2 noiembrie, energy-center.ro: De la vorbe la fapte, eficienta energetica o prioritate pentru ANRE si pentru Academia Romana

Lansarea oficiala a studiului „Eficienta energetica — prioritate nationala pentru reducerea saraciei energetice, cresterea calitatii vietii si siguranta consumatorilor de energie

Cresterea eficientei energetice reprezinta o modalitate importanta prin care facturile de energie, in special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse, iar o mai buna informare a populatiei cu privire la piata energiei si cresterea puterii de negociere a consumatorilor casnici in raport cu furnizorii de energie poate contribui in mod substantial la limitarea saraciei energetice.

In acest context, astazi, 2 noiembrie 2015, in aula Academiei Române, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), impreuna cu Academia Româna au organizat lansarea oficiala a studiului „Eficienta energetica — prioritate nationala pentru reducerea saraciei energetice, cresterea calitatii vietii si siguranta consumatorilor de energie, lucrare realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si Institutul de Sociologie, la solicitarea Departamentului pentru eficienta energetica din cadrul ANRE.

Evenimentul a strâns laolata personalitati din mediul academic, inalti reprezentanti ai Parlamentului României, ai Comisiei Europene, ai Guvernului României, ai organismelor guvernamentale, precum si reprezentati ai companiilor de profil, ai asociatiilor profesionale si experti care activeaza in domeniul energiei si  eficientei energetice.

Aspectele abordate in cadrul dezbaterilor au scos in evidenta faptul ca, in România, politicile si masurile active pentru cresterea eficientei energetice, reducerea saraciei energetice si protectia consumatorilor vulnerabili trebuie sa ia in calcul dificultatile contextului national, reprezentate de intensitatea productiei energetice din România si ponderea persoanelor aflate in risc de saracie sau excludere sociala. S-a subliniat, de asemenea, ca, in cazul consumului casnic de energie, diseminarea sustinuta a beneficiilor catre consumatorii vulnerabili, rezultate din schimbarile eficiente din punct de vedere energetic, reprezinta o conditie necesara asigurarii unui standard decent de viata cerut de contextul European, protectia consumatorului energetic casnic ca o componenta a securitatii nationale fiind parte a drepturilor omului.

Participantii au subliniat faptul ca trecerea la o economie mai eficienta din punct de vedere energetic trebuie sa accelereze difuzarea solutiilor inovatoare in plan tehnologic si sa imbunatateasca competitivitatea industriei, favorizând cresterea economica si crearea de locuri de munca de inalta calitate in mai multe sectoare care au legatura cu eficienta energetica.

Pentru ca aceste obiective sa poata fi realizate, promovarea culturii eficientei energetice bazata pe responsabilizarea tututor formelor de consum, precum si repozitionarea consumatorului final in centrul viitoarelor strategii/planuri de actiune, au reprezentat principalele concluzii ale dezbaterilor din timpul evenimentului.

 

2 noiembrie, servuspress.ro: Sceptici, după întâlnirea cu ministrul Energiei

Cei doi mineri care au stat în greva foamei la Petroșani, pentru ca minele din Valea Jiului să nu se închidă în 2018, s-au întors sceptici de la întâlnirea cu ministrul Andrei Gerea. Vasile Păduraru, primul lider care a declanșat greva foamei și a protestat astfel timp de două zile, spune că nu mai poate lupta singur și că dacă minerii nu vor fi uniți acum, atunci vom asista la moartea Văii Jiului și poate a întreg județului Hunedoara. „După 4 sau 5 ore de discuții, din punctul meu de vedere, nu am obținut mai nimic. Doar promisiuni. Minele din Valea Jiului le putem salva doar noi, minerii din Valea Jiului, pentru că Guvernul nu binevoiește să ne ajute. Voi convoca Consiliul de Coordonare luni și vom face o analiză și apoi vom vedea ce avem de făcut, dar concluzia este că nu mai sunt șanse să trăiască minele după 2018”, a declarat Vasile Păduraru, liderul de la mina Lonea, care a stat în greva foamei alături de Ion Ciubotaru de la mina Vulcan.

Cei doi reprezintă minerii de la minele considerate viabile și sperau să poată păstra activitatea minieră și după 2018, dată la care este preconizat să se închidă minele neviabile. Practic, în acest moment, minerii au aflat că nu este nicio diferență între minele viabile și cele neviabile și, mai mult, chiar și de la Lonea, Vulcan, Livezeni sau Lupeni se vor face disponibilizări de personal. „Soarta mineritului o putem salva dacă suntem uniți, nu unul, doi sau trei, așa cum am încercat să fac eu și colegul meu. Altfel nu mai avem decât să așteptăm, ca la Petrila, finalul”, a conchis Vasile Păduraru.

2 noiembrie, focus-energy.ro: Eficienţa – o modalitate de “a contracara” dublarea preţurilor la energie

În următoarea perioadă, preţurile la energie şi gaze naturale pentru populaţie se vor dubla, urmare a liberalizării pieţei, de aceea ar trebui gândit un pachet compensatoriu pentru creşterea preţurilor, reprezintă una dintre concluziile studiului „Eficiența energetică – prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie”, realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie ale Academiei Române, la solicitarea Departamentului pentru eficiență energetică din cadrul ANRE. De asemenea, creşterea eficienţei energetice reprezintă o modalitate importantă prin care facturile la energie, în special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse, iar o mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie poate contribui în mod substanţial la limitarea sărăciei energetice. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), împreună cu Academia Română au lansat oficial studiul, eveniment la care au participat personalități din mediul academic, înalți reprezentanți ai Parlamentului României, ai Comisiei Europene, ai Guvernului României, ai organismelor guvernamentale, precum și reprezentați ai companiilor de profil, ai asociațiilor profesionale și experți care activează în domeniul energiei și eficienței energetice.

Aspectele abordate în cadrul dezbaterilor au scos în evidență faptul că, în România, politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili trebuie să ia în calcul dificultățile contextului national, reprezentate de intensitatea producţiei energetice din România şi ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială. S-a subliniat, de asemenea, că, în cazul consumului casnic de energie, diseminarea susţinută a beneficiilor către consumatorii vulnerabili, rezultate din schimbările eficiente din punct de vedere energetic, reprezintă o condiție necesară asigurării unui standard decent de viaţă cerut de contextul European, protecţia consumatorului energetic casnic ca o componentă a securităţii naţionale fiind parte a drepturilor omului.

Participanții au subliniat faptul că trecerea la o economie mai eficientă din punct de vedere energetic trebuie să accelereze difuzarea soluțiilor inovatoare în plan tehnologic și să îmbunătățească competitivitatea industriei, favorizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în mai multe sectoare, care au legătură cu eficiența energetică.

Pentru ca aceste obiective să poată fi realizate, promovarea culturii eficienţei energetice bazată pe responsabilizarea tututor formelor de consum, precum și repoziționarea consumatorului final în centrul viitoarelor strategii/planuri de acțiune, au reprezentat principalele concluzii ale dezbaterilor din timpul evenimentului.

Conform studiului, sărăcia energetică desemnează imposibilitatea unei persoane sau unei gospodării de acoperire a nevoilor energetice minimale: iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă, dar şi utilizarea mijloacelor de comunicare ce presupun utilizarea de energie.

În principal, sărăcia energetică este cauzată de trei surse distincte: un nivel scăzut al veniturilor actuale, absenţa infrastructurii şi tehnologiilor necesare sau inaccesibilitatea lor din alte cauze decât lipsa banilor, precum şi condiţii de viaţă care nu asigură o utilizare eficientă a energiei (mai ales o locuinţă cu deficite energetice). „Sărăcia energetică în contextul României actuale reprezintă combinaţia a patru factori: nivelul scăzut al veniturilor populaţiei, creşterea preţului energiei, accesul la resursele energetice şi caracteristicile energetice ale locuinţei şi ale sistemului de furnizare a energiei”, se mai arată în studiu.

Pe de altă parte, acesta subliniază că problema socială gravă cu care România se confruntă în momentul de faţă este adâncirea decalajului dintre veniturile populaţiei, care se plasau în 2013 la aproximativ 40% din veniturile medii UE28, şi preţurile energiei, aliniate la nivel european. „Ne aşteptăm la accelerarea procesului de sărăcire a populaţiei româneşti, sub impactul creşterii rapide a preţurilor energetice, adâncirea decalajului dintre standardele de viaţă din România şi cele ale UE. (…) Creşterea preţurilor energiei va spori numărul consumatorilor vulnerabili şi întinderea sărăciei energetice în populaţia României”, se mai arată în studiul Academiei Române.

Dublare la preţuri

Studiul a evidenţiat impactul negativ important al creşterii preţurilor energiei asupra standardului de viaţă, fiind necesară adoptarea unui pachet de măsuri compensatorii pe termen scurt, care să conţină atât compensaţii directe, cât şi indirecte; de exemplu, coordonarea creşterii preţurilor în 2017 – 2018 cu politica veniturilor, stimularea suportului public pentru îmbunătăţirea energetică a locuinţelor (de tipul anvelopării clădirilor).

„Tranziţia României la piaţa energetică europeană unică va duce, în următoarea perioadă, nu la o scădere a preţurilor, aşa cum UE speră, ci la o creştere aproape dublă a preţurilor energiei. În aceste condiţii, un scenariu posibil al preţurilor energiei din România în 2017/18 arată că acestea se vor apropia de media europeană probabilă: 0,227 euro la electricitate şi 0,076 euro la gaze. După cum se poate observa, într-o perioadă scurtă de timp (2015 – 2017/18) urmează un şoc al creşterii preţurilor energiei, probabil ultima creştere prin decizie politică a preţurilor. Şocul preţurilor va fi suportat de economie, dar şi de bugetele de familie. Impactul asupra segmentului sărac al populaţiei va fi foarte greu de suportat”, se arată în studiu. De aceea, specialiştii Academiei Române recomandă explorarea oportunităţilor de a adopta un pachet compensatoriu pentru creşterea preţurilor energiei, precum şi regândirea sistemului de impozite şi taxe conţinute în preţurile energiei. „În România, impozitele şi taxele sunt printre cele mai ridicate din Europa. În următorii ani, la creşterea preţurilor energiei se va adăuga povara taxelor. Inevitabil, se va exercita o presiune puternică pentru a se regândi sursele financiare ale bugetului”, se mai arată în studiu.

Recomandări academice

Creşterea eficienţei energetice este principala cale prin care pot fi reduse facturile de energie ale consumatorilor casnici. Eficienţa energetică apare nu numai ca un instrument de a economisi bani şi resurse, dar şi ca o necesitate de adaptare flexibilă la nevoile consumatorilor. Eficienţa energetică aduce soluţii viabile pentru grupuri/persoane cu risc de excluziune socială/consumatorii vulnerabili. În acelaşi timp, eficienţa energetică contribuie nu doar la economisirea surselor de energie, reducerea gazelor cu efect de seră şi a emisiilor de carbon, ci şi la crearea de noi locuri de muncă.

Specialiştii Academiei consideră absolut necesară lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic în condițiile creșterii prețului energiei în perioada 2017-2018. Programul se poate desfăşura sub coordonarea Guvernului României, cu susţinerea ANRE pe o perioadă de 3-5 ani şi va oferi o bază pentru cristalizarea unei politici energetice, pe componenta socială, pentru următorii 10 ani. De asemenea, trebuie definit corect conceptul de sărăcie energetică, în întreaga sa complexitate, pentru că este crucial în dezvoltarea unei politici sociale energetice. De asemenea, este necesară „coordonarea şi integrarea de către Guvern, cu sprijinul ANRE, a politicilor sociale din diferite sectoare: politica socială a energiei, politica antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale, politica socială a protecţiei consumatorului, politica veniturilor salariale, politica creării locurilor de muncă, politica locuirii etc”.

În plus, trebuie lansat un program naţional de creştere a eficienţei consumului casnic al energiei, dar şi reconsiderat sistemul de ajutoare pentru încălzire (acesta nu se bazează pe corelarea între necesarul de combustibil pentru o încălzire optimă, tipul de combustibil utilizat şi starea energetică a locuinţei). „Două aspecte trebuie avute în vedere: are o orientare fundamental pasivă, cu efectul pervers de a afunda în sărăcie, şi nu de a stimula ieşirea din sărăcie (pentru obţinerea de ajutoare, de exemplu, se încurajează vânzarea proprietăţilor acumulate peste minimul strict necesar şi a mijloacelor care ar putea fi utilizate productiv) şi nu conţine stimulente pentru efortul de îmbunătăţire a valorii energetice a locuinţelor”, se mai arată în studiu.

„Politica social-energetică nu trebuie să se rezume doar la sprijinirea pasivă a ”celor mai săraci dintre săraci”/a ”consumatorului vulnerabil”. În condiţiile riscului important al căderii în vulnerabilitate energetică, specific mai ales următorilor 2-3 ani, să se acorde o atenţie accentuată prevenirii vulnerabilizării şi de încurajare a ieşirii din starea de vulnerabilitate”, reprezintă o altă recomandare a studiului Academiei Române.

2 noiembrie, ziarulevenimentul.ro: Facturile la energie ar putea scădea! Vezi cum!

Creşterea eficienţei energetice reprezintă o modalitate importantă prin care facturile de energie, în special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse.

O mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie poate contribui în mod substantial la limitarea sărăciei energetice.

”În acest context, astăzi, 2 noiembrie 2015, în aula Academiei Române, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), împreună cu Academia Română au organizat lansarea oficială a studiului “Eficiența energetică – prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie, lucrare realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie, la solicitarea Departamentului pentru eficiență energetică din cadrul ANRE. Evenimentul a strâns laolată personalități din mediul academic, înalți reprezentanți ai Parlamentului României, ai Comisiei Europene, ai Guvernului României, ai organismelor guvernamentale, precum și reprezentați ai companiilor de profil, ai asociațiilor profesionale și experți care activează în domeniul energiei și eficienței energetice. Aspectele abordate în cadrul dezbaterilor au scos în evidență faptul că, în România, politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili trebuie să ia în calcul dificultățile contextului national, reprezentate de intensitatea producţiei energetice din România şi ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială. S-a subliniat, de asemenea, că, în cazul consumului casnic de energie, diseminarea susţinută a beneficiilor către consumatorii vulnerabili, rezultate din schimbările eficiente din punct de vedere energetic, reprezintă o condiție necesară asigurării unui standard decent de viaţă cerut de contextul European, protecţia consumatorului energetic casnic ca o componentă a securităţii naţionale fiind parte a drepturilor omului. Participanții au subliniat faptul că trecerea la o economie mai eficientă din punct de vedere energetic trebuie să accelereze difuzarea soluțiilor inovatoare în plan tehnologic și să îmbunătățească competitivitatea industriei, favorizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în mai multe sectoare care au legătură cu eficiența energetică.

Pentru ca aceste obiective să poată fi realizate, promovarea culturii eficienţei energetice şi motivaţiei responsabile, precum și punerea în discuţie a unor strategii/ planuri de acţiune, prin lansarea unui program naţional de creştere a eficienţei consumului casnic al energiei au reprezentat principalele concluzii ale participanților la eveniment”,ne-a declrat Marius Vladu director ANRE.

2 noiembrie, investenergy.ro: Crești eficiența energetică, reduci factura la energie!

Creşterea eficienţei energetice reprezintă o modalitate importantă prin care facturile de energie, în special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse. Totodată, o mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie poate contribui în mod substantial la limitarea sărăciei energetice. Acestea sunt două dintre aspectele evidențiate în studiul „Eficiența energetică — prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie”,lansat oficial , în aula Academiei Române, de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) împreună cu Academia Română. Lucrarea a fost realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie, la solicitarea Departamentului pentru eficiență energetică din cadrul ANRE. Citește și Sărăcie energetică în România: se dublează prețul energiei până în 2018! Eficiența energetică – prioritate națională Evenimentul a strâns laolată personalități din mediul academic, înalți reprezentanți ai Parlamentului României, ai Comisiei Europene, ai Guvernului României, ai organismelor guvernamentale, precum și reprezentați ai companiilor de profil, ai asociațiilor profesionale și experți care activează în domeniul energiei și eficienței energetice. În România, politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili trebuie să ia în calcul dificultățile contextului national, reprezentate de intensitatea producţiei energetice din România şi ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială, s-a evidențiat în cadrul dezbaterilor. De asemenea, s-a subliniat că, în cazul consumului casnic de energie, diseminarea susţinută a beneficiilor către consumatorii vulnerabili, rezultate din schimbările eficiente din punct de vedere energetic, reprezintă o condiție necesară asigurării unui standard decent de viaţă cerut de contextul European, protecţia consumatorului energetic casnic ca o componentă a securităţii naţionale fiind parte a drepturilor omului. Participanții au subliniat faptul că trecerea la o economie mai eficientă din punct de vedere energetic trebuie să accelereze difuzarea soluțiilor inovatoare în plan tehnologic și să îmbunătățească competitivitatea industriei, favorizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în mai multe sectoare care au legătură cu eficiența energetică. Pentru ca aceste obiective să poată fi realizate, este necesară promovarea culturii eficienţei energetice bazată pe responsabilizarea tututor formelor de consum, precum și repoziționarea consumatorului final în centrul viitoarelor strategii/planuri de acțiune, au concluzionat participanții la dezbateri.

Cititi mai multe pe http://www.investenergy.ro/cresti-eficienta-energetica-reduci-factura-la-energie/

 

4 noiembrie, pandurul.ro: ntâlnire cu Gerea după întâlnirea parlamentarilor la CEO

Liderul PSD Ion Călinoiu a declarat că miercuri va avea loc o întâlnire cu ministrul Energiei Andrei Gerea, unde vor fi puse pe tapet problemele discutate de parlamentarii din Oltenia la şedinţa cu conducerea CE Oltenia de săptămâna trecută. Tot atunci s-ar fi stabilit o întâlnire şi cu premierul Victor Ponta, la o dată necunoscută. Cert este că un prim răspuns a fost dat, cel puţin în privinţa solicitării CEO de a prelungi hotărârea prin care CEO avea acces garantat în sistemul energetic naţional. CEO a beneficiat de o astfel de hotărâre de guvern care a expirat la 1 iulie anul acesta. Iniţial directorul general Laurenţiu Ciurel spunea că nu este necesară prelungirea hotărârii, pentru că are toate grupurile contractate. Dar vineri, când s-a întâlnit cu mai mulţi parlamentari din Oltenia, le-a cerut să iniţieze un proiect în acest sens. Anterior, deputata Camelia Khraibani a formulat o interpelare pe acest subiect la Ministerul Energiei. Răspunsul ministrului Gerea sună cam aşa: „propunerea de promovare a unui act normativ cu aceste obiective trebuie să vină de la Transelectrica la Ministerul Energiei. (…) Instituţia noastră susţine un astfel de act normativ în măsura în care Ministerul Economiei apreciază că acesta este necesar“. (M.B.)

 

5 noiembrie, energy-center.ro: Cresterea preturilor la energie risca sa transforme Romania intr-o tara de consumatori vulnerabili

Astazi prezentam cea de-a doua parte a studiului realizat de catre ANRE si Academia Romana in privinta rolului eficientei energetice intr-un context in care saracia energetica este tot mai agravanta, cu precizarea ca de putine ori am intalnit situatii in care Autoritatea de reglementare recunoaste deschis mare parte a problemelor cu care se confrunta consumatorii de utilitati din Romania.

Public nu se discuta suficient problema transferului catre consumator a diferitelor forme de investitie energetica (certificatele verzi si finantarea programelor de cogenerare de inalta eficienta). Acestea ar trebui sa revina mai degraba investitorului sau statului (prin bugetul national) si nu consumatorului casnic.

Pe de alta parte, un studiu european releva faptul ca, desi statele membre au implementat facilitati pentru clientii vulnerabili de energie, aproape 11% din populatia statelor membre se afla inca in imposibilitatea de a-si incalzi in mod adecvat locuintele la preturi suportabile ale energiei. Un studiu publicat de Comisia Europeana pe 25 iunie 2015 privind saracia energetica la nivel European, estima ca in 2012, datorita cresterii preturilor energiei, veniturilor reduse si locuintelor cu performante energetice scazute, s-au identificat 54 milioane de persoane aflate in aceasta situatie. Situatia actuala a Romaniei este mult mai grava si este predictibil ca se va agrava si mai mult in urmatorii 2-3 ani.

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a avut si are un rol cheie in tranzitia energetica, la acesta contribuind statutul de autoritate administrativa autonoma, sub control parlamentar, independenta decizional, organizatoric si functional, conform prerogativelor conferite de prevederile Legii nr. 160/2012 pentru aprobarea <LLNK 12007   33180 301   0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea ANRE.

 Concluzii si recomandari :

 Obiectivul general al strategiei sectorului energetic trebuie sa il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

 

1. Constatam existenta unor probleme critice ale politicii sociale actuale care acompaniaza reforma sistemului energetic. Nu exista analize evaluative ale masurilor de politica sociala energetica practicate in Romania in ultimul deceniu.

 Recomandare:

 Lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic in condițiile creșterii prețului energiei in perioada 2017-2018. Programul se poate desfasura sub coordonarea Guvernului Romaniei, cu sustinerea ANRE pe o perioada de 3-5 ani si va oferi o baza pentru cristalizarea unei politici energetice, pe componenta sociala, pentru urmatorii 10 ani.

 

2. Situatia politicii sociale in sfera energiei este caracterizata de lipsa unei strategii globale. Sunt multe masuri, dar sectoriale/ punctuale, lipsind asamblarea lor intr-o viziune integratoare: sustinerea grupurilor sociale vulnerabile, o politica de reabilitare energetica a locuintelor, asigurarea accesului intregii populatii la sistemele de energie, promovarea unei culturi a consumului energetic, initiativele locale/ personale de producere de energie (energia solara, a biomasei, a vantului, etc), politica de incurajare a unui consum energetic rational si responsabil, promovarea unor sisteme energetice eficiente.

 

Recomandari:

 

1. Studiul nostru a conchis ca definitiile actuale ale saraciei energetice nu au dus la un concept clar si satisfacator, consemnat intr-un document politic coerent si a unei strategii nationale. Definirea corecta a saraciei energetice, in intreaga sa complexitate, este cruciala in dezvoltarea unei politici sociale energetice.
2. Coordonarea si integrarea de catre Guvern, cu sprijinul ANRE, a politicilor sociale din diferite sectoare: politica sociala a energiei, politica antisaracie si promovare a incluziunii sociale, politica sociala a protectiei consumatorului, politica veniturilor/ salariale, politica crearii locurilor de munca, politica locuirii etc.
3. Lansarea unui program national de crestere a eficientei consumului casnic al energiei. Conform unui studiu asupra programelor implementate de statele UE, 30% din programele referitoare la consumatorii vulnerabili/saracia energetica au ca instrument principal promovarea eficientei energetice.
4. Reconsiderarea sistemului de ajutoare pentru incalzire : acesta nu se bazeaza pe corelarea intre necesarul de combustibil pentru o incalzire optima, tipul de combustibil utilizat si starea energetica a locuintei. Doua aspecte trebuie avute in vedere :
5. are o orientare fundamental pasiva, cu efectul pervers de a afunda in saracie, si nu de a stimula iesirea din saracie : pentru obtinerea de ajutoare, de exemplu, se incurajeaza vanzarea proprietatilor acumulate peste minimul strict necesar si a mijloacelor care ar putea fi utilizate productiv.
6. nu contine stimulente pentru efortul de imbunatatire a valorii energetice a locuintelor.
7. Politica social-energetica nu trebuie sa se rezume doar la sprijinirea pasiva a ”celor mai saraci dintre saraci”/ a ”consumatorului vulnerabil”. In conditiile riscului important al caderii in vulnerabilitate energetica, specific mai ales urmatorilor 2-3 ani, sa se acorde o atentie accentuata prevenirii vulnerabilizarii si de incurajare a iesirii din starea de vulnerabilitate.
8. Este necesara extinderea functiilor de protectie a consumatorului de energie de la ajutorul pentru incalzire la protectia de abuz posibil din partea sistemului de furnizare a energiei fata de consumatorul casnic.
9. Dezvoltarea mecanismelor de cooperare ale ANRE cu Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului (ANPC).
10. Exista critici privitoare la incorectitudini posibile in relatia dintre furnizorul de energie si consumator (publicul invoca, de exemplu, factura de energie electrica si factura de gaze ale caror formulari par confuze si netransparente).

In acest sens, este necesara cresterea gradului de monitorizare si control din partea autoritatilor responsabile pentru reducerea comportamentului abuziv si protectia consumatorilor finali de energie.

1. Public nu se discuta suficient problema transferului catre consumator a diferitelor forme de investitie energetica (certificatele verzi si finantarea programelor de cogenerare de inalta eficienta). Acestea ar trebui sa revina mai degraba investitorului sau statului (prin bugetul national) si nu consumatorului casnic.

 

3. Protectia consumatorului energetic casnic ca parte a securitatii nationale si ca parte a drepturilor omului. Energia nu este un bun pe care cetateanul il poate obtine sau nu in functie de resursele sale. Accesul la un nivel minim decent al energiei este garantat moral, juridic si politic. Protectia consumatorului nu se reduce la protectia consumatorului vulnerabil fata de resurse financiare. Dreptul la energie nu se reduce la dreptul de acces la un bun energetic minimal. El se refera si la dreptul la un mediu energetic decent. In fapt, exista unele programe de interes general (anveloparea cladirilor, de exemplu) care trebuie asamblate intr-o politica complexa de protectie a consumatorului energetic. Dreptul la energie cuprinde si dreptul la o cultura a energiei si la dreptul de a avea acces la deciziile care privesc consumul energetic.

 

4. Crearea unui mecanism eficace de participare a consumatorului casnic la deciziile privitoare la consumul energetic. Consumatorul casnic este slab reprezentat la nivelele decizionale nationale si europene.

ANRE ar putea oferi un bun exemplu din acest punct de vedere, dezvoltand mecanisme si proceduri de antrenare in functionarea sa a reprezentantilor consumatorilor. Participarea asociatiilor pensionarilor ar putea fi un foarte bun exemplu.

Promovarea unui parteneriat public-privat pentru imbunatatirea valorii energetice a locuintelor.

 ANRE, prin Departamentul pentru eficienta energetica, in conformitate cu art.13, Legea 121/2014, coordoneaza elaborarea programelor de informare si de motivare a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, de a utiliza eficient energia. Alaturi de stimularea tipic economica prin mecanismele economice, ANRE a inteles ca e nevoie de o abordare complementara, respectiv promovarea culturii eficientei energetice si a motivatiei responsabile.

Analizele au scos in evidenta cinci probleme critice ale consumului casnic energetic actual:

1. Sistemul termoenergetic colectiv este elementul critic al dinamicii actuale. Criza lui este agravata de lipsa unei viziuni precum si a unei strategii. Politica actuala este strict defensiva si este urgenta o strategie de dezvoltare a sistemului termoenergetic mostenit pentru consumatorul casnic .
2. Imbunatatirea caracteristicilor energetice ale locuintelor existente si asigurarea implementarii unor reguli energetice pentru constructiile viitoare.
3. Criza energetica profunda a satului se datoreaza gradului accentuat de saracie, accesul limitat la sistemele energetice publice, calitatea energetica precara a multor locuinte, mai ales a celor improvizate in concentrarile de saracie severa. Este urgenta dezvoltarea unei conceptii pe termen mediu si lung de iesire din criza a satelor izolate/lipsite de resurse economice proprii.
4. Situatia critica a clientilor care nu pot sa-si achite facturile de intretinere. Un studiu european releva faptul ca, desi statele membre au implementat facilitati pentru clientii vulnerabili de energie, aproape 11% din populatia statelor membre se afla inca in imposibilitatea de a-si incalzi in mod adecvat locuintele la preturi suportabile ale energiei. Un studiu publicat de Comisia Europeana pe 25 iunie 2015 privind saracia energetica la nivel European, estima ca in 2012, datorita cresterii preturilor energiei, veniturilor reduse si locuintelor cu performante energetice scazute, s-au identificat 54 milioane de persoane aflate in aceasta situatie. Situatia actuala a Romaniei este mult mai grava si este predictibil ca se va agrava si mai mult in urmatorii 2-3 ani.

 

Tabel. Procentul populatiei din UE-28 care aloca cel putin 40 % sau mai mult din venitul lor disponibil echivalent cheltuielilor pentru locuinta

 

 

5. La propunerea ANRE, mergandu-se mai departe, prin hotarare de guvern, se definesc situatiile critice ale clientilor aflati in situatie de saracie energetica si care nu pot fi deconectati, precum si modul de recuperare a costurilor asociate de catre operatori.

Recomandare: realizarea unor studii in profunzime pe aceste cinci teme si punerea in discutie a unor strategii/ planuri de actiune.

 

6. In Romania, pierderile energetice in sectorul industrial se ridica 30-35% din energia consumata, in timp ce la cladirile populatiei se constata pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumata.

In populatia Romaniei exista o saracie informationala privind drepturile consumatorului de energie, preturile practicate pe piata etc. Desi formal (legal) consumatorii au dreptul de a-si alege furnizorul, in practica se comporta ca niste “consumatori captivi”, fara posibilitați de negociere cu distribuitorii de energie. Piata energiei in Romania nu va deveni functionala doar prin activitatea legislativa si efortul institutiilor, in principal al ANRE. Relatia dintre furnizorii de energie cu un consumator bine informat si activ este esentiala pentru stimularea competitiei pe piata energiei (ceea ce va avea efecte atat asupra calitatii serviciilor, cat si a preturilor).

Recomandari:

1. Pe baza experientei europene si nationale, elaborarea unui cod deontologic al consumatorului de energie.
2. Campanii de promovare a culturii producerii si consumului energetic.
3. In prima urgenta, consumatorii casnici trebuie responsabilizati si sprijiniti sa-si achite facturile la energie si sa-si eficientizeze energetic locuintele. Trebuie sa pornim de la realitatea importanta a Romaniei: 97% dintre locuinte sunt proprietate personala.
4. Proiectarea si realizarea de catre ANRE – in cooperare cu institutii care au expertiza in domeniu – a unei campanii sistematice si de durata de informare a populatiei cu privire la:

• drepturile consumatorului casnic de energie, inclusiv dreptul de a alege furnizorul de ultima instanta;
• mecanisme transparente de stabilire a prețurilor energiei, accentuandu-se posibilele avantaje ale consumatorului.

 

7. In procesul de realiniere a preturilor energiei la nivel european, determinate prin mecanismele pietei europene, inevitabil se repun in discutie avantajele economice provenind din proprietatea publica a resurselor naturale (petrol, gaze, resurse hidro), dar si a constructiior mostenite istoric (baraje hidro, productie nucleara). Aceasta poate deveni o tema de discutie publica: identificarea transparenta a patrimoniului energetic si, elaborarea unor politici/ programe de interes pentru intreaga colectivitate.

 

8. Studiul a evidentiat impactul negativ important al cresterii preturilor energiei asupra standardului de viata, fiind este necesara adoptarea unui pachet de masuri compensatorii pe termen scurt care sa contina atat compensatii directe, cat si indirecte; de exemplu, coordonarea cresterii preturilor in 2017 – 2018 cu politica veniturilor, stimularea suportului public pentru imbunatatirea energetica a locuintelor (de tipul anveloparii cladirilor).

Recomandare: explorarea oportunitatilor de a adopta un pachet compensatoriu pentru cresterea preturilor energiei.

 

9. Cresterea transparentei procesului de schimbare a preturilor si taxelor. Mecanisme prin care consumatorul sa fie inclus ca partener in intregul proces. Un exemplu: Romania si-a indeplinit obiectivul pentru 2020 privind energia regenerabila, atunci se pune intrebarea daca mai este justificata utilizarea certificatelor verzi.

         

10. Regandirea sistemului de impozite si taxe continute in preturile energiei. In Romania, impozitele si taxele sunt printre cele mai ridicate din Europa. In urmatorii ani, la cresterea preturilor energiei se va adauga povara taxelor. Inevitabil, se va exercita o presiune puternica pentru a se regandi sursele financiare ale bugetului.

5 noiembrie, adevarul.ro: Factura la energie s-ar putea dubla. Ce au depistat auditorii în cazul RED Nord şi RED Nord Vest

Experţii care au verificat corectitudinea calculelor efectuate de operatorii din sectorul energetic la stabilirea tarifului la energie electrică au constat că valoarea acestuia ar trebuie să fie de 3,13 lei per kWh. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din Republica Moldova a iniţiat, ieri, examinarea raportului de audit al companiei Gas Natural Fenosa, iar astăzi urmează să fie prezentate rezultatele şi în cazul RED Nord, RED Nord-Vest şi Moldelectrica. Auditorii susţin că dacă ar fi incluse devierile financiare în costul tarifului la energia electrică, consumatorii vor trebui să achite dublu pentru factură. Audit în baza unor calcule eronate? Experţii susţin că tariful la energie electrică ar trebui să fie de 3,13 lei/kWh, fiind incluse în cost toate pierderile companiei, adică practic dublu faţă de cel care era în vigoare înainte de luna iulie, adică de 1,57 de lei/kWh. În acelaşi timp, raportul arată că fără devierile financiare, preţul la curent ar trebui să fie de circa doi lei per kWh. Totuşi, în informaţia publicată de ANRE privind rezultatele verificării calculelor la stabilirea tarifelor de către operatorii din sectorul energetic, compania BDO Audit&Consulting notează că nu pot fi credibile calculele prezentate de RED Nord şi RED Nord-Vest. Potrivit auditorilor, aceste două întreprinderi de stat nu au dus evidenţa separată a veniturilor şi cheltuielilor pentru activitatea de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. De asemenea, în raport se spune că cei doi operatori nu au prezentat calculele separat privind distribuţia şi furnizarea energiei electrice. „Datorită faptului că procedurile de mai sus nu reprezintă un audit sau o revizuire a situaţiilor financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit sau cu Standardele Internaţionale privind Misiunile de Revizuire, noi nu exprimăm nici o asigurare în privinţa datelor prezentate pentru anii 2013-2015”, precizează auditorii. Republica Moldova, acţionată în judecată În acelaşi timp, Gas Natural Fenosa a criticat ANRE pentru suspendarea deciziei din iulie privind aprobarea tarifelor noi la energie electrică. În acelaşi timp, conducerea companiei susţine că dacă nu vor fi incluse devierile financiare în tarif, va apela la arbitrajul internaţional care ar putea decide achitarea despăgubirilor în sumă de sute de milioane de lei de către Republica Moldova. Totuşi, reprezentanţii Gas Natural Fenosa anunţau la începutul lunii octombrie că au atacat deja ANRE într-o instanţă de judecată din SUA. Astfel, directorul companiei, Silvia Radu, a declarat că datoriile faţă de alţi operatori din sistem pun în pericol securitatea energetică a Republicii Moldova şi este necesară reeşalonarea datoriilor de circa 1,5 miliarde de lei pentru o perioadă de mai mulţi ani, astfel ca impactul asupra tarifului să fie minim. „Dacă se va stabili o perioadă de un an, tariful va fi de trei lei, iar dacă pentru o perioadă de mai mulţi ani, atunci valoarea ar fi şi mai mică”, a precizat Silvia Radu. Datoriile vor fi incluse în tarif La rândul său, directorul ANRE, Sergiu Ciobanu, a menţionat că după examinarea tuturor rapoartelor va fi luată o decizie în ceea ce ţine de costul energiei electrice. În acelaşi timp, Ciobanu a anunţat că există mai multe mecanisme care pot fi puse în aplicare în baza experienţei internaţionale la reeşalonarea datoriilor şi includerea acestora în tarif. În acelaşi timp, reprezentanţii organizaţiilor de consumatori au declarat că auditul este un capriciu al ANRE şi că instituţia ar trebui să achite cheltuielile pentru efectuarea acestor verificări, dar nu să fie incluse în tarif aşa cum este planificat. Alţi experţi prezenţi la şedinţă au reproşat ANRE că nu ia în calcul furturile de energie electrică din reţea sau investiţiile care nu au fost realizate de companiile energetice. ANRE a decis în iulie majorarea tarifului mediu la energie electrică în cazul consumatorilor din centrul Republicii Moldova de la 1,57 de lei per kWh la 2,15 lei/kWh. De asemenea, consumatorii din nordul ţării au achitat până la suspendarea deciziei 2,23 de lei per kWh şi, respectiv, 2,33 de lei/kWh.

6 noiembrie, profit.ro: Filialele Electrica au deschis sezonul la bonusuri pentru administratori. Ce sume încasează membrii CA

Două filiale ale Electrica SA au decis, recent, în AGA, acordarea de bonusuri pentru membrii Consiliilor lor de Administrație, în urma îndeplinirii indicatorilor de performanță pe primele 2 trimestre ale anului.

Astfel, în urmă cu o lună, adunarea generală a acționarilor Electrica Distribuție Muntenia Nord, distribuitorul de energie din județele Brăila, Buzău, Dâmbovița, Galați, Prahova și Vrancea, a decis acordarea de bonusuri în sumă totală de 75.888 lei (circa 17.000 de euro) unui număr de trei membri ai CA-ului, respectiv Ioan Roșca, Aurel Gubandru și Costin Mihai Păun.

Ioan Roșca este directorul general al companiei-mamă Electrica SA. Aurel Gubandru este fost parlamentar, prefect și consilier local de Buzău din partea PSD, iar Costin Mihai Păun este secretar general al organizației profesionale a industriei energetice Centrul Român al Energiei, fiind înregistrat ca lobbyst pe lângă instituțiile europene în registrul de transparență gestionat de Comisia Europeană și Parlamentul European.

CITEȘTE ȘI Romgaz, Electrica, Conpet și alte companii pot cumpăra din nou mașini puternice și scumpe

Bonusurile de performanță votate în AGA sunt în sumă de 12.168 de lei de persoană pentru primul trimestrul și de 13.128 de lei de persoană pentru trimestrul al doilea, în total peste 25.000 lei, respectiv circa 5.700 de euro de persoană.

Potrivit Electrica Distribuție Muntenia Nord, indicatorii globali de performanță ai societății au fost îndepliniți în proporție de 100,8% în primul trimestrul și de 100,02% în trimestrul al doilea. Compania este controlată de Electrica SA cu 78% din acțiuni, restul titlurilor fiind în posesia Fondului Proprietatea.

Și AGA de la Electrica Serv, filiala de întreținere și servicii energetice a Electrica SA, a decis să acorde bonusuri administratorilor pentru îndeplinirea criteriilor de performanță, în proporție de 150% pentru trimestrul I și de 165% pentru trimestrul II al anului.

Drept urmare, patru membri ai CA-ului companiei vor încasa bonusuri în sumă totală de 43.552 lei (aproape 9.800 euro), respectiv 10.888 lei (2.448 euro) de persoană.

Cei patru sunt Adrian Gheorghe Marin, fost consilier în Ministerul Energiei, pensionat în primăvara acestui an și care a reprezentat statul și CA-urile altor companii energetice, cum ar fi Hidroelectrica, Gabriela Sandu, expert în Ministerul Energiei, Răzvan Badan, membru mai vechi al CA Electrica Serv, și Cătălin Leonte, consilier local la Primăria Brașov din partea PSD.

Electrica Serv este controlată în proporție de 100% de Electrica SA. Potrivit raportului semestrial pe 2015 al companiei-mamă, în martie anul acesta, Electrica Serv a contractat un împrumut de la OTP Bank în sumă de 18 milioane lei în vederea finanțării datoriilor către autoritățile fiscale, la o dobândă reprezentând indicele ROBOR la 3 luni plus o marjă de 3,25%, scadent în noiembrie anul viitor.

Electrica SA a obținut un profit net consolidat de 277 milioane lei în primele șase luni ale anului, cu 30% mai mare față de perioada similară a anului trecut, și venituri din exploatare de 2,725 miliarde lei, în urcare cu 9,5% comparativ cu S1 2014.

La jumătatea lunii trecute, Ministerul Energiei, cel mai mare acționar al Electrica SA, cu 48,78% din acțiuni, a trimis o scrisoare conducerii societății în care solicită convocarea unei adunări generale ordinare a acționarilor companiei, la o dată neprecizată, în care să fie ales un nou Consiliu de Administrație, iar membrii acestuia să fie aleși prin metoda votului cumulativ.

Relațiile dintre Electrica SA și Ministerul Energiei erau deja tensionate. Pe 9 septembrie, într-o altă AGA, a fost respins planul de administrare al societății propus de Consiliul de Administrație. În replică, Consiliul de Administrație a făcut publică o scrisoare adresată în luna august ministrului Energiei, Andrei Gerea, în care membrii CA îi atrăgeau atenția că reprezentanții ministerului vor să controleze Consiliul și se implică în numirea șefilor filialelor Electrica SA, ceea ce contravine actului constitutiv al companiei.

6 noiembrie, postare pe blog, Constantin Niță: Marea Neagra – resurse energetice si potential economic

Sursa: https://constantinnita.wordpress.com/2015/11/06/marea-neagra-resurse-energetice-si-potential-economic/

Strategie energetică. România, hub energetic regional. Diversificarea surselor de aprovizionare. Consolidarea securităţii energetice. Creştere economică. Expansiunea companiilor energetice din România – Transgaz şi Romgaz. Crearea de noi locuri de muncă.

În ultimii trei ani, am reiterat cele de mai sus în contextul necesităţii adoptării unei strategii energetice şi am amintit despre importanţa resurselor de gaze naturale de pe platoul continental al Mării Negre. Contextul ne este favorabil. Depinde doar de noi. Din păcate, observ o lipsă de preocupare faţă de acest subiect, discuţiile fiind superficiale şi golite de conţinut!

Ne aflăm într-o zonă complicată din din perspectiva conflictului geopolitic generat de poziţionarea Rusiei şi potenţialele consecinţe negative la nivelul aprovizionării cu gaze în regiune. În ansamblu, țările membre UE importă 66% din necesarul de gaze naturale, majoritatea ţărilor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est neavând acces la surse diversificate de aprovizionare cu gaze naturale. În acelaşi timp, România are una dintre cele mai reduse rate de dependenţă de importuri energetice la nivelul UE , având avantajul unei game diversificate de resurse primare.

(Sursa: Eurostat – http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:EU-28_imports_of_natural_gas_-_percentage_of_extra-EU_imports_by_country_of_origin.png)

Anul 2015 a fost marcat de iniţiative privind diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale la nivel regional. În iulie, țările din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat un Memorandum de înțelegere privind iniţiativa de a deschide calea către mai buna integrare a pieţelor de energie ale UE şi ale Comunităţii Energiei.  Potrivit Memorandumului, o piaţă conectată de energie a UE, în cadrul căreia energia circulă liber între frontierele statelor membre şi în care niciun stat membru nu rămâne izolat de reţelele energetice ale UE este o condiţie necesară pentru a crea o uniune energetică solidă, cu o politică privind clima care să fie orientată spre viitor. Obiectivul alinierii pieţelor vizează asigurarea de energie sigură, durabilă şi la preţuri abordabile pentru toţi cetăţenii şi întreprinderile din UE. Pe termen mediu şi lung, activitatea comună în cadrul iniţiativei Comisiei Europene pentru conectarea reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEC) va pune accentul pe construirea de noi conducte de gaze şi pe utilizarea optimă a infrastructurii existente (permiterea fluxului invers). Printre proiectele de infrastructură anexate Memorandumului se află: gazoductul transadriatic (TAP), terminalul LNG şi sistemul de evacuare din Croaţia, consolidarea sistemului în Bulgaria şi România, interconexiunile între Grecia şi Bulgaria şi între Serbia şi Bulgaria, conectarea gazului românesc din perimetrele off-shore la sistemul românesc (în cazul în care există cerere pentru capacitate din partea consorţiului de producţie off- shore).

În România, se vorbeşte foarte puţin despre aceste iniţiative. Lipsa noastră de reacţie şi incapacitatea de a ne maximiza potenţialul ne poate lăsa în situaţia de a fi o „veşnică tânără speranţă”. Trebuie să remarc că avem mari probleme în a vedea imaginea de ansamblu şi în a crea dialog la nivel macro. Geopolitica Mării Negre include componenta energetică şi ar trebui să avem o dezbatere argumentată privind direcţia pe care vrem să o urmăm pentru că existenţa resurselor se traduce în: investiţii străine directe; taxe la bugetul de stat; intrarea companiilor româneşti în parteneriate; crearea de noi locuri de muncă; siguranţă în alimentarea cu gaze naturale, la costuri competitive pentru consumatori; stimularea competiţiei la nivelul pieţei gazelor naturale din România!

Infrastructura din România, ca şi componentă a infrastructurii din UE, trebuie să aibă un rol important în: asigurarea unui sistem de transport european sigur; îmbunătăţirea transportului transfrontalier; oferirea de soluţii viabile pentru piaţă. Avem o poziţie favorabilă în sistemul de transport internaţional din Europa Centrală şi de Est. În acelaşi timp, avem posibilitatea de interconectare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemul Vest-European şi la resursele de gaze din zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu. Pentru a avea rezultate pe măsura potenţialului în acest domeniu, trebuie realizate investiţii în: cercetare geologică pentru descoperirea de noi rezerve de tiţei si gaze naturale; dezvoltarea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor; menţinerea capacităţii de transport şi creşterea siguranţei în exploatarea conductelor de transport; interconectări ale Sistemului Naţional de Transport cu cele similare din ţările vecine; reabilitarea sistemelor de distribuţie gaze şi protecţia mediului înconjurător.

Revenind la Marea Neagră, resursele estimate la nivelul sondei Domino-1 din perimetrul Neptun reprezintă echivalentul producției României pe 4-8 ani (aprox. 42 – 84 miliarde de mc). Recent, a fost anunţată descoperirea unui nou zăcământ, cu un volum estimat la aproape 30 de miliarde de metri cubi.

Astfel, avem câteva elemente privind resursele şi ştim ce este de făcut în legătură cu infrastructura. Ce facem mai departe? Este îngrijorător faptul că, în ultimii doi ani, nu s-a reuşit regândirea sistemului de redevenţe, în acest moment neexistând o adecvare a cadrului fiscal la specificul lucrărilor de explorare şi exploatare off-shore.

Producţia de gaze naturale a generat, în 2014, 663,8 milioane de lei (149,5 milioane de euro), nivelul redevenţei aferente producţiei de gaze naturale crescând cu 33% comparativ cu 2013, când a totalizat 498,8 milioane de lei. În acelaşi timp, nivelul redevenţelor din producţia de ţiţei a scăzut cu 7,7%, de la 537,3 milioane de lei în 2013, la 495,9 milioane de lei (111,6 milioane de euro) anul trecut, pe fondul scăderii preţurilor internaţionale ale barilului.

Sistemul de redevențe – în prezent

1. a) o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere:

 http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2014/01/LP2382004.pdf (Sursa: ANRM)

1. b) o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petroluluiprin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului;
2. c)o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Consider că noul sistem de redevenţe trebuie să încurajeze dezvoltarea de proiecte benefice pentru economia locală (venituri la bugetul de stat, în acord cu tendinţele înregistrate la nivel mondial în sectorul de petrol & gaze) şi să prevadă diferenţieri pentru exploatările on-shore şi cele off-shore (perimetrele marine de mică adâncime şi cele marine de mare adâncime), dovedind competitivitate la nivel internaţional.

Vorbind despre Marea Neagră, putem lua ca reper Norvegia, stat care a creat, în 1972, Statoil. Obiectivul a vizat dezvoltarea unei industrii în domeniul petrolier. Astăzi, ocupă poziţia 10 în topul celor mai mari companii petroliere la nivel mondial, fiind încă deţinută de stat în proporţie de 67%!

• In 1990, Norvegia a creat „Petroleum Fund” pentru a răspunde fluctuaţiilor preţurilor petrolului şi veniturilor fiscale (exploatarea resurselor din Marea Nordului)
  • Veniturile fiscale şi de acordare a licenţelor de la companiile petroliere private
  • Dobânzile şi dividendele de la Statoil
  • În 1998, Fondul a primit permisiunea de a investi 40% din bani pe pieţele bursiere
  • În 2006, şi-a schimbat denumirea în „Government Pension Fund Global”, fiind, în prezent, cel mai mare fond suveran din lume
  • Începând cu luna ianuarie 2014, fiecare norvegian (populaţie de 5.1 milioane) e milionar în coroane norvegiene.
• Guvernul norvegian utilizează o parte din bani pentru a-şi finanţa parţial bugetul (nu mai mult de 4% din valoarea activelor)
• Valoarea fondului reprezintă 183% din PIB-ul Norvegiei
• Cel mai mare fond suveran din lume deţine aproape 1% din totalul acţiunilor la nivel mondial
• Fondul de investiţii al Norvegiei a realizat anul trecut primele investiţii în România, în acţiuni BRD, Banca Transilvania, Transgaz, Transelectrica, OMV Petrom şi în acţiunile Bursei de Valori Bucureşti
• Norvegia este al treilea mare exportator de gaze naturale, la nivel mondial
  • În cea mai mare parte, exporturile merg către piaţa europeană – în special către Germania, Marea Britanie, Belgia şi Franţa
  • Toate perimetrele cu gaze naturale sunt în locaţii off-shore

Cu siguranţă, Norvegia este un model de succes. Cum putem adapta acest model la specificul României? Aceasta este o temă de reflecţie pentru factorii de decizie. Nu aveam mult timp la dispoziţie şi trebuie să fim conştienţi că fără asumarea unor decizii cu impact pe termen mediu şi lung, potenţialul nostru va rămâne neexploatat şi vom vedea consecinţele la nivelul economiei naţionale!

6 noiembrie, profit.ro: Ministerul Energiei: Nu-l putem demite pe Ciurel de la CE Oltenia pentru acuzațiile DNA din dosarul Ponta-Șova

Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Complexului Energetic Oltenia, cu peste 77% din acțiuni, nu poate dispune demiterea directorului general al Complexului, Laurențiu Ciurel, în urma acuzațiilor pe care i le aduce DNA în dosarul Ponta-Șova pentru că acestea se referă la posibile fapte comise de Ciurel înainte de înființarea societății Complexul Energetic Oltenia, nu în timpul mandatului său de director general al Complexului.

“Raportat la demiterea directorului general al Complexului Energetic Oltenia SA din funcție, în calitatea pe care Ministerul Energiei o are în adunarea generală a acționarilor nu poate dispune acest aspect decât pentru motive imputabile pe timpul mandatului dat în baza contractului de mandat. Or, faptele pentru care directorului general al Complexului Energetic Oltenia SA a fost trimis în judecată au fost săvârșite în perioada anterioară înființării Complexului Energetic Oltenia SA și nu au legătură cu prezentul contract de mandat”, se arată într-un document recent al Ministerului Energiei, semnat de ministrul Andrei Gerea.

Ministrul arată, în document, că, dacă s-ar proceda la demiterea lui Ciurel pentru fapte care nu au legătură cu contractul de mandat și cu activitatea desfășurată pe perioada acestuia, s-ar încălca drepturile și obligațiile prevăzute în contractul de mandat, precum și prezumția de nevinovăție de care se bucură toți cetățenii României conform Constituției.

“Stabilirea răspunderii fiecărei persoane implicate în acest dosar, precum și recuperarea prejudiciului exced limitele de competență a Ministerului Energiei”, mai afirmă ministrul Gerea în documentul citat. În alt document recent al ministerului, ministrul menționează, în același context, că publicarea contractului de mandat al directorului general al CE Oltenia nu se poate realiza decât cu acordul părților semnatare, respectiv al președintelui Consiliului de Supraveghere al societății și al directorului general însuși.

Complexul s-a constituit parte civilă

Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari și Brăila, asigură peste 20% din producția de energie electrică al României. Complexul a fost înființat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova și Rovinari cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW și este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

Complexul Energetic Oltenia s-a constituit recent parte civilă în dosarul Ponta-Șova privind prejudicierea complexurilor energetice Turceni și Rovinari, dosar în care este inculpat și directorul general al CE Oltenia, Laurențiu Ciurel.

Potrivit TV Sud, chiar Laurențiu Ciurel a anunțat, la postul de televiziune citat, că CE Oltenia s-a constituit parte civilă în dosarul Turceni – Rovinari. Decizia a fost luată de Departamentul juridic din cadrul companiei energetice, care a analizat situația din dosar. Decizia a fost aprobată și de Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia.

CE Oltenia nu se constituise parte civilă în dosar până la data finalizării rechizitoriului DNA în cauză, potrivit procurorilor.

Ce acuză procurorii DNA

Potrivit DNA, complexurile energetice Turceni și Rovinari au fost prejudiciate cu suma totală de 19.676.456,79 lei (circa 5,6 milioane euro), din care 2.737.054,27 lei reprezintă prejudiciul suferit de Complexul Rovinari și 16.939.402,52 lei – cel suferit de Complexul Turceni.

Prejudiciile ar fi survenit, potrivit DNA, ca urmare a activității infracționale din perioada 2007-2008 a lui Laurențiu Ciurel, actual director general al CE Oltenia, pe atunci director general al Complexului Energetic Rovinari, precum și a lui Dumitru Cristea, pe atunci director general al Complexului Energetic Turceni.

În dosarul Șova-Ponta privind prejudicierea complexurilor energetice Turceni și Rovinari, Laurențiu Ciurel a fost trimis în judecată de DNA pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, iar Dumitru Cristea pentru cinci infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată.

Potrivit DNA, Victor Ponta a fost deferit justiției pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și spălarea banilor, fapte săvârșite în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”. În dosar a mai fost trimis în judecată senatorul Dan Șova, sub control judiciar, avocat coordonator al Societății Civile de Avocați ”Șova și Asociații”.

Directorul general al CE Oltenia, Laurențiu Ciurel, a declarat, miercuri, pentru TV Sud, că regretă decizia lui Victor Ponta de a părăsi funcția de șef al Guvernului și că se teme pentru soarta companiei începând cu anul viitor. Ciurel a mai spus că Ponta a sprijinit Complexul Energetic Oltenia.

6 noiembrie, pandurul.ro: Angajaţii CEO cer explicaţii conducerii CE Oltenia

Mai mulţi angajaţi ai CE Oltenia, membri de sindicat afiliaţi la Federaţia Naţională Mine Energie (FNME), vor merge vineri dimineaţă la sediul companiei energetice pentru a vorbi cu şefii despre majorarea incorectă a salariilor. Printre aceştia se află şi Manu Tomescu, liderul de sindicat din Rovinari spunând că va îmbrăca tricoul cu mesajul „Discriminare în CEO“, pentru că oamenii cu salarii mici nu au primit bani, ci tot cei care aveau lefuri mari.

Lideri de sindicat din eşaloanele 2 şi 3 vor merge vineri la sediul CE Oltenia şi vor cere explicaţii cu privire la modul în care au fost aplicate majorările salariale. Deşi au trecut săptămâni de la anunţul că 2700 de oameni vor primi clase de salarizare, nici până la ora aceasta nu se ştie cu exactitate cine a primit şi cât. Fiecare lider de sindicat a reuşit să afle câteva nume de pe listă din discuţiile cu oamenii care au primit deja salariul majorat, concluziile fiind că acele creşteri nu au respectat criteriile stabilite în comisia mixtă sindicate-administraţie. În general sumele primite sunt insignifiante, unii luând 12 lei. Dar, umilinţa este mare! Sindicaliştii de la FNME vorbesc de situaţii în care tot cei cu clase mari de salarizare au primit bani în plus, susţinând că cei mai mulţi beneficiari provin de la Sindicatul Mine Energie Oltenia (SMEO), condus de Gabriel Căldăruşe.

Ameninţă cu proteste

Din acest motiv, mai mulţi sindicalişti vor explicaţii de la conducere. „Voi îmbrăca din nou tricoul cu Discriminare. Vineri dimineaţă împreună cu alţi colegi vom merge la CEO să vedem cum s-au făcut aceste majorări. Nu ştim nimic concret, cum s-au făcut, pe ce criterii, dar aflăm că lideri de la SMEO sunt cei care au fost avantajaţi“, a spus Manu Tomescu.

El a declarat că ştia că vor primi bani cei cu clase de salarizare între 2 şi 11 şi cei care au preluat atribuţiile celor care au fost concediaţi la 1 iunie 2015. Tomescu spune că, dacă nu va fi transparenţă şi nu vor benefica de majorări cine merită, se va trece la proteste: „Vom trece la proteste. Nu mai putem accepta discriminarea“.

Însă o mare problemă este forma actelor adiţionale pe care oamenii sunt puşi să le semneze. Actul nu respectă forma din Contractul Colectiv de Muncă şi creează posibilitatea tăierii unor drepturi. De exemplu, la prime sau adaosul lunar nu sunt trecute sumele. De asemenea, nu se mai precizează unitatea unde angajatul îşi desfăşoară activitatea. În CCM se precizează clar că trebuie să fie specificată unitatea, ori în noile adiţionale, la locul de muncă apare CE Oltenia.

6 noiembrie, pandurul.ro: Ciurel plânge după Ponta

Laurenţiu Ciurel, directorul general al CE Oltenia, regretă că premierul Victor Ponta şi-a dat demisia. În fapt, Ponta nu şi-a dat demisia, ci a fost demis de cei 25.000 de oameni care au scandat în Piaţa Victoriei. Ciurel susţine că Ponta a fost „o plasă de siguranţă“ pentru CE Oltenia. În realitate, Ponta este cel care l-a menţinut pe Ciurel în funcţie, chiar şi în cazul unor rezultate economice dezastruoase pe care le-a înregistrat. „Eu regret foarte tare acest lucru. Am rezistat în aceşti trei ani cu lovituri din toate părţile în foarte mare procent datorită dânsului“, a declarat Ciurel la TV Sud.

Vineri, 6 noiembrie, Laurenţiu Ciurel şi Victor Ponta au termen în procesul Turceni-Rovinari. Şi Ponta şi Ciurel au sechestru asigurător pe bunuri. În acest dosar mai sunt trimişi în judecată şi directorii Dumitru Cristea şi Octavian Graure. Prejudiciul calculat la DNA este de 5,6 milioane de euro. (M.B.)

 

6 noiembrie, pandurul.ro: Răuţ îşi dă demisia la doi ani după ce a impus teroarea în CEO

Ion Răuţ, fost director în CE Oltenia, spune că îşi dă demisia din companie considerând că este un act de onoare şi de reparare a greşelilor făcute în cadrul societăţii. Mai mult, Ion Răuţ a declarat că intenţionează să candideze şi să revină în societatea civilă, dar în aceste zile zeci de mii de oameni protestează pentru ca oameni ca el să iasă din spaţiul public.

Ion Răuţ ştie o altă definiţie a onoarei deoarece spune că face pasul înapoi dacă pleacă şi echipa lui Laurenţiu Ciurel. Demisia lui a fost cerută de protestatari în piaţă în urmă cu un an sau doi şi nu i-a auzit. Atunci ar fi fost un act de onoare. „Analizând bine situaţia, cred că după multele fricţiuni aş fi dispus chiar să-mi dau şi demisia. Cu o condiţie. Să o facă şi 80% din membrii Directoratului. Fac această promisiune publică. În secunda doi după ce voi vedea că Ciurel şi ceilalţi vor demisiona şi eu îmi voi depune demisia. Cred că e un act de onoare şi de reparare a unora dintre greşelile pe care le-am făcut alături de această echipă“, a spus acesta la Radio Omega.

Pentru cine nu a înţeles, Ion Răuţ a ocupat spaţiul public, în ultimele săptămâni, după ce a fost alungat de Ciurel, creionându-şi o imagine de neprihănit care nu a fost de acord să facă ilegalităţi alături de fostul său şef. Pentru cei care nu mai ţin minte, Ion Răuţ este cel care alături de Laurenţiu Ciurel a impus teroarea în CEO în aceşti ani. Cei doi, alături de alţii care sunt la cârma societăţii, au început marea restructurare în CE Oltenia, soldată cu majorarea în primul rând a salariului soţiei sale şi a altor zeci de apropiaţi. A urmat obligarea salariaţilor prin presiuni de toate formele pentru a semna acte adiţionale prin care li se scădea din salariu sau erau mutaţi pe alte posturi, după criterii de Răuţ ştiute. Tot Răuţ a condus comisia de negociere în urma căreia a rezultat cel mai dezavantajos contract pentru salariaţi şi a pus umărul de dezintegrarea mişcării sindicale. În ultimele săptămâni, Răuţ a adoptat discursul unei persoane care nici nu a colaborat cu Securitatea, nici nu şi-a bătut joc de mii de salariaţi din CE Oltenia şi nici nu a girat cel mai controversat director din minerit şi energie, răspunzând tuturor criteriilor pentru a se retrage din viaţa publică.

6 noiembrie, pandurul.ro: Ce aşteaptă Ciurel?

În al 12-lea ceas, chiar al 13-lea, Victor Ponta a demisionat cu guvern cu tot. Este o chestiune de zile până când vom avea un nou guvern, care cu certitudine va fi unul cu oameni mult mai curaţi. Asta pentru că românii sunt zilnic în stradă, obligând autorităţile să nu greşească. Chiar şi Preafericitul Daniel a prezentat ieri scuze publice, fapt fără precedent în istoria bisericii ortodoxe.

La Gorj, lucrurile par înţepenite. Ciurel se face că nu pricepe faptul că mai este pe funcţie pentru că a avut propte politice. Nu demisionează nici pentru că are dosar penal, nici pentru că a comis abuzuri asupra a mii de salariaţi, nici pentru pierderile de 150 de milioane de euro de anul trecut, nici pentru că a ajuns director cu sprijin politic. Ciurel este surd la strigătele pieţei, care îl vizează şi pe el şi pe alţii ca el.

La fel de surzi sunt şi foştii lui colegi din PSD Gorj. Ciprian Florescu şi Alin Văcaru, doi dintre mai tinerii politruci de Gorj, sunt mult mai incapabil să înţeleagă mesajul pieţei decât Cârciumaru sau Călinoiu. Măcar Cârciumaru a fost director de mare unitate economică înainte să ajungă primar, a avut o carieră profesională în spate. Văcaru, un fost şef de sală la un cazinou din Târgu Jiu, şi Ciprian Florescu, fost jurnalist sportiv, dar nu cel mai bun, au ajuns printre primii şefi ai instituţiilor din Gorj strict pe criterii politice, nu profesionale. Ba şi nevestele lor au fost promovate în instituţii de stat. Piaţa strigă împotriva acestui tip de oportunism politic, împotriva politrucilor care au căpuşat toate instituţiile statului, că pe mintea lor nu ar fi în stare de nimic. Cu un tupeu incredibil, cei doi, dar şi alţi pesedişti, le spun tinerilor din piaţă să vină să-i bată la vot. Cum să vă bată, ticăloşilor, câtă vreme voi câştigaţi alegeri mituind electoratul, cumpărând voturi prin oferirea de posturi publice şi contracte din bani publici, folosind în fel şi chip instituţiile statului pentru a câştiga alegerile? Nu cred că sunteţi atât de proşti încât să credeţi că aţi ajuns pe merit profesional acolo unde sunteţi. Aţi ajuns folosindu-vă de un sistem de stat corupt, ca aproape toţi politicienii care ne conduc. Nu vă faceţi că nu pricepeţi, protestul este împotriva voastră, a tuturor. Singurul gest de responsabilitate politică al oricărui lider politic, mai ales cu două-trei sau mai multe mandate în spate, este acela de a demisiona. Doar astfel arată că înţelege „strada”. Până acum nu a înţeles nimeni, nici Blaga, nici Gorghiu, nici Băsescu, nici Dragnea, nici Oprea, nici Tăriceanu şi aşa mai departe.

7 noiembrie, mediafax.ro: Ministrul Energiei: RADET a instigat populaţia într-un moment sensibil. Dacă aş putea, i-aş demite pe responsabili

Ministrul Energiei Andrei Gerea a declarat, sâmbătă, că dacă ar sta în atribuţiile ministerului pe care îl conduce, i-ar demite pe cei din RADET “care au instigat populaţia într-un moment de sensibilitate crescută”, asigurându-i pe oameni că nu vor rămâne fără căldură şi apă caldă în această iarnă.

 “Am simţit nevoia să liniştesc încă o dată populaţia cu privire la apariţia, văd, periodică, a unor mesaje care nu-şi au locul şi nu au niciun fundament real faţă de situaţia şi evoluţia ei în ceea ce priveşte încălzirea, alimentarea cu apă caldă şi căldura a bucureştenilor. Vreau să resping, pe această cale, orice încercare de manipulare sau politizare a acestui subiect, orice încercare de alarmare gratuită a poupulaţiei. După cum ştiţi, la nivelul guvernului s-au luat măsuri încă de acum două săptămâni pentru rezolvarea problemei furnizării agentului termic şi a căldurii peste iarnă, prin acea decizie care permite municipalităţii de a se împrumuta cu sumele necesare pentru trecerea iernii, noi am ţinut legătura în permanenţă în cadrul unui comitet pe care l-am organizat pe acest subiect cu Primăria Capitalei, cu primarul general şi lucrurile sunt în absolută siguranţă”, a declarat ministru Energiei Andrei Gerea, la Palatul Victoria.

Gerea a precizat că trebuie gestionată “mai bine” comunicarea la nivelul ELCEN şi RADET.

Citeşte şi: RADET: Capitala ar putea rămâne fără căldură şi apă caldă. Romgaz a sistat furnizarea gazelor naturale. Primarul interimar al Capitalei: Problema căldurii în Bucureşti, rezolvată pentru două săptămâni

“Comunicarea de la nivelul ELCEN, RADET este o parte care trebuie, să spunem, mai bine gestionată de către actorii în cauză. (…) Ieri (vineri -n.r.) în momentul când a fost emis acel comunicat de RADET, Primăria Capitalei deja achitase o sumă importantă, iar ELCEN, de asemenea, achitase din această sumă către furnizorii de gaz, plata necesară continuării alimentării cu gaz a ELCEN şi mai departe a furnizării agentului termic. În niciun moment nu a fost vorba de iminenţă, nici de întrerupere ulterioară – peste 10 zile, două săptămâni – a furnizării acestui agent termic”, a arătat Gerea.

Ministrul Energiei a precizat că urmează ca Primăria Capitalei şi Consiliul General să facă ultimul pas spre obţinerea împrumutului de trezorerie pus la dispoziţie de către Ministerul de Finanţe, în aşa fel încât să se dea “confortul necesar populaţiei pentru această iarnă”.

Întrebat de jurnalişti dacă se impune vreo demisie în urma comunicării defectuase a RADET, Gerea a precizat că nu depinde de ministerul pe care îl conduce.

“Dacă ar depinde de mine aş face-o la nivelul RADET, i-am demite pe cei care au instigat, sau măcar au încercat s-o facă, să instige populaţia într-un moment de sensibilitate crescută la nivel social. Din păcate nu depinde de Ministerul Energiei acest lucru”, a spus Andrei Gerea.