17 august, ziarulevenimentul.ro: O aberație a fiscaliștilor: TVA nu afectează firmele!

 Din discuții cu diferiți experți fiscali, care stau foarte bine la capitolul reglementări și foarte prost la capitolul economie și principii economice, aud tot mai des în ultima perioadă o aberație economică ce merită să nu fie lăsată așa: TVA este o taxă pe valoarea adăugată, o taxă aplicată consumului, o taxă care îl afectează puțin spre deloc pe producător / antreprenor, firme în general. Această aberație este invocată, culmea, și ca argument împotriva reducerii TVA de acești experți fiscali.

Aș începe prin a spune că nu există taxă care să fie neutrală economiei în general. Nu există taxă ”bună” și taxă ”rea”, chiar și atunci când vorbim de taxe aplicate, chipurile, din rațiuni de ordin statistic sau din rațiuni de a stimula / reduce anumite fluxuri economice. TVA este o taxă care se aplică din primul moment în care materiile prime, bunurile intermediare și bunurile finale trec de la un producător la altul pentru ca în final să ajungă la consumator. Fiecare bun are anumite stadii de producție, în care se adaugă valoare nouă bunurilor intermediare create. Este bine ca aceste stadii de producție să fie cât mai alungite, aceasta însemnând că din bunuri primare vom avea de a face cu bunuri finale cu grad înalt de prelucrare.

Să încercăm să fim acum mai expliciți printr-un exemplu: să presupunem că o firmă A extrage minereu de fier în valoare de 100 lei (preț din factură fără TVA). Vinde acest minereu cu 100 de lei la care adaugă TVA de 24%, adică îl vinde cu 124 lei / unitate. Minereul este preluat de către un combinat siderurgic (firma B) la acest preț pentru ca el să îl facă tablă, adăugând și alte ingrediente (muncă, tehnologie, excludem că ar fi nevoie și de alte materii prime). Tabla ajunge să aibă o valoare adăugată suplimentară de 200 lei fără TVA, adică minereul de fier a devenit tablă prin tehnologie și muncă de la 100 lei fără TVA (sau 124 lei cu TVA) la 200 lei fără TVA (248 lei cu TVA). Firma A își va recupera diferența dintre TVA colectat (24 lei) și cel plătit pentru diverse cheltuieli de producție (lopeți, mașini, utilaje). Trebuie spus că TVA pentru mașini și utilaje care se consumă la mai multe cicluri de producție se recuperează diferit decât TVA de pe consumabile care se folosesc pentru fiecare ciclu de producție. Firma B va avea de plătit TVA de 24 de lei când cumpără minereul de fier, plătește TVA pentru echipamentele și consumabilele pe care le consumă pentru a produce tabla și încasează TVA de 48 lei de pe fiecare unitate de produs finit. Regularizează ca și firma A TVA-ul (diferența dintre ce încasează și ce plătește). Tabla este cumpărată acum de către o firmă care face autoturisme, firma C care le vinde către consumatorul final, care poate fi persoană fizică sau poate fi persoană juridică. Să presupunem că după prelucrare (muncă, tehnologie, fără alte materii prime pentru simplificare), produsul finit (autoturismul) ajunge să coste 1000 lei fără TVA (1240 lei cu TVA). Las la o parte discuțiile despre existența unor firme care nu sunt plătitoare de TVA, firme pentru care se returnează TVA (cele care exportă) sau care plătesc un TVA reținut la sursă (importuri), ele sunt cazuri particulare care complică discuția, și așa stufoasă. Las la o parte și schema fiscală complicată a TVA (e nevoie de 5 conturi diferite): TVA de plată (4423), TVA de recuperat (4424), TVA deductibil (4426), TVA colectată (4427) și TVA neexigibil (4428) care pentru cineva novice în ale fiscalității și contabilității devine o problemă clară care te aruncă automat în brațele contabililor și consilierilor fiscali.

 Plecând de la exemplul de mai sus haideți acum să argumentăm de ce TVA nu are cum să aibă un efect neutral asupra sectorului de afaceri și că acesta nu ar trebui să rămână indiferent la scăderea sau creșterea TVA:

– În primul rând, TVA apare la consumatorul final. Orice bun se vinde cu TVA în prețul final. Consumatorul, mai ales atunci când este vorba de consumatori săraci, cu venituri drămuite sau când este vorba de bunuri ușor substituibile, cu valoare adăugată mică (alimentele de exemplu) unde concurența este foarte mare, se uită la preț. Prețul final este elementul esențial în decizia sa. Nu e totuna ca în final pentru o mașină pe care vrei să o cumperi să plătești statului 24% sau 19% (de ce nu mai puțin!). E o diferență de 5% care în bugetul omului sărac se vede clar. Dacă nu cumpără consumatorul, companiile producătoare nu vând. Dacă producătorii nu vând, ei nu au profit și trebuie să umble la costuri sau dau faliment într-un final. Și situația se propagă apoi pe tot lanțul de producție la toate nivelele (și la minereu de fier, tablă). În final toți se confruntă cu un consum mai mic pentru că la nivel de consumator resursele disponibile sunt dijmuite semnificativ. Când a crescut TVA la 24% consumul a scăzut clar (mai ales la bunurile de folosință îndelungată cu valoare adăugată mare). Nici acum anumite segmente de consum nu și-au revenit, și cel mai probabil nu își vor reveni cu un astfel de TVA. În plus, producătorii nu uită că sunt și ei consumatori. Și ei încearcă să pună un TVA mare plătit de ei pe consumurile lor în profitul cu care produc, dacă piața și consumatorii acceptă acest lucru.

– Persoanele fizice salariate (cei mai mulți în România obțin venituri din această sursă) sunt cele mai afectate de TVA mare pentru că nu pot regulariza TVA-ul. Un antreprenor mai poate încărca cheltuieli pe firma sa care regularizează TVA din veniturile obținute. Șmecheria cu PFA a fost o portiță de scăpare pentru anumite categorii de salariați care au creat un regim fiscal privilegiat, și pe care codul fiscal actual o corectează dar o dublează și de scăderea TVA, ceea ce este foarte bine.

– După cum îi spune numele, TVA este o taxă pe valoarea adăugată. Adică statul taxează valoarea adăugată, fiecare stadiu nou de producție fiind dijmuit semnificativ de stat. Atunci când o face, antreprenorii vor căuta să adauge cât mai puțină valoare și să vândă produsele în alte țări unde taxarea valorii adăugate este mai redusă. Prin aplicarea unui TVA mare în final ajungi ca în țara ta să se producă bunuri indigene cu valoare adăugată mică. Valoare adăugată înseamnă tehnologie și inovare, înseamnă capital investit, înseamnă muncă implicată în procese de producție complexe.

– TVA, deși se regularizează (plătești doar diferența între TVA încasat de tine când vinzi mai departe ceea ce produci și TVA plătit pentru tot ceea ce contribuie la procesul de producție – mașini, utilaje, echipamente, consumabile etc.), pentru firmele de intermediere (magazine de desfacere de exemplu) înseamnă mai degrabă plată decât încasare: plătesc 124 lei (24 lei TVA) ca să cumpăr minereul de fier, îi pun un adaos comercial de 10 lei și încasez pe el 134 lei fără TVA (adică 166 lei cu TVA, din care TVA este 32 lei; am plătit 24 lei TVA să cumpăr minereul, am încasat 32 lei din minereul vândut cu factură mai departe, fără să fac altceva decât să îi adaug 10 lei. Aparent, expertul fiscal ar spune: ai de plată TVA după regularizare pentru că ai plătit 24 lei TVA și ai încasat 32 lei, se regularizează cu 8 lei TVA (TVA aferent cumpărărilor este mai mare decât TVA aferent vânzărilor, soldul 4426 este debitor). Însă situația nu identică pentru toate afacerile. La firmele mici, care vând puțin (doar intermediază), TVA aferent cumpărărilor poate fi mai mare decât TVA aferent vânzărilor de cele mai multe ori (vinzi cu costuri mari), acolo poate fi mereu vorba de încasat TVA, tocmai de aceea statul a creat pentru microîntreprinderi posibilitatea de a nu fi plătitori de TVA. La firmele mari situația e complet inversă: acolo vânzarea se face cu costuri / unitate vândută mult mai mic, regularizarea e de cele mai multe ori negativă (vorbim de TVA de plată, și nu puțin). Firmele mari au de plată TVA în timp ce firmele mici au de încasat TVA de cele mai multe ori. Companiile puțin capitalizate, intensive în muncă plătesc TVA mai mult decât cele care au bunuri de capial și tehnologie semnificativă.

– Plata, încasarea și regularizarea TVA reprezintă un efort și o muncă neplătită pe care sectorul privat o execută pentru stat. TVA este o taxă indirectă aplicată pe cifra de afaceri. Statul obține eficient niște bani fără a avea personal plătit care să asigure colectarea. Are doar niște inspectori care pe sărite controlează și mențin situația sub control. Cu cât TVA este mai mare, cu atât profitul statului este mai mare. Printr-un TVA mare (și prin orice taxă indirectă aplicată afacerilor cum ar fi impozitul pe dividend, impozitul pe profit etc.) firmele sunt transformate abuziv în încasatori de taxe pentru stat (agenți fiscali) și își pierd timp semnificativ cu formalitățile de decontare, fără a avea un profit prea mare din acest lucru.

– Regularizarea TVA cu statul este o altă operațiune greoaie. Când ai de recuperat bani de la stat îi recuperezi greu. Când ai de plătit bani din TVA la stat trebuie să o faci cu maximă rapiditate pentru că altfel intri în belele cu fiscul (penalități, dobânzi usturătoare). Fluxul de nu numerar al unor afaceri poate fi dat peste cap de această taxă, decontările de TVA cu statul depinzând nu doar de cât vinzi (încasând TVA) ci și de cât cheltuiești (plătind TVA). TVA este deci un element de impredictibilitate semnificativ pentru lichiditatea oricărei afacere.

TVA este cea mai importantă la bugetul de stat. Aceasta nu înseamnă că taxa respectivă nu trebuie diminuată la un nivel suportabil pentru toată lumea. Deși contabilii și experții fiscali încearcă să ne convingă de contrariul, consumatorii și producătorii sunt de aceeași baricadă când vine vorba de reducerea taxelor. Prin taxarea excesivă, bunurile ajung mai scumpe la consumatori. Taxarea excesivă reprezintă cost și stres pentru o afacere. Taxarea excesivă este o formă incorectă și abuzivă de austeritate care trebuie redusă la minim. Taxarea excesivă generează birocrație, corupție și privilegii pentru unele companii în piață (decontări ilegale de TVA, controale preferențiale la anumite firme în timp ce altele sunt ocolite sistematic). Taxarea excesivă omoară lent din economia care trebuie să fie prioritatea zero pentru orice națiune și care zi de zi ne servește bunurile de care avem atâta nevoie: economia privată. Experții fiscali sau contabilii, care încearcă să ne convingă de neutralitatea TVA pentru mediul de afaceri, privesc tehnic problema și scapă argumentul esențial al discuției, cel economic.

TVA atunci când scade (ca orice taxă dealtfel) pune pe picior de egalitate toate companiile. Cu cât taxele sunt mai mici (mai ales cele indirecte), cu atât afacerile se concurează mai puternic între ele și rezistă dacă ajung la consumator în condițiile cele mai bune. O taxă mare face ca o parte din companii să evazioneze pe riscul lor, altele să evazioneze cu ajutorul fiscului în timp ce altele dau faliment încercând să fie corecte.

Dacă tot e neutral mediul privat de afaceri la TVA, de ce să nu îl facem 100%?

 

17 august, cotidianul.ro: Ce vreau să spun

 Corul operaţiunii “Fără noul Cod Fiscal”

Între atâtea veşti rele care circulă prin ţara noastră, am auzit de una mai optimistă. Cică noul Cod Fiscal ar fi una dintre cele bune. El ar aduce atâtea modificari importante în fiscalitatea românească încât economia va cunoaşte o schimbare spectaculoasă. Azi aici, mâine pe colo, vestea s-a învârtit cu discreţie şi a revenit de peste tot cu insistenţă şi cu acelaşi aer de speranţă. Cică ne paşte o schimbare în bine. M-am trezit repetând şi eu. Pare a fi un document al înnoirilor economice pentru o creştere pe măsura potenţialului! Ar putea înteţi şi valul investitorilor străini, ziceau unii, deşi promisiunea cu investitori străini a început să mă sperie.

N-am apucat s-o repet de două-trei ori că a bătut clopotul. Noul Cod Fiscal a fost respins de la promulgare de preşedintele Klaus Iohannis:

“Noul Cod Fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, scrie preşedintele în cererea sa de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

Se teme preşedintele de experimente, am zis eu. Şi cere studii, simulări şi calcule! Nu care cumva în intestinele proiectului votat de parlament să se ascundă o greşeală periculoasă pentru ţară. N-a trecut mai mult de o zi şi PNL-ul şi-a trimis reprezentanţii în studiourile de televiziune. Ce votaseră cu săptămâni înainte mai era bun de pus numai la zid:

”Noul Cod Fiscal este un număr de magie propagandistică”, a declarat marea finanţistă Alina Gorghiu. Ea este ”un om serios. Nu crede în iluzii”. Şi pretinde că ştie ce zice, indiferent ce şi când i se cere. Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a aprofundat politic: „Noi vrem analize clare, făcute de Guvern, în primul rând. Negociem cu Guvernul, cu BNR şi cu toţi cei care doresc să participe la discuţii”, a afirmat Vasile Blaga, precizând că, după 1989, vnumai intrarea în NATO şi aderarea la UE au fost teme atât de încinse. Observaţi cum în discuţie se inserează şi BNR. Şi ca într-o orchestră din ce în ce mai bine pusă la punct iese şi prim-solistul finanţelor româneşti:

“Dacă perioada ajustărilor macroeconomice pare să se fi încheiat pentru România, misiunea viitoare a politicilor economice este aceea de a păstra echilibrele restaurate cu atâta trudă, de a da dovadă de prudenţă şi măsură în deciziile viitoare, deplasând totodată accentul spre reforme structurale de natură să împiedice potenţialul de creştere a economiei româneşti. Ar fi o eroare să ignorăm lecţiile crizei internaţionale şi experienţele noastre, cedând tentaţiei de a opta pentru măsuri cu consecinţe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un eveniment aniversar la care a participat ca din întâmplare şi preşedintele Klaus Iohannis.

E clar. Noul Cod Fiscal este un mare pericol. O bombă atomică mută. Un cutremur fiscal nedeclanşat. Noul Cod Fiscal poate demola orice. Inclusiv popularitatea preşedintelui Iohannis. Opinia guvernatorului a căzut cumva ca între o evaluare financiară de conjunctură şi o declaraţie de sprijin faţă de gestul ferm al preşedintelui.

În aceeaşi zi, preşedintele Iohannis a anunţat şi el o revoluţionare a modului de schimbare a taxelor:

“Nu ştiu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod Fiscal ar revoluţiona finanţele României prin simpla reducere a unor impozite. Cred că nu ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci şi maniera în care se face aceasta. O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanţelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă”.

De azi înainte, reducerea taxelor într-un anume fel va intra în istoria deciziilor publice sub numele de ”maniera Sibiu”. În alte ţări ea numindu-se tehnica lui ”să mai vedem” (let’s see).

Dacă preşedintele insistă în modificarea noului Cod Fiscal este un semn clar că lucrurile sunt mai grave decât arată la prima vedere. Ni s-a atras atenţia să stăm cuminţi, să nu o luăm pe urmele Greciei. Sau cei mai mulţi din armata preşedintelui Iohannis (reorganizată rapid din resturile de trupe ale lui Traian Băsescu) au şi început să cânte aceeaşi melodie politico-fiscală:

„Fără noul Cod Fiscal!”

În publicaţiile consacrat băsiste şi în altele, înregimentate mai nou, de dimineaţa până seara se scandează pe zeci de voci:

„Fără noul Cod Fiscal! Fără noul Cod Fiscal! Fără…”

Adrian Vasilescu-Nenea face tacticos, pedant şi didactic înconjurul televiziunilor. Traian Băsescu pune mâna pe trombon şi interpretează acelaşi refren. Profesorul incomprehensibilului din economia românească, Daniel Dăianu, cel compatibil numai cu demnităţile binefăcătoare, este împins în presă şi pe net să lanseze şi baza teoretică a îndoielilor preşedintelui României şi ale guvernatorului BNR. Cu alte cuvinte, să ofere armura teoretică a negaţiei izvorâte independent din cele două minţi neaşteptat de practice.

”Controversele privind un nou Cod Fiscal şi o nouă grilă de salarizare invită la examinarea unor aspecte care privesc stabilitatea macroeconomică. Am în vedere relaţia dintre ciclul economic intern şi cel „european“, potenţialul de utilizare a resurselor (PIB-ul potenţial, ce este o constructă de baza în modele macroeconomice), supravegherea macroprudenţială, protejarea echilibrelor economice ca „bun public“. Nu puţini parcă au uitat situaţia extrem de dificilă din anii 2008/2009 când România, în pofida unei datorii publice mici, era în criză de lichiditate, lucrurile putând lua o turnură şi mai rea. De aceea, o politică economică ce nu are în spate o analiză întemeiată pe cifre şi raţionamente bine cumpănite poate „da foc la casă”.

Şi dă-i cu argumente! Pompierul teoretic de la BNR culege cu discreţie scamele de pe reverele preşedintelui şi ale şefului său de la BNR. Vorba ceea de când lumea: ”Dacă este ordin, cu plăcere!”.

Unde combate Daniel Dăianu? În revista 22!? Soliştii au fost acompaniaţi întâi de orchestră de coarde şi pe măsură ce recitalul a luat proporţii s-au adăugat suflătorii, timpaniştii şi corul, şi răspândacii, şi admiratorii.

Noul Cod Fiscal seamănă cu bolovanul de sare, cu un subiect de campanie electorală, cu o comandă externă îndeplinită fără crâcneală, cu o indicaţie de la Bruxelles venită în stil moscovit. Nu mai lipseşte decât noua definiţie a patriotismului! Adică:

„A fi patriot român înseamnă să lupţi împotriva noului Cod Fiscal şi a scăderii taxelor, cel mai periculos inamic al României!”

Post-scriptum:

Pentru PSD şi ciracii săi n-am decât o exclamaţie: Patrioţii dracului, de ce promovaţi o schimbare dacă nu aveţi habar să o susţineţi!

 

18 august, gandul.info: Un ajutor nepreţuit pentru Guvernul Ponta: evaluatorul de şpagă

În loc să copieze un sistem de Sănătate european, de oriunde i se pare c-ar fi mai potrivit, Premierul preferă o abordare creativă: instituţionalizează şpaga în domeniul medical. Cu o addenda et corrigenda morală – nu se dă înainte, că ar însemna condiţionare de la obraz, ci după şi se impozitează.

Râsul inefabil al curcilor…

Top of Form

Bottom of Form

Chiar dacă încă n-am aflat câţi suntem, ştim sigur că aproape jumătate dintre români trăiesc la ţară. Acolo unde te duci la doctor cu o damigeană, cu un kil de brânză, cu zece ouă.

Intervine o  chestiune de savoir-faire sau, mai tehnic, de know-how. Vine baba Rada, satisfăcută de “actul medical”, cu o găinuşă-n braţe – “contribuţie suplimentară”, cum zice la Lege. Dom Doctor ia găinuşa. Cum procedează? (La asta, Guvernul nu s-a gândit). Dacă ar fi fost o damigeană, chema agentul fiscal, să extragă o duşcă de 16 la sută. Neştiinţific!

Propun înfinţarea postului de evaluator şpagă rural. Funcţionar de stat specializat, omul se deplasează la faţa locului, având asupra sa instrumentele de lucru – cântar, furtun de vin (merge şi la ţuică), butelie de gaz (pentru pârlirea eventualului porc), cuţite pentru tranşat păsări domestice, separatore gălbenuş etc.

În cazul nostru concret, evaluatorul de şpagă e cel care ia găinuşa din braţele convalescentei şi procedează de îndată la prelevarea impozitului. Copanele şi pieptul – la Stat, târtiţa – la Dom Doctor.

18 august, zf.ro: OPINIE IOANA PETRESCU FOST MINISTRU AL FINANŢELOR

Jocul de-a v-aţi ascunselea cu banii din evaziune: FATCA şi de ce e mai greu să înşeli statul zilele astea

În şedinţa de Guvern de miercuri 19 august, va intra în discuţie un Memorandum care să permită publicarea pe site-ul Ministerului de Finanţe a acordului FATCA (The US Foreign Account Tax Compliance Act). Acesta este un acord de îmbunătăţire a conformării fiscale internaţionale care a fost semnat la Bucureşti pe 28 mai 2015, aprobat în sedinţa de Guvern din 10 iunie 2015 şi înaintat Parlamentului pentru a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

FATCA implică un schimb reciproc de informaţii financiare între România şi SUA, prin intermediul autorităţilor fiscale. Scopul acordului constă în prevenirea evaziunii fiscale efectuate de contribuabilii celor două state prin intermediul băncilor din afara ţărilor de rezidenţă. Informaţiile care se vor schimba bilateral sunt: numele, adresa şi numărul de identificare ale contribuabilului, numărul de cont, numele şi numărul de identificare fiscală ale instituţiei financiare din România pentru contribuabilii americani şi instituţiile financiare din SUA pentru contribuabilii români, soldul contului, dobânzile şi dividendele. De exemplu, eu intru sub incidenţa FACTA deoarece am locuit peste 183 de zile în SUA în ultimii 3 ani şi, ca atare, datele despre conturile mele din România sunt transmise Fiscului american. Acest acord acţionează pe principiul transparenţei, însă informaţiile transmise sunt confidenţiale, iar Trezoreria din SUA şi Fiscul român nu le pot folosi decât în scopul combaterii evaziunii fiscale.

Până în prezent, 71 de state au semnat deja acorduri bilaterale de schimb de informaţii financiare cu Fiscul american, 27 dintre ele fiind membre ale Uniunii Europene. Singurul stat membru UE care încă nu a semnat acest acord este Grecia.

Americanii nu sunt singurii preocupaţi de transparenţa financiară. Anul trecut la Berlin, am semnat, ca ministru de finanţe, acordul multilateral pentru schimbul automat de informaţii financiare şi fiscale. Părţile ce vor efectua primul schimb de informaţii în septembrie 2017 sunt: Anguilla, Argentina, Belgia, Insulele Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Columbia, Croaţia, Curaçao, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Insulele Feroe, Finlanda, Franţa, Germania, Gibraltar, Grecia, Guernsey, Ungaria, Islanda, Irlanda, Insula Man, Italia, Insula Jersey, Coreea, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Mauritius, Mexic, Montserrat, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Insulele Seychelles, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Insulele Turks şi Caicos, Regatul Unit al Marii Britanii.

Acordul se va baza pe schimbul următoarelor tipuri de informaţii: date pentru identificarea persoanei, date referitoare la numărul contului, date despre numele şi numărul de identificare ale instituţiei financiare care face raportarea, despre soldul sau valoarea contului şi suma brută a încasărilor din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare.

Obiectivul acordului de la Berlin constă în promovarea transparenţei şi predictibilităţii, astfel încât administraţiile fiscale să aibă o mai bună vizibilitate asupra activelor financiare plasate în străinătate de către contribuabili. Acest acord respectă principiul secretului fiscal.

Acest document va putea intra în vigoare în România în 2017, dacă bineînţeles, ANAF va avea datele financiare necesare schimbului de informaţii între state.  Acest lucru s-a realizat prin introducerea articolelor 61 şi 62 în noul Cod de Procedură Fiscală, votat de Parlament pe 24 iunie 2015 şi promulgat de Preşedintele Iohannis pe 20 iulie 2015. În aceste articole, se introduce obligaţia instituţiilor de credit de a furniza infomaţii financiare organismelor fiscale, în anumite cazuri transmiterea de informaţii realizându-se zilnic. A se sublinia că informaţiile financiare trimise la ANAF rămân confidenţiale.

Măsurile de transparenţă financiară şi de schimb de date fiscale şi financiare au efecte pozitive întrucât permit furnizarea de informaţii în timp util privind neachitarea obligaţiilor fiscale, pot ajuta la detectarea cazurilor de evaziune, cresc conformarea voluntară şi susţin procesul de educare fiscală a contribuabililor.

Nu sunt singura care susţine că efectele transparenţei financiare sunt benefice. De aceeaşi părere este şi Financial Times, printr-un articol din 9 august 2015. Conform articolului, noile reguli de transparenţă din cadrul acordului FATCA au declanşat un val de scandaluri de evaziune în SUA. Autorităţile americane au colectat suplimentar 6,5 miliarde de dolari din taxe, dobânzi şi penalităţi. Tot în articol se menţionează că ministrul de finanţe francez se aşteaptă ca impactul semnării acordului de transparenţă financiară să ducă la creşterea veniturilor cu 2 miliarde de euro, comparativ cu cele colectate în 2014. Se mai precizează că programul de divulgare voluntară din Germania a fost folosit de aproape 40.000 de contribuabili în anul 2014, majorând veniturile fiscale cu 1,3 miliarde de euro. Belgia, la rândul său a cunoscut o creştere a veniturilor fiscale cu 1,9 miliarde euro în 2014.

Pe final, e important de reamintit că în toate aceste prevederi (FATCA, Acordul de la Berlin şi articolele 61-62 din noul Cod de Procedură Fiscală), informaţiile transmise sunt confidenţiale. Aceste măsuri de transparenţă fiscală fac parte dintr-un trend internaţional de reducere a marii evaziuni. Trebuie să înţelegem că nu vom identifica marii evazionişti citind în frunzele de ceai! Dacă vrem să ne luptăm cu marea evaziune, trebuie să dăm Fiscului armele necesare să o facă, aşa cum se face în toată lumea!

 19 august, postare pe blog, Lucian Isar: “Tehnocratii” codului: 1% TVA versus Taxa pe stalp plus impozit pe dividende

Sursa:

 http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/tehnocratii-codului-1-tva-versus-taxa-pe-stalp-plus-impozit-pe-dividende/

Argumente idiosincratice au dus la negocierea codului.

Codul era sustenabil impreuna cu masurile de completare cu care venea alternativa liberala.

Probabil ca deloc surprinzator formula negociata a codului dovedeste ca aparatorii sustenabilitatii nu au avut in vedere nici mediul antreprenorial, nici investitiile si nici mult clamatul PIB Potential.

S-a renuntat la 1% reducere a TVA-ului.

S-a amanat eliminarea taxei pe stalp, cea mai perversa taxa anti-investitii si anti-cresterea PIB-ului Potential.

S-a amanat reducerea taxarii dividendelor, amanand stimularea apetitului antreprenorial si stimuland continuarea “parcarii” profitului.

Punctul de TVA este aproximativ la o estimare liniara egal cu cele 2 reduceri amanate. Desigur economia este neliniara si complexa.

O negociere tehnica…

20 august, postare pe Facebook: Gabriel Biris: Astazi vor fi discutii pe Codul fiscal.

Sursa: https://www.facebook.com/GabrielBiris

Cateva ganduri:

– impozitul pe constructii speciale (“taxa pe stalp”, introdusa de Ponta&co din 2014)) face parte din cea mai nociva categorie de impozite (pe investitii) – pastrarea lui nu ar trebui sa intre in discutie!

– reducerea impozitului pe dividende ar trebui deasemenea sa nu fie pusa in discutie, este importanta pentru eliminarea dublei impozitari a aceluiasi rezultat economic (profitul) si afecteaza aproape exclusiv IMM – urile cu capital romanesc. Investitorii straini sunt protejati de Directiva P/S si de DTT-urile semnate de Romania. Daca ar fi dupa mine, l-as elimina cu totul, dar doar pentru dividende primate de la companii care platesc impozit pe profit in UE;

– “reglajele” pot fi facute din accize si TVA, acolo oricum sunt sumele cele mai mari;

– nu ar strica sa incerce si sa gaseasca solutii cu privire la oprirea, cel putin pana dupa alegeri, a discutiilor cu privire la orice cresteri de cheltuieli bugetare dar si pentru cresterea semnificativa a absorbtiei de fonduri europene.

Asta e ce mi-as dori eu acum. Evident, in Cod mi-as mai fi dorit inca vre-o cateva chestii, dar asta e alta poveste.

 

20 august, cursdeguvernare.ro: Negocieri pe Codul fiscal – Partidele parlamentare au ajuns la consens: TVA 20%

PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ALDE au ajuns joi, în discuţiile tehnice pe tema noului Cod Fiscal, la un consens asupra reducerii TVA la 20%, urmând să stabilească dacă vor fi păstrate prevederile privind elimianarea altor taxe sau dacă măsurile vor fi amânate, anunţă Mediafax, care citează surse politice.

Discuţiile între reprezentanţii partidelor asupra noului Cod fiscal continuă la Palatul Parlamentului.

Din partea Guvernului participă ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Liberalii sunt reprezentaţi de vicepreşedintele comisiei de Buget din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu, şi de secretarul general Marian Petrache, iar UNPR de ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, şi de senatorul Haralambie Vochițoiu. UDMR este reprezentant de Iuliu Winkler, precum şi parlamentarii Erdei Doloczki Istvan şi Alexandru Vegh. ALDE l-a trimis la întâlnire pe vicepreşedintele Cătălin Beciu.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, la România TV, că în cadrul discuţiilor avute la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu reducerea TVA la 20%, însă ar vrea ca eliminarea taxei pe construcţii speciale şi a accizei să fie efectuată “la o dată ulterioară”.

“Preşedintele a zis da, cu 20% sunt în regulă, cu celelalte chestiuni, haideţi să intre în vigoare, de exemplu cu taxa specială (taxa pe construcţii speciale – n.r.) sau cu acciza, de la o dată ulterioară. Eu nu le consider pe acelea esenţiale, ci TVA de 20% şi restul prevederilor. La fel şi guvernatorul, dar decizia aparţine Parlamentului”, a declarat premierul, într-o intervenţie telefonică la România TV, fără a face alte precizări cu privire la discuţiile de miercuri de la Palatul Cotroceni, explicând că nu vrea să vorbescă în numele preşedintelui Iohannis şi a guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Întrebat însă insistent dacă se poate spune că, în urma discuţiilor cu şefului statului, s-a ajuns la un consens, Victor Ponta e evitat să precizeze acest lucru.

 

21 august, digi24.ro: Acordul politic pe tema Codului fiscal, primit cu răceală de BNR

Politicienii au căzut la pace: scade TVA, în două etape, iar supraacciza la combustibili rămâne în vigoare. Sunt principalele negociate cu mare pompă astăzi. Însă la BNR şi la Consiliul Fiscal, vestea acordului politic nu e primită prea bine. „Problemele rămân aceleaşi”, spun reprezentanţii Băncii Naționale. Adică deficitul bugetar va fi prea mare, chiar dacă TVA scade la 20, nu la 19%. Nu de alta, dar mărirea salariilor din sistemul bugetar complică lucrurile şi aşa complicate de relaxarea fiscală prevăzută de noul cod.

Consilierul de strategie al Băncii Naţionale atrage atenţia că economiile făcute în urma amânărilor stabilite ar putea fi prea mici pentru păstrarea echilibrului bugetar.

Adrian Vasilescu: Este oricum o variantă ceva mai prudentă. E nevoie să te uiţi, când analizezi deficitul, să te uiţi la o creştere economică. La o creştere economică de 4-5% cum spune ministrul de finanţe că vom avea anul viitor, nimeni nu-şi permite deficit la acelaşi nivel.

Consilierul guvernatorului BNR este însă mai tranşant: relaxarea fiscală este prea masivă şi prea devreme.

„Când ai asemenea creşteri cu cheltuielile salariale, o reducere cu un punct procentual a scăderii TVA nu are cum să le suplinească. Efectele vor fi aceleaşi: o reducere a credibilităţii, probleme cu costul datoriei, iar politica monetară va avea de suferit. Într-un cuvânt, această relaxare e prea masivă şi prea devreme”, e de părere Lucian Croitoru.

Nici Consiliul Fiscal n-a primit prea bine deciziile liderilor politici.

„Sunt 5,4 miliarde economisiţi faţă de proiectul iniţial, adică 0,7% din PIB. Adică, după calculele noastre, în loc de 3,2% deficit bugetar, o să avem probabil 2,5%. Asta în condiţiile în care s-ar aplica doar Codul Fiscal. (…) Dar a apărut o problema chiar mai gravă – partea de creşteri salariale. Aş spune că, la cum se prefigurează lucrurile acum, pe Codul Fiscal şi cu creşterile salariale, deficitul are mari şanse să sară de 4% din PIB în anul 2016. Nu va mai ajunge probabil la 5% din PIB”, a concluzionat Ionuţ Dumitru.

„Această temere a Consiliului Fiscal s-a manifestat şi cu alte ocazii, atunci când anul trecut am redus CAS-ul cu cinci puncte procentuale, s-a estimat un impact bugetar pe 2015 de cinci miliarde, impactul a fost la final de 3,5 miliarde, mai mic decât cel estimat iniţial. Au fost efecte pozitive, contrar celor spuse de consiliu. La fel a fost şi în cazul TVA-ului de 9% de la 1 iunie, unde a fost o opinie nesigură din partea consiliului, la fel de nejustificată. Vedem clar după aplicarea acestei cote de 9% la TVA la produsele alimentare că lucrurile stau exact cum erau estimate, chiar şi mai bine”, a declarat Eugen Teodorovici într-o intervenție telefonică la Digi24.

21 august, postare pe blog: S-au înțeles Victor Ponta și Klaus Iohannis în privința Codului fiscal?

Sursa:

http://www.cristoiublog.ro/gindul-de-vineri-21-august-2015/

Dacă ar fi să credem unui Comunicat postat pe site-ul Administrației prezidențiale, miercuri, 19 august 2015, a avut loc la Cotroceni o întîlnire între Victor Ponta și Klaus Iohannis.

Am folosit formula prudentă, dacă ar fi să credem, deoarece Președintele n-a dat nici un semn că ar mai exista, mulți români fiind convinși, după dispariția misterioasă a lui Klaus Iohannis, că în fotoliul de la Cotroceni se fudulește, ca Președinte, holograma lui Klaus Iohannis, cu atît mai puțin c-ar fi avut vreo activitate omenească. Despre întîlnire a insinuat c-ar fi avut loc Victor Ponta. Premierul fiind însă un maestru al ceea ce dușmanii săi numesc minciuni, iar admiratorii, pitiri ale adevărului, e practic imposibil pentru fanaticul dovezilor că evenimentul ar fi avut loc.

Oricum sigur e că, de joi, 20 august 2015, Victor Ponta susține o modificare a Codului fiscal la reexaminarea de către Parlament, în sensul stabilirii unei TVA de 20% de la 19%, cît a fost scris în Codul respins de Președinte, și că această modificare ar fi agreată de președintele pe hîrtie Klaus Iohannis și de președintele adevărat Mugur Isărescu.

Presa a trecut sub tăcere schimbarea lui Victor Ponta în materie de Cod fiscal.

Din clipa cînd Codul fiscal a fost trimis Parlamentului spre reexaminare, Victor Ponta a angajat o întreagă campanie de promovare a tezei că gestul prezidențial e strict politic, că Documentul a fost votat și de PNL și că, prin urmare, lipsește temeiul minim pentru ca Parlamentul să facă vreo modificare la Codul fiscal.

Despre această teză am scris, subliniind eficiența sa electorală. Prin susținerea tezei, Victor Ponta dădea șah PNL, partid care, atins de blestematul nărav al slugărniciei față de Stăpînul de la Cotroceni, se vedea obligat să scuipe acolo unde linsese. Aplaudat de PNL, Codul trebuia înjurat. Și asta numai și numai pentru că președintele avusese un sughiț la una din rarele sale treziri din somnolență.

Sub semnul acestei teze, Victor Ponta a respins inițiativa negocierilor cu PNL, agreată de Gabriel Oprea și de Liviu Dragnea.

Miercuri, 19 august 2015, Victor Ponta a anunțat o schimbare spectaculoasă de poziție în chestiunea reexaminării Codului fiscal în Parlment.

Într-o intervenție prin telefon la România Tv, el a declarat:

„Eu i-am explicat preşedintelui şi guvernatorului că susţin în continuare şi îmi asum responsabilitatea ca tot ceea ce prevede Codul Fiscal referitor la TVA, şi anume 20%, vă reamintesc că proiectul Guvernului a fost de 20% TVA, după care PNL a depus un amendament în Parlament şi a zis: dacă sînteţi de acord cu 19, votăm şi noi. Dar, mă rog, eu am spus foarte clar: cu 20% TVA este un impact pe care putem fără probleme să-l acoperim din creştere economică, colectare mai bună şi administrare a cheltuielilor, că toate celelalte măsuri au un sens şi o logică, pentru că nu s-a prea discutat despre chestiuni foarte tehnice, dar care privesc viaţa de zi cu zi a întreprinderilor, companiilor, societăţilor, care de fapt creează locuri de muncă şi plătesc taxe şi impozite. Că din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, dacă putem să avem Codul Fiscal cu TVA de 20% cum l-am propus de la Guvern… De ce 20, şi nu 19? Pentru că, odată cu scăderea la 9% a TVA pentru alimente, turism, celelalte servicii, de fapt media noastră ca TVA e undeva 16,3%. Deci, în condiţiile astea, eu cred că ar fi foarte bine să fie adoptat într-un consens politic. Preşedintele a zis: da. A zis: domnule, cu 20% sînt în regulă; cu celelalte chestiuni haideţi să intre în vigoare de exemplu cea cu taxa specială sau cu acciza de la o dată ulterioară, eu nu le consider pe acelea esenţiale, ci TVA de 20% şi restul prevederilor. La fel şi guvernatorul. Dar decizia aparţine doar Parlamentului şi doar partidelor reprezentate în Parlament.”

Am reprodus un citat mai lung din intervenție pentru că:

Despre ce s-a discutat la Cotroceni știm doar din intervenția lui Victor Ponta. Avînd în vedere însă capacitatea premierului de a fabula fără să fi consumat droguri, cu ochii larg deschiși, eu continui să am îndoieli că președintele mai e în viață, pînă cînd nu-l voi vedea în direct la tv.

Victor Ponta purcede la justificări ecomomice ale trecerii de la 19% la 20%. Justificări altfel corecte, nu însă și normale, cîtă vreme ele putea fi făcute înainte de trecerea Codului prin Parlament sau imediat după ce Președintele a respins Documentul.

E limpede că, în privința Codului fiscal, Victor Ponta a marcat joi, 20 august 2015, o strașnică suceală:

De la poziția Pe aici nu se trece! a făcut un salt la Treceți și voi, dar mai cu fereală!

Cum se explică uriașa cedare în privința Codului fiscal?

Din spusele premierului pricepem că președintele (evident, dacă acesta mai e în viață!) a fost de acord cu modificarea avansată de Victor Ponta. Poziție perfect explicabilă. Klaus Iohannis a trimis Codul spre reexaminare într-una din crizele sale de vanitate găunoasă. Dacă Parlamentul ar fi votat Codul fiscal în varianta anterioară, fără nici o modificare, vanitatea găunoasă a lui Klaus Iohannis ar fi fost iremediabil rănită. Pentru a evita acest moment, care putea duce la ordinul dat de Klaus Iohannis cizmelor sale cu creier din Poliția politică a președinției să-l aresteze pe premier, Victor Ponta a socotit că trebuie să facă o concesie.

Nu exclud posibilitatea să fi făcut chiar o negustorie cu Klaus Iohannis. Astfel, s-a evitat o nouă criză politică, pe care, mai mult ca sigur, ar fi provocat-o Rața mecanică de la Cotroceni dacă Parlamentul i-ar fi dat una peste bot cu Codul fiscal. Președintele nu putea să nu fie de acord cu acest compromis. Prin modificarea TVA, Parlamentul îi dă satisfacție. Mai ales că el a retrimis Codul fiscal spre reexaminare în general, fără a preciza unde și cum să fie reexaminat. Pentru a-i unge rănile, Parlamentul se putea mulțumi și cu modificarea formatului electronic al Documentului. În definitiv, avînd în vedere că retrimiterea a fost un gest fără temei economic, important rămînea faptul că Parlamentul nu vota Codul în forma în care-l trimisese Președintelui spre promulgare.

Prin modificarea TVA, Victor Ponta ne lasă să înțelegem că și-a dat seama de dezastrul care-l aștepta cu o cotă de 19%. Presiunile sociale în direcția măririi salariilor la bugetari, cererile tot mai mari de aruncat bani pe fereastră, au fost pentru Victor Ponta semnalul că reducerea TVA riscă să lase visteria goală. Abil, ca să nu spun șmecher, el a speculat degringolada liberalilor și vanitatea găunoasă a lui Klaus Iohannis pentru a mai salva ce se putea salva. Renunțarea la un punct de reducere a TVA a fost justificată ca un compromis necesar făcut de el, Victor Ponta, pentru a salva Codul fiscal. În realitate, Victor Ponta s-a salvat pe el însuși. Dacă Parlamentul acceptă propunerea sa, Victor Ponta obține pe loc resursele bugetare pentru a crește salariile bugetarilor fără a risca falimentul țării.

De unde încep să cred că Victor Ponta, dacă s-a gîndit cumva la demisie, acum a renunțat definitiv.

Dacă demisiona, lăsa pe seama altora dezastrul unei visterii goale.

Așa, cu punctul de TVA obținut prin șmecherie, poate să dea în continuare pomeni electorale cu amîndouă mîinile.

21 august, realitatea.net: Lucian Isar, despre noul Cod Fiscal: “Trebuia să repornească motorul economiei”

Politicianul Lucian Isar a comentat pe tema noului Cod Fiscal, alături de invitaţii lui Octavian Hoandră, la emisiunea Realitatea Românească, de la Realitatea TV.

Isar a comentat, pe marginea Codului Fiscal, explicând efectele pozitive pe care le-ar avea Codul Fiscal, dar şi faptul că decizia de a anunţa creşteri salariale a bulversat puţin lucrurile.

“S-a ajuns să se vorbească numai de gaura de la buget, fără să vorbim de sustenabilitate, ceea ce poate fi explicat simplu, şi înseamnă ca guvernul să îşi asume deficitul bugetar.

Care e starea de organizare a unei economii? În ultimii doi ani asistăm la un surplus pentru că le e frică să “sifoneze” ca în trecut. Sustenabilitatea presupune capacitatea Guvernului să îşi plătească datoriile. Şi dacă ar sta pe loc, ANAF-ul s-ar descurca mai bine, mediul de afaceri ar plăti cu bunăvoinţă datoriile la stat şi datoria din PIB ar fi acoperită.

Gaura de la buget nu are nicio legătură cu o analiză pragmatică asupra Codului Fiscal. Guvernanţii au avut, în acest caz, un rol negativ şi au venit la nicio săptămână cu propunerea de creştere a salariilor, deci totul a fost bulversat.

Trebuie să ieşim din această bulă de pesimism. Măsurile din 2099, 2010, 2011 au eliminat optimismul antreprenorial şi pe cel al oamenilor, ei nu vor să îşi mai asume investiţii în viitor. Acest Cod Fiscal trebuia să aducă zâmbetul la antreprenor, investitor, oamenii de pe stradă. Să repornească motorul economiei.

Această guvernare a copiat şi de la stânga şi de la dreapta, folosind Codul Fiscal ca pomană electorală…de aceea s-a ajuns aici”, a concluzionat Lucian Isar.

22 august, agerpres.ro: Dragnea, întrebat cum privește soluția privind Codul fiscal: Nu s-a ajuns la o soluție, s-a ajuns la o propunere

Nu s-a ajuns la o soluție, s-a ajuns la o propunere, a precizat președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, întrebat sâmbătă, la Sulina, de corespondentul AGERPRES, cum privește soluția la care s-a ajuns în urma negocierilor privind Codul fiscal.

“Nu s-a ajuns la o soluție, s-a ajuns la o propunere. În primul rând, sunt mulțumit că ideea lansată de mine a dat roade, în sensul că am propus să încercăm să creăm un alt climat politic în România, nu un climat bazat pe scandal, tensiune și contraziceri permanente, ci un climat în care cel puțin marile teme ale societății să fie în oarecare consens. Că propunerea la care s-a ajuns poate deveni soluția finală sau mai poate fi nuanțată este cu totul altceva. Vom avea întâlnirea liderilor politici care va decide acest lucru. Pentru mine, este mulțumitor faptul că ce am propus s-a întâmplat”, a declarat Liviu Dragnea.

Reprezentanții partidelor parlamentare au decis joi, la întâlnirea tehnică pe tema Codului fiscal, retrimis spre reexaminare Legislativului de președintele Klaus Iohannis, ca TVA să fie scăzută în două etape: de la 1 ianuarie 2016 la 20%, iar de la 1 ianuarie 2017 la 19%. Totodată, s-a hotărât amânarea cu un an a măsurii de eliminare a supraaccizei pe carburanți, aceasta urmând să fie aplicată din 2017, nu din 2016, așa cum era stabilit inițial.

Luni, de la ora 15,00, Senatul se va reuni în sesiune extraordinară, prilej cu care se va dezbate și vota cererea de reexaminare a noului Cod fiscal, după cum a anunțat președintele Camerei superioare, Călin Popescu-Tăriceanu.

Liviu Dragnea s-a întâlnit, sâmbătă, la Sulina, cu șefii organizațiilor Tineretului Social Democrat (TSD) din țară, în frunte cu liderul TSD, Mihai Sturzu, la reuniune participând și alți lideri ai PSD, printre care președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și primarul sectorului 3, Robert Negoiță.

Tinerii social-democrați au organizat și în acest an, la Sulina, tradiționala tabără Trofeul Național Delta Dunării ‘O Românie curată’, în cadrul căreia, între 20-23 august, au avut loc acțiuni sportive și de ecologizare a zonei.

 

22 august, gandul.info: Cum se fură bani din taxa de pod. Metoda prin care banii de drumuri ajungeau în buzunarele angajaţilor

Unde ajung banii pe care şoferii îi plătesc ca taxă de pod? În bugetul pentru drumuri şi autostrăzi? Un fost director din CNADNR, Liviu Costache, susţine că mulţi dintre ei au intrat în buzunarul angajaţilor, iar şoferii care au plătit, de-a lungul anilor, taxe de pod peste Dunăre la Giurgiu, Feteşti sau la Giurgeni – Vadu-Oii au fost păcăliţi, primind bonuri fiscale false. Metoda a fost descoperită comparându-se imaginile de la camerele de supraveghere, pe care pot fi identificate numerele de înmatriculare ale maşinilor, cu înregistrările din sistemul CNADNR, unde plăţile nu se regăsesc. Situaţia a fost semnalată fostului ministru al Transporturilor, Dan Şova, însă, susţine un alt director supendat din Companie, Alin Goga, mulţi dintre angajaţii care au fost găsiţi vinovaţi lucrează încă în companie. În replică, şeful CNADNR, Narcis Neaga, a declarat miercuri seara că numai în luna mai 2014 au fost trimise la DIICOT opt cazuri, majoritatea ale unor angajaţi de la staţia de taxare Giurgiu, cel mai mare prejudiciu în cazul unei singure persoane fiind estimat la 21.000 de lei (circa 4.800 de euro). Compania de autostrăzi a încasat anul trecut echivalentul a aproape 37 de milioane de euro din taxele de pod peste Dunăre. Veniturile din taxele de pod reprezintă aproximativ 10% din totalul sumelor încasate anual de Compania de autostrăzi.

Bottom of Form

Metoda prin care unii dintre angajaţii CNADNR îşi băgau în buzunare banii din taxa de pod era una simplă. Şoferii plăteau taxa, dar primeau un bon fiscal emis de o casă de marcat “adusă de acasă”, care nu era în sistemul companiei de autostrăzi.

Cei care au făcut controlul au comparat imaginile de pe camera de supraveghere din staţia de taxare cu datele din sistem şi au constatat că la ora la care apăreau şoferi ce plăteau taxa de pod, în sistem nu fuseseră emise bonuri fiscale. Totul se întâmpla în ajun de Anul Nou în 2013.

Un control făcut timp de 24 de ore a stabilit că zeci de angajaţi de la cele trei staţii de taxare – Giurgiu, Feteşti, Giurgeni-Vadu Oii – şi-au băgat în buzunare, într-o zi, zeci de mii de euro.

Liviu Costache, fost director comercial şi director general la CNADNR, a explicat cum se furau banii din taxa de pod la Giurgiu.

Într-o înregistrare video din 30 decembrie 2013, ora 12:57, la punctul de trecere a frontierei Giurgiu, artera 7, se vede cum un şofer primeşte un bon fiscal de la ACI (Agenţia de Control şi Încasare) Giurgiu.

“Noi nu am găsit în sistemul nostru bonuri la aceste ore. Dacă s-a dat bon, s-a folosit o casă similară, dar nu a companiei. Banii ajungeau în buzunarele angajaţilor companiei”, a detaliat, într-un interviu la Televiziunea Publică, fostul director comercial al CNADNR, Liviu Costache.

Informaţia apare şi într-o notă din decembrie 2013, adresată ministrului de la acea vreme, Dan Şova.

“În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existenţa unei case de marcat la dispoziţia taxatorului sau de existenţa unor bonuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arată în raportul întocmit de Lucian Calmuş, care la acea vreme era director la Direcţia exploatare a infrastructurii rutiere din compania de autostrăzi.

Informarea, datată la 30 decembrie 2013 şi adresată ministrului de la acea vreme, Dan Şova, vorbeşte de neregulile găsite la Agenţia de Control şi Încasare Giurgiu.

“În data de 30 decembrie 2013, în jurul orei 13.00, domnul Marius Topologeanu, inginer în cadrul serviciului Agenţii, responsabil în acea zi cu monitorizarea activităţii ACI Giurgiu, a observat în timp real o activitate suspectă la staţia 6/artera 7, în sensul că o serie de 4 camioane au fost trase pe banda a doua a arterei, pentru a nu fi citite de sistem numerele de înmatriculare. Pe imaginile video se vede clar cum conducătorii auto coboară, se apropie de cabina staţiei de taxare, dau banii în numerar, primesc restul şi bonul fiscal, însă bonurile nu apar în raportul de încasări. A fost informat şeful Serviciului Agenţii care a cerut telefonic Sefului ACI Giurgiu verificarea taxatorului. (…). În cel mai grav scenariu, în acest caz poate fi vorba de existenţa unei case de marcat la dispoziţia taxatorului sau de existenţa unor bonuri fiscale false pe care acesta le înmânează conducătorilor auto”, se arată în raportul întocmit de Lucian Calmuş, care la acea vreme era director la Direcţia exploatare a infrastructurii rutiere.

Potrivit lui Costache, la staţia de la Giurgeni-Vadu Oii, din peste 30 de oameni, doar 4 oameni nu au furat.

Salariaţii găsiţi vinovaţi în urma controlului au fost sancţionaţi cu 10-12% din salariu timp de 2 sau 3 luni. În puţine dintre cazuri s-a luat decizia desfacerii contractului de muncă.

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a declarat miercuri seara pentru gândul că au fost luate măsuri în urma controalelor făcute la Agenţia de Control şi Încasare (ACI) Giurgiu. El a spus că în luna mai 2014 au fost înaintate către DIICOT opt cazuri cu nereguli, majoritatea fiind ale unor salariaţi de la ACI Giurgiu. Şeful CNADNR a dat exemplul unui angajat al ACI Giurgiu pentru care s-a estimat un prejudiciu de 21.000 de lei. “Domnul Costache vorbea de case de marcat ‘aduse de acasă’. Eu nu pot să fac afirmaţia asta până nu am proba. Domnul Costache a demonstrat că este un om care ştie să facă aceste controale. Toate rapoartele făcute au fost puse în aplicare”, a spus Neaga.

Despre case de marcat “aduse de acasă” a vorbit, într-un interviu acordat gândul, şi Alin Goga, director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a Companiei de Autostrăzi, suspendat după ce a apărut într-o emisiune TV în care a reclamat neregulile din instituţie.

“Am un raport de 78 de pagini care a stat pe masa domnului Narcis Neaga  (director general al CNADNR – n.n.) şi nu s-a luat absolut nici o decizie. Salariaţii respectivi au furat, apoi au pus banii la loc şi sunt în continuare salariaţi. Cred că oamenii se pot schimba, dar atunci când unii o fac de două ori, de trei de patru ori la rând, încep să mă îndoiesc că se mai schimbă. Şi atunci dacă nu tai răul din rădăcină alţii care sunt corecţi zic ‘uite, ală nu a păţit nimic, ală pleacă 8.000 de lei pe tură’. Apoi pune banii înapoi, el având 1.100 de lei salariu. De unde a pus 9.000 de lei? Şi îi laşi în pace? Suntem la biserică, ăla şi-a recunoscut greşelile şi îi iertăm dom’ne, că noi suntem popi”, a declarat Alin Goga.

Goga spune că sunt nenumărate exemple şi nenumărate agenţii de control şi încasare verificate şi pentru care au fost întocmite rapoarte.

“În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depăşeşte posibilităţile de stopare ale CNADNR-ului. Şi tu ştii lucrurile astea de ani de zile şi nu faci nimic? Credeţi-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate şi complicitatea aia nu este pe ochi frumoşi. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva”, a spus Goga.

Câţi bani se fură din taxa de pod

Statisticile companiei arată că, după întărirea controalelor, la staţia de la Giurgeni încasările din taxă au crescut cu 20%, echivalentul a 350.000 de lei, adică aproape 80.000 de euro.

CNADNR a încasat anul trecut din taxa de pod la Feteşti 76,2 milioane lei, la podul de la Giurgiu – 57 de milioane de lei, iar la Giurgeni-Vadu Oii – 28,5 milioane de lei. În total 162 de milioane de lei, echivalentul a 36,7 milioane de euro.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a decis luni să trimită Corpul de Control la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, după ce în presă au apărut mai multe informaţii despre nereguli din companie.

“Ministerul îşi exercită dreptul şi obligaţia de a verifica informaţiile apărute în presă. În măsura în care acestea vor fi întemeiate, se vor lua măsurile necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor. De asemenea, în cazul în care se va impune, vor fi sesizate instituţiile abilitate. Consider că eventualele sesizări ar trebui făcute mai întâi la nivelul organelor de control ale companiei, ministerului, sau la nivelul altor instituţii. Apariţia doar în presă nu rezolvă problema şi poate fi interpretată ca un gest subiectiv”,  a declarat într-un comunicat ministrul tansporturilor, Iulian Matache.

Ministrul a solicitat ca atât în Ministerul Transporturilor, cât şi în companiile din subordinea şi sub autoritatea acestuia “să fie promovat dialogul ca element esenţial în soluţionarea conflictelor”.

Alin Goga, director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a Companiei de autostrăzi, şi în trecut director juridic în structura centrală, a vorbit într-un interviu acordat gândul despre nereguli în CNADNR.

Potrivit lui Goga, în companie sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul, au lucrat toată viaţa lor la stat şi au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro.

Taxa se poate plăti şi prin SMS sau în benzinării

Din 30 aprilie, şoferii care folosesc podul peste Dunăre de la Feteşti pot achita tariful de trecere prin SMS sau în benzinării. Compania a motivat introducerea noii variante ca variantă de combatere a ambuteiajelor înregistrate pe autostrada A2 din timpul sezonului estival, când se ajunge la 50.000 de vehicule pe zi.

VIDEO

http://www.gandul.info/financiar/cum-se-fura-bani-din-taxa-de-pod-metoda-prin-care-banii-de-drumuri-ajungeau-in-buzunarele-angajatilor-14680009

23 august, agerpres.ro: Senatul se reunește luni în sesiune extraordinară pentru Codul fiscal

Senatul se reunește luni de la ora 15,00 în sesiune extraordinară pentru dezbaterea și votarea cererii de reexaminare a noului Cod fiscal, transmisă de șeful statului Klaus Iohannis.

Comisiile de specialitate au termen să întocmească raportul în cazul Codului Fiscal până luni la ora 10,00.

Reprezentanții partidelor parlamentare au avut joi, la Palatul Parlamentului, o întâlnire tehnică pe tema Codului fiscal, retrimis spre reexaminare în Parlament de președintele Iohannis.

Aceștia au convenit ca TVA să fie scăzut în două etape, prin amendamente la Codul fiscal, astfel: de la 1 ianuarie 2016 la 20%, iar de la 1 ianuarie 2017 la 19%.

Totodată, s-a hotărât amânarea cu un an a măsurii de eliminare a supraaccizei pe carburanți, aceasta urmând să fie aplicată din 2017, nu din 2016, așa cum era stabilit inițial.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, prezent joi la discuțiile tehnice ale reprezentanților formațiunilor politice, a anunțat aceste modificări și a arătat, însă, că ținta de deficit bugetar de 1,2% nu va putea fi atinsă nici în acest context.

“Cifrele de astăzi, în urma discuției pe cele două măsuri, sunt aproximative, undeva la 0,5 — 0,6% este reducerea deficitului estimat de noi inițial, adică în jurul cifrei de 2%. (…) Deci, nu ne vom încadra în acea țintă de 1,2% impactul fiscal”, a explicat Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a mai spus că în cadrul întâlnirii cu reprezentanții partidelor politice s-a solicitat ca Guvernul să facă trimestrial în Parlament o informare cu privire la modul în care se realizează execuția bugetară, astfel încât parlamentarii să știe exact că ținta de deficit este respectată.

Potrivit lui Teodorovici, aceste modificări vor fi discutate și cu partenerii internaționali.

Pe de altă parte, președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat sâmbătă că nu s-a ajuns la o soluție, ci la o propunere în urma negocierilor privind Codul fiscal.

Înainte cu o zi de întâlnirea tehnică a reprezentanților partidelor parlamentare, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu prim-ministrul Victor Ponta, pentru a discuta despre prioritățile legislative din toamnă, inclusiv despre Codul fiscal.

Senatul este primul for legislativ sesizat în legătură cu Codul fiscal, decizia finală urmând să fie luată de Camera Deputaților, care se va reuni tot în sesiune extraordinară.

23 august, hotnews.ro: Economia steroizilor fiscali – Redux. Un raspuns lui Daniel Daianu

 Masurile codului fiscal au generat, pe buna dreptate, o serie utila de dezbateri in presa in ultima perioada, mai cu seama datorita implicatiilor pe care acestea le vor avea atat asupra bugetului cat si a economiei. Intr-un articol recent Daniel Daianu detaliaza cateva aspecte ca raspuns la un text pe care l-am publicat anterior. Interventia de fata aduce mai multe argumente in sprijinul ideilor expuse acolo. Din punct de vedere macroeconomic, pentru Romania, riscul cel  mai mare in acest moment este, de departe, orice forma de crestere a cheltuielilor bugetare. Timing-ul pentru asemenea masuri nu este oportun in acest moment si trebuie evitat cu orice pret un episod similar celui din octombrie-noiembrie 2008 cand deficitul bugetar s-a dublat, crescand cu 2.8% din PIB din inconstienta autoritatilor de a arunca bani in sprijinul propagandei electorale. Astazi, probabilitatea ca socurile negative externe sa se amplifice in lunile urmatoare a crescut, indeosebi datorita procesului de realocare globala a fluxurilor de capital – ca reactie la cresterea dobanzilor in SUA, incetinirea economiei Chinei, etc.

 Ca si in 2008, aceste socuri vor creste riscul scaderii cererii externe pentru produsele autohtone.  Din acest punct de vedere, asa cum mentiona si Daniel Daianu, este important sa se acorde atentie efectului de sincronicitate al ciclurilor economice, financiare si fiscale intre economiile UE, cu preponderenta, si Romania.

Dar, in ipoteza in care cheltuielile bugetare nu cresc in urmatorul an, relaxarea fiscala, chiar si in forma adoptata initial de Parlament, ar avea un efect benefic atat asupra bugetului cat si asupra economiei, fara a o supraincalzi pe aceasta din urma. Din ratiuni expuse in articolul anterior, posibilitatea ca veniturile fiscale sa creasca peste 1-2 ani, ca urmare a relaxarii fiscale, este crescuta. Remarca facuta de Daniel Daianu la influenta ciclului economic asupra veniturilor fiscale este pertinenta dar aceasta este si ratiunea pentru care in grafic era prezentat raportul veniturilor fiscale in PIB si nu valorile nominale absolute.

Desigur, exista si o elasticitate a acestor venituri fata de PIB care insa nu este de natura sa influenteze nici rationamentul facut si nici concluziile. Graficul original era intuitiv mai usor de urmarit si evita introducerea unor surse suplimentare de incertitudine in date vis-à-vis de valorile estimate ale output-gap-ului, aportul agriculturii in PIB in relatie cu veniturile fiscale, etc.

Totusi, pentru a adresa si acest aspect, graficul de mai jos prezinta acelasi raport venituri fiscale/PIB,  ajustat ciclului economic. O analiza comprehensiva a FMI din 2012 arata ca, in medie, pentru fiecare deviatie de un procent a output-gap-ului veniturile din TVA deviaza cu 1,75% fata de asa numitele ‘’valori de echilibru’’. Aceasta inseamana ca, implicit, cand output-gap-ul este pozitiv, valoarea raportului venituri fiscale/PIB pe care o observam de fapt este mai mare decat ‘’valoarea de echilibru’’ (o valoare teoretica, pe care nu o putem observa direct) si viceversa. Aplicand acest coeficient de 1.75% pentru toate categoriile de venituri fiscale – o ipoteza de lucru puternica tinand cont ca veniturile din TVA sunt printre cele mai responsive la ciclul economic – se obtin datele din graficul de mai jos.

Se observa ca tendintele din cele doua grafice (cel initial este inclus mai jos pentru a facilita comparatia) sunt similare.

Aceste inspectii vizuale sunt utile pentru ca, interpretate corect, pot identifica anumite tendinte. Insa ele nu trebuie sa fie un substitut pentru analize tehnice mai detaliate care sa tina cont de erorile de masurare in valorile output-gap-ului, influenta productiei sectorului agriculturii vis-à-vis PIB si venituri fiscale, elasticitatea individuala a diferitelor categorii de venituri fata de PIB, etc., si care astfel pot imbunatati intelegerea  economica.

Fara indoiala ca elementul non-platii taxelor si impozitelor, asa cum mentiona si Daniel Daianu, este unul important. Insa, acelasi studiu al FMI identifica doi factori importanti in scaderea veniturilor fiscale, cu preponderenta in perioadele cand output-gap-ul este negativ, si anume, cresterea evaziunii fiscale si efectul de substitutie catre achizitia de produse cu TVA mai scazut. Daca interpretarea este ca de fapt economia se afla in dreapta curbei Laffer, solutia logica este reducerea fiscalitatii pentru a creste veniturile la buget, in paralel cu cresterea sanctiunilor pentru neplata taxelor. Mai cu seama ca experienta trecuta a reducerii fiscalitatii in Romania sustine aceasta ipoteza. Acest fapt trebuie sustinut, bineinteles, si de continuarea intaririi capacitatii administrative fiscale.

In ceea ce priveste premiza ca economia s-ar putea supraincalzi pe termen indelungat ca urmare a relaxarii fiscale, prin impulsonarea consumului privat, aceasta este una optimista. Este dificil de imaginat o economie supraincalzita pe durata a cativa ani avand ca sursa de finantare preponderenta veniturile salariale stabilite in piete competitive.  Avansul recent al consumului privat se datoreaza cresterii salariului minim, +12,5% in 2014, +16,7% in 2015 si – potential – inca un +14% in 2016. Dar aceste cresteri nu se vor propaga in aceste rapoarte pe toata structura salariilor in economie pentru ca sectorul privat nu isi poate permite asa ceva din ratiuni legate de profitabilitate. De aceea este foarte probabil sa observam o incetinire a consumului privat in perioada imediat urmatoare, asociata unei cresteri a ratei somajului – acest ultim efect deja de face simtit.

Cresterea puterii de cumparare a sectorului privat – prin reducerea TVA – nu va face decat sa compenseze intr-o oarecare masura aceasta tendinta de incetinire a consumului. Este cunoscut faptul ca estimarile output-gap-ului contin un grad ridicat de incertitudine mai cu seama in momentele de cotitura ale economiei. In mod firesc, o crestere substantiala a volumului de finantare al economiei din alte surse decat salariile va necesita o reajustare a acestor politici.

In text, Daniel Daianu mai facea referire si la divergenta – amplificata din anul 2008 incoace – a distributiei veniturilor angajatilor si angajatorilor in economie. Aceasta poate fi explicata de reactia fireasca a companiilor in fata crizei si, intr-o oarecare masura, de impactul introducerii taxei pe constructiile speciale – deci tot o masura fiscala aplicata inoportun. Mai concret, evolutia celor doua tendinte reprezinta interactiunea unui cumul de factori ca si reducerea numarului de angajati in economie, cresterea eficientei costurilor firmelor sau reducerea investitiilor din sectorul privat.

In perioada 2008-2011 numarul de angajati in economie a scazut cu 12% iar veniturile acestora cu 16%. Considerand si reducerea beneficiilor non-monetare la angajatii existenti impactul a fost aproape 1:1. Intre 2011-2014 efectele investiilor private scazute in economie, si ca efect al taxei pe constructiile speciale, au avut un impact pozitiv asupra profitului operational al firmelor datorita reducerii valorii deprecierii capitalului. In paralel, multe firme au adoptat programe de eficientizare a costurilor, ceea ce a dus la o crestere ulterioara a profitului operational. Neindoielnic insa ca cele doua tendinte se vor inversa in anii ce vin pe masura ce conditiile economice vor impulsiona avansul retributiilor angajatilor si al investitiilor private.

Aceste elemente scot in evidenta un fapt necesar si anume, adoptarea de politici fiscale care sa faciliteze acumularea de capital in Romania in paralel cu masurile de mentinere a consumului.

 Dar pentru un asemenea program fiscal ambitios – si foarte oportun – este nevoie de o viziune a politicii fiscale pe termen lung. Aceasta nu numai la nivel declarativ, ci concret, cu un plan detaliat si sprijinit pe cifre realiste. Pentru ca pana la urma intrebarea fundamentala care se pune este: cum se poate ridica in mod sustinut nivelul bunastarii intr-o economie avida de investitii de capital, cu 5,3 milioane pensionari, in care munceste aproximativ jumatate din forta de munca oficiala, adica 4,5 milioane, dintre care aproape 30% lucreaza la stat?

23 august, adevarul.ro: Ce taxe pregăteşte Guvernul pentru 2016

Taxa pe camera de hotel, birul pe şpaga medicilor, taxarea veniturilor Bisericii şi creşterea taxelor locale sunt în planul Executivului pentru a intra în vigoare de anul viitor. Alături de acestea, va apărea şi un nou regim de taxare la petrol şi gaze. Executivul pregăteşte noi impozite pentru anul viitor, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să intre în vigoare o taxă specială pentru turism, autorităţile analizând în acelaşi timp şi impozitarea veniturilor Bisericii. Tot din 2016 trebuie să intre în vigoare şi un nou sistem de taxare în domeniul petrolului şi gazelor naturale, în vreme ce noul Cod Fiscal va permite primăriilor majorarea taxelor locale.   Impozitul special din turism a fost anunţat vineri de către premierul Victor Ponta, care a afirmat că sprijină proiectul dacă acesta duce la debirocratizare. „Înseamnă că nu mai plăteşti celelalte taxe ca o societate obişnuită, ci ai nişte criterii simple şi clare. Plăteşti o sumă fixă şi dacă eşti bun, faci profit mai mare, dacă nu eşti bun, ieşi de pe piaţă“, a explicat premierul. La rândul său, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a precizat că acest impozit specific din turism va fi aprobat de Parlament în această toamnă, urmând să fie aplicat de la 1 ianuarie 2016.   Taxa pe camere sau locuri de cazare Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a explicat în ce constă  acest impozit. „Dacă un hotel are 200 de locuri, el va plăti pe numărul de locuri sau camere. Pentru fiecare loc va plăti 100 de euro impozit pe an. Conform calculelor noastre, acest hotel (n.r. – hotelul unde a avut loc conferinţa de presă) va plăti în jur de 40.000 de euro pauşal. Că are grad de ocupare mai mare sau mai mic, că a făcut o cifră de afaceri mai mare sau mai mică, nu mai contează, va plăti o taxă fixă la numărul de locuri de cazare sau de camere. Acum acest hotel plăteşte 100.000 de euro şi alt hotel similar plăteşte zero. Baza de impozitare va fi mai mare pentru că toată lumea va plăti“, a menţionat şeful Federaţiei.    Renaşterea impozitului forfetar Noua taxă este, practic, renaşterea impozitului forfetar, aceasta fiind a treia sa încarnare, după varianta lui Gheorghe Pogea, fost ministru de Finanţe din Guvernarea Boc, şi varianta pregătită de Maria Grapini pe când ocupa fotoliul de Ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turism.   Impozitul minim a fost introdus de către Guvernul Boc în perioada 2009-2010 şi a fost cauza închiderii a sute de mii de firme. Impozitul minim anual era cuprins între 2.200 de lei pentru firmele cu venituri totale de până la 52.000 de lei şi 43.000 de lei pentru venituri de peste 129 de milioane de lei. Taxa era plătită inclusiv dacă firma era pe pierderi sau avea cifră de afaceri zero. Impozitul minim a fost eliminat din 1 octombrie 2010.    Ulterior, în 2013, Maria Grapini, pe atunci ministrul IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turismului, a venit cu un alt proiect, taxa numindu-se atunci impozit forfetar. Aceasta urma să se plătească doar în anumite domenii, respectiv, în restaurante, catering, baruri, hoteluri, pensiuni, service-uri auto, spălatorii, vulcanizări, ministrul dorind ulterior o aplicare a acestuia şi în cazul cabinetelor stomatologice şi a celor de avocatură. Impozitul forfetar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2014, dar Guvernul a renunţat la el.   Impozitul forfetar a revenit, însă, în discuţie în luna mai a acestui an, fiind anunţat de către ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, în urma scandalul privind impozitul pe bacşiş. Autorităţile au fost forţate să elimine impozitul pe bacşiş după numai o săptămână de la intrarea în vigoare, deoarece în anumite sectoare nu se putea aplica.   Impozitul pe veniturile Bisericii Autorităţile pregătesc şi taxarea veniturilor Bisericii, ministrul Eugen Teodorovici declarând că va fi o „discuţie“ pe această temă la momentul realizării bugetului pe anul 2016. Întrebat despre posibilitatea taxării veniturilor Bisericii, el a declarat vineri că o astfel de discuţie va avea loc la finalul anului, când se va realiza bugetul pe 2016.    „Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum“, a declarat Teodorovici, la finalul discuţiilor despre Codul Fiscal, potrivit gandul.info. Potrivit unor surse guvernamentale citate de gandul.info, s-ar putea ajunge la o măsură de impozitare a veniturilor mici ale Bisericii, precum cele obţinute din vânzarea de lumânări sau de produse bisericeşti. Nu ar fi vorba, însă, şi de celelalte surse de bani. Impozitarea Bisericii revine în discuţie după ce mai multe organizaţii non-guvernamentale au solicitat de mai multe ori acest lucru în ultimii ani.    Discuţia revine pe fondul anunţului făcut de către premierul Ponta privind legalizarea „şpăgii“ luate de personalul medical. Ponta a anunţat zilele trecute că este de acord cu legalizarea sumelor de bani primite de doctori, dar cu trei condiţii: serviciile să nu fie condiţionate de plăţi, acestea să se facă la sfârşitul tratamentului şi tranzacţia să fie fiscalizată. Acest lucru înseamnă că medicii sunt obligaţi să dea bon, ceea ce înseamnă plata către stat a 16% din banii primiţi.   Taxele locale vor creşte O altă serie de taxe majorate este ascunsă în Codul Fiscal. Mai exact, consiliile locale vor avea posibilitatea de a majora taxele locale cu până 50%, faţă de 20% cât este în prezent. De asemenea, impozitele şi taxele locale se vor majora anual cu rata inflaţiei.   În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, acesta va fi stabilit în funcţie de destinaţia clădirii, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Cota acestuia se va situa între 0,08% şi 0,2% pentru locuinţe şi între 0,2% şi 1,3% pentru clădirile nerezidenţiale. Terenurile de sub clădiri vor fi şi ele impozitate, potrivit proiectului noului Cod Fiscal.    Acesta a fost votat recent de Parlament, dar preşedintele Klaus Iohannis l-a retrimis spre discutare din cauză o serie de prevederi afectează semnificativ bugetul ţării. Majorările de taxe locale nu se află în centrul negocierilor recente dintre partidele politice, ceea ce înseamnă că vor fi votate în aceeaşi formă.   Un nou sistem de taxare la petrol şi gaze Anul 2016 va aduce şi un nou sistem taxare în domeniul petrolului şi gazelor. Acesta va menţine un sistem cu redevenţe, dar va adăuga un impozit pe profitul din exploatare.   În acest moment, redevenţele pentru cele două resurse se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, cei mai mari cotizanţi fiind Petrom – care extrage aproape toată producţia internă de ţiţei şi jumătate din cea de gaze, şi Romgaz – care exploatează cealaltă jumătate la gaze. Anual, statul român strânge la buget doar 200 de milioane de euro din redevenţele la ţiţei şi gaze.   Pe lângă sistemul de redevenţe, statul mai colectează bani şi prin două taxe specifice, respectiv o taxă de 0,5% pe extracţia hidrocarburilor şi una de 60% pe veniturile obţinute din liberalizarea preţului la gaze.   Premierul Victor Ponta a decis la finele anului trecut prelungirea cu un an a actualului sistem de redevenţe şi a celor două taxe motivând că „nu se pot majora peste noapte“. Numai că Ponta promitea încă din 2012 majorarea redevenţelor „la media europeană“. Prevederea care interzicea statului român majorarea redevenţelor a expirat în 2014. Aceasta era înscrisă în contractul de privatizare al Petrom din 2004, statul asumându-şi atunci în faţa OMV că nu va creşte redevenţele petroliere timp de zece ani.    Ponta a promis la finele anului trecut că proiectul de lege privind noul sistem de taxare a resurselor urmează să ajungă în Parlament în aprilie, dar nu s-a întâmplat aşa. Autorităţile au promis apoi că proiectul va sosi în Parlament în toamna acestui an.

 

23 august, evz.ro: INUTIL: Noile modificări din CODUL FISCAL nu convin Comisiei Europene

 Supracciza la benzina ar urma sa fie anulata din 2017, si nu in 2016, cum prevedea varianta initiala a Codului fiscal

Comisia Europeană fost și rămâne un adversar al noului Codului fiscal, argumentând că scăderile de taxe pot genera diminuări de venituri care să conducă spre dezechilibru bugetar.

Astfel, forul a reamintit autoritățilot că noul Cod Fiscal iniţiat de Guvern şi adoptat de Parlament include tărieri de taxe semnificative care ar putea avea impact negativ asupra situaţiei fiscale a României.

Chiar și în urma consensului politic asupra Codului fiscal, potrivit c[reuia TVA va scădea la anul nu la 19, ci la 20%, iar supraacciza la benzina va fi anulată din 2017, în loc de 2016, cum era inițial, Comisia Europeană îşi menţine poziţia.

Membrii CE au declarat că nu comnetează noile măsuri anunţate de politicienii de la Bucureşti, dar reamintesc că acest cod fiscal iniţiat de Guvern şi adoptat de Parlament include tărieri de taxe semnificative care ar putea avea impact negativ asupra situaţiei fiscale a României.

De asemenea, absenţa măsurilor compensatorii ar putea avea ca efect creşterea deficitului bugetar, estimează comisia.

Dragi cititori și utilizatori evz.ro. În ultima vreme, în cadrul articolelor de pe evz.ro, unii dintre utilizatori postează comentarii obscene, neadecvate sau care nu au legatura cu subiectul materialului postat. Mai mult, sunt aduse injurii la adresa jurnalistiilor ziarului sau a celorlalți utilizatori.

Site-ul evz.ro nu poate accepta din respect pentru cititorii nostri, astfel de comportamente triviale, cu atât mai mult cu cat raspundem juridic pentru găzduirea unor astfel de comentarii. Știm ca cei mai mulți dintre cititorii EVZ sunt oameni civilizați care nu au motive să se ascundă în spatele unui pseudonim.

Pentru a curma situația descrisă mai sus, soluția pe care am adoptat-o este ca fiecare dintre utilizatori să se logheze prin intermediul contului de facebook.

Le cerem scuze cititorilor EVZ care nu intră în categoriile de mai sus și le mulțumim pentru comentariile constructive si părerile obiective.  Vă asteptam în continuare să ne spuneți părerile dumneavoastră, să ne criticați dacă este cazul, să ne laudați dacă meritam, dar folosind un limbaj adecvat.

Multumim pentru intelegere.

23 august, digi24.ro: Noul Cod Fiscal prevede taxe mai mici pentru firmele străine

Noul Cod Fiscal are mai multe prevederi care dezavantajează firmele autohtone în raport cu cele care activează în România, dar au patroni străini. Acestea din urmă beneficiază de mai multe scutiri de impozite şi taxe. Analiştii spun că, în acest fel guvernul, vrea să încurajeze investiţiiile străine.

Guvernul a introdus un impozit pe dividende în funcţie de rezidenţa fiscală a societăţii mamă. De exemplu, o societate care va plăti dividende societăţii româneşti pe care care a înfiinţat-o va da Fiscului 5% impozit. Lucru care nu este valabil şi dacă firma din România a fost deschisă de o societate din afara ţării.

Adrian Benţa, consultant fiscal: „Să zicem că aceeaşi societate X din România este înfiinţată de o societate Y SRL din Olanda. După un an de activitate, firma beneficiază de scutire de impozit pe dividend.”

Nu doar valoarea impozitelor aplicate este mai mare pentru firmele cu patroni români, ci şi numărul de taxe.

O firmă ce activează în România, dar este deţinută de o persoană cu rezidenţă în străinătate, va plăti statului român 3% pe venitul microîntreprinderii şi 5% impozitul pe divident, reţinut la distribuirea dividentului pentru persoana nerezidentă.

Pe de altă parte, o firmă de aceeaşi mărime, cu aceeaşi activitate, dar deţinută de un român, va plăti pe lângă cele două impozite plătite şi de patronul străin şi 5,5% contribuţii individuale de sănătate. Se observă aşadar o creştere cu 68% a impozitelor plătite de patronul român faţă de cel străin.

Iar redevenţele vor fi şi ele impozitate diferit. De exemplu dacă o pizzerie din Italia se extinde în România şi potrivit politicii grupului, produsele se vând în cutii de carton cu sigla societăţii din Italia, pentru a utiliza această siglă, firma care activează în România plăteşte o redevenţă societăţii mamă din Italia. Potrivit noului Cod Fiscal, această redevenţă va fi scutită de impozit.

În schimb, dacă firma este înfiinţată de un român şi vrea ca pe cutia de pizza să fie imaginea lui Ştefan cel Mare de la Chişinău, societatea va plăti dreptul de utilizare a fotografiei către autorităţiile din Republica Moldova, iar redevenţa va fi impozitată în România cu 16%.

Analiştii spun că impozitele mai mici şi mai puţine pentru firmele cu acţionariat străin sunt de natură să încurajeze investiţiile în România.

Emilian Duca, analist economic: „Investitorii străini vor încerca să îşi valorifice avantajele competitive pe care le au, fiind şi acesta de a utiliza sisteme fiscale mai favorabile.”

Impozitarea dobânzilor ar urma să aibă şi ea un statut diferit de anul viitor. De exemplu, dacă o societate din România se împrumută la societatea mamă din alt stat, beneficiază în anumite condiţii de scutirea impozitării pe dobânzi.

Adrian Benţa, consultant fiscal: „Dar să presupunem că X SRL este împrumutat de Adrian Benţa persoană fizică din România cu o sumă de bani şi cer aceeaşi dobândă pe care o cere şi o firmă nerezidentă. În cazul de faţă, iarăşi eu ca persoană fizică voi fi impozitat cu 16%.”

Noul Cod Fiscal are însă şi prevederi apreciate de mediul de afaceri. Dacă în urma unui control al fiscului, firmei i se impun măsuri asiguratorii, de anul următor, durata sechestrului pe conturi sau bunuri este limitată la şase luni. Acum acest sechestru poate fi pus pe termen nedeterminat, iar multe firme au dat faliment pentru că nu au mai putut să îşi desfăşoare activitatea, chiar dacă în final şi-au demonstrat nevinovăţia.

Impozite

firmă cu patron străin:

3% impozit/venitul firmei

5% impozit/divident

firmă cu patron român:

3% impozit/venitul firmei

5% impozit/divident

5,5% contribuţii de sănătate

Impozite pe veniturile firmelor

cu patron străin: 8%

cu patron român: 13,5%

 

23 august, postare pe Facebook, Victor Ponta:

10 INTREBARI FUNDAMENTALE PENTRU VIITORUL ECONOMIC SI SOCIAL AL ROMANIEI !

Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta/posts/1012917815414772

In calitate de Prim Ministru al Guvernului care a conceput si promovat proiectul Noului Cod Fiscal consider ca toate partidele politice parlamentare au datoria (inainte sau in timpul dezabaterii care incepe maine in Parlament) sa raspunda opiniei publice la 10 intrebari legitime si utile :

1. Considera ca Noul Cod Fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decat cel aflat acum in vigoare? Ca ajuta economia romaneasca sa se dezvolte in continuare, pastrand si crescand numarul de locuri de munca, platind salarii mai decente, achitand taxe mai mici si mai putine (sprijinind efortul autoritatilor de combatere a birocratiei si evaziunii fiscale)? Daca nu sunt de acord cu aceste afirmatii de ce voteaza pentru?
2. Cand au votat in unanimitate Codul Fiscal au stiut ce voteaza? Au citit textul, specialistii lor au inteles prevederile si consecintele? Daca da de ce unele partide au considerat DUPA vot si dupa trimiterea la reexaminare ca Noul Cod Fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput, etc?
3. De ce reprezentantii PNL/PDL au depus un amendament privind scaderea cotei generale de TVA de la 20% ( propunere Guvernului) la 19% , si chiar au conditionat votul pozitiv de acceptarea acestui amendament? Au avut calcule de impact sau a fost o simpla propunere electoralista si populista? Daca era o propunere buna de ce au solicitat acum sa se revina la varianta Guvernului de 20%?
4. Care a fost impactul estimat al cresterii TVA de la 19% la 24% si al taierilor de salarii si ajutoare sociale din 2010? Care din partidele actuale considera si acum ca a fost corecta si utila viziunea economica a guvernarii PDL de atunci cand sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de munca stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potentialul economic, a avut loc o cadere economica de drastica, a explodat evaziunea fiscala, rata inflatiei s-a dublat fata de 2009 iar puterea de cumparare a scazut dramatic chiar cu 40% in cazul profesorilor, medicilor si a categoriilor sociale cu venituri reduse?
5. Care este opinia partidelor politice actuale – Romania ar trebui sa renegocieze tintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevazute in actualul Medium Term Objective sau sa tina cura de slabire (austeritate) si sa acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine tintirea unor deficite bugetare ESA in jurul a 2% din PIB si astfel sa se accelereze procesul de convergenta fata de media UE28?
6. De ce Romania ar fi nesustenabila in conditiile unui deficit de 2 – 2,5% din PIB si o datorie bruta guvernamentala de 40% din PIB iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB si cu o datorie de 103% din PIB, Franta cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB si o datorie publica de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB si o datorie publica de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB si o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB si o datorie bruta de 91% din PIB s.a.m.d ar fi cu toate sustenabile?
7. Stiu partidele politice ca 2014 a fost primul an din ultimii 12 cand Romania a obtinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB, (adica soldul bugetar fara plata de dobanzi a fost pe plus)? Este nevoie in continuare de austeritate sau de masuri de crestere economica si noi locuri de munca ? ( o dezbatere ideologica fundamentala azi in cadrul Uniunii Europene).
8. Stiu Partidele politice ca in 2014 Romania a atins tinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definita drept regula fiscala in Tratatul privind coordonarea, stabilitatea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare alaturi de Olanda, Germania, Danemarca, si Austria? Si ca a avut un deficit bugetar MAI MIC decat cel prevazut in acordurile cu FMI/CE/BM ? Este bine sa pastram aceasta situatie sau sa cheltuim mai mult din banii nostri pentru dezvoltare si cresterea nivelului de trai?
9. Doresc partidele politice un nou Acord Stand By cu Fondul Monetar International stiind ca Romania indeplineste criteriile de calificare pentru pentru un alt tip de Acord – accesarea unei Linii de Credit Flexibile (avand conditii macroeconomice similare cu ale Poloniei)?
10. Considera partidele politice ca actualul curs de crestere economica neintrerupta din 2012, scadere a somajului si ridicare a puterii de cumparare si a nivelului de trai al populatiei este sau nu afectat de crize si scandaluri politice avand ca pretext masuri economice ? Sau de inconsecvente legislative absolut ridicole (de felul votam in unanimitate Codul Fiscal si dupa o luna anuntam ca este gresit si nu il mai sustinem)???? Este necesar si se poate incheia un Acord Politic pentru dezvoltare economica si crestere a nivelui de trai (care sa cuprinda cel putin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul si pensia medie, modul de finantare in educatie si sanatate) – asa cum s-a facut pt Aparare?

Astept si eu si toti cetatenii acestei tari raspunsurile partidelor politice parlamentare la aceste intrebari clare si importante care definesc politicile publice in domeniul economic social! Cine nu raspunde ( daca va fi cineva) este evident ca de fapt habar nu are ce sa faca cu economia si viata de zi cu zi a acestei tari!