9 noiembrie, cursdeguvernare.ro: România şi China au semnat memorandumul de înţelegere pentru centrala de la Cernavodă

Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat, luni, Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Lucrările ar putea fi demarate peste doi ani.

Cele două companii urmează să negocieze Acordul Investitorilor şi Actul Constitutiv ale noii companii de proiect, o companie joint-venture, la care chinezii vor deţine cel puţin 51% din capitalul social.

“Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va răspunde pe termen lung necesităţilor de sistem energetic coroborate cu ţintele politicii de decarbonizare, asigurând securitate în aprovizionare, contribuţia la un mix energetic echilibrat, stabilitate şi accesibilitatea preţului la consumator final”, se arată în comunicatul transmis de Nuclearelectrica.

Compania notează, totodată, că proiectul înseamnă un dublu câştig, atât pentru statul român şi sistemul energetic, cât şi pentru creşterea şi dezvoltarea companiei.

“La acestea se adaugă şi dezvoltarea industriei nucleare româneşti prin implicare în dezvoltarea proiectului, crearea a mii de locuri de muncă şi a unui climat economic şi tehnologic atractiv pentru investitori”, a comentat Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica. Asociaţia Forumul Atomic Român (ROMATOM) estimează că firmele care vor contribui la construcţia celor două reactoare vor crea cel puţin 16.000 de locuri de muncă directe în industria naţională.

Andrei Gerea: Chinezii sunt interesaţi de proiecte în valoare de 8 miliarde de euro

Ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a spus la rândul său că proiectul va consolida statutul României de pol energetic regional şi va asigura independenţa energetică a ţării.

“Suntem, practic, în momentul în care se pune cărămida, baza viitoarei construcții care va fi această realizare deosebită pentru energia românească și care va asigura pentru România un surplus semnificativ de energie, care va contribui din plin la consolidarea statutului României ca pol energetic regional, va asigura realizarea și păstrarea mixului energetic deosebit de echilibrat, așa cum este în prezent, și va asigura ceea este extrem de important: va sigura independența energetică a României”, a spus Andrei Gerea, citat de Agerpres.

Ministrul Energiei a adăugat că valoarea totală a proiectelor energetice pentru care companiile chineze şi-au exprimat interesul se ridică la 8 miliarde de euro.

Despre independenţa energetică

Proiectul Unităţilor 3 şi 4 presupune construcţia a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe platforma de la Cernavocă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh şi o durată de viaţă de 30 de ani cu posibilitatea de extindere cu încă 25 de ani.

Dublarea capacităţii de producţie a CNE Cernavodă prin construcţia a încă două unităţi reprezintă “un avantaj competitiv major pe termen mediu şi lung întrucât România deţine întreg ciclul de producţie nucleară: materii prime (combustibil nuclear şi apă grea), infrastructura de specialitate şi resursa umană înalt calificată”, se arată în comunicatul transmis de Nuclearelectrica.

În ceea ce priveşte contribuţia la atingerea ţintelor de decarbonizare, noile reactoare vor ajuta la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 12 milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Din punct de vedere al eficienţei energetice, energia produsă de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1.115 MWh, cantitate echivalentă cu energia produsă de 470 de tone de combustibil convenţional, de 2.220 de tone de cărbune brun, 317 tone de petrol sau 36

In ceea ce priveste contributia la atingerea tintelor de decarbonizare, prin dublarea capacitatii nucleare cu inca doua reactoare de tip CANDU 6 se va evita eliberarea in atmosfera a aproximativ 12.000.000 tone de CO2/an. Din punct de vedere al eficientei energetice, energia produsa de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1115 MWh, cantitate echivalenta cu energia produsa de: 470 tone de combustibil conventional, 2220 tone de carbune brun, 317 tone de petrol si 363 mii Nm3 (metri cubi normali) de gaze naturale.

10 noiembrie, postare pe blog: Quo Vadis companiile de stat? Asaltul final la Electrica

Sursa:

 http://www.contributors.ro/economie/qua-vadis-companiile-de-stat-asaltul-final-la-electrica/

De zece luni se duce o campanie acerba de politizare si deprofesionalizare a companiilor de stat din energie, cum nu credeam ca mai poate fi posibil in Romania anului 2015. Una dintre cele mai atrăgătoare ținte pentru politruci este Electrica, miza nefiind doar cea obișnuita de a plasa oameni de partid in poziții in care nu ar putea ajunge niciodată pe criterii de meritocrație. Mai sunt cel puțin doua elemente importante. Primul este controlul asupra celor aproximativ 600 de milioane de euro pe care societatea ii are in conturi si pe care trebuie sa-i investească, o suma care provoacă apetitul camarilei politice ce a spoliat ani de-a rândul companiile de stat de zeci de miliarde de euro. Al doilea element e legat de acoperirea unor lucruri care s-au făcut in trecut in societate de diverși politruci si care ar putea ajunge in atenția justiției.

Spre bucuria celor care credem ca societățile de stat din energie trebuie sa devina un motor real al creșteri economice a tarii, societatea a rezistat pana acum acestor atacuri destul de bine, chiar daca performanta generala nu are cum sa nu fie afectata de un astfel de mediu confruntational. Meritul acestei „rezistente” este impartit intre o serie de oameni cinstiți si profesioniști din managementul companiei, angajați decenți, dar mai ales al Consiliului de Administrație (CA) al societatii care a refuzat constant sa se abată de la drumul instituirii unor mecanisme de prevenție a corupției si a respins vehement, inclusiv prin luări publice de poziție, tentativele de impunere a unor incompetenți in funcții importante din companie. Spre cinstea lor „capii rezistentei” sunt doi tineri din consiliul de administrație – Victor Grigorescu si Cristian Busu. Ambii sunt cu studii sau experiențe de lucru in străinătate, in poziții importante la Bruxelles sau in mediul privat. Membrii CA Electrica s-au opus atât de mult, incit singura soluție era schimbarea lor. Având in vedere ca era riscant sa fie demiși fara motiv, s-a inventat nevoia măririi numărului membrilor CA pentru ca o astfel de decizie generează, conform statului organizației,  noi alegeri pentru CA.

In consecința, astăzi, in AGA ce a fost convocata cu un alt motiv, s-a introdus un nou punct pe ordinea de zi : șmecheria cu mărirea numărului de membri. Ce mă șochează este ca se continua cu aceste demersuri de politizare si după ce zeci de mii de oameni au strigat in strada împotriva lor. Mă așteptam sa existe un elementar bun simt, iar lucrurile măcar acum, in ultimul ceas, sa înceteze.  Sunt curios si care va fi reacția sutelor de acționari persoane fizice si juridice din Romania acționare la Electrica după listare. Vor continua sa fie pasive sau se vor conecta la activismul si entuziasmul existent acum in Romania si vor încerca sa isi apere, așa cum e firesc, proprietatea pentru ca daca ne uitam la evoluția cotației acțiunilor societatii e vizibil din evoluția acestora ca rezultatul acțiunii politrucilor este scăderea  valorii companiei, adică afectarea tuturor acționarilor. Sunt de asemenea curios cum vor reacționa reprezentații societatii civile care au mers la întâlnirea cu Președintele României cu revendicări privind depolitizarea companiilor de stat, mai ales ales ținând cont de mărimea si importanta societatii. Ce se întâmpla la Electrica poate arata daca statul poate ramane un acționar important dar corect in societățile strategice sau singura soluție este privatizarea tutur acestora, cu toate efectele negative si riscurile pe termen lung ce pot apărea datorita acestui proces. Ar fi rău sa ajungem aici. Sper sa nu se intample.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

“Al doilea element e legat de acoperirea unor lucruri care s-au făcut in trecut in societate de diverși politruci si care ar putea ajunge in atenția justiției.”

Domnul Nicolescu, afirmatia dumneavoastra este foarta grava. Daca aveti cunostinta de infractiuni savarsite, este obligatia dvs sa o raportati autoritatilor.

Puteti sa dati cateva exemple referitoare la lucrurile care se incearca a fi acoperite?

 

10 noiembrie, energyeconomics.ro: AGEA Electrica – statul obţine ocazia să schimbe Consiliul de administraţie

Victorie pe toată linia pentru reprezentanţii Ministerului Energiei la Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Electrica. Propunerea Ministerului de suplimentare a numărului membrilor Consiliului de Administraţie (CA), de la 5 la 7, a primit susţinerea majorităţii acţionarilor. Mai mult, mecanismul propus de BERD pentru a asigura un set de criterii minime de eligibilitate pentru noii membri ai CA a fost respins. Decizia lasă câmp liber autorităţilor pentru a schimba actualul CA înainte de luna decembrie, deși inițial o astfel de schimbare era posibilă, conform procedurilor, în martie 2016. Ministrul de resort, Andrei Gerea, a criticat recent conducerea Electrica SA, afirmând că societatea, listată anul trecut pe bursele din București și Londra, nu a utilizat banii obținuți din listare. În opinia lui Gerea, scopul unor astfel de tranzații este de a asigura investiții strategice și statul să aibă ceva de câștigat, și nu de a face listări ”de dragul de a le face”.

Atentat la Planul de acțiune de Guvernanță Corporativă

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare acționar privat de la Electrica SA, a atenționat că modificările propuse de Ministerul Energiei atentează la Planul de acțiune de Guvernanță Corporativă asumat prin Prospectul de Ofertă Publică Inițială. BERD atrage atenția că nu există aprobate minime criterii de eligibilitate pentru noi membri în CA.

Se va încerca crearea bazei juridice pentru a schimba doi tineri din CA (Victor Grigorescu şi Cristian Buşu) care au avut curajul să spună, inclusiv public, NU corupţiei şi numirilor făcute, exclusiv, pe criterii politice – fostul ministru al EnergieiRăzvan Nicolescu

Înainte de AGEA de azi, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a criticat de asemenea iniţiativa Ministerului. “S-a introdus, la cererea statului, un punct suplimentar la AGEA care vizează creşterea numărului membrilor CA. Este o şmecherie pentru a provoca un nou vot în care cei care au deranjat să nu mai poată fi aleşi”, a scris Nicolescu pe pagina sa de Facebook. El a explicat: “Se va încerca crearea bazei juridice pentru a schimba doi tineri din CA (Victor Grigorescu şi Cristian Buşu) care au avut curajul să spună, inclusiv public, NU corupţiei şi numirilor făcute, exclusiv, pe criterii politice. Sunt doi tineri care şi-au asumat, din 2014, lupta cu un sistem profund pervers şi corupt, încercând să îşi folosească toată experienţa şi cunosţiintele dobândinte în mediul academic sau în cel european pentru a reuşi.”

La rândul lor, reprezentanţii Franklin Templeton au remarcat că cifrele comunicate de companie sunt bune și că există schimbări pozitive la nivelul filialelor. Răspunzând unei întrebări din partea energynomics.ro, Greg Konieczny, vice-preşedinte executiv al TEMG şi manager de portofoliu la Fondul Proprietatea, a declarat: “Nu ştiu de ce Guvernul intră în această procedură de schimbare a Consiliului de Administraţie al Electrica”.

Cristian Buşu este din 2011 şi până în prezent, lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, desfăşurând diverse activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică. Buşu este doctor în economie, titlu obţinut la Academia de Studii Economice din Bucureşti, detinator al unui MBA de la Hofstra University, New York, şi licenţiat în administrarea afacerilor în cadrul State University Of New York.

Victor Grigorescu a activat ca expert în cadrul Departamentului pentru Energie. Are experienţă profesională solidă în domeniul administraţiei publice, atât în Romania, cât şi la nivelul Uniunii Europene. În perioada 2007-2011, a ocupat poziţia de secretar II în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială, cu responsabilităţi în domeniul politicii comerciale comune a UE.

Noi negocieri pentru preluarea participaţiilor Fondului Proprietatea la filialele Electrica

Acţionarii Electrica au votat şi pentru mandatarea administratorilor Electrica să înceapă negocierile cu Fondul Proprietatea în vederea achiziţionării de către grup a participaţiilor deţinute de FP la filialele de distribuţie şi furnizare, aşa cum a propus un grup de acţionari. În cazul ajungerii la o înţelegere înter cele două părţi, administratorii Electrica vor trebui să revină în faţa acţionarilor într-o AGA, pentru a obţine acordul acestora.

Ministerul Energiei deține 48,78% din Electrica, iar BERD deţine 8,65% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea deţine pachete minoritare la patru dintre filialele Electrica şi încearcă să vândă aceste participaţii către acţionarul majoritar, Electrica SA. În primăvară, Fondul a retras oferta făcută către Electrica, de a vinde cele patru filiale la un preţ de aproximativ 100 de milioane de euro, aşa cum a scris presa din România, neconfirmat din surse oficiale. Fondul Proprietatea evaluează participaţiile la aproape 189 de milioane de euro.

Fondurile Newtyn TE Partners LP, Newtyn Partners LP, Fondul de Pensii Administrat Privat ING, Fondul de Pensii Facultative ING Activ, Fondul de Pensii Facultative ING Optim şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, deţinând împreună peste 15% din capitalul social al Electrica, au solicitat reluarea negocierilor cu Fondul Proprietatea.

 

10 noiembrie, avantulliber.ro: CEH, FĂRĂ PERSPECTIVE REALE DE REDRESARE

Complexul Energetic Hunedoara nu are perspective reale de redresare, cel puţin nu în viitorul apropiat. După numai trei ani de la înfiinţare, compania energetică este înglodată în datorii către bugetele de stat sau către furnizorii care au acţionat complexul în instanţă. În acelaşi timp, viitorul sumbru impune un program drastic de restructurare şi reorganizare.

O spune chiar ministrul Energiei, Andrei Gerea, în nota de fundamentare a hotărârii privind disponibilizările de personal. Acesta recunoaşte franc că “nu există premise, în perioada următoare, pentru creşterea veniturilor la un nivel care să poată susţină actuala structură organizatorică. Pe lângă celelalte măsuri de reducere a costurilor în vederea redresării activităţii, Complexul Energetic Hunedoara trebuie să implementeze un amplu program de restructurare şi reorganizare”. Acesta presupune trecerea în conservare a unor mijloace fixe care nu mai sunt folosite în procesul de producţie; reducerea creanţelor prin ridicarea gradului de colectare a creanţelor restante prin încasarea acestora direct de către Sucursala Electrocentrale Paroşeni; valorificarea deşeurilor provenite din casări şi dezmembrări echipamente de la sucursale energetice şi miniere, dar şi renegocierea clauzelor contractului colectiv de muncă.

Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost înfiinţată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1023/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin fuziunea a doi producători independenţi de energie electrică şi termică pe bază de huilă provenită, în principal, din bazinul minier al Văii Jiului: S.C. Electrocentrale Deva S.A. şi S.C. Electrocentrale Paroşeni S.A., iar la data de 01 august 2013 Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fuzionat, prin absorbţie, cu Societatea Naţională a Huilei S.A., constituită la începutul anului 2013, prin desprinderea a patru unităţi de exploatare viabilă a huilei din fosta Companie Naţională a Huilei S.A.

Domeniul principal de activitate al acestei societăţi este producţia de energie electrică şi termică, transportul şi distribuţia energiei termice.

Capitalul social al Complexului Energetic Hunedoara S.A. este în valoare de 354.535.330 lei iar acționarul este Statul Român, reprezentat prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

Ministerul Energiei spune că numărul angajaţilor trebuie redus pentru eficientizarea activităţii acestei societăţi ţinând cont de actuala conjunctură economico-financiară a societăţii.

De ce a ajuns CEH în această situaţie

Interesant este de văzut de ce s-a ajuns la această situaţie, după doar trei ani de la înfiinţare, în condiţiile în care în 2012 s-a creat o structură curăţată de datorii.

Oficialii din Ministerul Energiei vorbesc despre scăderea consumului brut de energie electrică sub impactul crizei economice şi al contractării sectorului industrial.  În plus, o influenţă negativă a avut-o şi reducerea preţurilor medii de vânzare a energiei electrice la producător pe principalele componente ale pieţei angro de energie dar şi creşterea preţului certificatelor de CO2 de la 4,65 EUR/EUA în data de 07.01.2012 la 7,14 EUR/EUA în data de 30.12.2014. CEH s-a mai prăbuşit şi după măsura subvenţionării producătorilor de energie din surse regenerabile prin preţul certificatelor verzi şi, totodată prin scăderea preţului pe PZU ca urmare a creşterii cantităţilor tranzacţionate de producătorii de energie din surse regenerabile. Alţi factori identificaţi de oficialii guvernamentali sunt introducerea impozitului pe construcţii speciale, devalorizarea monedei naţionale în raport cu principalele valute în care Societatea are contractate credite, creşterea redevenţei miniere, diminuarea cantităţii de cărbune extras la sucursalele miniere din cauza lipsei investiţiilor pentru eficientizarea exploatării şi creşterea productivităţii în activitatea extractivă, productivitate scăzută în activitatea extractivă, în principal, din cauza mediei de vărstă ridicate pentru profilul de activitate (43,1 ani) necompensată prin tehnologie de mică mecanizare.

10 noiembrie, epochetimesromania.com: Nuclearelectrica a semnat Memorandumul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă cu China General Nuclear Power Corporation

Statul român este pe punctul de a perfecta încredinţarea construcţiei celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, proiect cu implicaţii strategice, companiei chineze CGN.

Centrala Atomo-Electrică Cernavodă (Florin Esanu/Epoch Times)

Nuclearelectrica SA („SNN”) şi China General Nuclear Power Corporation au semnat luni, 9 noiembrie, Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă.

Potrivit comunicatului de presă publicat de SNN, Memorandumul este parte a Strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori şi stabileşte direcţiile viitoarei cooperări între cele două companii.

În urma semnării acestui acord, SN Nuclearelectrica SA şi China General Nuclear Power Corporation, investitorul selectat, au intrat în ultima fază a procedurii de selecţie, lansată în luna august 2014, urmând să iniţieze procesul de negociere a Acordului Investitorilor şi a Actului Constitutiv ale noii companii de proiect. Noua companie de proiect va fi una de tip ‘Joint-Venture”, în care China General Nuclear Power Corporation va deţine cel puţin 51% din capitalul social, în conformitate cu Strategia de Continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, aprobată de Guvernul României în anul 2014.

“Semnarea Memorandumului de Înţelegere reprezintă o etapă foarte importantă în colaborarea cu partenerii români. În contextul extinderii cooperării cu Europa Centrală şi de Est, implicarea financiară şi expertiza CGN în inginerie şi operare-ocupând primul loc în China cu 15 reactoare în operare şi 11 în construcţie – atestă dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu Europa Centrală şi de Est, în general, şi cu România, în mod special. În calitate de partener strategic, CGN este pregătită să lucreze îndeaproape cu partenerii români, canadieni şi europeni pentru a continua Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, în spiritul cooperării reciproc avantajoase, în prezent şi în viitor.” , a declarat Zhang Qibo – CEO CGN România Nuclear Power Company, China General Nuclear Power Corporation (CGN).

Reamintim că proiectul construirii celor două reactoare cu o companiei chineză ca acţionar majoritar a stârnit numeroase critici, având în vedere că energia este un domeniu strategic şi nu se face ca “robinetul” la energie să fie în mâna unei ţări care nu face parte din acelaşi bloc de alianţe cu ţara noastră. China nu este membră NATO, iar interesele sale pot deveni lesne antagonice atât intereselor NATO cât şi ale UE, în special în domeniul economic. De altfel, în 2013, Uniunea Europeană a reuşit să-şi salveze industria fotovoltaică (şi locurile de muncă a 25.000 şi 30.000 de europeni) doar impunând taxe Chinei pe panourile sale vândute la preţ de dumping, ceea ce a creat o uriaşă frustrare la Beijing, şi a adus UE şi China în pragul unui “război comercial”.

Recomandăm şi Bode: Ponta dă pe mâna chinezilor reactoarele 3 şi 4. Securitatea energetică naţională este în pericol

Mai mult, deşi Zhang Qibo vorbeşte despre expertiza CGN, chinezii sunt departe de a avea o reputaţie bună în materie de securitate nucleară. Autorităţile din Franţa, ţară care construieşte două reactoare nucleare cu aceiaşi chinezi care vor opera la Cernavodă (însă nu pe teritoriu francez, ci în China), au tras, anul trecut, un puternic semnal de alarmă în Parlamentul de la Paris faţă de modul în care autorităţile chineze în domeniu colaborează în ceeea ce priveşte securitatea.

„Din păcate, colaborarea cu Beijingul nu este la un nivelul la care ne-am dori să fie”, a declarat Philippe Jamet, comisar francez pentru probleme de securitate nucleară. „Una dintre explicaţiile pentru problemele relaţiilor noastre este că autorităţile pentru siguranţă nu au deloc mijloace. Sunt depăşite”, a completat comisarul francez în ceea ce priveşte parteneriatul între gigantul francez AREVA şi guvernul de la Bejing pentru construirea a două reactoare nucleare de ultimă generaţie în China, la Taishan.

10 noiembrie, postare pe blog: Rezultatele analizei rapoartelor de audit asupra calcului tarifelor la energia electrică

Sursa: http://ionmuntean.com/2015/11/10/rezultatele-analizei-rapoartelor-de-audit-asupra-calcului-tarifelor-la-energie-electrica/

Rezultatele lucrărilor de audit efectuat la întreprinderile din sectorul electroenergetic, prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE din 4 și 5 noiembrie 2015, arată devieri nesemnificative de la calculele tarifelor aprobate de către ANRE în iulie 2015. Astfel, din 9 noiembrie au reintrat în vigoare tarifele la energie electrică aprobate în data de 18 iulie 2015. Chiar dacă auditul a confirmat, în mare parte, corectitudinea calculelor efectuate de către companiile energetice, există unele aspecte care au căpătat diverse interpretări în fața opiniei publice printre care corectitudinea tarifelor calculate, scopul și necesitatea auditului.

Scopul declarat al auditului a fost de a evalua corectitudinea calculării noilor tarife, evaluarea costurilor incluse în tarife şi a conformităţii modului de calcul cu prevederile metodologiilor tarifare. Totuși, pe lângă scopul propus, prin această decizie, ANRE pare să fi încercat să tempereze din nemulțumirea consumatorilor datorată majorării tarifelor care urma să alimenteze revolta socială cauzată de criza din sectorul bancar. Trebuie de menționat că decizia ANRE de a suspenda tarifele aprobate la data de 18 iulie a venit și ca urmare a ședinței Consiliul Suprem de Securitate care a constatat existența unor riscuri asupra securității naționale provocate de majorarea tarifelor sau, mai degrabă, de amploarea protestelor care se amplifica datorită majorării tarifelor.

Concluziile rapoartelor de audit se axează pe informații oferite de către întreprinderile supuse auditului și Metodologia de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor. Reieșind și din timpul disponibil, mai puțin de o lună, nu ar fi posibilă verificarea corectitudinii acestor date, în special a tuturor costurilor incluse în tarif. Respectiv, nu ne puteam aștepta la alte rezultate decât cele prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE.

Cauza reală care a generat necesitatea majorării tarifelor este devalorizarea semnificativă a monedei naționale. Însă, tarifele noi majorate nu includ și devierile financiare acumulate de către companii până la aprobarea tarifelor actuale. Aici ANRE promite includerea treptată a devierilor în tarif după o evaluare a acestora de către Agenție. Interesant pare faptul că odată ce ANRE a validat într-o oarecare măsură corectitudinea auditului, stabilindu-se că tarifele aprobate inițial de agenție nu diferă semnificativ de cele prezentate în rapoartele de audit, reiese că și devierile financiare identificate de către companiile de audit ar trebui să fie recunoscute de către ANRE ca fiind corecte și nu ar mai fi necesară o evaluare suplimentară. În caz contrar, se creează impresia că solicitarea organizării auditului la companii a avut un alt scop decât cel declarat. Acest lucru nu înseamnă că ANRE nu ar trebui să-și exercite atribuțiile delegate prin lege fără a apela la companii terțe și să-și construiască reputația de autoritate independentă de reglementare în energetică.

Impactul majorării tarifelor începe să fie deja vizibil prin nemulțumirea manifestată de către populație și urmează să se amplifice pe măsură ce noile majorări de tarife vor genera și alte scumpiri la serviciile și produsele energointensive. Aici trebuie de remarcat și modul în care este privită și interpretată majorarea tarifelor în rândul populației care demonstrează că aceasta nu este suficient de corect informată asupra mecanismelor de formare a tarifelor și care sunt factorii vulnerabili pentru țara noastră care influențează prețul la energia electrică. Iar acest lucru vine ca rezultat al lipsei de voință politică în realizarea angajamentelor cu referire la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie care, pe lângă disponibilitatea ofertelor, ar fortifica și securitatea energetică a țării.

Presiunea politică asupra ANRE din partea Guvernului și a Parlamentului, în situația în care aceste instituții se fac, în primul rând, responsabile de impactul asupra populației rezultat în urma majorării tarifelor, subminează și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Cauza principală care a semnalat suspiciuni asupra corectitudinii tarifelor a fost însăși lipsa de transparență în procesul de consultare publică, proiectele de decizii și calculele nefiind disponibile pentru consultare. Lipsa comunicării deschise cu consumatorii a pus la îndoială imparțialitatea ANRE, fapt care a diminuat din credibilitatea instituției ca autoritate independentă de reglementare în energetică.

Perspectiva micșorării tarifelor către consumatorii finali rămâne una îndepărtată și irealizabilă în următorii 4-5 ani. Acest lucru este imposibil reieșind și din faptul că devierile financiare acumulate de către întreprinderile din sectorul energetic nu au fost incluse în tariful actual. Cea mai probabilă soluție care ar permite procurarea energiei electrice la prețuri mai mici rămâne construcția punților de acces la piața electroenergetică europeană unde, în prezent, există energie la prețuri mult mai mici decât cel pe care îl achită Republica Moldova furnizorului din stânga Nistrului. Însă, acest lucru necesită voință politică.

 

11 noiembrie, gorj-domino.ro: Şeful Energiei, Andrei Gerea: Nu cunosc viziunea premierului Dacian Cioloş pe energie

Fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a fost desemnat, ieri, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier, Iohannis precizând că soluţia agreată cu partidele politice, cu foarte mici excepţii, este cea a unui guvern de tehnocraţi.

Premierul desemnat Dacian Cioloş a venit marţi la Palatul Victoria, unde se află şi premierul interimar Sorin Cîmpeanu, Cioloş având la dispoziţie 10 zile pentru întocmirea listei şi programului de guvernare cu care trebuie să se prezinte în Parlament, pentru votul de învestire. Cioloş a sosit la guvern la scurt timp după ce preşedintele Klaus Iohannis l-a prezentat la Palatul Cotroceni drept premier desemnat.

Lucrurile trebuie duse mai departe

Urmează schimbarea miniştrilor demisonarului cabinet Ponta, indiferent de ce au realizat sau nu, în mandatul lor. Astfel, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că schimbarea din aceste zile trebuie să aducă un suflu nou în societatea românească. Referitor la sistemul energetic, acesta precizează: „Mă aştept ca indiferent de cine vine să trateze problemele energeticii româneşti, să fie cât mai responsabil. Ţara nu se poate dezvolta fără energia pe lignit. Lucrurile trebuie duse mai departe, securitatea energetică având nevoie de asta. Despre Dacian Ciloloş nu ştiu foarte multe. Acesta a fost consilier pe probleme economice. Toată această problemă, de securitate energetrică, se va trata în Parlament, în comisiile de specialitate. Nu cunosc viziunea sa privind energia”.

11 noiembrie, noi.md: Expert: Impactul majorării tarifelor la energia electrică urmează să se amplifice

Expertul în energetică al IDIS „Viitorul”, Ion Muntean, menţionează că impactul majorării tarifelor începe să fie deja vizibil prin nemulţumirea manifestată de către populaţie şi urmează să se amplifice pe măsură ce noile majorări de tarife vor genera şi alte scumpiri la serviciile şi produsele energointensive. Expertul s-a expus într-o analiză prezentată de IDIS „Viitorul”, transmite IPN.

Ion Muntean subliniază că trebuie de remarcat modul în care este privită şi interpretată majorarea tarifelor în rândul populaţiei. „Aceasta demonstrează că populaţia nu este suficient de corect informată asupra mecanismelor de formare a tarifelor şi factorilor vulnerabili pentru ţară, care influenţează preţul la energia electrică. Iar acest lucru vine ca rezultat al lipsei de voinţă politică în realizarea angajamentelor cu referire la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie care, pe lângă disponibilitatea ofertelor, ar fortifica şi securitatea energetică a ţării”, spune autorul.

Potrivit lui, cauza principală care a semnalat suspiciuni asupra corectitudinii tarifelor a fost însăşi lipsa de transparenţă în procesul de consultare publică, proiectele de decizii şi calculele nefiind disponibile pentru consultare. Lipsa comunicării deschise cu consumatorii a pus la îndoială imparţialitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, fapt care a diminuat din credibilitatea instituţiei ca autoritate independentă.

Expertul subliniază că perspectiva micşorării tarifelor către consumatorii finali rămâne una îndepărtată şi irealizabilă în următorii 4-5 ani. Acest lucru este imposibil reieşind şi din faptul că devierile financiare acumulate de către întreprinderile din sectorul energetic nu au fost incluse în tariful actual.

Cea mai probabilă soluţie care ar permite procurarea energiei electrice la preţuri mai mici rămâne construcţia punţilor de acces la piaţa electroenergetică europeană unde, în prezent, există energie la preţuri mult mai mici decât cel pe care îl achită Republica Moldova furnizorului din stânga Nistrului. Însă, acest lucru necesită voinţă politică.

De la 9 noiembrie tariful la energia electrică este cu peste 50 de bani mai mare. ANRE a examinat rapoartele de audit ale furnizorilor şi a revenit la decizia sa din iulie pe care o suspendase ulterior. De 2 zile în faţa ANRE au loc proteste ale oamenilor care sunt nemulţumiţi de majorarea tarifelor.

 

12 noiembrie, unimedia.info: Gazoductul Iaşi-Ungheni: După expirarea contractului cu Petrom, va fi contractată o altă companie

Construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni reprezintă prima fază a proiectului de interconexiune a sistemului de gaze al Republicii Moldova cu cel al Uniunii Europene (România), iar din punct de vedere operaţional, la această etapă, magistrala asigură doar furnizarea gazelor naturale pentru regiunea aferentă, ceea ce reprezintă până la 1% din consumul total pe ţară, informează Ministerului Economiei.

Precizările ministerului vin în urma unor informaţii privind activitatea gazoductului Iaşi-Ungheni publicate în ultimele zile atât de presa din România, cât şi de cea din Republica Moldova, potrivit cărora investiţiile de 26 milioane în acest proiect au fost inutile.

„Asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova prin diversificarea surselor de asigurare cu energie electrică şi gaze naturale constituie una dintre priorităţile autorităţile statului. În acest context, construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni reprezintă prima fază a proiectului de interconexiune a sistemului de gaze al Republicii Moldova cu cel al Uniunii Europene (România). Din punct de vedere operaţional, la această etapă, gazoductul asigură doar furnizarea

gazelor naturale pentru regiunea aferentă, ceea ce reprezenta până la 1% din consumul total pe ţară”, se spune în documentul citat.

Faza a doua a proiectului prevede lucrări de prelungire a gazoductului până la Chişinău (conducta Ungheni-Chişinău), fapt ce va permite diversificarea surselor de import de gaze. Actualmente, este în proces de elaborare studiul de fezabilitate pentru construcţia acestei magistrale, care, conform programului prestabilit, urmează a fi finalizată în prima jumătate a anului 2016, după care va urma etapa de proiectare şi construcţie.

În ceea ce priveşte importul de gaze naturale din România, Ministerul Economiei din Republica Moldova informează că, după inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, compania cu capital de stat Energocom a obţinut licenţa corespunzătoare de la ANRE şi a solicitat ofertele de preţuri de la potenţialii exportatori din România. Ca urmare a ofertelor parvenite şi negocierilor, a fost semnat contractul de furnizare a gazelor naturale cu OMV Petrom Gas România, care este valabil până la 31 decembrie 2015.

„Conform prevederilor contractuale, a fost stabilit un volum anual de livrare a gazelor naturale la nivel de 1.059.274,39 metri cubi. Preţul iniţial a constituit 1.010 lei româneşti pentru 1.000 metri cubi de gaze naturale, iar urmare a evoluţiilor pe piaţa gazelor naturale din regiune şi ca rezultat al negocierilor acesta a fost micşorat până la 900 lei româneşti pentru 1.000 metri cubi. În conformitate cu obligaţiunile asumate de părţi, la moment, prin gazoductul Iaşi – Ungheni a fost importat un volum de 707.312 metri cubi de gaze naturale (volumul rămas, conform contractului, va fi importat până la finele anului curent)”, spune ministerul.

Conform acestuia, după expirarea contractului cu OMV Petrom Gas, potrivit procedurilor legale, Energocom va lansa o nouă procedură de contractare, care se va rezuma la selectarea unei companii de furnizare conform criteriilor preţ-calitate.

În comunicarul Ministerului se menționează că referinţele unor media vizând faptul că preţul de import al gazelor naturale oferite de compania Gazprom este de 325 de dolari SUA pentru 1000 metri cubi de gaze naturale este eronată. La moment, preţul gazului natural procurat de Moldovagaz de la Gazprom este de 210,21 dolari SUA pentru 1000 metri cubi.

12 noiembrie, allmoldova.com: Consiliul Mondial al Energiei: Moldova printre codași în clasamentul politici energetice durabile

Republica Moldova ocupă locul 127 din 130 de țări în clasamentul „Energy Trilemma Index 2015“ realizat de Consiliul Mondial al Energiei, transmite Agora.

Clasamentul „Energy Trilemma Index“ plasează țările după capacitatea acestora de a implementa politici energetice durabile prin următoarele 3 dimensiuni: Securitatea energetică; Distribuirea echitabilă a resurselor energetice; Sustenabilitatea mediului.

Astfel țara noastră a ajuns pe locul 127 cu scorul CCD. Situația mai proastă se atestă în țările Liban, Senegal și Benin. Anul trecut țara noastră se afla pe locul 126.

Potrivit studiului, Republica Moldova ocupă ultimul loc (130) la indicele Securitatea energetică (în coborâre cu 11 locuri comparativ cu anul trecut). La ceilalți doi indici, țara noastră a rămas pe aceleași poziții: Distribuirea echitabilă a resurselor energetice (locul 90) și Sustenabilitatea mediului (113).

Pe primul loc se află Elveția, fiind urmată de Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Austria și Danemarca.

Vecinele Republicii Moldova, România și Ucraina se află pe locurile 56 (ACC) și 110 (CCD) respectiv.

12 noiembrie, viata-libera.ro: “Un guvern mort care face mizerii” – Ministrul demisionar Gerea vrea să patroneze “căpuşarea” Electrica

• avertizează Coaliţia „Iniţiativa pentru Justiţie Curată”, acuzând modificarea abuzivă a Consiliului de Administraţie al companiei

Într-o ultimă încercare de a “căpuşa” politic conducerea Electrica, ministrul demisionar al Energiei, Andrei Gerea, încearcă să-ţi impună controlul asupra companiei, prin modificarea componenţei Consiliului de Administraţie, avertizează coaliţia „Iniţiativa pentru o Justiţie Curată”, formată din Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene şi Expert Forum. Mai mult, atenţionează organizaţiile neguvernamentale, ministerul a respins propunerea BERD (acţionar minoritar) ca persoanele ce vor fi numite în viitorul CA al Electrica să respecte o serie de cerinţe de profesionalism şi integritate, aflându-ne în situaţia în care băncile străine se îngrijesc mai mult de participaţiile statului decât miniştrii români.

Compania Electrica a fost listată cu succes la bursa din Londra, reuşind să atragă fonduri de 496 milioane de euro, bani ce ar trebui investiţi în modernizarea sistemului de furnizare a energiei electrice. Pentru a atrage investitori, România a promis un management profesionist al companiei, iar noii acţionari au desemnat în CA-ul companiei persoane cu experienţă în domeniu.

„Noul Consiliu de Administraţie a propus proceduri de etică şi responsabilitate, a oprit investiţii inutile făcute doar pentru a se încasa comisioane şi a încercat să facă din Electrica o companie rentabilă. Reprezentanţii statului în CA, Victor Grigorescu şi Cristian Busu, au promovat aceste politici etice, lucru rar în companiile de stat din România. În loc să-i susţină, noul ministru Andrei Gerea a încercat să-i aducă „la ordine”. A încercat să intervină arbitrar în activitatea companiei, să anuleze planurile de investiţii şi decăpuşare. În fine, a încercat să deturneze banii colectaţi prin ieşirea la bursă pentru scopuri politice imediate. Reprezentanţii statului în CA s-au opus acestei politizări, motiv pentru care ministrul a dorit să-i demită. Întrucât a eşuat, a fost pus în practică un plan indirect: s-a propus creşterea numărului de membri din CA de la cinci la şapte, care automat duce la schimbarea celor doi membri actuali, care au promovat politicile etice. Practic, ministrul demisionar Gerea încearcă să-şi numească oameni în CA al Electrica şi să pună astfel, post-mortem, mâna pe bani. Un guvern mort care încă mai face mizerii”, se arată într-un comunicat de presă comun al Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene şi Expert Forum.

Cele trei organizaţii atrag atenţia că, în acest caz, este vorba chiar de mai mult decât Electrica. Companiile de stat reprezintă încă un sector uriaş în România, iar cele mai multe sunt căpuşate. „Indiferent dacă vor fi privatizate sau nu, ele trebuie decăpuşate. Trebuie să adopte management modern şi practici etice solide. Dacă România dă semnalul că nu-şi ţine angajamentele luate la listare, atunci toate viitoarele ieşiri pe bursă pot fi compromise”, avertizează organizaţiile neguvernamentale. Acestea solicită viitorului guvern să oprească procesul de căpuşare a companiilor de stat. În cazul Electrica, se solicită „să-i renumească pe cei doi reprezentanţi ai statului care au făcut exact ce le spune numele: au reprezentat statul, nu partidul. Să revină la numărul de cinci membri pentru CA, iar, dacă nu este posibil, să numească membrii suplimentari prin selecţie deschisă, căutând profesionişti integri”.

 

12 noiembrie, startupcafe.ro: LISTA Acestea sunt firmele care au castigat pana la 50.000 de lei de la stat, in programul pentru femeile-antreprenor

​Un numar de 21 de firme vor primi de la stat pana la 50.000 de lei fiecare pentru investitii, in cadrul Programului Femeia Manager 2015, potrivit listei societatilor castigatoare, publicate de Directia pentru Politici Antreprenoriale a Ministerului Energiei, Mediului de Afaceri si Intreprindeirlor Mici si Mijlocii. 

19 firme au incheiat deja contractele de fnantare, iar alte doua sunt in curs de contractare, potrivit listei disponibile pe site-ul aippimm.ro .

Programul Femeia Manager 2015 a pus la dispozitie 1 milion de lei pentru granturi destinate firmelor detinute in totalitate sau partial de femei.

Inscrierea in program a avut in perioada 17 – 21 septembrie, pe site-ul mentionat. 217 firme s-au inscris, anul acesta, in program.

Descarca de AICI lista completa a firmelor castigatoare in programul Femeia Manager 2015. 

13 noiembrie, bizbrasov.ro: FOTO Investiție de peste 100 de milioane de lei în modernizarea stației de gaz de la Șinca. Aceasta va salva Capitala de la „îngheț” și va realiza conexiunea cu exploatările din Marea Neagră

Vechea stație de turbocompresoare a gazului metan de la Șinca Nouă a fost complet modernizată, fiind investite 100,6 milioane de lei în echipamente noi. Finanțarea a fost asigurată atât din fonduri europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și de la bugetul național, iar începând de ieri noile turbocompresoare sunt funcționate. Paul Popescu, managerul de proiect, a precizat că lucrările au demarat pe 11 martie și au durat 231 de zile. Stația de turbocompresoare a Transgaz de la Șinca a fost construită în anul 1974 și este practic „inima” alimentării cu gaze naturale din România, conectând două magistrale importante: cea centrală cu cea sudică. „Cea mai mare provocare în acest proiect a fost să montăm noile echipamente în construcțiile vechi. Prin montarea noilor grupuri reducem consum de ulei, dar și emisiile de noxe, vechea instalație fiind foarte poluantă. Pe lângă consumurile ridicate, vechile grupuri nu mai prezentau siguranță în exploatare”, a explicat Paul Popescu.

80% din echipamente au venit din SUA

La inaugurarea stației a participat atât ministrul demisionar al Energiei, Andrei Gerea, cât și Ambasadorul Statelor Unite la București, Excelența Sa, Hans Klemm ținând cont că 80% dintre componente au fost livrate de către un producător din America, iar restul de 20% de companii de profil din Italia. Lucrările au fost executate însă de către de o asociere de firme românești, specializate în domeniu, Sutech SRL, Inspect SA și Petrostar SA, fiind de altfel o premieră în industria petrolieră românească. Prin modernizarea stației de turbocompresoare se reduc pierderile în rețea, însă și condițiile de siguranță sunt mult mai ridicate, astfel că va fi asigurată continuitatea serviciilor de transport a gazului metan nemaiexistând riscul apariției unor opriri accidentale. Proiectul de modernizare face parte din Planul De Dezvoltare al Sistemului Național de Transport Gaze Naturale în perioada 2014 – 2023, iar Transgaz s-a angajat să îl deruleze și finalizeze în următorii ani. Planul va permite realizarea coridorului vertical de securitate energetică Grecia, Bulgaria, România, Ungaria Austria, dar și transportul resurselor din Marea Neagră pe viitor.

O conexiune dinspre Marea Neagră

Managerul de proiect a precizat că înainte de montarea noilor echipamente prin această stație se putea face doar transportul gazului dinspre zona centrală către sudul țării, dar de acum se va putea transporta și în sens invers, iar odată cu deschiderea exploatărilor din Marea Neagră se va putea transporta mai departe gazul către vecinii din Ungaria sau din Ucraina și Republica Moldova. „Ce s-a întâmpla aici e un pas înainte pentru independența energetică a României. Această investiție asigură României capacitatea de a distribui gazele care se vor extrage din Marea Neagră. Nu numai aici avem colaborare cu partea americană, ci și în Marea Neagră unde consorțiul OMV Petrom și Exon face activități de prospectare gazelor pe care le vom putea exploata. Astfel că ne pregătim în acest sens”, a subliniat ministrul Andrei Gerea.

Acesta a precizat că România cumpără în prezent până în 10% din necesarul țării de gaz metan, iar anul acesta a fost creată și o rezervă de echilibrare, astfel că nu vor exista probleme în alimentarea u gaz la iarnă.

Stația care va învinge gerul

Totodată, chiar dacă vom avea o iarnă geroasă, Bucureștiul nu riscă absolut deloc să rămână fără gaze, tocmai datorită stației de pompare de la Șinca. Din vechea stație au mai fost păstrate două compresoare vechi, astfel că riscul apariției unor deficiențe în transport este aproape zero. „Această stație conectează coridorul sudic și cel central, două magistrale foarte importante. Se realizează o conexiune care va transporta gazele dinspre Marea Neagră spre Vest sau Est și este stația care funcționează cel mai mult din țară, respectiv 200 – 250 de zile pe an. Înainte o stație mult mai mică folosească 24 de oameni, acum sunt doar 2 pe schimb, iar siguranța e semnificativ crescută”, a completat Petru Văduva, directorul Transgaz.

13 noiembrie, timpul.md.ro: Lungul drum al gazului românesc spre Chișinău

Când e vorba de gaz natural, R. Moldova este dependentă aproape în totalitate de importuri. La fel ca și în cazul energiei electrice, țara noastră are drept prioritate diversificarea resurselor energetice. Totuși, aceasta rămâne în urmă la capitolul dat, în comparație cu țările vecine Ucraina și România.

Pe teritoriul țării noastre ajung câteva gazoducte magistrale construite în perioada sovietică:

– la nord: Ananiev-Cernăuţi-Bogorodcianî (A.C.B.) – 8,72 miliarde m3/an

– la sud: Şebelinca-Dnepropetrovsk-Krivoi Rog-Ismail (Ş.D.K.R.I.) – 15,80 miliarde m3/an

Ananiev-Tiraspol-Ismail (A.T.I.) – 20,00 miliarde m3/an.

Livrarea gazelor naturale în Republica Moldova şi tranzitarea lor prin teritoriul ei are loc în temeiul contractelor încheiate între S.A.D. „Gazprom” şi S.A. „Moldovagaz” pentru perioada 2007-2011 şi prelungit de către părţi până la 31 decembrie 2015. În anul 2014 S.A. „Moldovagaz” şi întreprinderile de distribuţie au livrat consumatorilor republicii gaze naturale în volum total de 958,9 mln.m3. Viceministrul Valeriu Triboi a declarat recent că partea moldovenească poartă negocieri cu „Gazprom” pentru prelungirea contractului și în anul 2016. Acordul ar putea fi semnat la sfârșitul lui noiembrie. În prezent, pentru o mie de metri cubi de gaze rusești R. Moldova plătește 204 de dolari, a declarat viceministrul.

În condițiile geopolitice actuale, gazul natural nu este doar un produs strategic pentru o economie, ci și un instrument de presiune în mâinile celui care exportă. Este limpede că situația devine gravă atunci când nu există alternative. Aproape tot gazul importat de R. Moldova este livrat de concernul rus „Gazprom” prin conductele ce tranzitează Ucraina. Din această cauză apar două riscuri mari: puterea redusă de negociere a prețului și dependența de relațiile ruso-ucrainene. În plus, Rusia caută soluții de a ocoli teritoriul Ucrainei în livrarea gazului către consumatorii europeni. Însuși Kievul a anunțat nu o dată că vrea să reducă dependența directă de „Gazprom”. Până acum, ucrainenii au reușit să realizeze curgerea în sens invers cu Ungaria și să asigure fluxuri reversibile de gaz cu Polonia și Slovacia. De aceea, pentru R. Moldova este important să se interconecteze nu doar cu rețeaua electrică din România, dar și cu sistemul de distribuție a gazului românesc.

România – cea mai puțin dependentă de gaz importat

Printre țările din regiune, România este țara cu piața cea mai dezvoltată și cu cea mai mică dependență de gazele de import, care tot vin de la „Gazprom”. România produce anual, în special prin OMV Petrom și Romgaz Mediaș, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, și importă anual din Federația Rusă alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze. Potrivit datelor transportatorului național român „Transgaz”, în anul 2013, importul de gaze naturale ce a intrat în consum a reprezentat doar 12%. Potrivit BP Statistical Review (2013), în 2012 rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau de 100 miliarde metri cubi (mmc), iar ce¬le de țiței de 100 milioane tone. Producția anuală de gaze este de 10,9 mmc, iar consumul de 13,5 mmc. Ca să fie mai clar, România are a treia rezervă de gaze din Uniunea Europeană, situându-se după Olanda și Marea Britanie. Cu toate acestea, și la București se discută despre diversificarea surselor de gaz.

Expertul centrului de analize Energy Policy Group, Radu Dudău, susține că una din soluții este interconectarea cu Ungaria și importul de gaz rusesc de la Vest la Est de la Hub-ul Central European de Gaz de la Bau¬m¬garten (Austria), aducând drept exemplu Ucraina, care din 2012 importă gaz rusesc din Germania, li¬vrat de RWE prin Polonia și Ungaria. O altă soluție ar fi participarea la proiectele de construcție a gazoductelor ce ar lega zona Mării Caspice de zona Balcanilor. Avea mari perspective și exploatare gazele de șist, descoperite în cantități mari în România, dar reacția negativă a populației face ca accesul la aceste zăcăminte să fie incert. Devine clar, că R. Moldova nu trebuie decât să meargă în pas cu țările vecine și să aplice soluții similare de interconectare pentru a limita dependența de la o singură sursă de gaz.

Gazoductul Iași-Ungheni

Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 prevede asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea căilor şi surselor de aprovizionare, a tipurilor de purtător (gaz convenţional, neconvenţional, gaz natural lichefiat) şi prin depozite de stocare, concomitent și consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale.

Diversificarea surselor de aprovizionare are la bază trei elemente: îmbunătăţirea interconexiunilor de transport cu scopul de a oferi căi alternative de aprovizionare, un număr mai mare de furnizori alternativi şi o evaluare/exploatare mai bună a rezervelor existente în Republica Moldova. Din punctul de vedere al căilor de aprovizionare, se menționează în textul Strategiei, Republica Moldova are doar două ţări vecine, care pot furniza fluxuri de la una sau mai multe surse de aprovizionare. Cu toate acestea, legătura existentă de aprovizionare cu gaze naturale cu România nu permite un flux reversibil, singura direcţie posibilă până în prezent fiind cea spre România.

Consolidarea rolului actual al Republicii Moldova de ţară de tranzit al gazelor naturale se bazează pe menţinerea direcţiei actuale de tranzit şi crearea unei căi de tranzit de siguranţă în direcţia alternativă. În document este menționat un singur proiect concret moldo-român în domeniul gazificării – construcția gazoductului Iași-Ungheni, ce ar permite fluxul reversibil al gazelor naturale cu o capacitate de 1,5 miliarde de m3 pe an. Republica Moldova și România au convenit asupra construcției gazoductului în anul 2010, iar pe 27 august 2014, conducta a fost dată în exploatare. Gazoductul Iași-Ungheni, cu o lungime de 43,2 kilometri, dintre care 11 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, are un diametru de 508 centimetri și este îngropat la o adâncime de 1,8-2,2 metri. Are o capacitate de transportare a 1,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât cei 1,3 miliarde metri cubi de gaze ce reprezintă necesarul de consum al Republicii Moldova. Bugetul total al lucrărilor a fost de 26,4 milioane de euro, din care 7 milioane de euro, adică 26,42%, reprezintă contribuția financiară a Uniunii Europene, prin Programul Operațional Comun „România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013”, finanțat prin Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat.

OMV Petrom a fost singura companie care s-a oferit să vândă gaze în Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni. Preţul de vânzare a gazului românesc era de 1.010 lei pe mia de metri cubi, circa 255 de dolari, mult mai mic decât cel la care Republica Moldova importa din Rusia la începutul lui 2015- 316,83 de dolari pe mia de metri cubi. Este curios faptul că în aprilie a.c., „Gazprom” a anunțat că micșorează cu 18% prețul gazelor naturale livrate Republicii Moldova în al doilea trimestru din 2015, urmând ca, de la 1 aprilie, acesta să fie de 252,5 dolari SUA.

Cantitățile livrate de România prin gazoduct sunt totuși infime. În primele două săptămâni, România a livrat în total 668.900 de metri cubi o cantitate suficientă pentru a asigura consumul a 4300 de case din raionul Ungheni. Pe 21 mai 2015, reprezentații guvernelor de la București și Chișinău au semnat un memorandum privind prelungirea gazoductului Iași-Ungheni până la Chişinău, pe teritoriul Republicii Moldova, şi până la Oneşti, pe teritoriul României.

Potrivit estimărilor preliminare, extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport. Studiul de fezabilitate pe partea impactului social și de mediu a fost finalizat în vara anului curent și a fost realizat cu ajutorul BERD și BEI. România și R. Moldova au convenit să accelereze lansarea lucrărilor de construcție, ca segmentul Ungheni-Chișinău al gazoductului să fie finalizat în anul 2017.

13 noiembrie, bizenergy.ro: Electrica: Scăderea efectivă a cheltuielilor de mententanţă a fost de 4% în primele 6 luni

Companiile de distribuţie din grupul Electrica au bugetat pentru 2015 o reducere cu 18% a cheltuielilor de întreţinere a reţelelor electrice faţă de anul precedent, însă scăderea efectivă în primele şase luni a fost de numai 4%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, relevă Electrica într-un comunicat.

“În anul 2015, companiile de distribuţie din Grupul Electrica au bugetat o reducere de 18% a cheltuielilor de întreţinere a reţelelor electrice faţă de anul precedent. Eficientizarea vine ca o consecinţă naturală a înlocuirii echipamentelor perimate din reţelele de distribuţie cu echipamente noi, care necesită costuri de întreţinere reduse. Prin urmare, în primele şase luni ale anului 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scăderea efectivă a cheltuielilor de mentenanţă a fost de 4%”, se precizează în comunicat.

De asemenea, Electrica reafirmă că au fost luate toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite, scrie agerpres.

“Asigurăm clienţii, investitorii şi toate celelalte părţi interesate că societăţile de distribuţie din cadrul Grupului întreprind toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite. Electrica este o companie listată atât la bursa de la Bucureşti, cât şi la cea de la Londra, care respectă cele mai bune practici de transparenţă şi guvernanţă corporativă, performanţele companiei fiind publicate şi prezentate trimestrial şi relevând o îmbunătăţire continuă”, se arată în comunicat.

În data de 16 noiembrie Electrica va comunica rezultatele financiare la 9 luni.

La un an de la momentul privatizării prin listare, Electrica a înregistrat în primul semestru din 2015 un profit net consolidat de 277 milioane lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 64 milioane lei, respectiv cu 30%, faţă de primul semestru al anului trecut. În perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2015, Electrica a înregistrat venituri din exploatare în creştere cu 9,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi interval, investiţiile în reţelele electrice au crescut cu 21%, EBITDA cu 10%, iar profitabilitatea atribuibilă acţionarilor Electrica a urcat cu 46%.

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Electrica a aprobat planul anual de investiţii consolidat la nivelul Grupului Electrica (CAPEX) aferent exerciţiului financiar 2015 în data de 9 iulie 2015. Chiar şi în aceste condiţii, compania continuă cel mai ambiţios program de investiţii în reţelele de distribuţie pentru întreaga perioadă de reglementare, peste 715 milioane de euro.

Societatea de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, Electrica, este lider pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, precum şi unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul serviciilor energetice.

 

13 noiembrie, bizenergy.ro: Braşov: Staţie modernă de turbocompresoare inaugurată la Şinca Nouă de Transgaz

SNTGN Transgaz S.A Mediaş, a inaugurat joi, în localitatea braşoveană Şinca Nouă, o modernă staţie de turbocompresoare şi instalaţiile aferente, primul proiect de amploare pe care SNTGN Transgaz S.A l-a realizat în perioada de activitate a managementului privat al companiei, fiind vorba de o investiţie în valoare de 100,6 milioane de lei.

“Ceea ce s-a întâmplat astăzi aici este un mare pas înainte pe drumul spre independenţa energetică a României şi către statutul de jucători importanţi în regiune pe piaţa energetică. Până la urmă, această investiţie finalizată la Şinca Nouă este parte din viitorul proiect al României, interconectările care vor exista şi totodată asigură României capacitatea de a prelucra şi de a distribui gazele care se vor extrage din Marea Neagră, putând asigura un dublu sens atât către exterior cât şi spre Bucureşti”, a afirmat ministrul Energiei.

Investiţia inaugurată joi, conectează două magistrale foarte importante în sistemul de transport românesc, coridorul sudic şi coridorul central, a subliniat directorul general al Transgaz, Petru Văduva.

“Pentru echilibrarea şi managerizarea fluxurilor de gaze este un punct vital care-l va realiza această conexiune pentru a putea transporta gazele din Marea Neagră sau din sudul Europei spre Ungaria sau spre Ucraina şi Republica Moldova. Este un nod extrem de important. Este singura staţie de comprimare care funcţionează aproape de capacitate în timpul anului, celelalte fiind mai mult pentru situaţii de urgenţă. Staţia este extrem de modernă, avem doar doi operatori faţă de 24 la vechea staţie, iar siguranţa funcţionării staţiei este semnificativ crescută”, a precizat directorul general al Transgaz.

El a adăugat că din vechea staţie realizată în anul 1974 mai funcţionează două compresoare, în caz că va exista o nevoie de compresare mai mare decât în mod normal sau dacă se defectează ceva. “Această investiţie este vitală în acele zile periculoase pentru alimentarea cu gaze a Bucureştiului. În momentul în care scade presiunea, această staţie este cea care asigură presiunea optimă pentru funcţionarea transportului de gaze spre Capitală”, a ţinut să precizeze Petru Văduva.

Managerul proiectului, Paul Popescu, a afirmat la rândul lui că Staţia de la Şinca Nouă este inima sistemului de transport de gaz din România pentru că astfel se pot transporta gazele din centrul ţării către zona de sud, în special spre Bucureşti, dar şi invers sau spre Birciuleşti pentru înmagazinare.

“În momentul de faţă cu această retehnologizare a staţiei avem posibilitatea să transportăm gazele din centrul ţării către partea de sud a României, din sud către centru, iar în perspectivă, gazele din Marea Neagră le putem transporta pe coridorul central către vecinii din partea de Vest şi către cei din partea de Est. 80% din echipamentele staţiei sunt din SUA, iar 20% din Italia şi Cehoslovacia”, a precizat Paul Popescu.

Prezent la inaugurare, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, s-a arătat impresionat de lucrările executate şi de felul în care s-a reuşit păstrarea unei părţi din staţia veche care este funcţională.

Proiectul a beneficiat de finanţare din partea Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi din bugetul naţional, în conformitate cu prevederile Programului Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice. Proiectul a fost cuprins în Planul de Dezvoltare al Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale în perioada 2014-2023, pe care Transgaz s-a angajat să îl deruleze şi să îl finalizeze în următorii ani. Planul va permite realizarea coridorului vertical de securitate energetică Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria-BRUA şi transportul resurselor din Marea Neagră în viitorul apropiat.

13 noiembrie, ziarulnational.md: Tarifele care ne omoară

Punct de sprijin // ANRE deja s-a spălat pe mâini și se poate de raportat că tarifele au fost ajustate la costuri

ANRE a restabilit după o pauză de suspendare tarifele majorate.

Absolut previzibilă această decizie. Ca și toate celelalte ale actualei guvernări. Figura cu cererea auditului internațional (desigur, care trebuia să confirme că 2×2=4) ca și rezultatul acestuia trebuia să absolve agenția de orice responsabilitate și să justifice majorările operate. Ei, bine. Că tarifele trebuie să fie bazate pe costuri e o abordare a tuturor organismelor internaționale și este în general corectă. Și dacă valuta națională s-a depreciat cu cca 1/3, iar noi importăm toate resursele energetice și le achităm în dolari, e firesc ca tarifele să se majoreze.

Asta dacă facem abstracție de realitățile noastre concrete. Așa e în toată lumea normală. Doar că normalitatea nu poate fi considerată drept un principiu aplicabil situației de la noi. Pentru că abordarea normală presupune că prețul de achiziție este unul transparent și se încadrează în cotațiile generale de piață. Ceea ce deja nu este valabil la noi. Prețurile de achiziție la noi tot timpul au fost cele mai proaste din regiune și continuă să fie așa. De ce? Răspunsul e la suprafață. Cei care se ocupă la noi de achizițiile resurselor energetice (da, da, Ministerul Economiei) sunt interesați direct (prin otkat – cineva mi-a sugerat că există și echivalentul în română al acestui termen înrădăcinat la noi – paraîndărăt). De aceea ecuația este elementară – cu cât cumpărăm mai scump (și plătim noi toți pentru asta), cu atât „comisionul”(otkatul) este mai mare (care nimerește direct în buzunarele lor).

Așa apar vilele luxoase din jurul lacurilor din capitală, dar și de peste hotare. Așa vom continua doar să vorbim despre interconectarea la rețelele europene. Istoria gazoductului Iași-Ungheni este cea mai relevantă (și mai nouă) în acest sens. Flacăra a fost aprinsă în cele mai bune tradiții sovietice, după care n-a urmat nimic! Cereri pentru import pentru anul viitor nu există din partea R. Moldova, după cum a constatat partea română. Ce se întâmplă cu faimosul proiect de fezabilitate a continuării construcției gazoductului până la Chișinău? Cine știe când va fi construit acest gazoduct? Se pare că la Paștele cailor. Ca și liniile de înaltă tensiune între România și R. Moldova de care aud de vreo 20 de ani! De ce? Simplu. Dacă procuri ceva pe piața europeană, prețul este transparent. De aceea vom continua să procurăm din cealaltă parte, unde prețurile sunt obscure și găsim ușor parteneri pentru a le umfla. Așa apar firme intermediare ca „Energocapital”, care acumulează supraprofiturile scurse din buzunarele populației. Poate ANRE să ne răspundă clar la întrebarea – de ce această firmă cu acționari din zone off-shore a fost autorizată cu viteza luminii? Sau poate bravii procurori de la CNA ne vor spune cine sunt beneficiarii finali care ne fură ziua în amiaza mare?! Din fiecare kilowatt.

La gaze e cam aceeași istorie. Apare ba taxa de $4 pe care o plătim de ani de zile și nimeni nu poate să ne spună ce-i cu datoria ceea și dacă va fi stinsă vreodată. Sau amendamentul Furdui care umflă tariful. Sau ce se întâmplă cu banii pentru tranzit, care e de 20 de ori mai mare decât consumul intern. Sau de ce avem gaz de calitate proastă care nu arde și de ce nu contorizăm energia în kW ca în toată lumea normală, dar metrii cubi în două cu aer? Și multe altele.

Ah, da, uitasem. În noul program PD-ist scrie ceva despre securitatea energetică, interconectare etc. Totodată, MEC (controlat de PD) controlează în continuare întreprinderile energetice care ne umflă tarifele. Veți ghici singuri ce se va întâmpla în continuare?

ANRE deja s-a spălat pe mâini și se poate de raportat că tarifele au fost ajustate la costuri. Formal are dreptate. În realitate, e complice cu „Energocapital”, MEC și cei din spatele lor care ne umflă prețurile de achiziție. Iar noi toți le plătim lor…

P.S. Despre viața „grea” a celor de la ANRE citiți în „Ziarul de Gardă”.

13 Noiembrie, agerpres.ro: UPDATE Gerea: ELCEN va continua furnizarea agentului termic și va aduce apă caldă și căldură la poarta RADET

Electrocentrale București (ELCEN) va continua furnizarea agentului termic și va aduce apă caldă și căldură la poarta RADET, a declarat, vineri, ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, într-o conferință de presă.

“ELCEN va continua furnizarea agentului termic. Va aduce apă caldă și căldură la poarta RADET. Ministerul și Guvernul au făcut tot ce era necesar pentru asigurarea furnizării agentului termic în București și nu numai”, a spus Gerea.

În opinia ministrului, RADET trebuie să intre în faliment “pentru că este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”.

“Trebuie să ne concentrăm pe ieșirea din iarnă și, în același timp, să găsim și soluțiile administrative necesare pentru a rezolva, o dată pentru totdeauna, o problemă care trenează de ani de zile la nivelul Capitalei. Este vorba de voință politică, voință decizională. Au fost enumerate mereu diverse soluții — acestea nu pot fi implementate — de genul fuziuni și așa mai departe. Nici nu ar dispărea fondul problemei, adică datoriile care rămân în continuare neplătite. Eu am solicitat de multe ori ca această entitate, numită RADET, să fie introdusă în faliment. Probabil că am deranjat cu această opinie, dar este cel mai bun lucru care se poate întâmpla”, a afirmat Gerea.

El a adăugat că, în urma falimentului său, ELCEN ar putea beneficia de 150 milioane de euro.

“Primăria ar putea foarte ușor să înființeze un nou serviciu. Bucureștenii nu ar simți nici măcar un moment dispariția RADET și înființarea unui nou serviciu. Trebuie menționat că toată rețeaua de distribuție aparține primăriei, și nu RADET, numai că în același moment în care se va declara falimentul RADET, ELCEN va fi beneficiara unei sume uriașe, 150 milioane euro din TVA-ul aferent facturilor emise și neîncasate”, a explicat ministrul Energiei.

13 noiembrie, agerpres.ro: Rompetrol Rafinare, profit net de 14,8 milioane dolari în primele 9 luni din 2015

Rompetrol Rafinare, membră a KMG International, a înregistrat un profit net consolidat în valoare de 14,8 milioane de dolari în primele nouă luni din 2015, față de rezultatul negativ de – 41,7 milioane dolari raportat în perioada similară a anului trecut.

Potrivit unui comunicat al companiei, remis vineri AGERPRES, rezultatul operațional consolidat (EBITDA) s-a ridicat la aproximativ 91 de milioane de dolari în perioada de referință, în creștere cu 45% față de același interval al anului 2014, când s-au raportat 62,6 milioane dolari. Evoluția pozitivă a indicatorilor a fost susținută de creșterea cantităților procesate la cele trei unități de producție ale companiei — rafinăriile Petromidia, Vega și divizia de Petrochimie — care au prelucrat 4,25 milioane tone materie primă, cu 11% mai mult raportat la perioada similară din 2014.

De asemenea, creșterea marjelor nete de rafinare cu 12,68 dolari/tonă în primele 9 luni 2015 față de aceeași perioadă a anului 2014 a avut un impact pozitiv asupra rezultatelor companiei. Cifra de afaceri brută consolidată a atins valoarea de 3 miliarde dolari în primele 9 luni din 2015, în scădere cu 29% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (4,3 miliarde dolari), evoluție determinată în principal de scăderea cotațiilor internaționale ale produselor petroliere.

Creșterea volumelor procesate de rafinăria Petromidia a fost realizată în condițiile creșterii eficienței operaționale și îmbunătățirii randamentelor produselor obținute. Rafinăria a procesat cea mai mare cantitate zilnică de la punerea sa în funcțiune (1979) în trimestrul III din 2015, nivelul de 16.200 tone pe zi fiind atins în iulie 2015. Randamentul mediu pentru motorină din primele 9 luni ale anului 2015 a crescut la 49,1%, iar cel pentru combustibil Jet a atins nivelul de 4,7%, cel mai mare din istoria rafinăriei pentru acest produs.

Pe fondul creșterii cantității de materie primă procesată în perioada ianuarie — septembrie 2015, volumul exporturilor Rompetrol Rafinare au crescut cu 17%, în primele 9 luni ale acestui an, atingând valoarea de peste 1,1 miliarde dolari.

Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, afirmă compania, aceasta plătind peste 405 milioane de dolari în al treilea trimestru al anului 2015 și peste 1,084 miliarde dolari în primele 9 luni ale acestui an.

Rafinăriile Petromidia și Vega reprezintă peste 43% din capacitatea de rafinare a României.

Investițiile totale realizate de KMG International și KazMunayGas pe platforma Petromidia se ridică la peste 1,3 miliarde dolari. Activitatea rafinăriei Petromidia și a diviziei de petrochimie este oprită în perioada 11 octombrie — 20 noiembrie 2015, pentru desfășurarea reviziei generale programate, valoarea lucrărilor necesare ridicându-se la 77,5 milioane dolari.

Pe segmentul de rafinare, profitul net a atins valoarea de 43 milioane dolari în perioada ianuarie — septembrie 2015, iar rezultatul operațional EBITDA s-a ridicat la 58,8 milioane dolari, în aceeași perioadă. Cifra de afaceri brută a atins nivelul de 2,6 miliarde dolari în primele 9 luni ale anului 2015, în scădere cu 30% față de aceeași perioadă a anului 2014, fiind influențată de scăderea cotațiilor internaționale la produsele petroliere, în pofida creșterii cantităților de produse vândute, cu 4% în țară și cu 17% în țările din regiune.

Nivelul cotațiilor pentru țițeiurile de tip Brent și Urals au scăzut cu aproximativ 50%, atât în primele 9 luni, cât și în trimestrul III din 2015, față de perioadele similare ale anului trecut. Diferența între cotațiile pentru țițeiul de tip Brent și cel de tip Urals a atins un nivel de circa 0,7 dolari/bbl.

În primele 9 luni din anul 2015, rafinăria Petromidia a procesat 4,11 milioane tone de materie primă, în creștere cu 10,64% față de perioada similară a anului trecut, când au fost prelucrate 3,7 milioane tone. De asemenea, gradul de utilizare al rafinăriei a crescut cu 7,7% în perioada ianuarie — septembrie 2015 (86,53%) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Rafinăria Vega a procesat aproximativ 252.000 de tone de materie primă în perioada ianuarie — septembrie 2015, în creștere cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În luna septembrie a acestui an, rafinăria Vega a procesat și a livrat cea mai mare cantitate de bitum de la punerea sa în funcțiune (1905): aproximativ 12.000 de tone. Rafinaria Vega a evoluat de la o rafinărie clasică la un producător și furnizor de produse și soluții speciale — solvenți ecologici, bitum cu destinație specială, carburanți ecologici pentru încălzire sau alte produse dedicate.

Cantitatea de materii prime procesate de divizia de petrochimie a companiei Rompetrol Rafinare a fost mai mare cu 5% în perioada ianuarie — septembrie 2015 (140.000 de tone) comparativ cu cea realizată în aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III 2015, producția totală de polimeri a fost de 39.000 de tone, nivel similar cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Vânzările diviziei de petrochimie au crescut cu 9% în primele 9 luni ale anului 2015, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cele din trimestrul III au fost mai mari cu 20% față de perioada similară a anului 2014.

Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă din România. Obiectivele companiei vizează diversificarea produselor finale, în special pe categoriile secundare de produse.

Cifra de afaceri brută consemnată de segmentul de distribuție în primele nouă luni ale acestui an a fost de 1,77 miliarde dolari, în scădere cu 28% față pe perioada similară din 2014. Rezultatul net s-a situat la 8,6 milioane dolari în perioada ianuarie — septembrie 2015.

Cantitățile de carburanți vândute în retail în primele 9 luni din 2015 au însumat 464.000 de tone, în creștere cu 2% comparativ cu perioada similară a anului 2014, iar cele în regim engros — 760.000 de tone. Peste 200.000 de tone de GPL au fost comercializate în perioada ianuarie — septembrie 2015 pe piața internă și cea externă.

Evoluția cotațiilor internaționale și a cursului de schimb dolar-leu au influențat negativ evoluția principalilor indicatori financiari. În primele 9 luni ale anului 2015, cursul de schimb a fost cu 21% mai mare decât în 2014, iar cotațiile exprimate în dolari au scăzut cu 39% la benzină și 42% la motorină, efectul celor doi factori fiind scăderea efectivă în lei a cotațiilor, cu 27% pentru benzină și aproximativ 30% pentru motorină, față de aceeași perioadă din 2014.

De asemenea, în trimestrul III 2015 comparativ cu trimestrul III 2014, cotațiile Platts (FOB Med Italy-mean), exprimate în moneda de referință, dolarul, au fost în medie cu circa 41% mai mici pentru benzină și cu 45% în cazul motorinei.

Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, a continuat în trimestrul III optimizarea canalelor de distribuție a carburanților, dar și reducerea costurilor operaționale și implementarea unor politici comerciale flexibile, orientate către client. Compania continuă programul de schimbare a modelului operațional, de îmbunătățire a activităților și operațiunilor sale prin transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor.

De asemenea, un proiect important pentru companie îl reprezintă alinierea stațiilor de distribuție a carburanților în acord cu noul standard de calitate a rețelei Rompetrol. Compania derulează un program de extindere și modernizare a rețelei de stații de distribuție carburanți, de adaptare la noul concept Rompetrol, atât în România, cât și în Georgia și Moldova.

La sfârșitul lunii septembrie 2015, segmentul de distribuție al Rompetrol Downstream cuprindea 734 de puncte de distribuție carburanți (stații proprii, stații Partener, Rompetrol Express, baze interne de 9 și 20 metri cubi) 230 de stații distribuție GPL auto, 9.000 de puncte de distribuție butelii și 3 stații de îmbuteliere GPL la Constanța, Arad și Bacău.

 

15 noiembrie, europalibera.org.ro: Interviuri

Victor Parlicov: „La problemele tehnice existente ale conductei Iași-Ungheni s-a adăugat una de natură comercială”

Interviul dimineții cu expertul în probleme energetice al Institutului „Viitorul” despre situația importurilor de gaze din România.

• Interviul dimineții: Victor Parlicov (Institutul „Viitorul”)

Republica Moldova nu va importa în această iarnă gaze din România, iar conducta Iaşi  – Ungheni, despre care într-un timp s-a vorbit ca despre  aproape un panaceu pentru securitatea energetică şi balsam pentru consumatorii răniţi de tarife, este ca şi inutilă deocamdată. De ce Chişinăul nu solicită livrări de gaze prin respectiva conductă, de ce ordin sunt problemele şi pe când noi majorări de tarif?

Expertul  în energie de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov, fostul director al ANRE, este invitatul nostru în această dimineaţă.

Europa Liberă: Presa de peste Prut scrie deja că „gazele româneşti nu mai sunt dorite de Republica Moldova”, că prin gazoductul Iaşi – Ungheni, care a costat 26 milioane de euro, nu va trece iarna asta niciun metru cub de gaze, pentru că n-a fost solicitat de Chişinău. Ce se întâmplă, de fapt, ce probleme,  tehnice sau de altă natură din punctul Dvs. de vedere face până acum din ţeava respectivă o excelentă inutilitate? 

Victor Parlicov: „Cu mai mult de un an în urmă în același format, în același tip de emisiune, inclusiv laEuropa Liberă, am discutat subiectul ce ține de gazoductul Iaşi-Ungheni care, cred eu, că a constituit mai degrabă un proiect de PR politic, de promovare politică a guvernării de la Chișinău.

Proiectul Iaşi-Ungheni nu a avut niciodată capacitatea sau șansa reală de a deveni o soluție alternativă reală pentru furnizarea gazului dintr-o altă sursă din România. Și iată că acum lucrurile astea se confirmă și s-au confirmat pe parcursul ultimei perioade. Problema principală de atunci era partea tehnică. Fără investiții suplimentare majore, de sute de milioane de euro investiți atât pe malul stâng cât și pe malul drept al Prutului, nu se va putea alimenta Chișinăul, care este principalul centru de consum.

Acum însă, mai este o problemă care ține nu doar de partea tehnică, dar și de partea comercială. După prăbușirea prețurilor la produsele petroliere pe piața globală, conform formulelor aplicate în contractul între „Moldova-Gaz” și „Gazprom” prețurile gazelor naturale furnizate de „Gazprom” au scăzut, și competitivitatea ofertei din partea română practic a dispărut. Adică, noi vom importa gaze pentru trimestrul patru de la „Gazprom cu în jur de 200 de dolari pentru 1000 de metri cubi, dacă nu mai puțin chiar. În România nu cred că se va putea obține un preț mult mai bun pentru asta și, inclusiv din punct de vedere comercial atractivitatea ofertei din partea română scade.”

Europa Liberă: Dar din punct de vedere tehnic parcă tot ar fi o problemă. Se vorbește brusc despre faptul că nu se pot pompa cantităţi mari de gaze, pentru că presiunea gazelor în conductele din stânga Prutului ar fi mai mare, ar fi necesare în acest sens mai multe compresoare, o cheltuială în plus. Chiar nu putea să se ştie despre asemenea probleme anterior, când toată lumea era triumfalistă aproape?

Victor Parlicov: „Problemele tehnice despre care am vorbit nu au dispărut nicăieri, ele au rămas și sunt exact aceleași care au fost. Doar că la acele probleme care erau de ordin tehnic s-a mai adăugat o problemă de motivație economică, o problemă comercială. Dar tot despre ce am vorbit anterior despre faptul că fără investiții suplimentare de 200 milioane de euro nu poate acest gazoduct să dea o utilitate practică.

Fără a aduce o capacitate suplimentară în România, era vorba de construcția unui gazoduct nou Onești-Lețcani către Iași pentru a duce capacitatea suplimentară către Iași, fără a construi aici stații de compresoare care să permită echilibrul de presiune între două sisteme, fără a construi gazoductul Ungheni-Strășeni, fără toate aceste investiții care cifrează la peste 200 milioane de euro în total nu are nicio utilitate practică această țeavă Iași-Ungheni aruncată pe sub râul Prut.”

Europa Liberă: Dacă totuși investiția aceasta s-a făcut, ce credeți că ar trebui să se întreprindă ca să nu rămână, cum s-ar spune ca o sanie pentru un om care știe că nu va avea nicidecum zăpadă la iarnă, dar și-a luat-o ca să fie precaut?

Victor Parlicov: „Știți, eu am impresia că exact logica aceasta s-a urmărit de către autoritățile decidente de la Chișinău când s-a făcut acest gazoduct. Atunci cu mare fast s-a spus, inclusiv la Bruxelles că problema securității alimentării cu gaze se rezolvă. Fapt că s-au mințit cetățenii noștri, noi deja ne-am obișnuit cu asta, dar celor de la Bruxelles la fel li s-a spus și practic proiectul acesta a fost finanțat de Bruxelles, Uniunea Europeană a finanțat acest proiect. Au fost mințiți și ei au înțeles că au fost mințiți.

Dar eu cred că strategia celor din Republica Moldova era să construiască un gazoduct din aceste finanțări venite de la Bruxelles, după care să mai încerce să mai facă rost de încă vreo 200 de milioane pentru ca el să aibă utilitate, dacă oricum gazoductul este deja construit. Cum spuneați Dvs.: sania deja o avem, atunci hai să ningă.”

Europa Liberă: Există însă, din punctul Dvs. de vedere și posibilitatea ca oficialii moldoveni să fie interesați să importe gaze doar din est și să semene doar aparențe în privința gazelor din vest?

Victor Parlicov: „Era absolut cert că „Soluția Iași-Ungheni nu era o rezolvare a problemei”. Asta era asta clar pentru orice om care știe ce se produce în sectorul de gaze, știe cum funcționează țevile astea și știe ce înseamnă presiune. Era evident. Eu sunt departe de gândul că cei care au luat decizia nu știau de lucrul ăsta, sunt sigur că ei cunoșteau lucrul acesta.”

Europa Liberă: Vorbim despre premierul de atunci Iurie Leancă?

Victor Parlicov: „Vorbim despre toți. Asta a fost început încă de dl Filat și asta a continuat și premierul Leancă. Eu cred că ei toți au utilizat comisarul european [Günther] Oettinger care a fost de două ori la acest gazoduct pentru a-și face PR politic, asta e tot. Eu cred că asta era scopul principal al proiectului ca după asta să spună că poate găsim încă 100 sau 200 de milioane suplimentar, poate nu găsim, dar monument de amintire al securității energetice deja avem, oricum ni l-au construit europenii din banii lor, noi nu am plătit din banii noștri, deci nu am pierdut credibilitatea din partea partenerilor noștri europeni.”

Europa Liberă: Să vorbim despre tarife acum. Aţi putea să ne oferiţi o surpriză uriaşă şi să ne spuneţi că decidenţii intenţionează să micşoreze  abrupt tarifele la gaze sau să nu le mărească așa cum au decis vara cu 15%?  

Victor Parlicov: „Eu aș spune în felul următor – în primul rând,  este evident că se vrea și se va lua o altă decizie decât cea care a fost luată în luna iulie. Pentru că referitor la tarifele la energia electrică din start s-au făcut aceste audieri și după care nu a mai fost nicio ședință fixată, nu a mai fost nimic spus. Au anunțat doar că pur și simplu expiră hotărârile noastre din luna septembrie și intră în vigoare tarifele aprobate în luna iulie. Era evident că înspre asta merge. Acum este clar că dacă s-a fixat o ședință de audieri pe marginea tarifelor la gaze, probabil că ANRE ia și ea o decizie diferită de cea din luna iulie pe marginea tarifelor la gaze. Și aici, există multe opțiuni, multe necunoscute. Eu, aș spune că ANRE întâi trebuie să anuleze amendamentul lui Furdui și după asta trebuie să ajusteze tarifele la gaze.”

Europa Liberă: Dl Parlicov, să explicăm un pic „amendamentul Furdui” ce presupune?

Victor Parlicov: „Amendamentul Furdui presupune că tranzitul de gaze prin Republica Moldova – vreau să reamintesc și ascultătorilor noștri – constituie un volum de aproape de zeci de ori mai mare decât volumul de gaze pe care noi îl consumăm pe malul drept în Republica Moldova. Deci, acest volum, această activitate de tranzit, nu mai cade sub incidența legii după ce a fost aprobat acel amendament a lui Furdui.

Asta înseamnă că din punct de vedere matematic, atunci când calculezi tariful la transport, cheltuielile sistemului de transport, veniturile reglementate al sistemului de transport nu se mai împarte la 20 de miliarde de metri cubi, dintre care 19 aproximativ era tranzitul și un 1 miliard rămâne pe malul drept, dar se împart doar la acel miliard care rămâne pe malul drept.”

Europa Liberă: Deci, consumatorul de aici plătește și pentru tranzit?

Victor Parlicov: „Consumatorul din Republica Moldova, mai bine zis banii care vor veni din Federația Rusă vor veni direct la „Moldova-Gaz”, nu vor intra în veniturile reglementate și vor putea fi utilizați de compania „Moldova-Gaz”. Dar consumatorul de pe malul drept va plăti costul integral al întregului sistem de transport.”

Europa Liberă: Deci, mai întâi trebuie anulat acest amendament pentru a se proceda la majorări dacă vor fi necesare?

Victor Parlicov: „În urma aprobării acestui amendament, eu am făcut prognoza că tariful de transport va crește de minimum de zece ori, decizia ANRE din luna iulie a demonstrat că tariful de transport, de fapt, a crescut de 16 ori și ceva. Noi, conform tarifului acesta vom plăti mai mult cu circa 300 de milioane de lei anual ca și consumatori de pe malul drept pentru serviciul de transport.”

Europa Liberă: Prognoza Dvs. care este, va fi anulat acest amendament?

Victor Parlicov: „Eu nu văd mare râvnă, mare dorință din partea nimănui, nici din partea celor care fac politică în Parlamentul nostru de a anula acest amendament ori de câte ori s-a vorbit de el. Există o decizie, sau o inițiativă legislativă înaintată în luna mai la care nu s-a revenit decât în luna septembrie în Guvern și care iarăși, stă și tot stă, se amână și se amână. Eu vreau să reamintesc încă odată, fiecare zi de rămânere în vigoare a acestui amendament pe noi ne costă, estimarea mea e de circa 800 mii de lei pentru fiecare zi. În total acest amendament a creat o presiune pe tarif de minimum de 5%-6%.”

Europa Liberă: Dar alte 10% pe care în luna iulie le-a adoptat ca majorarea ANRE?

Victor Parlicov: „Am și acolo multe întrebări. Dar oricum, din creșterea totală de 15%, atunci când ai un 5% care vine dintr-un șiretlic băgat în lege, așa știți pe ascuns și pe care politicienii îl mențin acolo, nu este normal ca consumatorul nostru să achite aceste tâmpenii. Mai întâi, Parlamentul trebuie să anuleze acest amendament și doar după asta ANRE trebuie să revadă tariful deja fără acest amendament.”

Interviul dimineții: Victor Parlicov (Institutul „Viitorul”)

Interviuri

Victor Parlicov: „La problemele tehnice existente ale conductei Iași-Ungheni s-a adăugat una de natură comercială”

Interviul dimineții cu expertul în probleme energetice al Institutului „Viitorul” despre situația importurilor de gaze din România.

• Interviul dimineții: Victor Parlicov (Institutul „Viitorul”)

Republica Moldova nu va importa în această iarnă gaze din România, iar conducta Iaşi  – Ungheni, despre care într-un timp s-a vorbit ca despre  aproape un panaceu pentru securitatea energetică şi balsam pentru consumatorii răniţi de tarife, este ca şi inutilă deocamdată. De ce Chişinăul nu solicită livrări de gaze prin respectiva conductă, de ce ordin sunt problemele şi pe când noi majorări de tarif?

Expertul  în energie de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov, fostul director al ANRE, este invitatul nostru în această dimineaţă.

Europa Liberă: Presa de peste Prut scrie deja că „gazele româneşti nu mai sunt dorite de Republica Moldova”, că prin gazoductul Iaşi – Ungheni, care a costat 26 milioane de euro, nu va trece iarna asta niciun metru cub de gaze, pentru că n-a fost solicitat de Chişinău. Ce se întâmplă, de fapt, ce probleme,  tehnice sau de altă natură din punctul Dvs. de vedere face până acum din ţeava respectivă o excelentă inutilitate? 

Victor Parlicov: „Cu mai mult de un an în urmă în același format, în același tip de emisiune, inclusiv laEuropa Liberă, am discutat subiectul ce ține de gazoductul Iaşi-Ungheni care, cred eu, că a constituit mai degrabă un proiect de PR politic, de promovare politică a guvernării de la Chișinău.

Proiectul Iaşi-Ungheni nu a avut niciodată capacitatea sau șansa reală de a deveni o soluție alternativă reală pentru furnizarea gazului dintr-o altă sursă din România. Și iată că acum lucrurile astea se confirmă și s-au confirmat pe parcursul ultimei perioade. Problema principală de atunci era partea tehnică. Fără investiții suplimentare majore, de sute de milioane de euro investiți atât pe malul stâng cât și pe malul drept al Prutului, nu se va putea alimenta Chișinăul, care este principalul centru de consum.

Acum însă, mai este o problemă care ține nu doar de partea tehnică, dar și de partea comercială. După prăbușirea prețurilor la produsele petroliere pe piața globală, conform formulelor aplicate în contractul între „Moldova-Gaz” și „Gazprom” prețurile gazelor naturale furnizate de „Gazprom” au scăzut, și competitivitatea ofertei din partea română practic a dispărut. Adică, noi vom importa gaze pentru trimestrul patru de la „Gazprom cu în jur de 200 de dolari pentru 1000 de metri cubi, dacă nu mai puțin chiar. În România nu cred că se va putea obține un preț mult mai bun pentru asta și, inclusiv din punct de vedere comercial atractivitatea ofertei din partea română scade.”

Europa Liberă: Dar din punct de vedere tehnic parcă tot ar fi o problemă. Se vorbește brusc despre faptul că nu se pot pompa cantităţi mari de gaze, pentru că presiunea gazelor în conductele din stânga Prutului ar fi mai mare, ar fi necesare în acest sens mai multe compresoare, o cheltuială în plus. Chiar nu putea să se ştie despre asemenea probleme anterior, când toată lumea era triumfalistă aproape?

Victor Parlicov: „Problemele tehnice despre care am vorbit nu au dispărut nicăieri, ele au rămas și sunt exact aceleași care au fost. Doar că la acele probleme care erau de ordin tehnic s-a mai adăugat o problemă de motivație economică, o problemă comercială. Dar tot despre ce am vorbit anterior despre faptul că fără investiții suplimentare de 200 milioane de euro nu poate acest gazoduct să dea o utilitate practică.

Fără a aduce o capacitate suplimentară în România, era vorba de construcția unui gazoduct nou Onești-Lețcani către Iași pentru a duce capacitatea suplimentară către Iași, fără a construi aici stații de compresoare care să permită echilibrul de presiune între două sisteme, fără a construi gazoductul Ungheni-Strășeni, fără toate aceste investiții care cifrează la peste 200 milioane de euro în total nu are nicio utilitate practică această țeavă Iași-Ungheni aruncată pe sub râul Prut.”

Europa Liberă: Dacă totuși investiția aceasta s-a făcut, ce credeți că ar trebui să se întreprindă ca să nu rămână, cum s-ar spune ca o sanie pentru un om care știe că nu va avea nicidecum zăpadă la iarnă, dar și-a luat-o ca să fie precaut?

Victor Parlicov: „Știți, eu am impresia că exact logica aceasta s-a urmărit de către autoritățile decidente de la Chișinău când s-a făcut acest gazoduct. Atunci cu mare fast s-a spus, inclusiv la Bruxelles că problema securității alimentării cu gaze se rezolvă. Fapt că s-au mințit cetățenii noștri, noi deja ne-am obișnuit cu asta, dar celor de la Bruxelles la fel li s-a spus și practic proiectul acesta a fost finanțat de Bruxelles, Uniunea Europeană a finanțat acest proiect. Au fost mințiți și ei au înțeles că au fost mințiți.

Dar eu cred că strategia celor din Republica Moldova era să construiască un gazoduct din aceste finanțări venite de la Bruxelles, după care să mai încerce să mai facă rost de încă vreo 200 de milioane pentru ca el să aibă utilitate, dacă oricum gazoductul este deja construit. Cum spuneați Dvs.: sania deja o avem, atunci hai să ningă.”

Europa Liberă: Există însă, din punctul Dvs. de vedere și posibilitatea ca oficialii moldoveni să fie interesați să importe gaze doar din est și să semene doar aparențe în privința gazelor din vest?

Victor Parlicov: „Era absolut cert că „Soluția Iași-Ungheni nu era o rezolvare a problemei”. Asta era asta clar pentru orice om care știe ce se produce în sectorul de gaze, știe cum funcționează țevile astea și știe ce înseamnă presiune. Era evident. Eu sunt departe de gândul că cei care au luat decizia nu știau de lucrul ăsta, sunt sigur că ei cunoșteau lucrul acesta.”

Europa Liberă: Vorbim despre premierul de atunci Iurie Leancă?

Victor Parlicov: „Vorbim despre toți. Asta a fost început încă de dl Filat și asta a continuat și premierul Leancă. Eu cred că ei toți au utilizat comisarul european [Günther] Oettinger care a fost de două ori la acest gazoduct pentru a-și face PR politic, asta e tot. Eu cred că asta era scopul principal al proiectului ca după asta să spună că poate găsim încă 100 sau 200 de milioane suplimentar, poate nu găsim, dar monument de amintire al securității energetice deja avem, oricum ni l-au construit europenii din banii lor, noi nu am plătit din banii noștri, deci nu am pierdut credibilitatea din partea partenerilor noștri europeni.”

Europa Liberă: Să vorbim despre tarife acum. Aţi putea să ne oferiţi o surpriză uriaşă şi să ne spuneţi că decidenţii intenţionează să micşoreze  abrupt tarifele la gaze sau să nu le mărească așa cum au decis vara cu 15%?  

Victor Parlicov: „Eu aș spune în felul următor – în primul rând,  este evident că se vrea și se va lua o altă decizie decât cea care a fost luată în luna iulie. Pentru că referitor la tarifele la energia electrică din start s-au făcut aceste audieri și după care nu a mai fost nicio ședință fixată, nu a mai fost nimic spus. Au anunțat doar că pur și simplu expiră hotărârile noastre din luna septembrie și intră în vigoare tarifele aprobate în luna iulie. Era evident că înspre asta merge. Acum este clar că dacă s-a fixat o ședință de audieri pe marginea tarifelor la gaze, probabil că ANRE ia și ea o decizie diferită de cea din luna iulie pe marginea tarifelor la gaze. Și aici, există multe opțiuni, multe necunoscute. Eu, aș spune că ANRE întâi trebuie să anuleze amendamentul lui Furdui și după asta trebuie să ajusteze tarifele la gaze.”

Europa Liberă: Dl Parlicov, să explicăm un pic „amendamentul Furdui” ce presupune?

Victor Parlicov: „Amendamentul Furdui presupune că tranzitul de gaze prin Republica Moldova – vreau să reamintesc și ascultătorilor noștri – constituie un volum de aproape de zeci de ori mai mare decât volumul de gaze pe care noi îl consumăm pe malul drept în Republica Moldova. Deci, acest volum, această activitate de tranzit, nu mai cade sub incidența legii după ce a fost aprobat acel amendament a lui Furdui.

Asta înseamnă că din punct de vedere matematic, atunci când calculezi tariful la transport, cheltuielile sistemului de transport, veniturile reglementate al sistemului de transport nu se mai împarte la 20 de miliarde de metri cubi, dintre care 19 aproximativ era tranzitul și un 1 miliard rămâne pe malul drept, dar se împart doar la acel miliard care rămâne pe malul drept.”

Europa Liberă: Deci, consumatorul de aici plătește și pentru tranzit?

Victor Parlicov: „Consumatorul din Republica Moldova, mai bine zis banii care vor veni din Federația Rusă vor veni direct la „Moldova-Gaz”, nu vor intra în veniturile reglementate și vor putea fi utilizați de compania „Moldova-Gaz”. Dar consumatorul de pe malul drept va plăti costul integral al întregului sistem de transport.”

Europa Liberă: Deci, mai întâi trebuie anulat acest amendament pentru a se proceda la majorări dacă vor fi necesare?

Victor Parlicov: „În urma aprobării acestui amendament, eu am făcut prognoza că tariful de transport va crește de minimum de zece ori, decizia ANRE din luna iulie a demonstrat că tariful de transport, de fapt, a crescut de 16 ori și ceva. Noi, conform tarifului acesta vom plăti mai mult cu circa 300 de milioane de lei anual ca și consumatori de pe malul drept pentru serviciul de transport.”

Europa Liberă: Prognoza Dvs. care este, va fi anulat acest amendament?

Victor Parlicov: „Eu nu văd mare râvnă, mare dorință din partea nimănui, nici din partea celor care fac politică în Parlamentul nostru de a anula acest amendament ori de câte ori s-a vorbit de el. Există o decizie, sau o inițiativă legislativă înaintată în luna mai la care nu s-a revenit decât în luna septembrie în Guvern și care iarăși, stă și tot stă, se amână și se amână. Eu vreau să reamintesc încă odată, fiecare zi de rămânere în vigoare a acestui amendament pe noi ne costă, estimarea mea e de circa 800 mii de lei pentru fiecare zi. În total acest amendament a creat o presiune pe tarif de minimum de 5%-6%.”

Europa Liberă: Dar alte 10% pe care în luna iulie le-a adoptat ca majorarea ANRE?

Victor Parlicov: „Am și acolo multe întrebări. Dar oricum, din creșterea totală de 15%, atunci când ai un 5% care vine dintr-un șiretlic băgat în lege, așa știți pe ascuns și pe care politicienii îl mențin acolo, nu este normal ca consumatorul nostru să achite aceste tâmpenii. Mai întâi, Parlamentul trebuie să anuleze acest amendament și doar după sta ANRE trebuie să revadă tariful deja fără acest amendament.”

Interviul dimineții: Victor Parlicov (Institutul „Viitorul”)

15 noiembrie, agerpres.ro: INS: Importurile de gaze au scăzut cu 80%, în primele nouă luni din 2015

România a importat, în primele nouă luni din 2015, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 67.200 tone echivalent petrol (tep), cu 80% (268.500 tep) mai mică față de cea importată în perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Producția internă de gaze naturale a totalizat, în primele nouă luni din 2015, circa 6,38 milioane tep, fiind cu 82.700 tep (1,3%) sub cea din perioada ianuarie — septembrie 2014.

Potrivit INS, importurile de gaze naturale utilizabile s-au ridicat, în 2014, la 447.400 tone echivalent petrol (tep), cu 61,5% (714.100 tep) mai mici față de cele din 2013. De asemenea, producția internă de gaze naturale a totalizat peste 8,675 milioane tep, fiind cu 73.900 tep (0,9%) mai mare comparativ cu cea raportată în anul precedent.

Proiectul Strategiei Energetice a României 2015 — 2035, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 TWh.

”La o producție medie anuală în România (11 miliarde metri cubi gaze naturale) și în condițiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani”, potrivit Strategiei Energetice.

 

15 noiembrie, hotnews.ro: Victor Grigorescu, membru in Consiliul de Administratie al Electrica, ar putea fi propus ministru al Energiei

documente

CV Victor Grigorescu

Propunerea pentru functia de ministru al energiei este Victor Grigorescu (39 ani), actual membru in Consiliul de Administratie al Elctrica, functie pe care o ocupa de circa un an, potrivit unor surse din domeniu. A fost numit administrator la Electrica din pozitia de consilier al fostului ministru delegat pentru energie Razvan Nicolescu. In perioada 2007-2011, a ocupat pozitia de secretar II in cadrul reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa UE, sectia comerciala, cu responsabilitati in domeniul politicii comerciale comune a UE. De asemenea, a fost expert in cadrul Ministerul Economiei si Comertului, in timpul mandatului lui Codrut Seres.