Chiar daca la nivel national aproape 6.000 de proiecte cu finantare europeana au fost depuse pe noul PNDR, multi fermieri s-au aratat dezamagiti asupra regulilor de accesare mult prea complicate. Mai mult decat atat, unii dintre ei au avut neplacerea sa constate ca proiectele lor nu pot fi finantate cu bani europeni din pricina unor lacune legislative.
Despre problemele pe care le-au intampinat fermierii romani in accesarea fondurilor europene, in cadrul primei sesiuni tocmai incheiate, am discutat cu dl. Constantin Leonte, vicepresedinte al Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE), un specialist cu o experienta de mai bine de 11 ani in accesarea fondurilor europene.
„Avand in vedere ca vorbim de un nou PNDR, foarte multi fermieri nu neaparat ca s-au plans, dar in mod evident au fost destul de contrariati de faptul ca regulile sunt in continuare destul de complicate. La mai toate submasurile setul de criterii de selectie este unul integral nou, destul de complicat, stufos. Mai mult decat atat, procedurile de aplicare din Ghidurile Solicitantului sunt destul de greu de inteles atat pentru fermierii de rand, cat si pentru unii consultanti. Va pot spune ca in acest an am observat ca interpretara lor e mult mai greoaie”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Constantin Leonte, vicepresedintele ACRAFE.
O problema punctuala identificata de Constantin Leonte s-a regasit in cadrul submasurii 4.2 – Investitii in procesarea/marketingul produselor agricole, in cadrul careia solicitantii care doreau sa realizeze unitati de procesare atat pentru legume, cat si pentru fructe, nu puteau sa acceseze banii europeni decat pentru una dintre variante.
„Exista investitori care doresc sa faca centre de colectare sau unitati de procesare pentru fructe si legume. De exemplu, cineva care doreste sa acceseze cu acelasi proiect submasurile 4.2 si 4.2a nu este eligibil, din cauza unor prevederi legislative care spune ca un fermieri nu poate depune un proiect pe 2 submasuri diferite in cadrul aceluiasi proiect, in acelasi timp. Este o situatie care ar trebui schimbata, deoarece practica ne arata ca o asemenea unitate este mult mai profitabila daca are capacitatea sa proceseze pe o perioada cat mai lunga, atat fructe cat si legume. Aceasta este cred si una din cauzele pentru care am avut foarte putine proiecte in acest an pe masura 4.2”, a mai spus Constantin Leonte.
De asemenea, o serie de neclaritati au aparut in acest an si la submasura dedicata tinerilor fermieri.
„Au fost observate o serie de ambiguitati si la masura de instalare a tinerilor fermieri. La prima vedere, lucrurile aici sunt destul de simple, in sensul ca un tanar este eligibil, printre altele, daca preia integral o ferma de la un alt fermier. Problemele apar in conditiile in care ferma care urmeaza sa fie preluata are contracte de arenda pe numele fostului fermier. Aici lucrurile se complica, deoarece procedura e cam neclara. Nu se precizeaza cum, in mod juridic, se preia ferma, atata timp cat si contractele de arenda trebuie schimbate pe numele noului fermier”, a mai explicat vicepresedintele Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene.
O alta problema identificata in prima sesiune de depunere a proiectelor cu fonduri europene pe noul PNDR a fost si slaba capacitate a fermierilor cu o suprafata mai mare de circa 500 de hectare de a intruni punctajul minim pentru submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole.
„Din pacate, am mai observat ca sectoare importante ale agriculturii, precum fermierii care detin peste 500 de hectare de teren arabil (mai exact, fermele cu dimensiune economica mai mare de 250.000 euro productie standard), nu sunt incurajate sa acceseze fonduri. Mai exact, in cadrul submasurii 4.1 sunt favorizate fermele care au pana in 500 de hectare de teren arabil cu culturi de camp. Problema apare ca cei care au peste 500 de hectare cu greu pot face chiar si punctajul minim. Nu punem la indoiala strategia PNDR de a incuraja fermele mijlocii, dar, dupa parerea mea, ar trebui sa se acorde un punctaj mai mic lor, dar stimulativ si fermelor mai mari. Intelegem sa sprijinim fermierii pana in 500 de hectare, dar sa le dam posibilitatea si celor cu peste 500 de hectare, sa obtina finantari, pentru ca in mod sigur si ei au venoie de dotari moderne. Sa nu uitam ca acestia ar putea atrage sume mai mari pe proiecte, avand in aceeasi masura si o capacitate de cofinantare mai mare. In mare parte, acest lucru a fost demonstrat pe vechiul PNDR”, a mai precizat Constantin Leonte.
Fermierii romani si autoritatile publice au depus in acest an 5.865 de proiecte cu finantare europeana, cu o valoare totala de 639,41 de milioane de euro, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 (PNDR), potrivit centralizarii realizate de AFIR. In topul celor mai accesate masuri de finantare se afla Submasura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, unde au fost depuse 2.818 de proiecte, in valoare totala de 118 de milioane de euro.
