4 ianuarie, Capital.ro: România în 2016: Energia, un sector care încă se învârte în gol

Un an dificil pentru sectorul energetic tocmai s-a încheiat. Am intrat în 2016, un an cu multe provocări atât pentru marii jucători din domeniu, indiferent că sunt de stat sau privați, cât și pentru consumatori. Investițiile majore se vor afla sub semnul întrebării pe tot parcursul anului.

Pentru sectorul energetic, 2015 a fost un an extrem de greu. Căderea bruscă a cotației internaționale a țițeiului a tăiat drastic din bugetele de investiții ale companiilor petroliere, în special în zona de producție. Nici măcar șoferii nu s-au putut bucura pe deplin de scăderea prețurilor, întrucât mai bine de jumătate din prețurile carburanților este reprezentat de taxe și impozite, iar litrul de benzină și motorină a oscilat în jurul a 5 lei. Abia acum, după ce TVA a scăzut la 20% de la 1 ianuarie, prețul la sortimentele mai ieftine a scăzut sub nivelul de 5 lei. Noul an nu vine cu vești bune din punct de vedere al investițiilor. În lipsa unei actualizări a sistemului de redevențe, fostul și actualul Guvern au decis să mai prelungească facilitățile acordate sectorului petrolier la privatizarea Petrom din 2004. Doar că se va introduce un nou impozit de 35% pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile upstream. Potrivit unor surse guvernamentale, noul impozit va fi introdus abia din 2017, iar odată cu el vor fi acordate și unele facilități, în detrimentul altora care vor fi eliminate.

Insolvența acaparează coloșii de stat

Dacă Hidroelectrica ar putea ieși în acest an din zodia insolvenței, după o perioadă de câțiva ani în care a început să se redreseze, acum o altă compania de stat va intra în această procedură pentru a evita falimentul. Consiliul de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara a decis cu doar două zile înainte de finele anului intrarea în insolvență a companiei pentru a se salva de la faliment, estimările privind 2015 indicând pierderi de aproape 100 de milioane de euro. “Am cerut conducerii CEH să îşi asume situaţia în care se găseşte compania, să înţeleagă că e nevoie să ia măsuri curajoase şi să împiedice alunecarea înspre o situaţie fără remediu”, a declarat noul ministru al energiei, Victor Grigorescu, care a întreprins o vizită la companie imediat după Crăciun. Potrivit unor surse citate de presa centrală, administratorul propus ar putea fi Euro Insol, companie condusă de Remus Borza, care este și administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Strategia bat-o vina

Un sector de asemenea anvergură, de peste 30 de miliarde de euro dacă adunăm cifra de afaceri a companiilor din petrol, gaze și energie electrică, funcționează din inerție fără a avea o strategie actualizată, cu direcții clare pe termen mediu și lung. Strategia din 2007 este depășită de mulți ani, iar fiecare ministru care s-a perindat pe la conducerea acestui sector a promis că prioritatea sa este revizuirea strategiei. Doar Răzvan Nicolescu a reușit în decembrie 2014 să lanseze în dezbatere publică un astfel de proiect, dar sucesorul său, Andrei Gerea, nu a continuat proiectul și a declarat că vrea să vină cu o altă strategie actualizată și corelată cu o strategie de reindustrializare. Doar că declarația a rămas la nivel de promisiune. Acum, noul ministru Victor Grigorescu a anunțat, pe o rețea de socializare, că înainte de sărbători a desemnat echipa de proiect care lucrează la realizarea Strategiei Energetice Naționale, “prioritatea numărul unu a mandatului meu la minister”. “Strategia energetică este vitală pentru dezvoltarea corectă și echilibrata a acestui domeniu de importanță națională”, a spus noul ministru. Rămâne de văzut dacă în timpul mandatului limitat pe care-l are reușește sau nu să ducă la capăt acest proiect.

Chinezii dau semne că vor să vină

Chiar dacă strategia nu este definitivată, existând păreri atât pro cât și contra dezvoltării energiei nucleare, România a reușit să încheie în toamna anului trecut un memorandum pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Și acest proiect se află sub un mare semn al întrebării, atâta timp cât investitorul selectat – China General Nuclear Power Corporation încă așteaptă un răspuns clar din partea autorităților române referitoare la asigurarea unui preț minim pentru energia produsă. Un astfel de proiect a fost pus pe tapet și de Marea Britanie, tot în toamna anului trecut, acum așteptându-se un răspuns din partea Bruxelles privind legalitatea acordării acestui “ajutor de stat”. Așa cum spuneam, părerile sunt împărțite și la nivel european, sunt state precum Marea Britanie sau Franța a căror strategie este direcționată spre dezvoltarea energiei nucleare și țări precum Germania a cărei strategie este de a închide toate centralele nucleare. Oricum până la cele 10 miliarde de euro, promisiunile premierului chinez, investite în Europa de Sud-Est mai este cale lungă. Dar nu atât de lungă pe cât spun unii. Dacă autoritățile române nu au reușit să-i convingă pe chinezi să investească la noi, nu același lucru îl putem spune despre autoritățile kazahe. Chinezii s-au arătat interesați de preluarea a 51% din KMG International, companie care administrează în România rețeaua de benzinării Rompetrol și rafinăriile Petromidia și Vega Ploiești.  “Urmărim cu mare atenție îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate de KMG International, în raport cu statul român, conform cadrului juridic românesc. Problematica Rompetrol este strategică pentru România”, a mai spus Grigorescu. Conform calendarului asumat de fostul guvern, anul acesta ar urma să fie organizată licitația pentru vânzarea pachetului de 26,7% din acțiunile Rompetrol Rafinare.

5 ianuarie, parlamentor.ro: Consumul energetic al Uniunii Europene atinge zilnic suma de un miliard de euro

Cu o factură care se ridică la un miliard de euro pe zi, UE este departe de eficiența energetică pe care o visează. De aceea noua politică își propune eficientizarea și înlăturarea dependenței de resursele Rusiei. Ce este Uniunea Energetică?

Problema stringentă rămâne importul a peste jumătate (53 procente) din energia pe care statele membre o consumă (majoritatea resurselor importate constau în petrol și gaze naturale). Există state care depind de un singur furnizor de energie și care sunt astfel vulnerabile la întreruperile în aprovizionare cauzate de dispute politice sau comerciale.

Din acest motiv, pentru a-și asigura viitorul energetic, UE a pus la punct o strategie pentru uniunea în domeniul energiei.  Eurodeputații vor ca strategia în cinci puncte să răspundă nevoilor cetățenilor. Cum poate fi consolidată securitatea energetică?

1. Prin folosirea energiei regeneranile, folosind vântul, soarele și chiar valurile.
2. Prin conectarea rețelelor naționale de transport, astfel încât aceste 28 de piețe energetice să fie mai interconectate. Acest lucru ar putea fi benefic pentru noi toți, oferind posibilitatea accesului la prețuri mai scăzute la energie.
3. Prin eficiența energetică: în fiecare zi irosim multă energie în casele, locurile de muncă și fabricile noastre. Este momentul să fim eficienți!
4. Decarbonizarea economiei noastre este un alt aspect-cheie. Dar în ce constă ea concret? În eliminarea completă a emisiilor de CO2 pentru totdeauna. Aceasta, spun cercetătorii, este singura soluție pentru combaterea schimbărilor climatice.
5. Prin investirea în cercetare, dezvoltare și inovare. Aceasta presupune mai mulți bani de la UE pentru cercetări inovatoare privind energia cu emisii scăzute de CO2 și colaborarea cu sectorul privat.

  VIDEO

http://europarltv.europa.eu//ro/player.aspx?pid=8d82b1d5-e83b-4e38-9e2a-a56800a24b5b

Proiectul ar putea lansa cea mai mare alianță energetică formată de UE de la înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în 1951.

Sursă video: Parlamentul European

5 ianuarie, rador.ro: Gazoductul Nord Stream 2 contravine politicii UE față de Ucraina, afirmă ministrul slovac de externe

Construcția planificată a gazoductului Nord Stream 2 este în mod clar în contradicție cu politica europeană față de Ucraina, a declarat ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak. În interviul acordat agenţiei de stiri slovace TASR, Lajcak a declarat luni că punerea în aplicare a Nord Stream 2 și eliminarea Ucrainei ca țară de tranzit pentru transportul de gaze naturale din Rusia a avut un impact semnificativ negativ asupra poziției  geopolitice și economice a Ucrainei, pentru că ea câștiga 2 miliarde de euro de la tranzitarea gazului. Lajcak a subliniat faptul că Uniunea Europeană trebuie să respecte propriile norme, iar în cazul aprovizionării cu gaze naturale, aceste norme sunt incluse în Carta Europeană a Energiei și în principiile celui de-al Treilea Pachet Energetic al UE. Aceste norme se referă la liberalizarea producției pieței de energie și gaze și separarea producţiei de livrare, prin permiterea companiilor mai mici să intre pe piaţa combustibililor și extinderea ofertei din care poate alege consumatorul. „Suntem convinși că Nord Stream 2 nu îndeplinește standardele europene și ne așteptăm la o declarație din partea Comisiei Europene”, a declarat Lajcak. La summitul UE din decembrie s-a decis ca evaluarea acestui proiect să fie prezentată de Comisia Europeană, pentru a se verifica dacă este în conformitate cu principiile UE. Pe lângă statele din Grupul de la Visegrad – format din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia – şi Bulgaria, România, Estonia Grecia, Letonia și Lituania au solicitat Comisiei Europene să prezinte evaluarea acestui proiect.

5 ianuarie, agerpres.ro: Producătorii de energie regenerabilă au ajuns la o capacitate de 5.127 MW la finele lunii noiembrie

Capacitățile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 5.127 de MW la finele lunii noiembrie a acestui an, potrivit datelor centralizate de Transelectrica.

Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.312 de MW, microhidrocentrale de 583 de MW și proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

Puterea instalată la finele lunii noiembrie este mai mică decât cea de la 31 octombrie, când în sistem erau 5.180 de MW de energie regenerabilă. Scăderea cea mai accentuată s-a văzut la turbine eoliene, de la 3.186 de MW luna precedentă, la 3.129 MW.

La finele anului trecut, figurau în sistem capacități de producție a energiei regenerabile de 5.200 de MW, conform Transelectrica.

Pentru 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în ședința din 30 decembrie. Cota pentru anul viitor este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost stabilită la nivelul de 11,9%.

Acest nivel al cotei obligatorii pentru 2016 menține impactul în factura consumatorului la nivelul utilizat în 2015, de circa 35 lei/MWh, netransferând costuri nejustificate în factură, spun autoritățile.

‘În cazul în care se iau în calcul și acordurile pentru exceptare emise până la sfârșitul anului 2015 (circa 7000 GWh) și ale anului 2016 (circa 1000 GWh, suplimentar față de anul 2015), impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali de energie electrică neexceptați (populație și IMM-uri) va înregistra o creștere de la 35 lei/MWh, la circa 43 lei/MWh’, potrivit unui comunicat al Executivului.

Nivelul aprobat al cotei obligatorii pentru 2016 are în vedere atingerea obiectivului național privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie și a fost stabilit în baza scenariilor transmise de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acest obiectiv se va realiza prin limitarea vânzării de certificate verzi de către producătorii de energie electrică din surse regenerabile la o valoare de circa 60% din totalul certificatelor emise, potrivit deciziei Guvernului.

 

7 ianuarie, wall-street.ro: Producatorii de energie verde spun ca au pierdut peste 2 miliarde de lei in 2014 din cauza autoritatilor

Reducerea treptata a sprijinului acordat de autoritati productiei de energiei din surse regenerabile a cauzat in 2014 pierderi de 2,1 miliarde lei companiilor.

Reducerea treptata a sprijinului acordat de autoritati productiei de energiei din surse regenerabile a cauzat in 2014 pierderi de 2,1 miliarde de lei companiilor din acest sector, in conditiile in care ele au investit 8 miliarde de euro in Romania. Asociatiile companiilor din aceasta industrie considera ca decizia Guvernului de a pastra in 2016, pentru al treilea an consecutiv, cota obligatorie de energie verde in consum la valori mai mici fata de cele promise in urma cu patru ani, va crea „haos” si va duce la un „faliment in masa” in randul companiilor.

In acest an, cota obligatorie de energie regenerabila in consumul final de energie va fi de 12,5% fata de nivelul de 17% prevazut in legislatia din 2008, cea care a favorizat investitiile in acest domeniu in Romania.

„Aceasta decizie este profund gresita, bazata pe calcule neactualizate si ea va arunca in haos industria energiei regenerabile”, spun reprezentanti ai asociatiilor care reprezinta jucatorii din aceasta industrie. In opinia lor, stabilirea acestui nivel al cotei obligatorii denota „nepasare, chiar rea vointa”, avand in vedere ca ea acopera abia jumatate din certificatele verzi care vor fi in piata.

Pe langa excedentul de certificate verzi din piata, o alta nemultumire a acestor companii este ca toate certificatele verzi sunt impozitate in momentul acordarii lor de catre Transelectrica. Aceasta situatie ii pune pe producatori in situatia de „credita permament” statul roman. Din cauza execesului de certificate verzi de pe piata, multe companii nu reusesc sa isi vanda certificatele verzi, care reprezinta practic motivul pentru care multe firme au investit in acest sector.

Capacitatile de generare a energiei din surse regenerabile cumuleaza 5.000 MW, aproape un sfert din totalul unitatilor de producrere a electricitatii din tara.

Asociatiile investitorilor in energie verde arata ca, prin deciziile autoritatilor, industria energiei verzi este „impinsa cu buna stiinta spre faliment”, cand, de fapt, tocmai energia regenerabila a contribuit la scaderea pretului final al energiei facturate consumatorilor.

7 ianuarie, adevarul.ro: Complexul Energetic Hunedoara a intrat oficial în insolvenţă. Compania produce 5% din energia electrică a României, iar Valea Jiului depinde de ea

 Complexul Energetic Hunedoara deţine patru mine în Valea Jiului şi două termocentrale pe huilă Complexul Energetic Hunedoara, controlat de către stat, a intrat oficial în insolvenţă, după ce Tribunalul Hunedoara a acceptat cererea depusă de companie la finele anului trecut de intrare voluntară în procedura de reorganizare. Consiliul de Administraţie al societăţii să ceară insolvenţa în data de 28 decembrie 2015, în încercarea de a evita falimentul.

Tribunalul din Hunedoara a numit ca administrator judiciar casa de insolvenţă GMC SPRL Craiova. Ministerul Energiei propusese ca administrator judiciar să fie desemnată casa de insolvenţă Euro Insol SPRL, administrată de avocatul Remus Borza.

Borza a declarat pentru „Adevărul“ că judecătorul a conexat solicitarea CE Hunedoara cu celelalte 18 cereri de insolvenţă venite din partea furnizorilor, astfel că a decis în data de 7 ianuarie pentru intrarea companiei de stat în procedură de reorganizare.

Complexul Energetic Hunedoara are datorii de 1,2 miliarde de lei şi popriri pe toate conturile.  Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a vizitat la sfârşitul lunii decembrie Complexul Energetic  Hunedoara, cerând conducerii companiei să îşi asume situaţia dezastruoasă în care se regăseşte aceasta şi să ia măsuri pentru a împiedica intrarea în faliment. El declara atunci că un posibil faliment ar putea afecta zeci de mii de familii din Valea Jiului şi ar periclita siguranţa sistemului energetic naţional.

Complexul Hunedoara este cel mai scump producător clasic de energie din România, cu un preţ de producţie al energiei electrice de peste 300 de lei/MWh, de două ori mai mare decât tariful mediu de vânzare de pe piaţă. La societate lucrează circa 6.500 de angajaţi la minele de huilă Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Complexul, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România.

Scandalul certificatelor de emisii    Situaţia companiei s-a înrăutăţit considerabil în ultima vreme, după ce Ministerul Mediului a amendat compania cu 538 de milioane de lei pentru achiziţia cu întârziere a certificatelor de emisii de dioxid carbon.   Un certificat de dioxid de carbon se achiziţionează pentru fiecare tonă de CO2 aruncată în aer, iar o astfel de cantitate ajunge în atmosferă la producerea unui MWh. La finele lunii aprilie 2015 compania nu a putut să achiziţioneze decât o parte din certificatele necesare, riscând amenzi de 100 de euro pentru fiecare din cele peste 1,2 milioane de certificate neachiziţionate încă, adică o sumă totală de 120 de milioane de euro. Statul a iniţiat acordarea unui ajutor de salvare, în valoare de 167 de milioane de lei, iar Comisia Europeană l-a aprobat, cu condiţia ca societatea să returneze un alt ajutor de stat, primit ilegal de companie, prin contracte directe cu Hidroelectrica.

Comisia Europeană a impus drept condiţie pentru acordarea ajutorului separarea părţii termo de minele de huilă şi realizarea unui plan de restructurare, care trebuia  prezentat în şase luni.   Încurcături birocratice   Ulterior, însă, lucrurile s-au făcut în stil românesc. Ministerul Finanţelor nu a dorit să elibereze ajutorul până la recuperarea celui legat de contractele cu Hidroelectrica. Cum compania nu avea oricum bani, a fost nevoie ca societatea să se împrumute de la Trezoreria statului. Toate aceste operaţiuni au durat câteva luni, iar compania nu a primit decât o tranşă de 98 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara a cumpărat, într-un final, certificatele de carbon, însă mult prea târziu.

Fostul ministru al Energiei Andrei Gerea chiar promitea că societatea nu va fi amendată, din moment ce a cumpărat certificatele, chiar dacă mai târziu. Ceea ce nu a oprit, însă, Ministerul Mediului să aplice totuşi amenda de 538 de milioane de lei.

8 ianuarie, digi24.ro: ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Petrolul e tot mai ieftin. De ce nu se vede în preţurile de la pompă?

Ne-am concentrat în ultima vreme pe cotaţiile la petrol, pe aceste scăderi fabuloase şi mai puţin pe preţurile de la pompă. Efectul ultimelor evoluţii nu-l vedem pentru că există un decalaj între burse şi efectul la consumator. Normal pentru că petrolul ăla trebuie să mai şi ajungă la companii, să fie rafinat, transportat.

Probabil că atunci când auziţi că petrolul e de trei ori mai ieftin ca acum un an şi jumătate şi totuşi la alimentare nu vedeţi diferenţa şi la pompă vi se pare că sunteţi înşelaţi. Explicaţia simplă este că ţiţeiul e undeva la mai puţin de o treime din costul final al produsului. Este extrem de complicată prezentarea unui tablou întreg al componentelor preţului la carburanţi de la starea să de ţiţei brut. Doar companiile le au, ele variază în funcţie de piaţă, de sezon, de companie în sine. Şi sunt bucătăria internă. Pot fi punctate însă câteva segmente.

În aprilie 2014, imediat după ce se introdusese acea acciza suplimentară, barilul Brent era vreo 108 dolari. Acum este 34. Deci avem o scădere de 68%. Cu aceleaşi referinţe, benzina standard s-a ieftinit cu 23%. Nici nu e grad de comparaţie între cele două procente.

Dar poate că pentru moment ar trebui să renunţăm la referinţa obişnuită cu butoiul de petrol în dolari şi să-l ducem în sistemul nostru. Ca să facem aceeaşi comparaţie. Barilul e undeva la 159 de litri. Deci ar ieşi că în aprilie acum doi ani costa brut aproape 2,2 lei, iar în 2016, iese 89 de bani, căci trebuie să-l trecem printr-un curs valutar al dolarului mai mare. Deja diferenţa de preţ scade sub 60%.

În preţ sunt câteva componente fixe, care nu ţin seama de cotaţii. Accizele sunt la fel. Şi în 2014 şi acum tot 2 lei dintr-un litru de benzină reprezintă. Interesant este că ponderea lor în preţul fără TVA a scăzut… TVA-ul fiind totuşi mai mic acum – 24% în urmă cu doi ani şi 20% acum. În 2014 accizele erau 39% din preţul fără TVA… Acum au ajuns 50%. Deci, când punem taxarea observăm că statul ia de fapt cel mai mult. Mai e şi taxa pe stâlp impusă, redevenţele, dar alea sunt mici totuşi.

Dacă am începe să strângem acciza costul litrului de petrol, TVA-ul, taxa pe stâlp ca să vedem apoi care ar fi costurile şi marjele companiilor nu ar ieşi decât o aberaţie. Pentru că nu e echivalent ţiţeiul cu ce punem în rezervor. Ar fi simplu… am alimenta direct de la puţ şi am elimina nişte costuri fabuloase. E drum lung de la sondă la pompă. Şi complex.

Să ne ghidăm după câteva date ale agenţiei internaţionale pentru energie pentru a vedea care e treaba. Plecăm cu o sută de litri de petrol, cantitate care, la cotaţiile actuale, ar costă 89 de lei.

Din suta aia de petrol într-o rafinărie standard ar ieşi 40-45 de litri de benzină, până la 28 de litri de motorină, 9-12 de kerosen şi 19 de alte produse… de la păcură, lubrefianţi până la bitumul folosit la asfaltări sau pentru a smoli fundaţia unei case. Sau acoperişul casei. Nu încercaţi să adunaţi ultima coloană pentru că da peste sută. De aceea sunt variaţii de cantitate la produs pentru că sunt mai multe elemente. Depinde de instalaţiile din rafinărie, depinde de densitatea petrolului, sunt sortimente cu mai mult sulf şi atunci necesită procesare specială… pe de altă parte sunt rafinării specializate să zicem în procesare de motorină şi atunci trag mai tare din asta. Petrolul are avantajul că poate fi folosit până la ultima picătură şi nu dă decât puţine reziduuri. Sau reziduurile sunt produse ce pot fi folosite.

Costurile, prin urmare, sunt întrepătrunse între diversele tipuri de carburanţi şi produse ieşite. Procesul de obţinere a rafinatelor nu e deloc ieftin. Pentru a scoate din mâzga aia neagră lichidiul ăla cu cifra octanică mare e drum lung. E distilare care consumă energie calorică. E ca la cazanul de ţuică dacă vreţi, cu petrolul dus la fierbere şi diverse trepte de tragere a produsului final. Costurile se împart. Dacă ar fi să luăm diferenţele ar părea că ar fi crescut marjele în condiţiile unui petrol mai ieftin. Ele cresc, dar doar la rafinare, procesul acesta devine mai profitabil când petrolul este ieftin. Dar companiile integrate pierd enorm din exploatare. Tocmai de aceea toate companiile anunţă ori rezultate mai slabe ori pierderi, cel puţin pentru unele perioade. Şi acela este cel mai bun indicator. Pentru că nimănui nu-i convine să facă bilanţurile franjuri.

Dar ne mai putem gândi la varianta că am fi avut preţuri mai mici dacă ar fi dispărut supraacciza de şapte cenţi pe litru, sau taxa pe stâlp. Benzina s-ar fi dus sub 4,5 lei, iar motorina spre 4. Dar poate că e mai bine că eliminarea acestora a fost programată pentru începutul anului viitor. Poate vom avea o revenire a cotaţiilor şi atunci se vor compensa parţial cu o eventuală urcare a preţurilor.

8 ianuarie, observatorulph.ro: TRANZACŢIA ANULUI. CINE VA PRELUA RAFINĂRIA PETROBRAZI. SURSE

Grupul austriac OMV a “batut palma de principiu” cu gigantul rus Gazprom, la sfarsitul anului trecut, pentru un schimb de active, care implica Romania au declarat pentru HotNews.ro mai multe surse importante din domeniul petrolier. OMV ar urma sa primeasca acces la explorarea si exploatarea unor zacaminte foarte mari in Siberia. In schimb, Gazprom ar urma sa preia rafinaria Petrobrazi de la Ploiesti, detinuta de OMV Petrom si benzinarii din Bulgaria. Rusii ar mai solicita, in cadrul acestui aranjament, sa devina parteneri in proiectele pe care OMV le dezvolta impreuna cu americanii de la ExxonMobil. OMV Petrom si ExxonMobil detin licente de explorare si exploatare in Marea Neagra, pe teritoriul Romaniei.

Pentru o mai buna intelegere a situatiei, trebuie precizat ca OMV este actionarul majoritar al companiei petroliere romanesti OMV Petrom.

Discutiile dintre rusi si austrieci nu sunt finalizate si oricand pot aparea modificari asupra intelegerii, au mai precizat sursele Hotnews.ro. Negocierile au inceput cu mai mult timp in urma. In vara anului trecut a fost semnata o intelegere importanta intre OMV si Gazprom. Potrivit documentului semnat in vara, OMV ar putea deveni partener cu compania rusa in dezvoltarea unui zacamant de petrol si gaze din Rusia, oferind in schimb alte active, lucru anuntat chiar de grupul austriac. Parteneriatul cu rusii e chiar mai puternic de atat. In toamna, OMV a semnat cu Gazprom un acord pentru dublarea conductei Nord Stream care ar creste si mai mult dependenta Europei de gazele rusesti. Alaturi de OMV au mai semnat Shell, E.ON, BASF si Engie (fosta GDF Suez).

De ce ar ceda OMV active importante pe care le detine? Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, noul manager al OMV are ambitia extinderii grupului in spatiul rusesc, vizand in principal zacaminte mari din Siberia. In primavara lui 2015, a fost numit sef al OMV un apropiat al rusilor, Rainer Seele.

Despre o apropiere intre OMV si Gazprom au aparut informatii in spatiul public inca din 2014, insa relatia dintre cele doua grupuri s-au intensificat dupa schimbarea managementului. Inainte sa ajunga la OMV, Rainer Seele a fost presedinte al Camerei de comert Germania- Rusia si presedintele Consiliului de Administratie al companiei germane Wintershall, pozitii de conducere din care a avut relatii de business foarte apropiate de Gazprom.

Specialistii consultati de HotNews.ro se arata ingrijorati de acest eventual schimb de active dintre Gazprom si OMV, fiind ridicate semne de intrebare legate de viitorul rafinariei Petrobrazi. Mai multe afaceri mari operate de rusi in Romania s-au dovedit in timp falimentare. Vezi cazul combinatelor Mechel (Campia Turzii, Targoviste, Ductil Steel Otelu Rosu si Laminorul Braila) care au dat faliment sau cazul Petrotel Lukoil care a ajuns sa aiba probleme de natura penala si financiara.

In aceste conditii, se pune problema daca autoritatile romane pot interveni in vreun fel. Fiind vorba de o afacere intre doua entitati private, nu poate interveni direct. Indirect, statul roman are un cuvant de spus. Pentru cooptarea Gazprom in proiectele din Marea Neagra ar fi nevoie si de acceptul autoritatilor, deoarece licentele de explorare si exploatare sunt aprobate de statul roman. In cazul cedarii rafinariei, OMV trebuie in primul rand sa notifice autoritatile romane. Altfel spus, statul roman are un cuvant greu de spus asupra oricarei viitoare actiuni intre OMV si Gazprom.

Ce spune OMV? HotNews.ro a cerut si pozitia OMV pe marginea acestor informatii. OMV sustine ca orice ipoteza legata de un schimb este falsa, insa adauga si (n.red. foarte important de mentionat) ca deciziile nu sunt inca luate. Si mai adauga ceva important: faptul ca nu vor renunta la drepturile de management asupra oricarei dintre activele strategice pe care le detin. “Aceste zvonuri sunt complet lipsite de sens. Am declarat in mod clar ca actiunile OMV si, de asemenea, ale OMV Petrom nu sunt pe masa (negocierilor). Orice ipoteza privind schimbul de active este falsa, fiind la inceputul procesului de negociere, iar deciziile nu sunt inca luate. (Nota: sublinierea redactiei) Ceea ce vom face in mod absolut clar este ca nu vom renunta la drepturile de management asupra oricarei dintre activele noastre strategice. OMV Petrom a fost, este si va fi o companie de baza,, iar Romania ramane o piata de baza”, au spus reprezentantii OMV pentru HotNews.ro.

8 ianuarie, agerpres.ro: ANPC: Amenzi de 70.000 de lei pentru RADET și CFR

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat cu 50.000 de lei companiile CFR Călători și CFR Infrastructură pentru condiții improprii de călătorie, în timp ce Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) a fost sancționată cu 20.000 de lei pentru lipsa furnizării căldurii sau furnizarea acesteia la parametri necorespunzători, a anunțat, vineri, instituția.

“Comisari ANPC au desfășurat un control la data de 5 ianuarie în urma sesizărilor primite de la consumatori. Aceștia reclamau faptul că furnizarea agentului termic a fost oprită, fie s-a furnizat sub parametri stabiliți, precum și a faptului că apa caldă a fost furnizată la temperaturi scăzute. În timpul controlului, reclamațiile s-au confirmat, situație recunoscută și de RADET. ANPC a aplicat o amendă contravențională de 20.000 lei și a dispus remedierea situației”, precizează comunicatul ANPC remis AGERPRES.

De asemenea, comisari ANPC din cadrul Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului București au sancționat CFR Călători și CFR Infrastructură cu suma de 50.000 de lei pentru condiții improprii de călătorie.

Controlul s-a desfășurat în Gara de Nord în data de 5 ianuarie și a vizat CFR Infrastructură și CFR Călători, după ce consumatorii au reclamat serviciile de transport pe calea ferată.

Potrivit sursei citate, principalele nereguli constatate în Gara de Nord au vizat vagoanele în circulație cu zăpadă la capetele frontale, vagoane de dormit în care apa s-a scurs din plafon, imediat după plecarea trenului, instalații nefuncționale la toalete, dar și întârzieri de până la 90 minute, neinformarea consumatorilor cu privire la aceste întârzieri și lipsa explicațiilor în legătură cu aceste întârzieri.

“Din documentele puse la dispoziție au fost înregistrate 359 trenuri, care au avut întârzieri de 2.677 minute. 70% din întârzierile înregistrate au fost cauzate de infrastructura feroviară, iar restul de 30% de problemele tehnice apărute la materialul rulant”, se arată în comunicat.

ANPC a dispus remedierea urgență a deficiențelor constatate.

8 ianuarie, postare pe blog, Lucian Isar: Ponta, Rompetrol, Blair

Sursa: http://lucianisar.com/general/ponta-rompetrol-blair/

Grupul de firme de consultanta guvernamentala a fostului premier Blair anunta triplarea profitului si extinderea echipei. Aceasta perioada se suprapune cu gestionarea echipei de la Bucuresti pentru fostul premier Ponta.

Sursa Bloomberg aici.

http://www.bloomberg.com/news/articles/2016-01-07/former-u-k-prime-minister-tony-blair-sees-profits-triple

In aceeasi perioada fostul premier Ponta a facut un cadou frumos grupului Rompetrol.

In aceeasi perioada moneda din Kazakhstan, Tenge a avut o cadere spectaculoasa. Sursa Bloomberg aici http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-08-20/kazakhstan-scraps-currency-trading-band-moves-to-free-float

In rezumat consultanta fostului premier Blair pentru Kazakhstan a adus un tichet, beneficiu cert de 600 de milioane de euro prin dealul Rompetrol dar si instabilitate macro. Excelarea in tichete pe seama anumitor premieri Romani a dovedit-o fostul premier Blair si pe axa Mittal sustinator in campanie- privatizarea Sidex Galati. Probabil ca aceasta este specializarea firmei.

Serviciile de consultanta sunt scumpe si sunt dificil de achitat de la bugetul de stat. In consecinta o poza pe stadion in Africa de Sud care sa ascunda realitatea poate sa coste un stat capturat o companie, o stergere majora de datorii … “Noroc” ca au intrat la pachet simultan si altele ca prea era data tara pe nimic.

Este in continuare de mare interes cat ar plati Gazprom at large pentru prelegerea unui fost premier care poate explica cum a amanat resetarea redeventelor timp de 4 ani.

8 ianuarie, agerpres.ro: Sistemul de termoficare din București ar putea primi 176 de milioane de euro de la UE

Un număr de 19 proiecte din sectorul energetic, în valoare de 494,3 milioane de euro, vor primi finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), cel mai important dintre ele vizând sistemul de termoficare din București, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene.

Sistemul de termoficare din Capitală poate primi o finanțare de 176 de milioane de euro. Pentru aceste proiect, prin POIM au fost alocate 187 de milioane de euro, reprezentând bani europeni și cofinanțare de la bugetul de stat.

De asemenea, vor primi finanțare și sistemele de termoficare din alte opt orașe, valoarea acestor proiecte ridicându-se la 197,8 milioane de euro.

Alte 40,5 milioane de euro se vor duce către opt proiecte de contorizare inteligentă, 55 de milioane de euro vor fi folosite pentru sistemul de transport al gazelor, iar 25 de milioane de euro pentru transportul energiei electrice.

Documentul mai arată că, prin POIM, au fost alocate 111,5 milioane de euro pentru proiecte de producere a energiei regenerabile, însă niciun proiect nu a fost depus. Situația este similară și la capitolele “monitorizare consum în industrie”, unde nu au fost cereri de finanțare, deși s-au alocat 12,5 milioane de euro, și la “cogenerare”, unde s-au alocat 67,5 milioane de euro.

8 ianuarie, agerpres.ro: Grigorescu: Vom urmări atent subiectul referitor la posibilul schimb de active între OMV și Gazprom

Ministerul Energiei va urmări atent în perioada următoare subiectul referitor la posibilul schimb de active între companiile OMV și Gazprom, a afirmat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

“Am luat notă de comunicatul transmis de compania OMV pentru clarificarea aspectelor apărute în presă, în ultima perioadă. Vom urmări atent, în perioada următoare, cele prezentate în comunicat și vom avea aceste teme pe agenda prioritară de discuții cu compania mai sus menționată. OMV Petrom este o companie de succes și sunt convins că anul 2016 va însemna atingerea unor obiective importante pentru activitatea sa în România”, a declarat ministrul Energiei, ca urmare a întrebărilor venite din partea mass-media, pe tema unui posibil schimb de active între compania austriacă OMV și cea rusă Gazprom.

Potrivit unui comunicat al ministerului Energiei, remis vineri AGERPRES, autoritățile de resort dialoghează constant cu toate societățile care activează în domenii strategice ale energeticii românești.

“Dialogăm constant cu toate societățile care activează în domenii strategice ale energeticii românești, inclusiv pentru a clarifica informații sau presupuneri legate de activitatea acestora, în scopul de a îndeplini obiectivul nostru fundamental: respectarea și protejarea intereselor României în orice situație”, a adăugat Victor Grigorescu.

Compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, susține că nu va renunța la managementul activelor strategice în cadrul negocierilor cu Gazprom privind un schimb de active, iar OMV Petrom nu face obiectul discuțiilor, potrivit unei declarații remisă, Vineri, la solicitarea AGERPRES.

”Am declarat foarte clar că nicio acțiune a OMV — și în consecință a OMV Petrom — nu se află pe masa negocierilor. Orice presupunere legată de schimbul de active este falsă, întrucât suntem la începutul procesului de negociere și nu s-a luat încă nicio decizie. De asemenea, am mai declarat foarte clar că nu vom renunța la dreptul de management în niciun activ strategic. OMV Petrom a fost, este și va fi un activ de bază, iar România rămâne o piață-cheie”, au afirmat reprezentanții OMV.

Declarația vine în contextul în care mai multe publicații au relatat faptul că schimbul de active dintre OMV și Gazprom ar viza inclusiv active din România.

”Aceste zvonuri sunt complet lipsite de sens”, au comentat oficialii OMV.

OMV și Gazprom au convenit în luna septembrie un posibil schimb de acțiuni. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participații de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia.

Directorul general de la OMV, Rainer Seele, a declarat la finele anului trecut că grupul energetic austriac a pregătit o listă scurtă cu trei nume de active pentru un posibil schimb cu grupul rus Gazprom.

Potrivit unui articol apărut în presa austriacă în decembrie 2015, rafinăriile OMV de la Schwechat (Viena) și Burghausen am Inn (Bavaria) ar urma să fie transferate unei companii separate, pentru a permite participarea rușilor de la Gazprom. Numai afacerile OMV din România nu vor suferi modificări, pentru că autoritățile române nu vor permite implicarea grupului rus Gazprom în afacerile Petrom.

Discuțiile dintre compania austriacă și gigantul rusesc au stârnit controverse și în Austria. La finele anului trecut, Brigitte Ederer, fost membru în Consiliul de supraveghere al holdingului austriac OIAG, acționarul majoritar de la OMV, a lansat un avertisment cu privire la vânzarea operațiunilor din domeniul petrolului și gazelor ale grupului austriac către grupul rus Gazprom, apreciind că a crescut riscul ca OMV să fie privatizat printr-o metodă la rece.

”Afacerile cu petrol și gaze ale OMV vor merge din ce în ce mai mult spre rușii de la Gazprom, iar divizia profitabilă de produse chimice Borealis va merge spre fondul de stat din Abu Dhabi. Pentru ambele nu există însă motive obiective de vânzare. Rusia este interesată să câștige poziții în Europa de Vest, iar Borealis, cu produsele sale, este lider mondial pe nișa sa de piață. De ce ar trebui să vindem aceste active atât de valoroase?”, s-a întrebat Brigitte Ederer, într-un interviu acordat cotidianului austriac ‘Der Standard’.

În opinia Brigittei Ederer, întrebarea este dacă OMV are nevoie de o participație minoritară la un câmp de gaze naturale din Siberia.

”Rusia are tot interesul să furnizeze gaze Europei de Vest. Problema este că OMV intenționează să achiziționeze aproape 25% dintr-un câmp de gaze din vestul Siberiei. Pentru asta nu se vrea sau nu se poate plăti în numerar, astfel că va avea loc un schimb de active cu grupul austriac. Nu știu cât de valoros este acest câmp de gaze, deoarece evaluarea este secretă. Publicul nu are acces la această informație. Aici nu este vorba despre obiectivele private ale șefului OMV, Rainer Seele, ci de interesele strategice ale statului austriac” a subliniat Ederer.

În aceste condiții, Brigitte Ederer și-a exprimat dorința ca Ministerul austriac de Finanțe să se implice într-o posibilă tranzacție dintre OMV și Gazprom, chiar dacă acest lucru ar fi dificil. Ederer a subliniat că este important să nu aibă loc o privatizare “prin ușa din spate”, printr-un schimb de active.

În replică, purtătorul de cuvânt al OMV, Johannes Vetter, a ținut să precizeze că ar fi vorba doar despre cedarea unor participații minoritare la unele active.

”Nu poate fi vorba de o pierdere a controlului asupra unor active strategice austriece sau internaționale ale OMV”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Anul trecut, OMV a plătit statului austriac dividende în valoare de 409 milioane de euro pentru cele 31,5% din acțiunile grupului OMV deținute de statul austriac prin intermediul OIAG. Holdingul austriac de stat OIAG și fondul de stat International Petroleum Investment Company (IPIC) din Abu Dhabi au un pact al acționarilor prin care cele două entități controlează pachetul majoritar de acțiuni la OMV. OIAG deține 31,5% din acțiunile OMV, iar IPIC 24,9%.

La rândul său, OMV deține 51,01% din acțiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,64%, Fondul Proprietatea deține 18,99%, iar 9,36% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București.

10 ianuarie, agerpres.ro: Ministrul Energiei a trimis corpul de control la Complexul Energetic Hunedoara; există suspiciuni că s-ar fi acordat prime

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat duminică că a trimis corpul de control la Complexul Energetic Hunedoara, existând suspiciunea că au fost acordate prime pentru cei din conducerea companiei înainte de intrarea în insolvență.

“Am auzit că acolo s-au făcut niște plăti înainte de intrarea în insolvență, s-au și dat niște prime undeva în zona conducerii. Am trimis un corp de control. Acolo sunt niște lucruri care depășesc nivelul meu de înțelegere și ceea ce consider eu că este o atitudine corectă, morală și responsabilă. Cred că trebuie să ne asumăm cu toții o stare de lucruri, că aceasta este o situație care are un context istoric cert. Trebuie să punem punct. Situația în care ne aflăm este o realitate. Trebuie să spunem stop risipei, stop corupției, stop până la urmă amestecului între elemente de profesionalism și alte lucruri, politizare sau mai știu eu ce, și să invităm în acest context pe toți cei care cu adevărat vor să schimbe ceva și pot să o facă”, a precizat, la Realitatea TV, ministrul Energiei.

Tribunalul Hunedoara a admis, joi, cererea de intrare în insolvență a Complexului Energetic Hunedoara, la solicitarea acestuia, urmând ca de punerea în practică a acesteia să se ocupe o firmă specializată din Craiova.

‘S-a admis cererea formulată de către debitoare (CEH, n.r.). S-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei. Ca administrator judiciar provizoriu în prezenta cauză a fost desemnată Casa de Insolvență GMC SPRL Craiova’, a declarat, pentru AGERPRES, purtătoarea de cuvânt a Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glăman.

Instanța a luat act de faptul că într-un alt dosar 18 firme au solicitat deschiderea procedurii de insolvență împotriva CEH și a hotărât conexarea celor două cauze. Cererile formulate de acești creditori devin declarații de creanță în prezenta cauză.

De asemenea, instanța a luat act de renunțarea la judecată a cererilor de deschidere a procedurii insolvenței depuse de alte opt firme din țară pentru datoriile pe care CEH le înregistrează față de acestea.

Hotărârea instanței de judecată poate fi atacată cu apel în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI).

Președintele Consiliului de Administrație (CA) al CEH, Aurelian Ghimpău, declara, la finalul lunii decembrie, că solicitarea Complexului Energetic Hunedoara de a fi deschisă procedura insolvenței se impunea, dacă se iau în considerare rezultatele economice ale companiei.

Potrivit acestuia, CEH are datorii de peste 1,2 miliarde de lei. În opinia președintelui CA al CEH, intrarea în insolvență poate proteja compania, în paralel cu o posibilă redresare economică a acesteia.

10 ianuarie, agerpres.ro: România ar putea transfera statistic altor state surplusul de energie regenerabilă, însă nu există proceduri

România își va realiza obiectivul asumat în fața Uniunii Europene pentru anul 2020, ca 24% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, astfel că ar putea transfera statistic altor state surplusul de energie verde, se arată într-un raport privind promovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, publicat de Ministerul Energiei.

‘România consideră că va realiza obiectivul global stabilit de 24% privind ponderea E-SRE (energiei din surse regenerabile — n.r.) în consumul final brut de energie la nivelul anului 2020, fără să facă apel la transfer din alte state membre. Ponderile totale ale consumului de energie din SRE în consumul brut de energie din anii 2013 și 2014 sunt 25,13%, respectiv 26,27%, depășind cu mult ponderile stabilite pentru traiectoria indicativă de 19,66% pentru perioada 2013-2014’, se precizează în raport.

Astfel că, pentru perioada următoare, experții anticipează un excedent de energie regenerabilă în sistemul energetic național.

‘Pentru energia electrică produsă din SRE se estimează un excedent pentru anii 2013 — 2018 care ar putea constitui obiectul unor transferuri statistice. În prezent România nu a stabilit contacte și nu are proceduri prin care să poată materializa transferuri statistice’, potrivit documentului menționat.

În raport se mai precizează că, potrivit Legii 220/2008, până la atingerea țintelor naționale privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare în consumul final brut de energie electrică, schema de promovare prin certificate verzi se aplică numai pentru acoperirea consumului final brut de energie electrică al României.

Producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit certificate verzi pe care le vând pe o piață specializată, pentru un câștig suplimentar față de prețul energiei. Furnizorii sunt obligați să cumpere aceste certificate și transferă costul lor în factura finală plătită de consumatori.

Legea din 2008 acorda un număr mare de certificate pentru producătorii de energie verde, însă ponderea lor în factura finală a devenit foarte mare. Astfel că autoritățile au început, din 2013, să reducă subvențiile.

Guvernul a aprobat pentru 2016, la propunerea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), o cotă de 12,15% de energie regenerabilă, față de 17%, cât era prevăzut inițial în Legea 220/2008.

Asociațiile și patronatele din energia regenerabilă au protestat față de decizia Guvernului de a stabili o cotă mai mică de energie regenerabilă față de ceea ce prevedea Legea 220/2008, afirmând că nu vor mai avea unde să-și vândă certificatele verzi și vor intra în faliment.

‘În acest context, Asociațiile ce reprezintă investitorii în energia regenerabilă din România — RWEA, PATRES, RPIA, ARmHE condamnă în mod ferm propunerea ANRE și protestează față de decizia luată de Guvern. Această decizie este profund greșită, bazată pe calcule neactualizate și ea va arunca în haos industria energiei regenerabile. Cu toate că studiile prezentate în repetate rânduri ANRE și Guvernului și confirmate neoficial (sau în cadrul Grupurilor de Lucru) de către reprezentanții autorităților arată o pierdere de peste 2,1 miliarde lei într-un singur an de zile (2014), relevând situația dramatică a producătorilor de energie din surse regenerabile, aceste instituții arată în continuare nepăsare, chiar rea voință față de singurul domeniu ce a generat investiții semnificative în sectorul producției de energie electrică de-a lungul perioadei de criză’, se arată într-un comunicat comun.

Potrivit patronatelor din sector, cota aprobată de Guvern asigură vânzarea a doar 50% din certificatele verzi care vor fi în piață, deci producătorii nu vor mai avea unde să vândă restul certificatelor.

‘Potrivit Ordinului ANRE nr. 183 din 31 decembrie 2015, cota obligatorie estimată de achiziție de certificate verzi, aferentă anului 2016, a fost stabilită la 0,317 CV/MWh neexceptat. Conform acestei valori vor fi necesare 12.116.662 certificate verzi în anul 2016 față de 18.909.036 certificate verzi ce vor fi emise conform estimării ANRE generând-se astfel în 2016 un excedent de 6.792.374 certificate verzi la care se adaugă și cel deja existent în piață de 4.045.324 bucăți (conform datelor OPCOM la data de 17.12.2015)’, susțin investitorii.

Certificatul Verde (CV) reprezintă o formă de susținere a energiei electrice produse din surse regenerabile și atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produs din surse regenerabile de energie.

Sistemul de cote obligatorii reprezintă un mecanism de promovare a producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie, prin achiziția de către furnizori a unui număr de certificate verzi corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică produsă din aceste surse, impuse prin lege. Cota obligatorie anuală de certificate verzi pentru 2015 a fost de 10,8%.

Prețul Certificatelor Vezi variază într-un interval (preț minim—preț maxim) stabilit prin Hotărâre de Guvern. Prețul minim este impus pentru protecția producătorilor, iar prețul maxim pentru protecția consumatorilor.

Sursele regenerabile eligibile să participe în sistemul de tranzacționare a Certificatelor Verzi sunt: energie hidro utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, energie eoliană, energie solară, energie geotermală și gazele combustibile asociate, biomasa, biogaz, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate.

10 ianuarie, capital.ro: Hidroelectrica, Salrom, Aeroporturi Bucureşti ar putea fi listate la Bursă în 2016-2017

Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel a nominalizat câteva companii care ar urma să fie listate în următorii doi ani.

“În ce priveşte companiile care pot fi listate în 2016-2017, cu siguranţă Hidroelectrica este aşteptată de foarte mulţi investitori locali şi internaţionali, dar şi alte companii precum Salrom sau Aeroporturi Bucureşti ar putea avea un succes important prin listarea la BVB”, a declarat Anghel, într-un interviu pentru Agerpres.

“Sperăm ca un broker să reuşească să spargă gheaţa şi să listeze pe piaţa principală o companie privată. Acest eveniment ar putea fi similar cu momentul 2012 când la finele anului am avut prima emisiune de obligaţiuni în lei listată după foarte mulţi ani, iar apoi, după acest succes, în numai trei ani am asistat deja la mai multe emisiuni de obligaţiuni intermediate la BVB şi a căror valoare cumulată a ajuns la circa 1 miliard de euro”, a mai spus şeful BVB.

10 ianuarie, evz.ro: Corpul de Control, la Complexul Energetic Hunedoara

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat duminică că a trimis corpul de control la Complexul Energetic Hunedoara.

Acesta a declarat că există suspiciunea că au fost acordate prime pentru cei din conducerea companiei înainte de intrarea în insolvenţă, informează Agerpres.

“Am auzit că acolo s-au făcut nişte plăti înainte de intrarea în insolvenţă, s-au şi dat nişte prime undeva în zona conducerii. Am trimis un corp de control. Acolo sunt nişte lucruri care depăşesc nivelul meu de înţelegere şi ceea ce consider eu că este o atitudine corectă, morală şi responsabilă. Cred că trebuie să ne asumăm cu toţii o stare de lucruri, că aceasta este o situaţie care are un context istoric cert. Trebuie să punem punct. Situaţia în care ne aflăm este o realitate. Trebuie să spunem stop risipei, stop corupţiei, stop până la urmă amestecului între elemente de profesionalism şi alte lucruri, politizare sau mai ştiu eu ce, şi să invităm în acest context pe toţi cei care cu adevărat vor să schimbe ceva şi pot să o facă”, a precizat, la Realitatea TV, ministrul Energiei.

Tribunalul Hunedoara a admis, joi, cererea de intrare în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara, la solicitarea acestuia, urmând ca de punerea în practică a acesteia să se ocupe o firmă specializată din Craiova.

 

10 ianuarie, zf.ro: Este 2016 anul când lumea va reintra în criză? Ce ne spun prăbuşirea bursei din China şi ieftinirea petrolului

Unii văd prăbuşirea bursei din China drept un simptom al prosperităţii clasei de mijloc. Alţii, în schimb, au o viziune mai sumbră, iar dacă aceştia au dreptate, ameninţarea la adresa economiei mondiale este reală, relevă o analiză a The Guardian.

Rar au mai avut pieţele financiare parte de un început de an atât de traumatizant. Bursele s-au prăbuşit, preţul petrolului a atins cel mai scăzut nivel din 11 ani, tranzacţiile de pe bursa chineză au fost suspendate de două ori, iar Banca Mondială a avertizat că ne-ar putea paşte o „furtună perfectă“.

Pe acest fundal, premierul britanic şi-a exprimat în mod public temerile conform cărora Marea Britanie are în faţă un „cocktail de ameninţări“. Pe lângă cele 2.000 de miliarde de dolari „şterse“ de pe pieţele mondiale de acţiuni, nord-coreenii au susţinut că au testat cu succes o bombă cu hidrogen, iar relaţiile dintre Arabia Saudită şi Iran s-au deteriorat semnificativ.

Aparent, nu pare să existe motive pentru care pieţele la nivel mondial să rămână sub presiune. Creşterea preţurilor petrolului este asociată în mod tradiţional cu recesiuni, astfel încât o scădere de peste două treimi a costului ţiţeiului ar trebui, logic, să fie benefică pentru creşterea economică.

În plus, s-ar putea ca perspectivele sumbre privitoare la China să fie exagerate. Dacă economia s-ar răci mai rapid decât se doreşte, Beijingul are suficientă putere pentru a evita o aterizare dură.

Haosul de pe bursa chinezească trebuie pus în perspectivă. Numai cei bogaţi „joacă“ pe bursa chinezească, iar activităţile acestora nu au un impact semnificativ asupra investiţiilor companiilor. Managerul de fonduri american Blackrock rămâne optimist cu privire la perspectivele acestui an, asemănând eveni­mentele din ultima săptămână cu perioada scurtă de turbulenţe din luna august a anului trecut, şi nu ca începutul unei crize. „Per ansamblu, economia americană este într-o stare destul de bună (cu excepţia sectorului manufacturier), iar condiţiile economice din Europa se îmbunătăţesc şi ele. Declinurile de pe aceste pieţe sunt mai degrabă o chestiune de încredere“, se arată într-un raport al Blackrock.

Există, totuşi, o interpretare diferită, mult mai întunecată, a evenimentelor de săptămâna trecută, care începe şi se termină cu China.

Creşterea rapidă a celei de-a doua mari economii a lumii a contribuit la evitarea unei a doua Mari Crize în 2008-2009, însă preţul plătit a fost unul mare. China şi-a cheltuit „cu generozitate“ banii publici, adesea pe proiecte fără rost, şi prin ieftinirea creditului a declanşat un boom al sectorului proprietăţii. A avut loc o alocare greşită a capitalului la o scară uriaşă, rezultând în blocuri de birouri goale şi fabrici neproductive.

Laura Eaton de la Fathom Consulting spune că Beijingul a apăsat pe butonul de panică. „În opinia noastră, seria continuă de măsuri de stimulare la care a recurs guvernul chinez pur şi simplu evidenţiază neliniştea acestuia. China suferă o aterizare dură.“

Eaton se aşteaptă ca banca centrală a Chinei să-şi devalorizeze moneda agresiv în următoarele luni. Impactul ar fi inundarea economiei mondiale cu bunuri chinezeşti la preţuri scăzute, ceea ce va genera noi presiuni asupra ţărilor în curs de dezvoltare rivale şi va transforma inflaţia ultrascăzută în deflaţie clară în vest.

Toate acestea se vor întâmpla într-un moment în care alte bănci centrale şi ministere de finanţe nu mai dispun de prea multă muniţie.

După aproape şapte ani de eforturi de redresare după criza din 2008, ratele dobânzii din lumea dezvoltată de-abia depăşesc zero, iar refacerea finanţelor publice rămâne o sarcină neterminată.

Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional, declara săptămâna trecută că economia mondială va rămâne fragilă în 2016. Aceasta a atras atenţia asupra probabilităţii existenţei unei “divergenţe în creştere” la nivelul politicii monetare în ţările dezvoltate. În trecut, această discrepanţă a generat probleme pe pieţe.

Lagarde a anticipat de asemenea că efortul Chinei de a-şi reechilibra economia către cheltuielile consumatorilor dinspre exporturi va fi unul dificil, ducând la o cerere scăzută pentru materii prime.

Presiunile asupra producătorilor de materii prime sunt deja evidente.

Deci, ce se va întâmpla dacă prima săptămână a noului an se dovedeşte a fi mai mult de o criză temporară? Ce va urma? Noi măsuri de relaxare cantitativă? Rate negative ale dobânzii? Nimeni nu ştie cu adevărat.

China şi-a cheltuit „cu generozitate“ banii publici, adesea pe proiecte fără rost, şi prin ieftinirea creditului a declanşat un boom al sectorului proprietăţii

10 ianuarie, realitatea.net: Ministrul Energiei, anunţ de ultima oră despre datoriile Rompetrol faţă de statul român

Ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, a anunţat, în exclusivitate la Realitatea Tv, că statul român nu renunţă la fondul de investiţii de un miliard de dolari pe care Rompetrol s-a obligat să-l înfiinţeze în România şi va apela la toate instrumentele legale.

În februarie 2013, Guvernul Ponta a semnat cu Rompetrol un memorandum prin care se obliga să renunţe la litigiile prin care cerea în instanţă creanţe de 600 de milioane de dolari. În schimb, Rompetrol se angaja să înfiinţeze un fond de investiții de 1 miliard de dolari, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.

 Redăm, în continuare, discuţia dintre Edward Pastia şi ministrul Energiei:

“Cazul Rompetrol. Ştiti ca au fost iertati de datorii in schimbul unul milliard investitii”, a întreba realizatorul.

“E un process in curs, sunt niste negocieri. Angajamentele faţă de statul roman trebuie rspectate, trebuie implementate intru totul, vom uzita de toate mijloacele contractuale si de alta natura pentru a ne asigura ca asta se intampla in totalitate”, a răspuns ministrul.