu de termenul legal pentru depunerea acestui decont.
Potrivit proiectului de ordin al Fiscului, în vederea corectării decontului TVA, contribuabilii trebuie să respecte termenul de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale prevăzut de noul Cod de Procedură Fiscală, valabil de la 1 ianuarie 2016.
Cu alte cuvinte, este important de ştiut că dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.
Totodată, trebuie menţionat faptul că, până la 31 decembrie 2015, termenul de prescripţie de 5 ani începe să curgă de la 1 ianuarie a anului următor. În schimb, din 2016, acesta va începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală.
Instrucţiunile menţionate în proiectul de act normativ al ANAF menţionează că există o singură situaţie în care corectarea decontului de TVA nu este posibilă. Mai precis, este vorba despre decontul de TVA pentru perioade fiscale care au fost supuse inspecţiei fiscale sau pentru care se află în curs o derulare de inspecţie fiscală.
Pe de altă parte, organul de inspecţie fiscală poate da o dispoziţie prin care să ceară corectarea erorilor materiale din decontul TVA. În această situaţie, contribuabilul trebuie să anexeze la cererea de corectare a erorii materiale şi dispoziţia de măsuri, în copie şi original.
24 noiembrie, monitorulexpres.ro: Impozite mai mari pentru PFA-uri, de anul viitor
Prin noul Cod Fiscal care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, persoanele fizice autorizate (PFA) vor plăti mai mulţi bani la stat, în sensul că vor achita contribuţii mai multe sau mai mari decît pînă acum.
În prezent, persoanele care obţin venituri din salarii, din pensii, pentru veniturile obţinute în calitate de PFA (persoană fizică autorizată) nu datorează statului contribuţie la asigurările sociale (CAS), adică acea contribuţie la pensii. Nici avocaţii sau alte persoane asigurate în sistemele proprii de asigurări sociale, care nu aparţin de sectorul public de pensii, nu plătesc acum contribuţie la pensii. Însă de la anul, situaţia PFA se schimbă şi aceste persoane vor plăti mai mult la stat. În cazul în care persoana respectivă nu are contract de muncă şi nici pensie, dar deţine PFA, atunci datorează CAS către stat, în proporţie de 26,3%, reprezentînd contribuţie individuală şi contribuţia angajatorului. Dar depinde la ce venit se aplică acel procent de 26,3%. Cuantumul CAS datorat diferă în funcţie de baza de calcul la care se aplică, iar această bază de calcul o declară la Fisc acea PFA (prin Declaraţia 600), respectiv de la minimum 222 de lei pe lună şi pînă la 3.175 de lei pe lună (adică de cinci ori contribuţia aplicată la salariul mediu brut pe ţară).
Cum se va calcula CAS
PFA datorează către stat impozit pe venit de 16%, respectiv contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 5,5% aplicat la venitul realizat. Dar, din 2016, PFA-urile vor plăti CAS la stat la nivelul veniturilor realizate şi nu la un nivel al bazei de calcul declarat de aceste entităţi. Din diferenţa de tratament fiscal reiese că, de la anul, PFA-urile vor plăti mai mult la stat. Un exemplu practic a fost dat publicităţii de avocatnet.ro, astfel: „Dacă PFA realizează un venit net de 100.000 de lei într-un an şi obţine şi venituri din salarii, în prezent datorează la buget 21.500 de lei pe an, însă din 2016, suma minimă datorată va fi de 32.000 de lei“.
Totuşi, lucrurile se complică pentru PFA din 2016. Chiar dacă PFA-urile vor înregistra venituri mici, atunci contribuţia la CAS se aplică la o bază de calcul ce nu poate fi mai mică decît 35% din nivelul salariului mediu brut pe ţară. În prezent, la nivelul salariului mediu brut de 2.415 lei, contribuţia minimă la CAS ar fi de 845 de lei pe lună, adică 2.415 lei x 35%. Această situaţie ar dezavantaja foarte mult persoanele cu PFA şi cu venituri mici lunare, din cauză că, indiferent cît de mic este venitul PFA pe o lună, aceasta este obligată să plătească la stat CAS aplicat la o bază de calcul de 845 de lei pe lună, calculată pe un an întreg.
Cel puţin 1.065 de lei pe an
De la anul, PFA poate opta doar pentru a plăti o cotă de 10,5% de CAS sau pentru una de 26,3%. Noul Cod Fiscal, practic, propune că, la nivelul unui an întreg, CAS nu poate fi calculat la o bază de calcul mai mică de 35% din salariul mediu pe economie (35% din 2.415 de lei). Deci minimul pe un an întreg la CAS datorat de o PFA poate fi de 1.065 de lei pe an (845 lei x 12 luni x 10,5% cota de CAS). Acest calcul a fost făcut la nivelul actual al cîştigului salarial mediu brut pe economie, dar, dacă acesta va creşte din 2016, atunci şi CAS calculat către stat va fi mai mare. Concret, nici un PFA nu poate plăti la CAS mai puţin de 1.065 de lei pe an, dacă nivelul actual al salariului mediu pe economie se menţine. Anomalia poate apărea la PFA cu venituri foarte mici, de cîteva sute de lei pe an, care ar plăti la stat CAS de minimum 1.065 de lei.
Cît va plăti pe lună o PFA în funcţie de venit
Cei de la contexpert.ro au făcut calcule comparative cu impozitele şi taxele lunare ce trebuie achitate de o PFA în 2015, respectiv în 2016 şi 2017, în funcţie de venitul realizat. O PFA cu un venit de 1.000 de lei pe lună plăteşte la stat în 2015 taxe (impozit pe venit, CASS şi CAS) în sumă de 82,5 lei, iar din 2016 ar achita 86 de lei pe lună (cu precizarea că pe un an întreg trebuie să fie minimum 1.065 de lei). La un venit lunar de 2.000 de lei, PFA-ul plăteşte în 2015 la stat 165 de lei, iar din 2016 ar achita 172 de lei. La un cîştig de 8.000 de lei pe lună, PFA va achita şi mai mult la stat din 2016, respectiv 970,2 lei pe lună, comparativ cu 846,6 lei pe lună în 2015. Şi în cazul persoanelor cu venituri din activităţi independente baza de calcul a CAS nu poate fi mai mică decît 845 de lei (35% x 2.415), calculat la actualul salariu mediu brut pe economie actual. Suma se poate modifica de la anul.
24 noiembrie, jurnalul.ro: Top 10 afacerişti români după evaziunea fiscală
Fiscul a găsit venituri nedeclarate de 86,9 milioane de lei la primele zece persoane evazioniste cu averi mai mari de 20 milioane de euro. Pentru 23,78 de milioane de lei, inspectorii de la ANAF nu au reuşit să identifice sursa banilor, deşi au luat la puricat conturile bancare şi firmele acestor persoane sau ale apropiaţilor.
Inspectorii au scotocit peste 100.000 de tranzacţii bancare care s-au desfăşurat prin 480 de conturi, 10.000 de operaţiuni realizate de cei 10 bogătaşi prin 120 de firme şi au prelucrat infor¬maţii privind deţinerile patrimo¬niale de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale. Cu toate astea, nu au reuşit să identifice sursa banilor decât pentru circa 63 de milioane de lei, restul fiind foarte bine ascunse. „Activităţile şi tranzacţiile verifi¬ cate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente finan-ciare pe pieţele interne şi interna¬ţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semni¬ficative, pentru care au fost prezentate infor-maţii neclare, insuficiente sau contradictorii”, se arată în comuni¬catul ANAF.
Agenţia Naţi¬onală de Admi¬nistrare Fiscală nu a făcut publice numele celor 10 bogătaşi care au fraierit statul român prin neplata de taxe şi impozite invocând secretul fiscal. Aceştia nu riscă confiscarea averilor, ci doar plata impozitelor pe care nu le-au achitat Fiscului, plus penalizările aferente.
13 milioane de lei sunt impozitele pe care cele zece persoane cu averi mari le au de plată către stat. La acestea se vor adăuga penalităţi de întârziere şi dobânzi care ar putea dubla suma pe care o au de dat către stat. ANAF nu a finalizat calculul.
24 noiembrie, adevarul.ro: Amnistia fiscală: ce au de făcut datornicii la stat pentru a scăpa de penalităţi şi de 54,2% din dobânda de întârziere
Dacă vă ies, la calculul propriu, alte cifre decât cele date de ANAF, este bine să clarificaţi acest lucru cu autorităţile În „Monitorul Oficial“ din 23 noiembrie s-a publicat un ordin privind normele de aplicare pentru procedura de eliminare temporară a penalităţilor şi a unei părţi din dobânzile penalizatoare aferente datoriilor fiscale acumulate până la data de 30 septembrie, numită pe scurt „amnistie fiscală“. Pentru obligaţiile restante la data de 30 septembrie 2015, contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice, pot beneficia de anularea penalităţii de întârziere şi reducerea la plată a unei cote de 54,2% din dobânda de întârziere, dacă achită debitele restante până la data de 31 martie 2016, respectiv plătesc până la data de 30 iunie 2016. Dar cât de veche poate fi datoria acumulată la 30 septembrie? „Este vorba despre o datorie care nu poate fi mai veche de cinci ani, calculaţi la data de 1 ianuarie a anului în care a fost creată. În cazul de faţă, este vorba despre datoriile fiscale acumulate între 1 ianuarie 2010 şi 30 septembrie 2015“, a declarat pentru „Adevărul“ consultantul fiscal Adrian Benţa. Cu ajutorul său, vă prezentăm principalele prevederi şi proceduri de urmat în cazul în care vreţi să scăpaţi de penalităţi şi de mai mult de jumătate din dobânzile aferente datoriei fiscale. Ce datorii fac obiectul amnistiei Actul normativ analizat adoptă procedura efectivă de aplicare a amnistiei fiscale, procedura reglementată de OUG nr. 44/2015 privind unele facilităţi fiscale. Fac obiectul facilităţii fiscale potrivit prezentului act normativ, următoarele: – obligaţiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015; – obligaţii de plată principale declarate suplimentar de contribuabil printr-o declaraţie rectificativă, cu scadenţa anterioară datei de 30 septembrie 2015; – obligaţii de plată cu termene până la 30 septembrie 2015, achitate până la această dată, pentru care nu sunt stinse dobânzile şi penalităţile; – obligaţii de plată principale emise prin decizie de impunere în cadrul inspecţiilor fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei (21 octombrie 2015). Cum începe procedura Contribuabilul interesat în anularea sumelor accesorii conform Ordonanţei depune o notificare la organul fiscal la care este arondat. Notificarea se soluţionează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere. Notificarea cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) datele de identificare ale contribuabilului; b) obiectul notificării, respectiv precizarea intenţiei de aplicare a facilităţii fiscale; c) data şi semnătura contribuabilului. Ce efecte produce notificarea În baza notificării, organul fiscal emite şi comunică: a) către contribuabil: decizia de amânare la plată a obligaţiilor accesorii; b) către instituţiile de credit sau către terţii popriţi: adrese de sistare temporară, totală sau parţială a executării silite. Efectul acestor acte asupra obligaţiilor de plată accesorii ce fac obiectul amânării la plată este: – procedura de executare silită se suspendă sau nu începe; – nu se efectuează stingerea până la data soluţionării cererii de amânare totală. Cum se anulează obligaţiile accesorii Contribuabilii care îndeplinesc condiţiile din ordonanţă, respectiv au achitat debitele restanţe şi diferenţa de dobânzi beneficiază, inclusiv cei ce au notificat organul fiscal, de anularea obligaţiilor accesorii prin depunerea la Registratura ANAF a unei cereri, fără să fie anexate alte înscrisuri. Desigur, trebuie achitată diferenţa de dobândă de 45,8%. Cererea de anulare a accesoriilor se soluţionează în termen de 5 zile lucrătoare de la îndeplinirea termenului de plată a diferenţei de dobândă. „Anumiţi contribuabili (nu toţi) care beneficiază de eşalonări de plată pot solicita aplicarea facilităţii fiscale. În acest sens, actul normativ analizat astăzi introduce şi o procedura de urmat. Există posibilitatea ca între evidenţa contribuabilului şi evidenţa organului fiscal să se identifice diferenţe. La solicitarea contribuabilului, organul fiscal are obligaţia să clarifice eventualele neconcordanţe întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de punere de acord (în opinia noastră, această procedură este foarte importantă şi trebuie să-i acordăm atenţia cuvenită). Actul normativ adoptă un număr de 6 anexe cu formularele de utilizat în realizarea acestei proceduri“, concluzionează consultantul fiscal Adrian Benţa. Ordinul MFP 3831 Din 2015 Proceduri Amnistia Fiscala
24 noiembrie, hotnews.ro: Procedura amnistiei fiscale a aparut in Monitorul oficial. Ce ai de facut pentru a beneficia de anularea penalitatii de intarziere si reducerea la plata a unei cote de 54,2% din dobanda de intarziere
In acest moment, aceasta poate fi aplicata efectiv de catre contribuabilii interesati. Reamintim ca pentru obligatiile restante la data de 30 septembrie 2015, contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice, pot beneficia de anularea penalitatii de intarziere si reducerea la plata a unei cote de 54,2% din dobanda de intarziere, daca achita debitele restante pana la data de 31 martie 2016, respectiv platesc pana la data de 30 iunie 2016 diferenta de dobanda
Actul normativ analizat adopta procedura efectiva de aplicare a amnistiei fiscale, procedura reglementata de OUG nr. 44/2015 privind unele facilitati fiscale.
Fac obiectul facilitatii fiscale potrivit prezentului act normativ, urmatoarele:
– obligatiile de plata principale restante la 30 septembrie 2015;
– obligatii de plata principale declarate suplimentar de contribuabil printr-o declaratie rectificativa, cu scadenta anterioara datei de 30 septembrie 2015;
– obligatii de plata cu termene pana la 30 septembrie 2015, achitate pana la aceasta data, pentru care nu sunt stinse dobanzile si penalitatile;
– obligatii de plata principale emise prin decizie de impunere in cadrul inspectiilor fiscale in derulare la data intrarii in vigoare a ordonantei (21 octombrie 2015).
Cum incepe procedura de acordare a facilitatii?
Contribuabilul interesat in anularea sumelor accesorii conform ordonantei depune o notificare la organul fiscal la care este arondat.
Notificarea se solutioneaza in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la depunere.
Notificarea cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
a) datele de identificare ale contribuabilului;
b) obiectul notificarii, respectiv precizarea intentiei de aplicare a facilitatii fiscale;
c) data si semnatura contribuabilului.
Ce efecte produce notificarea?
In baza notificarii, organul fiscal emite si comunica:
a) catre contribuabil: decizia de amanare la plata a obligatiilor accesorii;
b) catre institutiile de credit sau catre tertii popriti: adrese de sistare temporara, totala sau partiala a executarii silite.
Efectul acestor acte asupra obligatiilor de plata accesorii ce fac obiectul amanarii la plata este:
– procedura de executare silita se suspenda sau nu incepe;
– nu se efectueaza stingerea pana la data solutionarii cererii de amanare totala.
Procedura de acordare efectiva a anularii obligatiilor accesorii.
Contribuabilii ce indeplinesc conditiile din ordonanta, respectiv au achitat debitele restante si diferenta de dobanzi beneficiaza, inclusiv cei ce au notificat organul fiscal, de anularea obligatiilor accesorii prin depunerea la registratura ANAF a unei cereri, fara sa fie anexate alte inscrisuri! Desigur, trebuie achitata diferenta de dobanda de 45,8%.
Cererea de anulare a accesoriilor se solutioneaza in termen de 5 zile lucratoare de la indeplinirea termenului de plata a diferentei de dobanda.
Anumiti contribuabili (nu toti) ce beneficiaza de esalonari de plata pot solicita aplicarea facilitatii fiscale. In acest sens, actul normativ analizat astazi introduce si o procedura de urmat.
Exista posibilitatea ca intre evidenta contribuabilului si evidenta organului fiscal sa se identifice diferente. La solicitarea contribuabilului, organul fiscal are obligatia sa clarifice eventualele neconcordante intocmindu-se in acest sens un proces verbal de punere de acord (in opinia noastra, aceasta procedura este foarte importanta si trebuie sa ii acordam atentia cuvenita).
Actul normativ adopta un numar de 6 anexe cu formularele de utilizat in realizarea acestei proceduri. Material ralizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta
25 noiembrie, economica.net: Scutiri la impozitul pe clădiri pentru persoanele fizice care au plătit reabilitarea termică a proprietăţii lor – proiect
Persoanele fizice care au plătit pentru lucrări de reabilitare termică a proprietăţii lor ar putea fi scutite de la plata impozitului pe clădiri pentru 10 ani, un proiect de hotărâre pe acest subiect regăsindu-se pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi.
Reabilitare termică
‘Se aprobă scutirea de la plata impozitului pe clădiri, pe o perioadă de 10 ani, cu începere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pentru proprietarii persoane fizice ai apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990 şi reabilitate termic pe cheltuiala proprie, asigurându-se creşterea performanţei energetice a imobilelor, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kwh/mp arie utilă, în condiţii de eficienţă energetică’, prevede proiectul de hotărâre.
Solicitanţii trebuie să depună mai multe documente, printre care certificatul de performanţă energetică din care să rezulte clasa de performanţă energetică la care se încadrează imobilul după efectuarea lucrărilor de reabilitare întocmit după realizarea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, scrie Agerpres.
Potrivit proiectului, scutirea de la plata impozitului se menţine în cazul soţului supravieţuitor pentru cota sa de proprietate şi în cazul moştenitorilor legali, se anulează în cazul vânzării imobilelor şi se aplică doar în cazul persoanelor fizice.
26 noiembrie, bursa.ro: IMPLICAŢIILE NOULUI COD FISCAL ASUPRA IMM-URILOR – EDIŢIA A II-A / CRISTINA CHIRIAC, ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A ANTREPRENORILOR:
“Tinerii vor putea lua calea antreprenoriatului când vom avea o fiscalitate predictibilă”
Rata de succes a privatizărilor din ultimii 25 de ani este sub 25%, potrivit Cristinei Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor. Domnia sa a precizat: “În 1989, sectorul privat din România nu exista. Din 1990 au început să fie demarate mai multe programe, iar cea mai importantă prevedere a programelor din ultimii 25 de ani a fost privatizarea. În această perioadă au fost privatizate 7726 de companii, iar rata de succes este mai mică de 25%. (…) Mai puţin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viaţă. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a 2 milioane de locuri de muncă”.
În opinia doamnei Chiriac, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) trebuie să preia responsabilităţile care decurg din acest fenomen, guvernul, sindicatele, patronatele, ONG-urile trebuind să acorde o importanţă deosebită domeniului IMM.
“Durerea cea mai mare este că sectorul IMM este lăsat în permanenţă pe ultimul plan”, a mai spus domnia sa, adăugând că predictibilitatea lipseşte cu desăvârşire.
Singurul instrument care poate aşeza pe criterii normale de piaţă companiile şi managementul acestora este Codul Fiscal, opinează doamna Chiriac, susţinând: “Când vom avea criterii fiscale predictibile, când angajările nu se vor mai face ca în prezent, atunci tinerii vor putea lua calea antreprenoriatului. (…) Un tânăr nu poate pleca pe drumul antreprenoriatului când ştie câte taxe va avea de plătit”.
Domnia sa mai precizează că nu este suficient să avem manageri ca să fie îndeplinite criteriile de performanţă dintr-o companie de stat şi că aceştia trebuie ajutaţi de echipe de specialişti ca să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au propus.
26 noiembrie, financiarul.ro: Suciu despre bugetul pe 2016: Nu este luată în considerare nicio altă modificare la nivelul fiscalităţii
Bugetul de stat pe 2016 va lua în calcul toate modificările legislative privind cheltuielile și veniturile aprobate în 2015 și nu va cuprinde nicio altă modificare a fiscalității, a declarat, miercuri, 25 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, precizând că semnalul transmis este de stabilitate și predictibilitate fiscală.
„S-a discutat astăzi în Guvern o notă privind limitele de cheltuieli pentru principalii ordonatori de credite în vedere elaborării bugetului pe 2016. Premierul Cioloș a declarat acest lucru și astăzi și ieri că majorarea salariilor cu 10% a fost luată în calcul la stabilirea acestor limite de cheltuieli prevăzute. Toată legislația aferentă cheltuielilor sau veniturilor aprobată în cursul anului 2015 este încorporată la nivel de proiecție, în termeni concreți, la nivel de cifre în structura bugetului pe 2016″, a explicat Dan Suciu.
El a arătat că acest buget vrea să clarifice elementele legate de stabilitatea fiscală.
„Avem o stabilitate fiscală în acest moment și nu este luată în considerare nicio altă modificare la nivelul fiscalității, au fost luate în considerare toate modificările legislative din ultima perioadă atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor și, nu în ultimul rând, este luată în calcul și se mizează foarte mult pe cheltuielile de investiții pe care le va face Guvernul. Așadar, avem o creștere a cheltuielilor de capital care vin, în special, din utilizarea intensivă, adecvată, a fondurilor europene”, a precizat Suciu.
Suciu a subliniat că semnalul pe care Guvernul îl transmite este de „stabilitate fiscală și de predictibilitate în politica fiscală.
„De aceea am luat în calcul toate elementele acum, să încheiem această discuție acum. Această legislație a trecut prin Parlament într-un consens destul de larg”, a adăugat Suciu.
El a menționat că suma generală de cheltuieli de capital, care cuprinde și fonduri europene, este mai mare decât înainte.
„Evident că mizăm pe o utilizare mai intensă a fondurilor europene și acesta este argumentul care ne-a permis să mergem pe o sumă mai mare agregată”, a mai spus Suciu
30 noiembrie, puterea.ro: Transportatorii cer eliminarea supraccizei
Uniunea Națională a Transportatorilor (UNTRR) solicită eliminarea supraaccizei de la 1 ianuarie 2016, deoarece sistemul de rambursare nu funcționează.
În 2015, restituirile sunt de doar 1,8% din cele estimate, din cauza birocratizării excesive, perioadelor de rambursare extrem de lungi și impredictibile, iar scăderea drastică a volumului de carburant vândut în România a limitat câștigul statului la sumele nerambursate și la cele încasate din rata de schimb euro/leu majorată artificial cu 7,5%, se arată într-un comunicat de presă al UNTRR.
”Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) semnalează faptul că, în primele unsprezece luni din 2015, a fost returnat către transportatorii rutieri doar un procent de 1,8% din bugetul alocat schemei de restituire a accizei disponibil pentru anul în curs, în valoare de numai 11,46 milioane lei (2,58 milioane euro), sumă aferentă pentru 457 de cereri, transmise de 322 firme de transport, deși bugetul estimat pentru acest an este de 626,5 milioane lei (140,8 milioane euro).
Astfel, se dovedește încă o dată că această facilitate este nefuncțională și că supraacciza la combustibili ar trebui eliminată cât mai rapid, începând cu 1 ianuarie 2016, așa cum prevedea inițial Codul Fiscal.
În 2014, din bugetul de 40 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 8,44 milioane euro, singurele plăți au fost făcute în luna decembrie, când au fost procesate 7 cereri de rambursare în valoare totală de 180.844 lei, aproximativ 40.000 euro, adică 0,45% din bugetul alocat pe 2014!
UNTRR a atras atenția autorităților de nenumărate ori că schema de rambursare a accizei suplimentare este nefuncțională, întrucât toți transportatorii rutieri români care operează curse internaționale alimentează în afara țării, iar cei din zonele de frontieră, chiar dacă nu fac transport internațional, au preferat să alimenteze în afara țării, iar transportatorii străini în tranzit au renunțat complet la alimentări cu carburant în România.
Pentru 2016 la ce să ne așteptăm? În mod normal, pentru calculul accizelor în 2016, ar trebui folosită rata de schimb BCE din prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2015 care este 4,4159 lei pentru un euro.
Guvernul Romaniei a renunțat la această normalitate din 2013. Atunci a inventat un sistem de calcul prin care alegea rata de schimb cea mai mare din ultimii doi ani și o ajusta cu inflația, pe atunci în creștere.
Deoarece ratele de schimb euro/leu comunicate de Banca Centrală Europeană au fost prea mici pentru gustul Guvernului României, iar inflația pentru prima dată a ajuns să își schimbe semnul în minus și să se numească deflație, în această situație Guvernul României și-a depășit creativitatea și lipsa de onestitate față de cetățenii săi, și din ciclul “așa vreau eu”, pentru 2016, impune fără vreo justificare rata de schimb euro/leu pentru calculul accizei la carburanți la 4,7380 lei/euro.
România a atins nivelul obligatoriu în UE al accizelor la motorină de 330 euro/1000 litri încă din 01.01.2013, iar la benzină 359 euro/1000 litri încă din 01.01.2011. În aprilie 2014 ambele au fost majorate cu 7 eurocenți/litru (70 euro/1000 litri) reprezentând o creştere cu 21,2% a accizei la motorină de la la 330,395 euro/1000 litri la 400,59 euro/1000 litri, iar pentru benzina fără plumb reprezintă o creştere cu 19,4% a accizei de la 359,59 euro/1000 litri la 429,59 euro/1000 litri. Această majorare a adus o creştere de minimum 6,5% a preţului final al carburanţilor! Rata de schimb originală mai adaugă aproximativ 3% la prețul final al carburanților. În total, carburantul este cu 10% mai scump exclusiv datorită statului român, deasupra oricărei cerințe europene, în condițiile unui TVA de 24%. Fără acciza suplimentară, fără rata de schimb inventată și cu TVA 19%, motorina ar fi mai ieftină cu 15% în România!
Prevederile Directivei 96/2003 se aplică în alte 6 ţări membre ale Uniunii Europene, unde există practica returnării accizelor la motorină pentru utilizatorii profesionişti, fără încadrarea acestei proceduri la ajutor de stat, având în vedere că statul nu dă nimic de la el, ci îi restituie utilizatorului (doar pentru autovehiculele eligibile mentionate la Art 7 al directivei) o sumă din cea plătită deja de utilizator statului, fără ca valoarea plătită de utilizator, considerând și rambursarea, să coboare sub pragul minim al accizei la nivel european: în 2014 Ungaria 17 forinți/litru (0,055 euro/litru sau 55 euro/1000 litri), din 2015 Ungaria 11 forinți/litru (0,035 euro/litru sau 35 euro/1000 litri), Spania 48 euro/1000 litri, Slovenia 74,88 euro/1000 litri, Italia 214 euro/1000 litri, Belgia 76,3 euro/1000 litri, Franţa 47,4 euro/1000 litri.
Cu una dintre cele mai mici valori de rambursat, România dovedește că este incapabilă să administreze acest sistem, și să restituie 0,04 euro/litru sau 40 euro/1000 litri așa cum se menționează și în nota de fundamentare a propunerii de renunțare la acest sistem și la supraacciză în sine.
A recunoaște o măsură greșită, dovedește maturitate și profesionalism, aspectele economice trebuind să fie ghidate în mod normal de cifre și rezultate și nu de emoții personale, iar a persista în aplicarea unei măsuri greșite, dovedește opusul.
Câștigul statului român este limitat pe fondul scăderii consumului profesioniștilor și amatorilor la „ciupeală” din sumele rămase din bugetul alocat pentru rambursare și neplătite, precum și din rata schimb.
Stabilirea valorilor în lei pentru accize, scuteste Guvernul și de minima simulare a unei rate de schimb euro/leu inventată special, totul pentru a păcăli cetățenii României că plătesc doar 7 cenți în plus pe litrul de carburant în România, deși în realitate plătim în plus peste 10 eurocenți/litru. Pe când vom putea să trăim în lumină și să ieșim din această obscuritate? Ar trebui ca statul român să înțeleagă că este în competiție cu statele din jur și cu toate din lume, iar pentru a fi mai puternic trebuie să își ajute mediul economic și companiile să fie mai puternice.
”Transportatorii români sunt revoltați de prevederile noului Cod Fiscal care va intra în vigoare la data de 01.01.2016 și care prevede menținerea supraaccizei la carburanți până la 1 ianuarie 2017. Ne bucură reducerea TVA de la 24% la 20%, deoarece înseamnă o scădere a cheltuielilor cu motorina, însă suntem îngrijorați de menținerea accizei suplimentare, deoarece, până în prezent, nu a adus efectele scontate – încasările la buget au scăzut, schema de rambursare nu funcționează, iar kilometrii de autostradă promiși nu au fost realizați. În ceea ce privește restituirea de accize, lipsa de coerență și funcționalitatea dezastruoasă fac inutilă măsura și toată lumea pierde”, a declarat Radu Dinescu, Secretarul General al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România.
Creșterea artificială a prețului carburantului raportat la statele UE apropiate duce la o scădere a consumului în România afectând atât consumatorii, transportatorii, precum și distribuitorii de carburanți.
Administratorul schemei de rambursare a supra-accizei este Autoritatea Rutieră Română”, se spune în comunicatul UNTRR.
1 decembrie, agerpres.ro: Cioloș: Vrem să folosim în 2016 facilitățile noului Cod Fiscal pentru a încuraja investițiile
Premierul Dacian Cioloș a declarat, marți, că este important ca România să aibă câteva elemente minime de stabilitate în ceea ce privește economia, pentru a încuraja antreprenoriatul și investițiile, el adăugând că guvernul actual vrea să folosească măsurile din noul Cod Fiscal pentru a stimula investițiile.
El a menționat este nevoie de coerență în politica economică și vrea ca în anul 2016 să fie folosite cât mai bine deciziile Codului Fiscal, astfel încât oamenii să fie încurajați să investească.
“Nu știu dacă o să putem crea un milion de locuri de muncă într-un an de zile, dar ce mi se pare important este să avem câteva elemente minime de stabilitate din punct de vedere economic pentru a încuraja antreprenoriatul, pentru a încuraja oamenii să investească și aici mă gândesc la capitalul străin despre care noi tot vorbim în ultimii ani, dar mai ales la capitalul românesc, care sper eu să capete încredere în coerența politicilor economice. Acesta a fost unul din principalele motive pentru care n-am pus în discuție deciziile privind noul Cod Fiscal, toate facilitățile care vizează sectorul economic, facem un efort în buget ca să le putem implementa tocmai pentru a da semnalul că nu se schimbă politica economică de fiecare dată de la un guvern la altul, ci mergem și cu o anumită coerență. Ce vrem să facem în anul care vine e să vedem cum putem folosi cât mai bine deciziile din Codul Fiscal pentru a încuraja oamenii să investească”, a declarat Cioloș, într-o emisiune la Europa FM.
1 decembrie, adevarul.ro: ANAF Alcohol Distribution. Fiscul scoate la vânzare cantităţi însemnate de băuturi alcoolice confiscate
Mii de sticle de băuturi alcoolice sunt scoase la vânzare directă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este un veritabil distribuitor de băuturi alcoolice având în vedere că scoate periodic la vânzare cantitiţi însemnate de spirtoase confiscate de la agenţii economici. Potrivit datelor furnizate de jucătorii din piaţă, evaziunea fiscală din domeniul industriei de băuturi spirtoase depăşeşte 75%, iar dimensiunea acestui fenomen se poate observa şi prin oferta Fiscului privind vânzările de alcool. De exemplu, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti organizează, începând cu 11 decembrie, vânzarea directă a peste 600 de sortimente de băuturi alcoolice – coniac, whisky, vin, bere, vodca, rom sau şampanie. În funcţie de sortiment şi de cantitate, preţurile de vânzare pleacă de la câţiva lei şi ajung până la câteva sute de lei pe bucată. Fiscul scoate la vânzare, printre multe altele, 15 sticle de whisky Johnnie Walker Blue Label (0,7 litri), preţul de evaluare, cu TVA, fiind de 505 lei. În piaţă, preţul unei astfel de băuturi depăşeşte 1.000 de lei. De asemenea, peste 3.000 de sticle de vodca Absolut Blue (1 litru), la un preţ de evaluare de 31 de lei/bucată, în condiţiile în care preţul pieţei este de aproximativ 70 de lei. Băuturi alcoolice scoate la vânzare şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova – vodca, coniac, lichior, băuturi fermentate cu îndulcitor (vin). O sticlă de băutură spitoasă „Unirea“ (1 litru) este scoasă la vânzare de Fiscul din Prahova cu 17 lei, preţul pieţei fiind de aproximativ 30 de lei. Vânzarea acestor produse se vinde direct de la locul de depozitare către societăţi care sunt autorizate să comercializeze aceste bunuri către populaţie şi care oferă cel puţin preţul de evaluare al mărfurilor confiscate. Ce spun reprezentanţii industriei de băuturi spirtoase Noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, are potenţialul de a diminua evaziunea fiscală de peste 75% din industria băuturilor spirtoase, fără ca veniturile colectate de stat să scadă, arătau în această vară reprezentanţii Asociaţiei Spirits Romania, care include producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase. Asociaţia susţine adoptarea măsurilor de reducere a poverii fiscale din sectorul băuturilor spirtoase prevăzute în noul Cod Fiscal, susţinut de alfel de majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri. „Reducerea accizei la băuturi spirtoase este vitală pentru sectorul nostru, care din 2013, de când a crescut cu 42% acciza pentru alcoolul etilic, se confruntă cu pierderi semnificative cauzate de o creştere fără precedent a pieţei negre. Introducerea acestei măsuri, fie prin noul Cod Fiscal, fie prin alte proiecte legislative, reprezintă o mult aşteptată corectare a politicilor fiscale din 2013, ale căror efecte s-au dovedit dezastruoase atât pentru industrie, cât şi pentru bugetul de stat“, a declarat în iulie Florin Rădulescu, preşedinte al Spirits Romania.
