Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE, 21 - 27 Septembrie 2015

21 septembrie, Bursa.ro: CONSTANTIN IACOV:

“SMART are şansa să participe la lucrări de 2-3 miliarde de dolari în Tanzania”

Transportatorul naţional de electricitate Transelectrica SA a aprobat, recent, în AGA SMART SA (filiala sa de mentenanţă şi reparaţii) înfiinţarea companiei SMART Tanzania.

Întrebat de ce a ales să deschidă o filială tocmai în Tanzania, Constantin Iacov, directorul general al SMART SA, ne-a declarat: “Tanzania are un plan de investiţii în energie foarte ambiţios, de care trebuie să profităm. Până în 2020, autorităţile din Tanzania au programat investiţii de 8,5 miliarde de dolari în domeniul energetic, din care 2,5-3 miliarde de dolari sunt în construcţia de reţele noi. Tanzania este una dintre cele mai sigure pieţe din Africa. Chiar dacă se schimbă Guvernul, investitorii străini au siguranţa că le sunt respectate contractele şi că există o continuitate a strategiei de dezvoltare a ţării. Sunt acolo investitori chinezi, canadieni şi americani, care activează de mult timp pe piaţă”.

Domnia sa ne-a precizat că SMART Tanzania va participa, într-un joint venture cu Tanzania Electric Supply Company (TANESCO), la proiecte de construcţie şi modernizare a liniilor electrice de transport. Potrivit domnului Iacov, Tanzania produce 1.300 MWh şi distribuie către consumatori 900 MWh. Directorul SMART SA ne-a menţionat: “Autorităţile vor să extindă reţelele de transport şi distribuţie a electricităţii către toţi consumatorii. Investitorii străini construiesc în prezent capacităţi noi, care trebuie conectate la reţea, iar cererea de energie este mare. Sunt mulţi consumatori în Tanzania care folosesc generatoare şi au costuri de 45 de cenţi pe kWh.

Dacă ar avea reţea la care să se conecteze, preţurile ar fi mult mai mici”.

Filiala SMART din Tanzania urmează să fie înfiinţată în scurt timp, conform domnului Iacov, care a completat că şi National Development Corporation (NDC) Tanzania este interesată de o asociere cu societatea românească pentru realizarea de proiecte noi energetice şi va onora invitaţia de a vizita SMART în România în luna octombrie a acestui an.

Constantin Iacov susţine că investitorii chinezi construiesc multe facilităţi de producţie fotovoltaice şi că sunt şi proiecte de producţie a energiei pe gaz, întrucât Tanzania are câteva perimetre de gaze recent descoperite în Oceanul Indian, cu rezerve impresionante de gaze.

Transelectrica SA deţine acum 70% din acţiunile SMART, restul fiind în posesia Secretariatului General al Guvernului. Transelectrica a respins, pe 1 septembrie, planul de administrare propus de Consiliul de Administraţie (CA). Constantin Iacov, care, până pe 1 septembrie, a fost şi preşedinte al CA SMART, ne-a declarat că în urma acestei decizii AGA, societatea a rămas fără administratori şi că acum se derulează selecţia viitorilor membrii CA în baza prevederilor ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă în întreprinderile de stat.

Domnul Iacov susţine: “În baza mandatului prezentat în AGA, planul a fost respins pe motiv că propunea creşterea cu doar 3% a indicatorilor de performanţă şi că prevedea o dependenţă mai mare de comenzile Transelectrica. Compania-mamă susţine că planul vechi de administrare pe care ni l-a cerut să îl refacem cuprindea o creştere a veniturilor de exploatare cu 4% pe an şi o profitabilitate netă de 5% indiferent de nivelul veniturilor”.

Directorul general al SMART afirmă, însă, că reprezentanţii Transelectrica i-au solicitat, în vară, să refacă planul de administrare conform proiecţiei bugetare aprobată pentru perioada 2015-2019: “Eu asta am făcut, iar proiecţia bugetară este aprobată de Transelectrica. Nu înţeleg de ce planul de administrare modificat conform cerinţelor Transelectrica nu a mai fost bun în septembrie”.

Tensiunile dintre Transelectrica şi SMART sunt mai vechi. La începutul anului, Transelectrica a dat SMART în judecată pentru că administratorii au majorat capitatul social al companiei în decembrie, prin aport în natură, cu valoarea unor terenuri pe care filiala Transelectrica obţinuse mai demult certificatul de atestare a proprietăţii.

Surse din Transelectrica SA ne-au declarat, la finele lunii aprilie, că acţiunea în instanţă a fost iniţiată pentru că majorarea cu aport în natură a capitalului SMART s-a făcut doar în baza deciziei Consiliului de Administraţie a filialei transportatorului naţional de electricitate şi nu în urma unei hotărâri a Adunării Generale a Acţionarilor. Sursele ne-au mai spus atunci că administratorii SMART nu au convocat AGA şi au ignorat şi faptul că, la data la care au decis majorarea capitalului, acţionarul majoritar al Transelectrica nu mai era Secretariatul General al Guvernului (SGG), ci Ministerul Economiei. La finele anului trecut, în urma constituirii componenţei noului Guvern, Transelectrica şi Transgaz au revenit în subordinea Ministerului Economiei, fiind transferate de la SGG.

Constantin Iacov a ţinut să clarifice aceste aspecte: “CA-ul SMART a fost împuternicit de AGA să facă majorarea de capital în toamna anului trecut. Registrul Comerţului a înregistrat Secretariatul General al Guvernului ca acţionar, în contul titlurilor rezultate din majorarea de capital. La ei încă nu figura Ministerul Economiei ca acţionar majoritar al Transelectrica. Majoarea de capital trebuia făcută din 2011, în urma unei decizii a Curţii de Conturi. În 2013, un fost angajat a depus plângere la Poliţie pentru că nu s-a făcut această majorare. Astfel, operaţiunea trebuia neapărat realizată până la finele anului trecut”.

Domnia sa a amintit, în acest context, că Legea 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării stipulează că administratorii societăţilor comerciale sunt obligaţi să solicite înregistrarea majorării capitalului social la Registrul Comerţului în termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului de proprietate asupra terenurilor.

Asupra conducerii SMART au existat acuzaţii de la persoane din interiorul companiei că filiala Transelectrica a închiriat un etaj din clădirea Skytower la un preţ mult mai mare din vechiul imobil Bectro Center. Conform acuzaţiilor, SMART a plătit ilegal şi un comision de 250.000 de lei pentru noul contract de închiriere.

Constantin Iacov ne-a spus că aceste acuzaţii sunt false şi a argumentat: “În Bectro Center plăteam 90.000 de lei pe lună pentru 566 mp. În Skytower plătim 108.000 de lei pe lună pentru 1.157 mp. 8 luni le avem gratuit din partea proprietarilor. Rezultă că pe cinci ani, preţul lunar pe metru pătrat închiriat este de 13,36 de euro”.

Domnul Iacov afirmă că plata comisonului a fost legală, compania selectată pentru intermedierea tranzacţiei oferind cel mai mic preţ dintre ofertele primite.

 

22 septembrie, Zf.ro: Proiecte de petrol şi gaze de 1.500 mld. dolari, în pericol din cauza preţurilor mici ale ţiţeiului

Proiecte din sectorul petrolului şi gazelor în valoare de 1.500 miliarde dolari sunt în pericol să fie blocate, din cauza preţurilor scăzute ale ţiţeiului, de sub 50 dolari/baril, care determină cele mai mari companii din lume să restrângă costurile, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă Wood Mackenzie. Producătorii de petrol şi gaze intenţionează să reducă cheltuielile cu 20%-30%, pe fondul celei mai abrupte scăderi a cotaţiilor ţiţeiului după anii 1980, şi sunt nevoiţi să reducă programele de investiţii şi să amâne proiectele care sunt prea scumpe la un nivel al preţurilor de circa 50 de dolari pe baril, se arată în raportul citat de MarketWatch. Companiile au redus costurile cu 220 de miliarde de dolari pentru 2015 şi 2016, comparativ cu estimările realizate de Wood Mackenzie înainte de prăbuşirea preţurilor petrolului. Majoritatea economiilor sunt concentrate pe exploatările terestre din America de Nord, iar la nivel mondial au fost amânate aproape 50 de proiecte.

 

23 septembrie, timpul.md: Lucrările de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău vor demara la începutul anului viitor

Declaraţia a fost făcută de ministrul economiei, Stephane Bride, în cadrul şedinţei comune a guvernelor de la Chişinău şi de la Bucureşti, care a avut loc la Constanţa.

Ministrul Economiei a menţionat că la ora actuală se află în proces de elaborare Studiul de fezabilitate pentru construcţia gazoductului. După ce acesta va fi aprobat, va fi realizat proiectul tehnic, apoi vor începe lucrările de construcţie. Astfel, la începutul anului 2016 va fi dat startul construcţiilor gazoductului, iar încheierea este preconizată către luna mai 2018.

În cadrul şedinţei comune, s-a vorbit şi despre proiectele energetice derulate în comun cu partea română, menţionând importanţa acestora pentru asisgurarea securităţii energetice a Republicii Moldova. Stephane Bride s-a referit la proiectelele de interconexiune energetică, precum gazoductul Ungheni-Chişinău, reţelele electrice pe conexiunile Isaccea-Vulcăneşti- Chişinău, Suceava-Bălţi şi Iaşi-Ungheni.

Proiectul gazoductului Ungheni-Chişinău presupune conexiunea reţelei de gaz a municipiului Chişinău la conducta Iaşi-Ungheni. Noul gazoduct se va racorda la interconexiunea existentă, lângă Ungheni, şi va transporta gazele naturale spre Chişinău.

 

23 septembrie, universulargesean.ro: Rata accizei reduse pentru motorina folosită în agricultură: 99,498 lei/tonă

Pentru anul 2015, rata accizei reduse pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor mecanizate in agricultura in sectoarele vegetal, zootehnic si imbunatatiri funciare, va fi de 99,498 lei /1.000 litri. De asemenea, conform Ministerului Agriculturii, valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015 – 2020 este de 4.422.000 mii lei și se acorda de la bugetul de stat.

Suma alocata pentru plata ajutorului de stat in anul 2015 este de maximum 270.697,250 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Pentru a putea beneficia de subventionarea motorinei folosita in agricultura, cererea va fi insotita de originalul sau copia adeverintei emisa de Primarie, conform inscrisurilor din Registrul agricol, sau va cuprinde informatii privind suprafetele si culturile mentionate in cererea de plata unica pe suprafata depusa la APIA si pe care solicitantul le exploateaza pâna la sfârşitul fiecarui an calendaristic aferent solicitarii, in cadrul schemelor de plati pe suprafata, in cursul anului de cerere.

In situatia in care solicitantul a depus adeverinta emisa de Primarie, odata cu cererea de plata unica pe suprafata si aceasta cuprinde datele prevazute in paragraful anterior, adeverinta isi pastreaza valabilitatea.

In situatia exploatarii in cursul anului de cerere și a altor suprafete și culturi, altele decât cele prevazute initial, solicitantul are obligatia sa depuna o adeverinta emisa de Primarie, in original sau copie, conform inscrisurilor din Registrul agricol sau va cuprinde informatii privind suprafetele și culturile in cauza, se mai mentioneaza in actul normativ.

Plata se va realiza periodic/trimestrial, pentru perioada anterioara/trimestrul anterior. Plata ajutorului de stat se solicita in baza unor cereri de plata adresate de beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finantare Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura prin centrele judetene/locale, dupa caz, care se depun in termen de 30 de zile de la finele perioadei/ trimestrului pentru care se solicita rambursarea, insotite de o situatie centralizatoare, privind cantitatile de motorina, precum si de documentele fiscale de vanzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor.

 

24 septembrie, zf.ro: Căldura nu se scumpeşte, se risipeşte. Pierderile, care ajung la 30%, sunt plătite tot de abonaţi

Căldura furnizată în sistem centralizat nu se va scumpi în această iarnă. Aşa promit responsabilii din autoritatea de reglementare în domeniul energetic. Dar societăţile de distribuţie atrag atenţia că, din cauza conductelor vechi şi pline de găuri, pierderile ajung la 30%. Pe care le plătesc tot abonaţii.

În doar 67 de localităţi din România mai funcţionează sisteme centralizate de încălzire. Adică 2% din toate localităţile. În majoritatea cazurilor, sistemele de transport sunt depăşite şi produc pierderi.

Din reţeaua de 1.000 de kilometri de conducte aflată sub Capitală, doar 0,6% a fost reparată în acest an. În aceste condiţii, avariile vor ţine în frig cartiere întregi în iarna care vine.

Daniel Alexandru, director general adjunct RADET: „Noi transportăm energie termică printr-o sită, deci este foarte învechită, avarii la tot locul”.

Un sfert din toată apa caldă care a intrat în această vară în reţeaua de transport a Capitalei s-a risipit, spun şefii termocentralelor. A fost însă plătită de abonaţi.

Marcel Nicolaescu, director general ELCEN: „În această vară, apa de adaos în condiţiile în care am livrat doar apă caldă, a fost foarte mare”.

Una din probleme ar fi situaţia financiară dificilă a RADET, care a acumulat datorii imense faţă de furnizori. Guvernul ia în calcul înfiinţarea unei noi societăţi, care să preia doar activele RADET, nu şi datoriile.

Andrei Gerea, ministrul Energiei: „Crearea unui RADET 2 sub directa administrare a Primăriei Capitalei. Asta înseamnă falimentul RADET şi darea acestui serviciu către alt operator capabil”.

Conducerea ANRE a făcut o analiză şi promite că, în ciuda problemelor financiare ale furnizorilor de apă caldă şi căldură, tarifele nu vor creşte în această iarnă.

Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE: „Nici una din unităţile analizate, din cele 38, inclusiv ELCEN, adică Bucureştiul, nu vor avea creşteri la preţ”.

Astfel, Bucureştiul, care are cele mai multe apartamente branşate la sistemul centralizat, va rămâne cu cel mai mic preţ al gigacaloriei dintre marile oraşe – 170 de lei. Este urmat de Râmnicu Vâlcea, cu 201 lei pentru o gigacalorie, şi de Craiova, cu 220 de lei. Cel mai mare preţ îl plătesc abonaţii din Constanţa, unde o gigacalorie costă 383 de lei.

Preţul gigacaloriei în România

Bucureşti (564.000 apartamente) 170 lei

Rm. Vâlcea (29.000 apartamente) 201 lei

Craiova (62.600 apartamente) 220 lei

Drobeta-Turnu Severin (29.300 apartamente) 227 lei

Ploieşti (61.600 apartamente) 231 lei

Galaţi (60.000 apartamente) 240 lei

Timişoara (63.900 apartamente) 252 lei

Iaşi (37.000 apartamente) 265 lei

Arad (32.200 apartamente) 290 lei

Constanţa (83.000 apartamente) 383 lei

 

24 septembrie, profit.ro: Americanii finanțează studiile de fezabilitate ale Transgaz pentru preluarea de la țărm a gazelor din Marea Neagră

United States Trade and Development Agency (USTDA), instituția americană de stat însărcinată cu promovarea intereselor economice și comerciale ale companiilor din SUA în țările în curs de dezvoltare, va acorda un grant în valoare de 965.000 de dolari operatorului sistemului național de transport de gaze naturale din România, Transgaz, destinat validării studiilor de fezabilitate necesare pentru construirea conductelor care vor prelua de la țărm gazele ce vor fi extrase din zăcămintele offshore din Marea Neagră concesionate de ExxonMobil și OMV Petrom.

Acordul privind finanțarea va fi semnat de USTDA și Transgaz în mod oficial joi, la ora 15, la Ambasada Statelor Unite de la București, în prezența ministrului Energiei, Andrei Gerea. Ministerul Energiei este acționar majoritar al Transgaz, cu 58,5% din acțiuni.

Transgaz a inițiat încă de anul trecut discuții cu USTDA în vederea obținerii unui grant. Studiile de fezabilitate care trebuie validate se referă la proiectele a două coridoare de transport al viitoarei producții de gaze naturale din zăcămintele din Marea Neagră de la țărm, respectiv coridorul sudic, pe direcția Podișor – Corbu – Hațeg – Horia, și coridorul central, pe direcția Isaccea – Onești – Coroi – Hațeg – Horia.

Scopul este ca gazele din Marea Neagră să poată nu doar să fie preluate de la țărm în sistemul național de transport, ci și tranzitate mai departe în UE, pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria. În 2014, Transgaz le-a transmis americanilor studiile de prefezabilitate pentru cele două proiecte. Costurile conectării zăcămintelor din Marea Neagră la sistemul național de transport de gaze sunt estimate la 255 milioane euro.

Potrivit ultimului raport semestrial al Transgaz, în prima jumătate a acestui an a fost realizată procedura de due diligence solicitată de catre USTDA și au fost furnizate informații suplimentare solicitate prin intermediul consultantului USTDA responsabil de elaborarea raportului privind proiectele din sectorul de petrol și gaze din România.

Tot în primele 6 luni din 2015 s-a elaborat strategia de acces la sistemul național de transport al producătorilor de gaze din Marea Neagră, fiind supusă spre dezbatere internă comitetului de dezbatere strategică al companiei, și au avut loc mai multe întâlniri ale grupului comun de lucru Transgaz – ExxonMobil – OMV Petrom, în scopul elaborării și promovării către ANRE a cadrului de reglementare necesar rezervării de capacitate și contractelor de transport aferente gazelor din Marea Neagră.

Transgaz a încheiat anul trecut un acord cu OMV Petrom și ExxonMobil privind conectarea dezvoltării de gaze naturale din perimetrul offshore din Marea Neagră Neptun Deepwater, concesionat de cele două companii, la sistemul național de transport de gaze. Prin acest acord, Transgaz și-a asumat proiectarea și dezvoltarea unui program de investiții de aproximativ 1,5 miliarde euro în mai puțin de 4 ani.

“Confirmarea capacității companiei de a proiecta și finanța acest complex program de dezvoltare a fost și va fi esențială pentru a asigura încrederea investitorilor străini în perimetrele din Marea Neagră, investitori care vor aduce peste 5 miliarde de dolari în capital pentru aceste dezvoltări. Îndeplinirea acestor cerințe a fost cu atât mai importantă cu cât aceste dezvoltări concurau în paralel cu concepte extrem de periculoase strategic pentru România, cum era proiectul South Stream. Din fericire, compania și-a îndeplinit cu succes toate cerințele și nu a deschis o breșă în stabilitatea strategiei de dezvoltare energetică a țării”, se afirmă în raportul Transgaz pe 2014.

Gigantul american ExxonMobil a anunțat, în august, că forajul continuă în blocul offshore Neptun din apele teritoriale ale României, potențialul comercial al perimetrului urmând să fie evaluat după finalizarea programului de foraj.

“În România, forajul continuă în perimetrul de mare adâncime Neptun, până în prezent fiind forate cinci sonde. Potențialul pentru dezvoltare comercială va fi evaluat după finalizarea programului de foraj”, a declarat vicepreședintele Exxon responsabil de relația cu investitorii, Jeff Woodbury, cu ocazia prezentării rezultatelor companiei pe primele 6 luni din 2015.

ExxonMobil și OMV Petrom dețin fiecare 50% din drepturile aferente sectorului de apă adâncă a blocului Neptun, operat de compania americană. Cele două companii au anunțat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Se estimează că producția de gaze în blocul Neptun va începe în 2019 – 2020.

Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru din 2015, la 1,036 miliarde lei, în principal ca urmare a reducerii drastice, cu 48,5%, a prețului mediu cu care compania a vândut țiței, însă investițiile în explorare au crescut cu 79%, la 767 milioane lei, grație continuării lucrărilor în perimetrul offshore de hidrocarburi Neptun din Marea Neagră, alături de ExxonMobil.

24 septembrie, energyreport.ro: Povara fiscală pe producția de hidrocarburi s-a majorat în România în ultimul an, în Europa a scăzut

Cota medie efectivă de impozitare a veniturilor producătorilor de hidrocarburi din România s-a majorat de la 13,9% la finalul lui 2013 la 15% la sfârşitul lui 2014, respectiv 15,7% la jumătatea lui 2015, în timp ce, la nivel european, a scăzut de la 12,2% la sfârşitul lui 2013 la 11,7% la finalul anului trecut, potrivit unui recent studiu Deloitte, comandat de Federația Patronală de Petrol și Gaze, din care fac parte și principalul producător din România, OMV Petrom.

Cota efectivă de impozitare a activităţii upstream în Europa a scăzut de la 12,2% la sfârşitul lui 2013, la 11,7% la sfârşitul lui 2014, evoluţie explicată de scăderea bazei de impozitare, ca urmare a ieftinirii ţiţeiului, dar şi de măsurile legislative adoptate în unele state europene pentru a reduce povara fiscală asupra companiilor din domeniu, în scopul încurajării investiţiilor, afirmă experții Deloitte, citați de Profit.ro.

“Pentru calculul cotei medii pentru upstream în România au fost luate în considerare, pe lângă redevențele petroliere, impozitul pe construcții speciale, impozitul pe ţiţei din producția internă, impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale şi impozitul din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale”, se arată în studiul Deloitte, care este o reactualizare a unui studiu similar publicat de compania de consultanță în februarie anul acesta.

În primul semestru din 2015, media cotaţiilor ţiţeiului Brent a coborât la 57,84 dolari/baril, faţă de 98,85 dolari/baril media în 2014, respectiv 108,66 dolari /baril în 2013.

“În România, cota efectivă a impozitelor pe activitatea de upstream a crescut de la 13,9% la 15% la sfârşitul lui 2014, respectiv 15,7% la 30 iunie 2015. Evoluţia este explicată în principal de continuarea aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea preţului gazelor naturale”, notează autorii studiului.

Prețul mediu la gaze pentru consumatorii noncasnici s-a majorat de la 58,7 lei/MWh în 2013 la 85,1 lei/MWh în 2014, iar prețul mediu la cele pentru consumatorii casnici a crescut de la 47,4 lei/MWh la 53,3 lei/MWh. În plus, deși prețul petrolului a scăzut în a doua jumătate a anului 2014, în România, formula de aplicare a redevențelor utilizează ca preț de referință media cotațiilor din trei luni precedente, iar pe o piață în declin, acest lucru a dus la creșterea procentului de redevențe, se mai spune în studiu.

Scumpirile aduc mai mulți bani la buget

Studiul apare în contextul în care Guvernul ia în calcul nouă amânare a modificării sistemului de redevențe petroliere, modificare care ar fi trebuit efectuată încă de la finalul anului trecut, dar care a fost amânată atunci din cauza alegerilor prezidențiale. Pe de altă parte, Executivul ia în calcul introducerea unui nou impozit în sectorul producției de hidrocarburi, care să vizeze doar profiturile obținute din exploatarea gazelor naturale, nu și pe cele realizate din extracția de țiței.

În plus, se ia în calcul prelungirea până în 2021 a aplicării impozitului de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor rezultate din liberalizarea prețurilor la gaze, în concordanță cu extinderea calendarului de liberalizare până în anul respectiv.

Guvernul estimează că va încasa, anul acesta, 966,61 milioane lei din taxarea veniturilor suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu 30% mai mult decât prevedea inițial bugetul de stat pe 2015, respectiv 743,2 milioane lei. Anul trecut, din acest impozit s-au colectat la buget 791,68 milioane lei, față de 243,07 milioane lei în 2013.

Piaţa consumatorilor noncasnici de gaze naturale a fost complet liberalizată începând cu 1 ianuarie 2015, fiind cu totul eliminate tarifele reglementate. În plus, de la 1 iulie anul acesta, prețul de achiziție a gazelor din producția internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică a fost majorat cu 12,6%, de la 53,3 la 60 lei/MWh.

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, suma de 1,38 miliarde lei, cu peste 13% mai mult decât în 2013, în principal ca urmare a majorării prețurilor la gaze naturale.

Reduceri de impozite în Europa

În perioada analizată, spun cei de la Deloitte, în trei state europene au fost adoptate măsuri legislative pentru a reduce povara fiscală asupra companiilor din industria upstream, în contextul scăderii preţului ţiţeiului.

Astfel, în Marea Britanie, au fost adoptate mai multe măsuri, precum reducerea suprataxei şi a cotei de impozitare a veniturilor petroliere, concomitent cu majorarea deducerilor. Cota efectivă de impozitare s-a redus de la 11,3% din venituri în 2013 la 6% în 2014.

În Italia, cota medie observabilă a redevențelor și impozitelor similare a scăzut de la 14,4% (2013) la 11,7% (2014). Italia a aplicat o suprataxă asupra profitului companiilor de petrol, gaze și energie. Rata nominală a suprataxei la impozitul pe profit s-a redus de la 10,5% (2013) la 6,5% (2014).

În Ungaria, cota medie observabilă a redevențelor și impozitelor similare medii observabile a scăzut de la 25,3% (2013) la 22,9% (2014), ca urmare a scăderii ratelor redevențelor la petrol și gaze naturale cu 6% în T4 2014, pentru majoritatea zăcămintelor.

Studiul mai arată că, în Europa, nivelul efectiv de impozitare a veniturilor din producția de petrol și gaze este corelat cu productivitatea pe sondă. Astfel, în ţările cu o productivitate mică nivelul redevențelor şi al impozitelor similare este mai redus decât în ţările cu productivitate mare.

“Cu o producție de mai puţin de 40 barili echivalent petrol/sondă pe zi, România se încadrează între ţările cu productivitate scăzută pe sondă, alături de ţări precum Polonia, Franța, Bulgaria, Lituania sau Turcia. Cota medie efectivă de impozitare specială pentru aceste ţări este de 7,5%, față de 15,7% în România”, spun cei de la Deloitte.

 

25 septembrie, digi24.ro: Ce consecințe are abandonarea construcției gazoductului South Stream

De acum, cum moldovenii vor fi obligați să negocieze gazul rusesc cu Turcia, mă întreb dacă în R.Moldova va apărea și opțiunea pro-Turcia, pe lîngă cea pro-Rusia și pro-Europa? Pe 3 decembrie 2014, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a fost constrînsă să abandoneze construcția gazoductului South Stream care urma să aprovizioneze zona Balcanilor și Europa centrală. 

Decizia fiind o consecință a obstrucțiilor permanente ale Uniunii Europene, ultima fiind răzgîndirea Bulgariei care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său. Noua strategie a Gazprom în aprovizionarea cu gaze a Europei se repliază pe cele două conducte deja existente : Nord Stream și Blue Stream ( pe sub marea Neagră, direct în Turcia ). În acest context, rolul Ucrainei ca țară de tranzit se va reduce la zero, Rusia livrînd prin conductele din Ucraina doar volumul necesar consumului intern. Celor interesați să vadă cum se suprapun gazoductele rusești peste Direcţiile strategice ale teatrului de acţiuni militare Central-Estic al Europei, le recomand : Gazul rusesc, fundament al înfrăţirii Europei Statele Europei centrale și de sud-est, fiind situate pe direcția strategică Ucraineană, reprezentată de gazoductul Frăția ( care va fi închis ), vor cumpăra gaze rusești de la granița UE, adică de la Turcia, țară care nu este membră UE. E vorba de Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia, Croația, Slovenia, Italia, R.Moldova, România și Bulgaria. La această decizie a Rusiei, SUA nu poate decît să ofere ca alternativă acestor state decît un set de brichete de unică folosință. Rusia ortodoxă a încurajat în secolul al XIX-lea mișcările politice de eliberare a popoarelor ortodoxe din Balcani de sub dominația otomană. Războiul ruso-turc ( 1877-1878 ) închiendu-se prin cîștigarea independenței României, Serbiei, Muntenegrului și autonomia Bulgariei (sub protecția Rusiei ). Azi, ca urmare a politicii duse de guvernele statelor din sud-estul Europei, aservită total intereselor Bruxelles-ului, din 2015 aceste țări reintră sub dominația turcă, prin dependența energetică cvasi-totală. Și populația acestor țări habar n-are că și-au pierdut-o pe mâna UE, lovind în Rusia.

Pînă acum, România primea gaze rusești dintr-o conductă care străbătea sud-estul Ucrainei, pe la racordul de la Isaccea, județul Tulcea. Iar R.Moldova dependentă 100 % de gazul rusesc, primea tot dintr-o conductă din Ucraina, care avea un racord în Transnistria. De-acum încolo, R.Moldova primind gaze din Turcia, are nevoie de o conductă racord cu România. Ca și cînd ar fi prevăzut acest impediment, în august 2014, Victor Ponta a încheiat lucrările la conducta Iaşi-Ungheni.

Guvernul Ponta oferind R.Moldova gaz la prețul de 280-290 USD/ 1.000 de metri cubi ( cu 14 % mai ieftin decât cel al Gazprom ), ofertă refuzată de guvernul pro-european de la Chișinău. Drept mulțumire, în turul doi al alegerilor prezidențiale, moldovenii care au și cetățenie românească, au votat în proporție de 78,58% cu Klaus Iohannis. În acest context complicat cetățenii R.Moldova s-au prezentat din nou la vot pentru alegerea Parlamentului de la Chișinău. Votul lor permițînd celor trei partide pro-europene aflate la guvernare ( PDLM, PDM, PL ) să formeze din nou majoritatea parlamentară.

Dacă Traian Băsescu și guvernul lui marionetă-Emil Boc ar fi dat curs propunerii lui Putin de la începutul lui 2009, ca South Stream să treacă prin România, acum nu mai era nevoie să atace guvernul Ponta cu populisme ieftine pe tema amînării cu un an a renegocierii redeventelor OMV-Petrom .

Dacă Ponta n-ar fi făcut acest lucru, OMV, ca firmă de stat austriacă, ar fi putut dirija întreaga cantitate de gaz extrasă din România spre Viena. Acest lucru fiind perfect legal, începînd tot din toamna lui 2014, odată cu eliminarea restricţiilor tehnice ale UE pentru OMV-Petrom.

Așadar OMV ar fi putut să exporte Austriei, în mod nelimitat, gaze naturale din România, la 150 de dolari/ 1000 de metri cub. În timp ce necesarul pentru consumul intern al României ar mai fi asigurat de la Gazprom, la preţul actual de 450 de dolari, doar dacă Turcia dorește.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului.

 

25 septembrie, mytext.ro: Americanii au finanţat proiectul Transgaz, din România

Agenţia Americană pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) a acordat finanţare în valoare de 956.000 de dolari pentru susţinerea Proiectului Transgaz S.A. de Extindere a Gazoductelor. Acordul de finanţare a fost semnat la Ambasada SUA la Bucureşti de către Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, şi Directorul General al Transgaz S.A., Petru Ion Văduva.

„Finanţarea va permite efectuarea unui studiu de fezabilitate în vederea îmbunătăţirii şi confirmării proiectului tehnic şi specificaţiilor economice şi financiare pentru construirea porţiunii româneşti a proiectelor gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BHRA) şi conductei Ţărmul Mării Negre-Podişor“, se anunţă într-un comunicat oficial.

La ceremonia de semnare au participat şi Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, Ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Andrei Dominic Gerea, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor. Această finanţare este urmarea unei misiuni comerciale în SUA, sponsorizate de USTDA în 2013, la care au participat 17 oameni de afaceri şi reprezentanţi ai instituţiilor româneşti.

 

25 septembrie, zf.ro: Companiile americane de fracturare hidraulică se chinuie să supravieţuiască

Un val de falimente face ravagii în rândul firmelor americane de fracturare hidraulică, industria care până nu demult era liderul revoluţiei energetice a şistului din SUA. Competiţia acerbă şi lipsa de afaceri le pun existenţa în pericol, scrie The Wall Street Journal.

Multe dintre firmele care ajută companiile de explorare după gaze naturale şi petrol să foreze şi să realizeze puţuri prin fracturare hidraulică sunt mici şi au o experienţă de doar câţiva ani. Ele fac parte dintr-o maree de nou-veniţi în lumea afacerilor cu energie, o maree care dispare pe măsură ce preţul petrolului scade sub pragul de 50 de dolari barilul.

Una dintre cele mai noi victime este Pro-Stim Services. Lansată în 2011 cu sprijinul fondului de private-equity Turnbridge Capital, firma a lucrat pentru producători de petrol şi gaze nerăbdători să scoată cât mai mult combustibil din solul unor regiuni precum Texas şi Louisiana.

„Blocul Haynesville Shale ne dădea tot ce avea“, spune Bubba Brooks, fondatorul firmei. El a lucrat aproape 20 de ani în industria petrolieră.

Pro-Stim a supravieţuit debutului în afaceri în vremuri cu competiţie sălbatică. Deşi se părea că în fiecare săp­tă­mână intră în joc un nou concurent, preţul petrolului era mare şi în creştere. De asemenea, cererea pentru servicii de fracturare hidraulică era ridicată.

Însă preţurile ţiţeiului destinat pie­ţei americane s-au prăbuşit cu 50% între vara trecută şi începutul acestui an, iar Pro-Stim şi-a încetat operaţiunile.

Multe alte firme sunt într-o situaţie similară. Cel puţin cinci companii de fracturare hidraulică şi-au cerut falimentul, şi-au încetat activitatea sau s-au desfiinţat, potrivit firmei de consultanţă IHS Energy.

Alţi analişti spun că numărul ar putea fi mai mare şi se aşteaptă ca din ce în ce mai multe firme de acest tip să cadă sau să se consolideze într-o frenezie a fuziunilor.

Analiştii de la Wells Fargo cred că până la jumătate din capacitatea de fracturare hidraulică din SUA este inactivă.

Înainte de revoluţia şistului, companiile de servicii pentru câmpurile petrolifere care ajutau la forare erau conglomerate masive. Exemple în acest sens sunt Schlumberger şi Halliburton, care au operaţiuni în întreaga lume.

Şi acestea se chinuie acum din cauza preţurilor mici ale petrolului şi, împreună cu alţi jucători din liga lor, au disponibilizat până acum în actuala criză 55.000 de angajaţi în întreaga lume. Pentru a supravieţui, companiile mari de servicii reduc preţurile, în unele cazuri atât de mult încât îi scot din joc pe concurenţii mai mici.

 

25 septembrie, observatorulph.ro: PE CE SE DUC BANII PLOIEŞTENILOR! FONDURI SUPLIMENTATE PENTRU CLĂDIREA OMV

Rectificarea de buget propusă a fi aprobată astăzi aduce diminuări la mai multe capitole. Vor fi suplimentate însă fondurile, cu peste 14.000 de euro, pentru întreţinerea clădirii OMV, considerată de mulţi o clădire inoportună în patrimoniul municipalităţii, după ce proiectul legat de transformarea în spital de pediatrie a fost abandonat.

Mai puţini bani la capitolul „Impozit pe profit de la agenţii economici”. Suma a fost diminuată cu 185.000 de lei. Creşte însă suma aferentă mecanismului decontării cererilor de platăcu 12.366.830 lei şi va fi majorată şi suma pentru susţinerea derulării proiectelor finanţate din FEN postaderare, cu 43.470 de lei. Cheltuielile bugetului local în sumă de 831.878,65 mii lei raman neschimbate. Primăria propune însă, la capitolul Sănătate, majorarea sumei cu 65.000 de lei, pentru clădirea OMV din Piaţa Eroilor, pentru cheltuieli de întreţinere. Acesta este şi notivul pentru care consilierul local Gheorghe Sârbu s-a plâns că această clădire înghite peste 450.000 de euro, numai la acest capitol. Iată cum a fost structurat bugetul local:

  1. Capitolul „Autoritati publice si actiuni externe”  – prevederea in suma de 22.302,40 mii lei se diminueaza cu suma de 65,00 mii lei, astfel:
  • diminuarea cu suma de 70,00 mii lei la cheltuieli de personal;
  • majorarea cu suma de 5,00 mii lei a sumei reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si nivelul maxim al cheltuielilor de personal.
  1. Capitolul „Invatamant”  – prevederea in suma de 147.974,12 mii lei ramane neschimbata, in structura efectuandu-se urmatoarele modificari:
  • diminuarea cu suma de 37,55 mii lei la plati efectuate in anii precedenti recuperate in anul curent, conform contului de executie din trezorerie la data de 21.09.2015 si majorarea cu aceeasi suma la bunuri si servicii, conform Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor  nr.1199/2008 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor art.8 alin (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.37/2008.
  1. Capitolul „Sanatate” – prevederea in suma de 13.052,00 mii lei se diminueaza cu suma de 473,00 mii lei, in structura efectuandu-se urmatoarele modificari:
  • majorarea cu suma de 65,00 mii lei la bunuri si servicii ( cheltuieli de intretinere la cladirea din strada Eroilor), conform Notei de fundamentare a Directiei de Gestiune Patrimoniu;
  • diminuarea cu suma de 538,00 mii lei la active nefinanciare, conform Anexei 2 si a Notelor de fundamentare intocmite de Directia Tehnic-Investitii.
  1. Capitolul „Cultura, recreere şi religie” – prevederea in suma de 106.555,14 mii lei ramane neschimbata, in structura efectuandu-se urmatoarele modificari:
  • majorarea cu suma de 23,00 mii lei a  sumei reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si nivelul maxim al cheltuielilor de personal;
  • diminuarea cu suma de 23,00 mii lei la transferuri catre institutii publice de cultura, conform bugetelor rectificate ale acestora.
  1. Capitolul „Asigurari si asistenta sociala” – prevederea in suma de 51.881,90 mii lei se majoreaza cu suma de 10,00 mii lei, in structura efectuandu-se urmatoarele modificari:
  • diminuarea cu suma de 1,77 mii lei la plati efectuate in anii precedenti recuperate in anul curent, conform contului de executie din trezorerie la data de 21.09.2015 si majorarea cu aceeasi suma la bunuri si servicii finantate din restituiri ani precedenti, conform Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor  nr.1199/2008 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor art.8 alin (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.37/2008;
  • majorarea cu suma de 10,00 mii lei la active nefinanciare, conform Anexei 2 si a Notelor de fundamentare intocmite de Directia Tehnic-Investitii.
  1. Capitolul „Locuinte, servicii si dezvoltare publica” – prevederea in suma de 48.680,84 mii lei se majoreaza cu suma de 5,00  mii lei la active nefinanciare, conform Anexei 2 si a Notelor de fundamentare intocmite de Directia Tehnic-Investitii.

 

  1. Capitolul „Protectia mediului”  –  prevederea in suma de 30.732,00 mii lei se majoreaza cu suma de 1.523,00 mii lei la active nefinanciare, conform Anexei 2 si a Notelor de fundamentare intocmite de Directia Tehnic-Investitii.

8.Capitolul „Transporturi ” – prevederea in suma de 354.803,16 mii lei se diminueaza cu suma de 1.000,00 mii lei, in structura efectuandu-se urmatoarele modificari:

  • diminuarea cu suma de 9,20 mii lei a sumei reprezentand plati efectuate in anii precedenti recuperate in anul curent, conform contului de executie din trezorerie la data de 21.09.2015 si majorarea cu aceeasi suma la active nefinanciare finantate din restituiri ani precedenti, conform Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor  nr.1199/2008 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor art.8 alin (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.37/2008;
  • diminuarea cu suma de 1.000,00 mii lei la active nefinanciare, conform Anexei 2 si a Notelor de fundamentare intocmite de Directia Tehnic-Investitii.

26 septembrie, energyreport.ro: Kievul și Moscova au ajuns la un acord privind alimentarea cu gaze a Ucrainei, la un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi

Ucraina a ajuns la un acord cu Rusia, prin care își asigură volumul necesar de gaze pentru această iarnă și evită posibilitatea apariției unor eventuale probleme în alimentarea cu gaze rusești ai Europei.

Termenii noii înțelegeri au fost conveniți în cadrul unei întâlniri de cinci ore, desfășurată la Bruxelles, la care, pe lângă reprezentanții CE, Ucrainei și Rusiei, au participat și conducerile celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz. Chiar dacă acordul nu a fost încă semnat, noua înțelegere stabilește un preț de 227 dolari pe mia de metri cubi( potrivit Bloomberg, 232 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit DPA), considerabil mai mic decât de cel plătit până în prezent, de 252 dolari și apropiat de prețul plătit de Polonia.

În plus, Ucraina s-a angajat să-și majoreze încă de luna viitoare rezervele de gaz cu 2 miliarde de metri cubi. Potrivit autorităților, pe 23 septembrie, în depozitele ucrainene erau depozitate 15,4 metri cubi, cantitate insuficientă, susține Gazprom, care estimează necesarul pentru a nu afecta consumul intern în perioada decembrie-martie și tranzitul către celelalte state europene la 19 miliarde.

Guvernul de la Kiev a anunțat că a alocat deja 500 milioane de dolari către monopolul de stat Naftogaz în vederea reluării importurilor de gaze di Rusia și a stocării lor.

Comisia Europeană s-a angajat, la rândul său, să asiste financiar achiziționarea de gaze rusești de către Ucraina, prin intermediul “instituțiilor financiare europene și internaționale”.

Concesii importante făcute de Gazprom și de guvernul rus

Gigantul rus Gazprom a făcut și el concesii, renunțând la termenii extrem de duri impuși în acordul din 2009 celor de Naftogaz, care erau obligați să achite un anumit volum de gaze naturale, indiferent dacă acesta era sau nu importat în mod real.

Potrivit Sputnik, concesiile părții ruse au fost mult mai generoase decât de obicei, guvernul de la Moscova angajându-se să analizeze oportunitatea acordării de discout-uri Ucrainei la fiecare trei luni.

În luna iulie, Rusia a stopat tranzitul de gaze către Ucraina, după ce negocierile dintre cele două state au eșuat.

Dacă ministrul energiei ruse, Alexander Novak, s-a limitat la a spune că negocierile încheiate vineri noapte au fost dure, omologul său ucrainean, Vladimir Demchyshyn, s-a declarat mulțumit de noii termeni contractuali. Potrivit ministrului ucrainean “condițiile comerciale sunt acceptabile pentru partea ucraineană” chiar dacă mai rămâne a fi stabilite “procedurile adiționale” pentru ca acordul să fie semnat.

27 septembrie, zf.ro: Rompetrol vinde 51% din distribuitorul de carburanţi Dyneff din Franţa, cu afaceri de peste 2 mld. euro, către o companie din China

Compania KMG International, denumirea fostului Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunayGas, a bătut palma cu chinezii de la China Energy Company Limited (CEFC) pentru vânzarea a 51% din distribuitorul francez de carburanţi Dyneff, care are operaţiuni în Franţa şi Spania.

„Acest acord va intra în vigoare până la sfârşitul anului curent”, potrivit unui comunicat al Dyneff.

Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită. Contactat de Ziarul Financiar, biroul de presă al KMG International a confirmat tranzacţia şi a arătat că aceasta are ca scop consolidarea companiei pe piaţa europeană. KMG International va păstra restul de 49% din acţiunile Dyneff.

Achiziţia de către CEFC a participaţiei de 51% din Dyneff face parte din strategia chinezilor de a se extinde pe piaţa europeană şi este „începutul unei cooperări pe termen lung într-o serie largă de proiecte între China şi Kazahstan”. CEFC are operaţiuni în sectoarele de gaze naturale, petrol şi servicii financiare în 15 state. Compania chineză are peste 20.000 de salariaţi şi o cifră de afaceri la nivelul anului trecut de 30,5 mld. euro. CEFC a fost înfiinţată în 2002. Anul trecut, 60% din veniturile companiei chineze au venit din afacerile cu petrol şi gaze naturale, 25% din operaţiuni financiare, iar 15% din sectorul procesării industriale.

CEFC are birouri în Hong Kong, SUA, Singapore, Anglia, Canada, Taiwan, Malaezia, Albania, Dubai, Indonezia şi Tailanda.

KMG International are peste 7.000 de angajaţi în 12 ţări. Compania, fostă Rompetrol, a fost preluată de kazahii de la KazMunayGas în 2007.  KMG International a raportat pentru prima jumătate a acestui an o cifră de afaceri de 5,5 mld. dolari (21,9 mld. lei), în scădere cu  18%, şi a rafinat în primul semestru 2,9 mil. tone de materie primă (15.000 tone/zi). Pe plan intern, grupul KMG International mai operează o reţea de distribuţie a carburanţilor formată din peste 740 de puncte de alimentare (staţii Rompetrol, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres şi baze interne) şi 230 de staţii distribuţie a gazului petrolier lichefiat. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări – România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia, care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff.

Dyneff, cel mai mare distribuitor privat de carburanţi de pe piaţa franceză, a intrat în portofoliul fostului Rompetrol în vremea lui Dinu Patriciu. Achiziţia Dyneff de către Rompetrol a avut loc la începutul anului 2006. În 2007, Rompetrol a deschis mai multe benzinării sub brand propriu în Franţa şi a investit câteva zeci de milioane de euro în reţeaua de distribuţie şi în depozite de carburanţi. Pe lângă distribuţia de carburanţi, Dyneff a devenit în acest an activă şi în zona afacerilor cu gaze naturale, obţinând în luna iulie autorizaţia de furnizare a gazelor în Franţa.

Dyneff a fost înfiinţată în urmă cu 60 de ani ca o afacere de familie, având sediul în Montepellier, sudul Franţei. Dyneff este a doua companie după cifra de afaceri din regiunea Languedoc-Roussillon. Compania are o reţea de 100 de staţii de distribuţie a carburanţilor şi o capacitate de stocare de 380.000 metri cubi în Franţa şi Spania. Potrivit presei franceze, Dyneff are în acest an o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro.

 

27 septembrie, Zhd.ro: MINISTRUL ENERGIEI ATRAGE ATENŢIA ASUPRA NECESITĂŢII INVESTIŢIILOR ÎN SISTEMUL ENERGIEI TERMICE!

Este nevoie de o schimbare de legislaţie în ceea ce priveşte energia termică, iar România are nevoie de un sistem performant de termoficare. Aceasta este părerea lui Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, exprimată în cadrul unei conferinţe pe teme de energie

“Avem în vedere schimbări legislative, avem în vedere legea energiei termice care trebuie să răspundă noilor provocări și avem în vedere eficiența energetică fără de care nu putem vorbi de un sistem performant. Un sistem care să furnizeze exact ceea ce ne dorim, servicii de calitate și la un preț competitiv. Pentru acest lucru trebuie făcute investiții, trebuie schimbat și stimulat agentul care investește o dată în limitarea pierderilor”, a spus Gerea. Ministrul susţine că trebuie să existe o dimensionare corectă a capacităților de producție și trebuie utilizați combustibili alternativi. “Trebuie să avem în vedere alt sistem de management al energiei termice, mă refer la înmagazinarea energiei termice. Cel mai important este o dimensionare corectă a capacităților de producție pentru a putea profita de toate facilitățile care vin. Vorbim aici și de cogenerare. Nu se mai poate merge și vara și iarna”, a conchis Gerea.

        Impreuna in lumea afacerilor