3 august, energyreport.ro: Carburanții continuă să se ieftinească. Petrom a micșorat prețul la benzină cu 23 de bani în ultimele două săptămâni

OMV Petrom, cea mai importantă companie producătoare și distribuitoare de carburanți din România, a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.

Motivul: cotațiile internaționale ale petrolului se află într-un picaj liber, ca urmare a producției record din luna iulie a OPEC și a datelor economice sub așteptări raportate de China, cel de-al doilea mare consumator de petrol la nivel global.

Iar ieftinire OMV Petrom nu au cuprins ieftinirile din ultimile câteva zile, interval în care petrolul Brent (după care evoluează și țițeiul Urals, dar și cotațiile internaționale ale benzinei și motorinei utilizate de companiile autohtone în formula de stabilire a prețului carburanților) a atins minimul ultimelor șase luni.

În dimineața aceasta (luni dimineață), Brent-ul s-a depreciat cu 39 de cenți, ajungând la 51,82 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din 2 februarie până în prezent.

În plus, perioada de depreciere din prezent este cea mai lungă în care petrolul scade înregistrată de la finalul anului 2014.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI – etalon pe piața americană) s-a depreciat în această dimineață la rândul său cu 33 de cenți, ajungând la 46,79 dolari pe baril. În luna iulie, WTI a pierdut peste 20,8%, cea mai mare pierdere lunară înregistrată din octombrie 2008, ca urmare a majorării numărului de puțuri forate în SUA în pofida evoluției prețului țițeiului.

“Piața pare a se concentra din nou pe partea de ofertă… una dintre dificultăți fiind aceea că este de așteptat ca Iranul să revină pe piață (cu o majorare a exportului de petrol cu 500.000 de barili pe zi – n.r), iar ceilalți membrii OPEC nu par a da semne că vor să-i facă loc (micșorându-și producția – n.r.)”, a declarat Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney, citat de Reuters.

3 august, energyreport.ro: ExxonMobil anunță că forajul offshore în România continuă, în pofida înjumătățirii profitului și a tăierii bugetului de investiții al companiei

Profitul net al ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră americană, a scăzut cu 52% în al doilea trimestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 4,19 miliarde dolari, din cauza prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței, însă compania a anunțat că forajul continuă în blocul offshore Neptun din apele teritoriale ale României, potențialul comercial al perimetrului urmând să fie evaluat după finalizarea programului de foraj.

“În România, forajul continuă în perimetrul de mare adâncime Neptun, până în prezent fiind forate cinci sonde. Potențialul pentru dezvoltare comercială va fi evaluat după finalizarea programului de foraj”, a declarat vicepreședintele Exxon responsabil de relația cu investitorii, Jeff Woodbury.

ExxonMobil şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun, operat de compania americană. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.

În octombrie 2014, ExxonMobil şi OMV Petrom au început forajul unei sonde de explorare pentru un nou prospect în blocul Neptun din Marea Neagră. Astfel, platforma Ocean Endeavour a forat sonda de explorare Pelican South-1, la aproximativ 155 de kilometri de ţărm, în sectorul românesc al Mării Negre, pentru a testa o nouă structură geologică în blocul Neptun. Forajul a fost finalizat în martie anul acesta.

La începutul lunii octombrie 2014, platforma Ocean Endeavour a finalizat forajul sondei Domino-2, iar datele obţinute de sondă sunt în curs de evaluare.

Investițiile în explorare ale OMV Petrom au crescut de 3,7 ori în primul trimestru al acestui an, la 366 milioane lei, față de 99 milioane lei în primele trei luni din 2014, reflectând în principal forajul în desfășurare în cadrul perimetrului Neptun Deep. Asta în pofida reducerii profitului net al companiei cu 68% față de perioada similară a anului trecut, la 345 milioane lei.

“În explorare, împreună cu ExxonMobil, am finalizat forajul la două sonde în zona de mare adâncime a Mării Negre și, de atunci, platforma a fost mutată într-o nouă locație de forare din blocul Neptun Deep”, a declarat, în raportul trimestrial al companiei, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Exxon ar putea reduce investițiile cu peste 12% anul acesta

Profitul Exxon din activități de explorare și producție a scăzut cu 74%, la 2 miliarde dolari, iar veniturile companiei s-au redus cu o treime, la 74,11 miliarde dolari. Pe de altă parte, producția de țiței și gaze a companiei a crescut cu aproape 4% în al doilea trimestru al acestui an, ca urmare a eficientizării activității.

În Statele Unite, prețul mediu cu care Exxon și-a vândut producția în T1 2015 a scăzut la doar 54,06 dolari/baril, de la 98,55 dolari/baril în T1 2014, iar la gaze naturale, la 2,31 dolari/mia de picioare cubice, de la 4,46 dolari cu un an înainte.

În consecință, Exxon și-a redus, în T2 2015, cu 20% cheltuielile de capital pentru proiecte majore, cum ar fi platforme plutitoare de extracție țiței și terminale de export de gaze naturale lichefiate, la 6,746 miliarde dolari. Per total, cheltuielile de capital ale companiei s-au redus cu aproape 16%, la 8,26 miliarde dolari.

CEO-ul Exxon, Rex Tillerson, a fost printre primii din industrie care au redus cheltuielile, odată cu debutul prăbușirii prețurilor la țiței, cu mai mult de un an în urmă. Astfel, după ce a tăiat bugetul de investiții pe 2014 cu 9,3% în 2014, Exxon ar putea reduce cheltuielile de capital cu peste 12% anul acesta, a declarat vicepreședintele Jeff Woodbury.

În aprilie, CEO-ul Exxon, Rex Tillerson, declara că nu se așteaptă la o revenire a cotațiilor mondiale la țiței și că actualul nivel de supraproducție, generator de prețuri mici, va continua încă cel puțin doi ani. Estimările sale s-au dovedit a fi deocamdată corecte. După ce s-au majorat cu 45% între ianuarie și mai, cotațiile țițeiului au scăzut ulterior, până în prezent, cu 22%.
4 august, telegrama.ro: România este campioană europeană la taxarea curentului. Energia electrică reprezintă doar 32% din factură

Preţul final al electricităţii pe care îl plătesc consumatorii casnici din România este unul dintre cele mai mici din Europa. Și totuși, ţara noastră taxează cel mai mult din Europa curentul. Dacă nivelul de taxare nu ar fi de circa 70% din preţul final, România ar putea fi ţara europeană cu cel mai mic preţ al energiei electrice, scrie economica.net.

În țara noastră, următoarea componentă ca importanţă, pe lângă preţul mărfii (32%), în compunerea preţului final la electricitate este tariful de distribuţie de joasă tensiune, un tarif reglementat perceput de distribuitor. Acesta reprezintă circa 25% din preţul final.

A treia componentă ca importanţă este preţul certificatelor verzi. 3 – 4% din preţul facturii, aproximativ 30 de lei, reprezintă sumele pe care le plătim pentru susţinerea sectorului local de producere a energiei verzi.

5,8% din factură reprezintă tariful de distribuţie de medie tensiune, iar 1,9% tariful pentru distribuţie de înaltă tensiune.

Alte tarife cu preţ fix reglementat sunt: tariful de transport – componenta de injecţie în reţea (1,7%), tariful de transport – componenta de extracţie din reţea (2,2 %), tariful de transport – componenta servicii de sistem (2,4%), tariful de transport – servicii prestate de operatorul pieţei (0,1%).

Transportatorul de energie este unul singur: Transelectrica. Distribuţia, însă, este asigurată de patru mari actori: Enel, CEZ, Electrica şi E.ON.

Taxa de cogenerare care se colectează de la consumatorul final pentru premierea producătorilor de energie în cogenerare de înaltă eficienţă reprezintă 2,5% din preţul final – 18 lei/MWh.

Acciza şi TVA-ul reprezintă taxe pe care le colectează direct statul.

Adunate, toate aceste taxe şi tarife totalizează circa 95%. Restul, până la 100%, reprezintă marja furnizorului şi alte costuri precum cele financiare şi cele de asigurare a riscului.

4 august, zf.ro: Are 1 mld. euro pe mână şi a condus intrarea Petrom în energie

Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, 41 de ani, este responsabilă din primavara acestui an pentru divizia de gaze şi energie din Petrom, un segment de circa un miliard de euro care are o pondere de 20% în „economia“ totală a producătorului de petrol şi gaze. Odată cu preluarea acestei funcţii devine a doua prezenţă feminină din boardul companiei, după Mariana Gheorghe, CEO.

Absolventă de Finanţe-Bănci, ASE, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea viza iniţial o carieră de arhitect pentru ca în 1998 să-şi înceapă activitatea în Petrom, ca economist în departamentul de strategie. Prinde toate momentele importante ale Petrom, iar 2004, anul privatizării, este în mijlocul acţiunii.

„Privatizarea Petrom a fost un proces super profesionist. Pot să mă culc liniştită când mă gândesc la privatizare.“ A fost România obligată să renunţe la perla coroanei pentru a-şi găsi un loc în familia europeană sau s-a pus vreodată problema ca Petrom să cumpere OMV-ul şi nu invers? Lăcrămioara Diaconu-Pinţea preferă să nu speculeze.

Dincolo de privatizare, ea este cea care a coordonat realizarea centralei de la Brazi, un proiect de 530 mil. euro care trebuia să marcheze intrarea „en fanfare“ a Petrom pe piaţa energiei, un domeniu a cărui evoluţie a contrazis însă dur estimările iniţiale. Astfel, venirea ei la conducerea operaţiunilor de energie şi gaze are loc într-un moment destul de delicat, în care divizia văzută în urmă cu câţiva ani ca un motor de creştere la nivel de grup s-a transformat într-un copil problemă.

6 august, realitatea.net: Petroliștii, IT-iștii și angajații din bănci, cele mai mari salarii din România

Petroliștii, salarii peste 5.000 lei lunar

Ultimii ani nu au adus mari schimbări în topul celor mai bine plătiți angajați din România. Salariile mari se distribuie cam în aceleași 3-4 domenii de activitate, după cum reiese dintr-o statistică realizată de INS.

Angajații din domeniul extracției de petrol și gaze au primit cel mai mare salariu mediu net din economie în luna iunie 2015 – peste 5.000 de lei, la fel ca și în urmă cu un an.

Pe locul doi în topul salariilor din România a urcat domeniul serviciilor IT, cu 4.300 lei, urmați îndeaproape de angajații din bănci – aproape 4.200 lei lunar. Alte domenii de activitate abonate la salarii mari în România sunt producția de țigarete sau transporturile aeriene.

Câştigul salarial mediu a crescut în iunie cu 12 lei (0,7%) faţă de luna anterioară, la 1.818 lei net, cele mai mici valori fiind înregistrate în hoteluri şi restaurante (1.032 lei), potrivit datelor INS.

Cele mai mari creşteri au fost raportate în fabricarea băuturilor (16,5%) şi în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de editare, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor – între 10% şi 14,5%.

Scăderi semnificative au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – cu 23,1% şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de servicii anexe extracţiei- între 9,5% şi 14,5%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare fluctuaţii ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă – plus de 0.4% în administraţia publică şi scăderi în învăţământ (cu 0,6%) şi sănătate şi asistenţă socială (0,8%).

6 august, cotidianul.ro: Paradoxurile unui producător de ţiţei

De ce motorina e mai scumpă în România decât în Austria

În urmă cu un an, taxele reprezentau în jur de 50% din preţul unui litru de carburant ce se vindea într-o staţie din România. Astăzi însă, taxele au ajuns la aproape 60% din preţ. TVA a rămas constantă, dar s-au mărit accizele, au apărut taxa pe stâlp, care a lovit rafinăriile, şi supracciza de 7 eurocenţi introdusă la 1 aprilie, 2014. Astfel se face că România a ajuns de la o ţară cu taxare medie la una cu taxare ridicată în UE. Buletinul Petrolier Săptămânal al UE plasează România pe unul din locurile fruntaşe în topul celor mai scumpe motorine din spaţiul european, 1,21 euro pe litru. Germania, Franţa, Austria, Belgia, toate au motorina mai ieftină.

La sfârşitul lui decembrie 2013, şoferul care alimenta într-o staţie autohtonă de distribuţie plătea cea mai ieftină benzină din Europa, 1,2 euro pe litru, şi unul dintre cele mai convenabile preţuri la litrul de motorină, 1,29 euro. În Austria, de exemplu, un litru de benzină se vindea cu 1,35 euro, iar unul de motorină cu 1,34 euro. Taxarea se situa oarecum în aceiaşi parametri, 50% la noi, 53% la austrieci.

Se spunea atunci că nivelul preţului la pompă era justificat, în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor era şi este în continuare scăzută. Însă acest aspect comportă câteva discuţii care vor fi clarificate mai jos.

Pe parcursul unui an şi câteva luni, anumite evenimente au dat peste cap socoteala şoferilor, dar şi cea a statului. La 1 aprilie 2014, Guvernul a introdus aşa-numita supraacciză de 7 eurocenţi pe litru cu scopul de a finanţa programul de construcţie al autostrăzilor. În plus, a venit şi taxa pe stâlp, care a lovit în special rafinăriile. Acestea s-au suprapus peste acciza de la 1 ianuarie, care este mai mare. Ceea ce era de aşteptat s-a şi întâmplat – taxarea din România a devenit una dintre cele mai mari din rândul statelor UE. Cine alimentează azi pe şoselele din Austria plăteşte un litru de benzină 1,12 euro, în timp ce în România acelaşi litru este cumpărat cu 1,1 euro. Se observă ecartul mult mai mic faţă de cel de acum un an. La motorină situaţia s-a inversat în sensul că litrul din Austria e mai ieftin, 1,13 euro faţă de 1,21 euro de la noi. În Germania, un litru de motorină se vinde azi cu 1,19 euro.

Am luat exemplul Austriei pentru că este o ţară foarte tranzitată de şoferii români, dar şi pentru că OMV, companie austriacă, deţine pachetul majoritar la OMV Petrom, cea mai mare firmă din România.

O întrebare pe care mulţi şi-o pun este de ce Austria a ajuns să aibă benzina la nivelul nostru, iar motorina mai ieftină, în condiţiile în care resursele de hidrocarburi sunt mult mai mari în România, iar 60% din producţia mondială de hidrocarburi a OMV vine de aici, nicidecum din Austria.

Într-adevăr, Petromul scoate petrol din subsolul României şi teoretic ar putea avea o flexibilitate foarte mare asupra preţului. Dar nu o poate face din mai multe considerente.

Unu: Petrom are un preţ de producţie situat sub 20 de euro pe baril, dar vinde petrolul către singura rafinărie funcţională, Petrobrazi, la preţ de cotaţie mondială, conform politicii companiei. Câştigurile uriaşe, pentru România, ale Petromului veneau din această diferenţă, căci rafinăria şi distribuţia nu sunt centre de profit.

Doi: Petrom deţine în jur de 40% din piaţa de distribuţie carburanţi din România, dar este singurul producător de ţiţei. Avantajul acesta nu şi-l poate materializa la pompă pentru că orice scădere a preţului poate fi considerată de către Consiliul Concurenţei ca o distorsiune a pieţei, cu efecte negative asupra celorlalţi jucători, Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar, Gazprom. Doar doi dintre aceştia din urmă mai deţin rafinării, Rompetrol şi Lukoil, însă sectorul de rafinare din România, dar şi cel din Europa, funcţionează mai mult pe pierdere. Petrolul este importat de la firmele mamă, KazMunayGas din Kazahstan şi, respectiv, Lukoil Rusia.

Raportarea Petromului la cotaţiile internaţionale influenţează evoluţia preţurilor din întreaga ţară pentru că şi ceilalţi actori în piaţă urmează îndeaproape orice mişcare. În ultimele luni, avem parte de o scădere accelerată a preţurilor, pentru că barilul a coborât de la un nivel constant de 100 de dolari la sub 50 de dolari. Impactul acestor scăderi nu este pe întreg preţul de la pompă din mai multe considerente.

Am vorbit mai sus că taxarea este undeva în jur de 60% în România. Astfel că mai rămân 40%. Însă nici aici nu loveşte din plin pentru că în aceşti 40% avem costurile de producţie, cele de transport, de depozitare, profitul (dacă e cazul) etc. Asta înseamnă că schimbările de pe piaţa internaţională afectează doar o pondere scăzută din preţul la pompă. Şi nu se întâmplă imediat, ci la un interval de două-trei săptămâni de la afişarea cotaţiei, pentru că firmele au stocuri. Mai precis, dacă azi barilul este cotat cu un dolar mai puţin decât ieri, primele efecte în piaţa din România se vor vedea în două săptămâni, însă ieftinirea nu va fi de un dolar, ci mult mai mică, de ordinul câtorva cenţi.
7 august, pandurul.ro: Cine vrea postul lui Petroniu de la CE Oltenia

Un membru al Consiliului de Supraveghere din CE Oltenia, Radu Pop, îşi doreşte postul de director deţinut acum de Ion Petroniu. Informaţia a fost confirmată şi de ministrul energiei Andrei Gerea, în timpul vizitei la Târgu Jiu. Petroniu se află provizoriu pe funcţia de director de Strategii şi Dezvoltare, până la semnarea contractului de mandat cu viitorul director. Funcţia acestuia este dorită de Radu Pop, numit membru în Consiliul de Supraveghere acum câteva luni. „Îşi doreşte. Îi ţin pumnii“, spunea ministrul Gerea.

7 august, pandurul.ro: Minerii îşi fac firme de apartament să primească lignit ieftin

Minerii şi energeticienii din Complexul Energetic Oltenia trebuie să solicite cele zece tone de cărbune, în baza unor tichete, până la finalul acestei luni. Administraţia a stabilit regulamentul de acordare a cotei de cărbune din care reiese clar că angajaţii nu vor primi bani în loc de cărbune, ba mai mult, în unele condiţii ei vor fi cei care vor scoate din buzunar. Între timp, preşedintele celui mai mare sindicat din CE Oltenia, Gabriel Căldăruşe, tace, iar unul dintre adjuncţii săi, Ovidiu Priporeanu susţine că nu ştie despre ce este vorba. Dan Pîrvulescu, lider în cadrul Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME), crede că directorul CE Oltenia Laurenţiu Ciurel face mişto de mineri, iar o parte din lideri simulează sindicalismul. Acesta le propune minerilor să îşi facă firme de apartament pentru a primi cărbune ieftin, făcând aluzie la firma fără angajaţi prin care s-a făcut exportul de cărbune în Serbia.

Conducerea CE Oltenia ignoră voinţa minerilor şi energeticienilor, dar şi prevederile contractului colectiv de muncă şi nu le dă celor 15.000 de angajaţi cota de cărbune în bani şi nici adaosul lunar majorat. Pe paginile de socializare ale unor sindicate şi ale unor angajaţi CEO a apărut Regulamentul pentru acordarea cotei de cărbune. Asta în condiţiile în care negocierile nu au fost finalizate cu un acord. Administraţia a hotărât unilateral că fiecare salariat primeşte două tichete a câte cinci tone de lignit. Tichetele trebuie depuse de salariaţi până la 31 august la compartimentul resurse umane din unitatea în care lucrează şi de unde urmează să ridice cărbunele. Cei care primesc cota de cărbune vor plăti şi impozit la un venit de 50,86 lei pe tonă. Dar, dacă un salariat ridică mai mult de 10 tone, va plăti diferenţa la preţul de 74,94 lei/tonă plus TVA şi acciză, bani care vor fi reţinuţi din salariu. Dacă nu ridică întreaga cantitate, nu primeşte diferenţa în bani. Transportul cărbunelui cade în sarcina salariatului. În funcţie de numărul de tichete depuse, salariaţii vor fi programaţi pentru ridicarea cărbunelui până la data de 30 noiembrie 2015. Nu pot beneficia de cota de cărbune cei care şi-au pierdut în cursul anului calitatea de salariat.

Unii supăraţi, alţii neinteresaţi

Potrivit liderilor de la Federaţia Naţională Mine Energie, în Contractul Colectiv de Muncă se prevede negocierea în prima decadă a lunii iulie a cotei de cărbune şi a adaosului lunar. Administraţia consideră că a negociat, dar nu şi sindicatele. Dan Pîrvulescu, vicepreşedinte FNME, crede că sumele pentru cota de cărbune în bani şi adaosul lunar nu înseamnă nimic pentru conducere şi ar fi putut să acorde în contextul în care angajaţii şi-au depăşit indicatorii. „E inadmisibil să apară în presă (n.r.- Regulamentul) dar la subunităţile miniere nu e afişat, deşi era această obligativitate. Decizia este împotriva contractului. În momentul în care unii simulează sindicatul, de asta au oamenii de pierdut. O să vadă reacţia salariaţilor. Pentru Ciurel suta de lei în plus adaos lunar, suta de lei în plus la cărbune înseamnă bani de seminţe, mizilic, dar pentru salariaţi înseamnă foarte mult“. Pîrvulescu a criticat şi faptul că un angajat care ia mai mult cărbune plăteşte pentru diferenţă 75 de lei, fără TVA şi accize. „Vedeţi dvs, dacă am face şi noi o firmă de apartament, poate ne-ar da şi nouă cu 50 de lei. Dar trebuie să ne spună Ciurel cum să o creăm şi cum să o facem. Mi se părea normal să plătească acelaşi preţ, dar el se poartă ca un stăpân de sclavi“, a mai spus Pîrvulescu.

Preşedintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, Gabriel Căldăruşe, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere, însă adjunctul său Ovidiu Priporeanu a refuzat să comenteze. „Nu a ajuns în posesia mea şi nu pot să comentez. Sunt în trafic şi nu pot să vorbesc acum“, a declarat acesta.

8 august, mediafax.ro: Cluj: Benzinărie Lukoil, amendată cu 20.000 lei după ce mai multe maşini au alimentat cu apă în loc de benzină

O benzinărie Lukoil din comuna Apahida, judeţul Cluj, a fost amendată, sâmbătă, cu 20.000 de către Protecţia Consumatorului, după ce mai mulţi şoferi au reclamat că au alimentat cu apă de la pompe în rezervoarele maşinilor în loc de benzină, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Şeful Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor (CRPC) Cluj, Cristian Nicula, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că în urma acestui incident 11 maşini au avut probleme şi au fost duse în service pentru verificări.

”CRPC Cluj a amendat cu suma maximă prevăzută de lege, 20.000 de lei, o benzinărie Lukoil din comuna Apahida, pentru punerea pe piaţă a unui produs neconform, în acest caz benzină. De asemenea, am oprit de la comercializare peste 10.000 de litri de benzină şi am prelevat probe pentru analize de laborator, să vedem ce a fost în acele rezervoare de la pompe. Cei de la benzinărie au recunoscut că dintr-o greşeală a ajuns apă în rezervoare, că efectuau o recalibrare la rezervoarele din benzinărie. Din informaţiile noastre, 11 maşini au înregistrat probleme, acestea fiind transportate la un service pentru verificări pe cheltuiala companiei”, a spus Nicula.

Mai mulţi şoferi au reclamat că, în cursul dimineţii de sâmbătă, după ce au alimentat la benzinăria Lukoil, din comuna Apahida, maşinile pe care le conduceau s-au oprit după o sută sau două sute de metri parcurşi, deoarece în loc de benzină li s-a pus apă în rezervoarele autoturismelor.

Potrivit unui comunicat al Lukoil România transmis, sâmbătă, incidentul de la benzinăria din Apahida a avut loc ”în timpul operaţiunii programate de calibrare a parcului de rezervoare, iar dintr-o eroare umană s-a produs o contaminare accidentală cu apă a rezervorului de benzină Ecto Sport 98”.

”Lukoil România a acordat despăgubiri conducătorilor auto care au alimentat cu această benzină”, se mai arată în documentul citat.

8 august, mediafax.ro: Bulgaria a anunțat că își va liberaliza piața energiei în primul trimestru al lui 2016

Ministrul bulgar al energiei, Temenuzka Petkova, a anunțat vineri că țara sa își va liberaliza piața energiei în primul trimestru al anului 2016, relatează sâmbătă agenția macedoneană de știri MIA.

“Scopul nostru este să avem o liberalizare deplină a pieței la începutul lui 2016, în februarie sau martie”, a declarat Petkova cu prilejul semnării unui acord cu Banca Mondială pentru asigurarea de servicii de consultanță în perioada liberalizării.

Bulgaria s-a confruntat cu tensiuni sociale timp de mai mulți ani din cauza creșterii prețurilor la energie și depune eforturi pentru a-și reduce dependența completă față de importurile de gaz din Rusia, notează MIA.

Petkova a mai precizat că Bulgaria analizează diferite alternative în perspectiva viitoarei liberalizări a prețurilor, dar că va opta numai pentru acelea care vor fi bune pentru consumatorii interni și stabilitatea sectorului energiei.