Principiul  “repartizării  în  mod  aleatoriu”  a  dosarelor  în  cadrul  instanțelor  din Romania a fost consacrat legislativ în anul 2005 prin modificările  și completările aduse Legii  nr. 304 din  28 iunie  2004 privind  organizarea  judiciară, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 576 din data de 29 iunie 2004 prin Legea nr. 247 din  19 iulie 2005 privind   reforma  în  domeniile   proprietății  și  justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial cu numarul 653 din data de 22 iulie 2005.

Acesta este folosit ca principiu de bază în ceea ce privește alocarea, pe complete, a dosarelor, în momentul primirii acestora de către instanțele competente, fiind o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 si 53 din Legea nr.304/2004  cu  scopul  de  a  conferi  o garanție  în  plus  independenței  funcționale  a judecătorului și imparțialității actului de justitie.

Principiul fundamental  al  repartizării aleatorii consacrat  de  legislația  României corespunde rigorilor impuse de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului care consacră  și garantează dreptul la un proces echitabil, drept circumstanțiat sub următoarele  aspecte  relevante: “Orice  persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (…) de către o instanță  independentă și imparțială, instituită de lege …“

Modalitățile concrete prin care se desfășoară această procedură, de o importanță deloc de neglijat, este reglementată, la nivel de legislație secundară, prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, aprobat prin Hotărârea  CSM nr. 38712005 modificată  și completată, emis în aplicarea legii de organizare judecatorească, care reglementează cu caracter încă destul de general modul de transpunere în activitatea instanțelor de judecată a principiului analizat.

Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele se înregistrează în ordinea sosirii la instanță și se repartizează în aceeași ordine de către persoana sau persoanele desemnate anual de președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere.

Atunci când în derularea acestei operațiuni factorul uman poate avea un “drept” de intervenție capabil să influențeze caracterul aleatoriu al aeestei distribuiri, lipsindu-I practic de scopul pentru care a fost instituit, consider că ne aflăm în situația în care se poate spune că  “desemnarea unor complete de judecată nu mai are nicio legatura cu hazardul, ci poate fi,  de  cele  mai mule ori,  o  operațiune  atent gândită astfel încât sentințele pronunțate să fie cel puțin previzibile dacă nu chiar cerute în mod expres de persoane interesate. În  orice caz, este vorba nu despre manipularea unor dosare, ci despre manipularea justiției.”

Astlel, nu o dată, am aflat din presă de cazuri de judecători, trimiși în judecată pentru presupusă comitere a unor fapte în care a avut loc și această  “manipulare” a sistemului ECRIS, cel care asigură această repartizare aleatorie a dosarelor. Intr-unul din aceste cazuri, conform  rechizioriului DNA, “Una dintre metode constă în modificarea frauduloasă a datelor din aplicația informatică, prin majorarea valorilor privitoare la complexitatea  dosarelor aflate pe rolul altor complete, astfel încât dosarul să ajungă  la completul de judecată dorit”.

Curtea  de  Conturi  a  sesizat  ‘carențe,   în  sistemul  informatic  de  repartizare aleatorie a cauzelor în Raportul pe anul 2011,  document în care este abordat și sistemul informatic al instanțelor de judecată – ECRIS, care prezintă ײcarențeײ în mecanismul de înregistrare a dosarelor, atribuirea electronică a numărului unic de dosar și repartizarea aleatorie a primului termen’,  existând riscul “dirijării· dosarelor către anumite complete de judecată.

“Permite  unui  justițiabil  să  investească  instanța  cu  mai multe  dosare,  având același obiect, consecințele acestui mod de lucru conducând la existența unor riscuri în activitatea jurisdicțională,  în sensul că apare posibilitatea  “dirijării” doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost investită instanța în aceeași speță, urmată de renunțarea la celelalte,  cu  ocazia  primului  termen.  Prin  aceste  dosare,  “construite”  artificial,  se denaturează statistica oficială  a dosarelor, pe total,  pe tipuri  de cauze și pe judecător etc.”, apare scris în acel raport.

La o simplă navigare pe internet, am aflat faptul că au existat multe posibilități de intervenție și de dirijare a acestei repartizării aleatorii. Dintre acestea menționez doar câteva; Maestrul grefier; Cereri introduse repetat; îmbolnăvirea subită.

Nerespectarea principiului  repartizării se poate considera  ca fiind o problemă de încalcare a prevederilor art.6 alin.(1) din Convenția  Europeană a Drepturilor Omului. Asigurarea respectării acestui drept prin o mai bună reglementare a repartizării aleatorii în România este importantă pentru prevenirea invocării unor încălcări ale dreptului chiar și în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

În lumina, dar mai ales în spiritul modificărilor propuse  prin prezenta propunere legislativă, consider că este de datoria Consiliului Superior al Magistraturii să asigure, ca organ constituțional care îndeplinește rolul de garant al independenței justiției, o și mai bună reglementare a acestei proceduri, acesta fiind, în cele din urmă, emitentul Regulamentului de ordine interioara al instanțelor. Menționez  că hotărârile  adoptate  în ultimii  doi ani de C.S.M. rezolva o mare parte din aspectele  constatate de mine pe parcursul îndelungatei documentări  necesară realizarii acestei inițiative  legislative.

Având în vedere importanța  respectării acestor principii, am constatat că, ținând cont de   “sancțiunile aplicabile”  pentru  hotărârile  date  de  instanțe  în  dosare a  caror repartizare   pe  complete   sau   compunerea   acestora   nu  s-a  făcut cu  respectarea principiilor menționate,  se impun moditicări legislative  menite să contribuie la așezarea mai presus de orice suspiciune a obiectivității și impartialității actului de justitie realizat de judecători.

Conform Codului de procedură penală se poate introduce contestație în anulare împotriva  hotărârilor penale atunci când  instanța nu a fost compusă  potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate – art. 426, iar în ceea ce privește Codul de procedură civilă acesta prevede ca motive de casare, la art. 488 alin. (1):

Casarea  unor  hotărâri se poate cere numai  pentru următoarele  motive de nelegalitate:

1. cand instanța nu a fost alcatuită potrivit   dispozițiilor legale;
2. dacă hotărârea a fost pronunțată  de alt judecător decât cel care a luat parte  la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru    soluționarea cauzei ori  a  cărui compunere a fost schimbată,  cu încălcarea legii.

Având în vedere aspectele menționate mai sus, vă supun, spre dezbatere și adoptare, prezenta propunere legislativă, în procedură de urgență.

Termenul limita de transmitere a opiniilor si observatiilor este 18 februarie 2016.

Propunerile, observatiile si sugestiile se pot transmite:

• On-line, la sectiunea:
• Consultarea firmelor, prima pagina, meniu vertical
• buton sugestii / observatii / propuneri
• Direct, la numarul 0234.570.010, fax 0234571070, email: office@ccibc.ro.