Guvernul a aprobat la finele saptamanii trecute proiectul de hotarare de Guvern pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016, publicat pe site-ul Ministerului de finante in luna februarie a acestui an.
Consultantul fiscal Irina Dumitrescu a prezentat pentru Contabilul.ro modificarile importante pe care le propune proiectul pentru normele de aplicare a Codului fiscal.
In afara de modificarile aduse impozitului pe cladiri, in sectiunea Impozite si taxe locale, proiectul aprobat recent de Executiv aduce modificari si in ce priveste taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit, accizele si alte taxe speciale.
Noile modificari intra in vigoare odata cu publicarea in Monitorul Oficial.
Retinem ca firmele de apartament pot plati, cu anumite conditii, un impozit ca pentru locuinta, fara a fi majorat. Acest lucru se aplica in cazul cladirilor cu destinatie mixta (sediu social si locuinta) si unde suprafetele folosite in scop rezidential si scop nerezidential nu pot fi delimitate.
Referitor la impozitul pe cladiri, este clarificata “ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele fiscale”, in sensul ca nu mai este necesara depunerea rapoartelor de evaluare in cazul rapoartelor de reevaluare intocmite in intervalul 2013-2014 si inregistrate in situatiile financiare in aceeasi perioada, precum si in cazul persoanelor juridice pentru cladirile dobandite prin construire in ultimii trei ani ai anului de referinta, valoarea cladirii fiind cea prevazuta in procesul‐verbal de receptie finala”.
De asemenea, acele persoane fizice care au in proprietate imobile cu destinatie mixta si care declara pe propria raspundere ca nicio cheltuiala cu utilitatile nu este inregistrata in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica vor plati impozit conform detinerii unei proprietati utilizata in scop rezidential.
Dan Suciu, purtatorul de cuvant al Executivului, a adus mai multe lamuriri referitoare la aprobarea proiectului amintit, citat de Mediafax:
“Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declaratiilor de catre persoanele fizice care au in proprietate cladiri cu destinatie mixta sau nerezidentiala. In cazul persoanelor care au in proprietate cladiri cu destinatie mixta pentru care suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct, daca proprietarul depune declaratia privind destinatia mixta a cladirii, insotita de o declaratie pe propria raspundere prin care se atesta faptul ca “nici una din cheltuielile cu utilitatile nu este inregistrata in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica” se va datora impozitul pe proprietati utilizate in scop rezidential. Prin cheltueli cu utilitatile se intelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrica, gaze natural, termoficare, apa, canalizare”.
Retinem, asadar, ca e clarificata sintagma “cheltuieli cu utilitatile” prin care intelegem “cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrica, gaze natural, termoficare, apa, canalizare”.
De asemenea, potrivit declaratiilor de mai sus, iata cum vom proceda in cazul persoanelor care detin cladiri cu destinatie mixta pentru care suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct:
In aceasta situatie, proprietarii persoane fizice vor plati un impozit rezidential (ca pentru locuinta), si nu unul majorat, chiar daca desfasoara activitate economica la sediu, dar fara sa isi dedusca si cheltuielile:
Ca o conditie secundara, proprietarul depune declaratia privind destinatia mixta a cladirii, insotita de o declaratie pe propria raspundere prin care se atesta faptul ca “nici una din cheltuielile cu utilitatile nu este inregistrata in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica” (deci nu se deduc cheltuielile).
Termenul-limita de depunere este 31 martie (Codul fiscal, art. 495), insa persoanele fizice din situatia de mai sus vor completa numai Sectiunea IV a declaratiei, fara a completa informatiile prevazute in Sectiunile V-VII ale formularului, asa cum se mentioneaza in proiectul aprobat recent:
“In acest caz, proprietarul va depune declaratia prevazuta la art. 495 lit. a) din Codul fiscal, conform modelului aprobat prin Ordin comun al ministrului finantelor publice si al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice nr. 4087/2069/2015, în care va completa informatiile de la sectiunea IV si nu va completa informatiile de la Sectiunea V – VII, însotita de declaratia pe proprie raspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, dupa caz, prin care se atesta faptul ca „nici una din cheltuielile cu utilitatile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica “.
De asemenea, Dan Suciu a explicat faptul ca sunt lamurite si aspecte care tin de cladirile/terenurile “proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, care se refera la perioade mai mici de o luna”, cu mentiunea ca “in aceste situatii obligatia declararii si platii taxei pe cladiri/teren apartine persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta”, citeaza Mediafax.
In ce priveste scutirea de impozit pe cladiri/terenuri, retinem ca scutirea de impozit se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate asupra cladirii/terenului. Se ofera totodata si un exemplu al modului de determinare a calculului impozitului pe teren in cazurile in care un contribuabil detine mai multe terenuri situate in intravilan, inregistrate in registrul agricol la alte categorii de folosinta decat cea de terenuri cu constructii.
-
La punctul 23, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu urmatorul cuprins:
“(41) in aplicarea prevederilor art. 456 alin. (1) lit. p), r), s), t) din Codul fiscal, in cazul cladirilor aflate in coproprietate, scutirea de impozit pe cladiri se acorda corespunzator coteiparti din dreptul de proprietate asupra cladirii.”
In ce priveste exemplul de calcul:
- Punctul 83 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) in aplicarea prevederilor art. 465 alin. (2) – (5) din Codul fiscal, in cazul terenurilor, identificate distinct, situate in intravilan, la calculul impozitului/taxei pe teren se au in vedere urmatoarele:
- a) suprafata inregistrata in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, exprimata in hectare, se inmulteste cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;
- b) in cazul in care un contribuabil detine mai multe terenuri situate in intravilanul aceleiasi unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale, la alte categorii de folosinta decat terenuri cu constructii, suprafata de cel mult 400 m2 se determina o singura data din suprafetele acestor terenuri, evidentiate in ordine descrescatoare, strict determinata potrivit alin. (2) al prezentului punct, exprimata in hectare, care se inmulteste cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal; prevederile se aplica in mod corespunzator si in cazul coproprietarilor, in sensul ca suprafata de 400 m2 se determina, o singura data, indiferent de numarul acestora. Exemplul integral in proiect.
Retinem ca pentru cladirile cu destinatie mixta, detinute de persoane fizice, la adresa careia este inregistrat un domiciliu fiscal si la care se desfasoara o activitate economica, cand avem datele privind suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential din documentatia cadastrala, calculam impozitul pe cladiri prin insumarea impozitului aferent suprafetei folosite in scop rezidential cu impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential:
- Punctul 44 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“44. In cazul unei cladiri cu destinatie mixta, aflata in proprietatea persoanelor fizice, la adresa careia este inregistrat un domiciliu fiscal, unde se desfasoara o activitate economica, atunci cand suprafetele folosite in scop rezidential şi cele folosite in scop nerezidential rezulta din documentatia cadastrala, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului aferent suprafetei folosite in scop rezidential, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.”
Referitor la mijloacele de transport, se clarifica unele prevederi care tin de “regimul actului de instrainare/dobandire in diferite cazuri de instrainare a unui mijloc de transport si au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere in format electronic a situatiei centralizatoare a radierilor/inmatricularilor/inregistrarilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala”, potrivit sursei de mai sus.
In ce priveste TVA-ul si exigibilitatea taxei, se aduc clarificari cu privire la momentul la care intervine faptul generator de TVA in cazul unor servicii de inchiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumita perioada a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct si superficia, asupra unui bun imobil, in situatia in care nici contractul nu prevede un termen de plata si nici pe factura emisa pentru astfel de servicii nu este inscris un termen limita pentru efectuarea platii.
De asemenea, sunt aduse clarificari privind incadrarea operatiunii constand in vanzarea voucherelor cu scop multiplu, fara efectuarea livrarii/prestarii in schimbul acestuia. Conform proiectului voucher cu scop multiplu inseamna un voucher, altul decat cel cu scop unic, respectiv un voucher pentru care la momentul vanzarii nu sunt cunoscute toate informatiile relevante privind regimul TVA aplicabil operatiunii la care acesta se refera si/sau bunurile si serviciile nu sunt identificate. In cazul in care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu este cea care realizeaza si livrarea de bunuri/prestarea de servicii in schimbul acestuia, sumele incasate din vanzarea voucherului nu sunt considerate avansuri pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii care pot fi obtinute in schimbul acestora, exigibilitatea TVA intervenind la livrarea bunurilor/prestarea serviciilor. In cazul in care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu nu realizeaza si livrarea de bunuri/prestarea de servicii in schimbul acestuia, se considera ca sumele incasate din vanzarea voucherului nu reprezinta contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, asa cum a explicat economistul Irina Dumitrescu pentru Contabilul.ro.
In ce priveste stabilirea impozitului pe cladiri, proiectul aprobat prevede ca raportul de evaluare/reevaluare intocmit in intervalul 2013 – 2014 si inregistrat in situatiile financiare, in perioada 2013-2014, se depune in copie, la organul fiscal local, ca anexa la declaratia contribuabilului, pana la primul termen de plata din anul de referinta.
Sursa: contabilul.manager.ro
