Inregistrarea constituie o obligatie suplimentara celei de incheiere efectiva a contractului in scris, impusa in dreptul nostru prin Hotararea Guvernului nr. 500/2011, cu modificarile ulterioare
Spre deosebire de acesta, munca gri (sau munca subdeclarata) presupune existenta unui contract de munca, dar care cuprinde elemente neconcordante cu realitatea: un salariu declarat diferit de cel platit, o functie declarata diferita de cea ocupata, un timp de lucru mai mare decat cel legal si/sau prevazut in contract; neplata asigurarilor sociale, potrivit contractului; norme de munca diferite de cele prevazute contractual. Uneori neconcordanta nu priveste relatia cu legea, ci cu contractul colectiv de munca.
Juridic, aceasta forma de angajare poarta numele de simulatie: exista un act juridic public, dar neconcordant cu realitatea si, in paralel, un act juridic ocult, dar adevarat.
Initial conceputa ca reactie fata de fenomenul muncii la negru, impunerea formei scrise drept conditie ad validitatem de incheiere a contractului de munca nu a facut decat sa extinda sfera situatiilor in care munca prestata poate intra in categoria „muncii nedeclarate” – cu toate ca nu in toate ipotezele culpa celui ce lucreaza si a beneficiarului muncii este aceeasi.
Cum contractul de munca se incheie obligatoriu in scris se poate face chiar distinctia intre munca fara forme legale (daca nu s-a incheiat decat un contract verbal) si munca nedeclarata, concept care ar privi cazul in care contractul individual de munca s-a incheiat in scris, dar nu a fost inregistrat in Registrul de evidenta a salariatilor.
Inregistrarea constituie o obligatie suplimentara celei de incheiere efectiva a contractului in scris, impusa in dreptul nostru prin Hotararea Guvernului nr. 500/2011, cu modificarile ulterioare.
Legiuitorul roman a optat pentru a lupta impotriva fenomenului muncii informale prin mijloace preponderent punitive. Atat angajatorul cat si salariatul pot fi sanctionati contraventional; in plus, in privinta angajatorului, primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca – constituie infractiune, fiind sanctionata penal.
Experienta altor tari nu este tocmai incurajatoare cat priveste impactul social al unei astfel de abordari. Spre exemplu, in Italia, sanctionarea atat a angajatorului cat si a lucratorului la negru a condus la apropierea intereselor acestor categorii si a creat dificultati si mai mari in identificarea contraventiilor.
Pentru angajator, utilizarea muncii la negru asigura un avantaj competitional cert (desi evident neloial). Cum insa ea conduce la reducerea pretului de vanzare, este posibil sa fie condamnata cu mai putina vehementa de clienti. De fapt, toate formele de munca nelegala (plata de salarii sub minimul legal, utilizarea lucratorilor imigranti, fara autorizare de munca etc.), din moment ce duc la reducerea preturilor, pot crea astfel de dileme civice in randul consumatorilor.
In acest context, constiinta civica (care se manifesta in tarile occidentale spre exemplu in refuzul cumpararii de produse importate din tarile unde este folosita munca copiilor) are o anumita relevanta in tinerea fenomenului muncii fara forme legale sub control.
In schimb, munca nedeclarata ar trebui denuntata de catre competitorii de pe piata ai angajatorului care o utilizeaza, si care sunt astfel in mod direct prejudiciati. Atentie asadar la acest fenomen: cei afectati nu sunt doar lucratorii, ci si competitorii onesti ai angajatorului care eludeaza legea prin aceste mijloace.
Sursa: LegislatiaMuncii
