Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL FISCALITATE 2 - 6 decembrie 2015

2 decembrie, Ziare.com: Surpriza din Codul fiscal: Fara acciza la cafea in 2016 – Ce se intampla cu alcoolul si benzina

Un subiect mai putin dezbatut si prozaic prin natura lui este modul in care se va aplica accizain anul 2016.

La inceputul lunii octombrie eram obisnuiti sa fim atenti la cursul de schimb valutar valabil in prima zi lucratoare din aceasta luna, curs valutar utilizat in tot anul urmator pentru calculul si plata accizei la produsele supuse acestei taxe.

Desigur, cu cat acest curs de schimb este mai ridicat, cu atat mai mare este suma de plata la buget.

In sfera produselor accizabile se regasesc elemente absolut indispensabile vietii cotidiene cum ar fi energia electrica, benzina, motorina, gazul natural, dar si o serie de produse consumate in mod frecvent, fie ca e vorba de vicii (alcoolul si tigarile) sau cele ce fac deliciul consumatorului, respectiv cafeaua, bijuteriile din aur si platina cu exceptia verighetelor, confectiile din blanuri naturale sau iahturile.

Raportandu-ne la cursul de schimb, aceste accize au fost calculate pentru anul 2014 si 2015 la o cotatie artificiala de 4,7380 lei/euro, legiuitorul prevazand ca acestea sa fie revizuite in fiecare luna octombrie, in functie de rata inflatiei.

Taxa pe alcool: Suma uriasa pe care o pierde statul daca nu va scadea acciza

Ce se intampla in 2016

Cursul de schimb conform actualului Cod fiscal trebuia publicat pe site-ul Ministerului de Finante pana pe data de 20 octombrie. Ei bine, iata ca pentru prima data in ultimii 25 ani la sfarsitul lunii octombrie 2015 identificam o inflatie negativa (deflatie), fapt ce ar fi trebuit sa duca, cel putin teoretic, la scaderea accizei.

Desigur, aceste doctrine economice sunt frumoase doar cand sunt prezentate contribuabilului. Pentru anul 2016, noul Cod fiscal construieste sistemul de accize pastrand valorile in lei valabile in anul 2015 pentru marea majoritate a produselor, practic utilizandu-se acelasi curs de schimb majorat artificial.

Pentru ce produse nu se mai plateste acciza

Desigur, trebuie sa fim obiectivi si sa amintim ca foarte multe dintre produsele supuse accizelor nearmonizate nu le mai regasim supuse accizei in anul 2016.

Astfel, de la anul nu vom mai plati acciza pentru cafea, confectiile din blanuri naturale, iahturi sau pentru motoarele destinate ambarcatiunilor cu o putere mai mare de 100 CP.

Iubitorii de autoturisme cu motoare puternice, mai mari de 3.000 cmc nu vor mai plati nici ei acciza la inmatricularea acestor tipuri de mijloace de transport. Cel putin la nivel teoretic, ar trebui ca pentru aceste produse sa scada pretul de cumparare atat ca urmare a eliminarii accizei, cat si prin faptul ca vom avea o reducere a cotei de TVA la 20%.

Alcool si combustibil

O alta mutare surprinzatoare in domeniul accizelor valabila in anul 2016 este reducerea accizei pentru bauturile alcoolice de la circa 1.000 euro/hl alcool pur la aproximativ 700 euro/hl alcool pur, o reducere de aproximativ 30%.

O masura buna pentru combaterea evaziunii fiscale omniprezenta in sectorul bauturilor alcoolice conform producatorilor consacrati si asociatiilor profesionale din domeniu, insa discutabila din perspectiva publicului larg ce constata ca aceasta reducere de acciza la bautura alcoolica vine intr-un an electoral.

Tot din perspectiva accizelor analizam valoarea acesteia pentru benzina si pentru motorina si observam ca si in anul 2016 nivelul acestei taxe este egal cu nivelul stabilit pentru anul 2015. Astfel, pentru 1.000 litrii benzina fara plumb se datoreaza o acciza de circa 2.035 lei, ceea ce ar corespunde de o acciza de 2,035 lei din fiecare litru de benzina.

Daca tinem cont ca in pretul de vanzare de la pompa regasim si TVA observam ca mai mult de jumatate din pretul la pompa este format din taxe. Abia din anul 2017, pornind de la o prezumata mentinere de mai mult de un an a Codului fiscal, se va elimina si supraaciza la carburanti, celebra taxa ce a obligat multi transportatori sa alimenteze in strainatate.

In acest context, de la 1 ianuarie speram intr-o reducere a preturilor de consum, in primul rand din perspectiva reducerii TVA si a reducerii accizei pentru principalele produse supuse accizelor nearmonizate, ocazie cu care spunem adio – speram fara intoarcere – accizei la cafea, indragita bautura fara multi dintre noi nu isi incep ziua.

Consultant fiscal,Auditor financiar,

Adrian Benta

2 decembrie, postare pe Facebook: Gabriel Biris

Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris

Citesc si ma minunez: fiscul cere unui contribuabil documente dintr-o perioada prescrisa (anterior 2009), in vederea “stabilirii starii de fapt fiscale”.

Nu pentru a stabili diferente de impozit (care nu mai pot fi stabilite, perioada de prescriptie de 5 ani fiind implinita)…

Ma intreb si eu: de ce naiba ii platim pe inspectori, sa munceasca degeaba? Nu sunt oare atatea altele de facut in tara asta?

De ras, daca nu ar fi (totusi) de plans…

3 decembrie, economica.net: Ministerul Finanţelor: Accizele nu vor fi indexate pentru 2016. Rămân la “cursul” de anul acesta

Accizele nu se vor indexa anul viitor cu inflaţia pentru că aceasta a fost negativă anul acesta, spune Ministerul Finanţelor. Începând cu 2015, statul a renunţat la calculul accizelor funcţie de cursul euro, acestea fiind transformate direct în lei şi urmând să varieze nu cu indicele de inflaţie, ci cu “creşterea preţurilor de consum”, aşa cum scrie în Codul fiscal.

Nivelul accizelor armonizate se actualizează acum anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie, scrie în Codul fiscal.

În cazul de faţă, în care rata inflaţiei a fost în septembrie de -1,7%, această prevedere a Codului fiscal, permite Ministerului Finanţelor să nu scadă valoarea accizelor, de vreme ce textul spune că accizele se armonizează doar cu “creşterea preţurilor de consum“.

Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an, însă publicarea lui a întârziat în acest an din cauza schimbărilor produse de înlocuirea guvernului.

La sfârşitul lui 2014, guvernul a hotărât să treacă de la calculul accizelor în euro la valori în lei. Cursul la care s-a făcut transformarea din euro în lei a fost de 4,738 lei, un curs stabilit în urma evoluţiei pieţei valutare din 2013, mult mai mare decât cel care s-ar fi cuvenit în 2015, după legislaţia anterioară. Diferenţa de curs ar fi fost de nu mai puţin de 7%.

Aşadar, calculul accizelor nu se modifică pentru 2016 faţă de acest an. Dar cuantumurile unora dintre accize se vor schimba. Pe de altă parte, apar accize noi, iar altele vor dispărea.

Scade acciza pe alcool

Astfel, acciza la alcool etilic va scădea cu 30%, de la 1 ianuarie 2016, potrivit Codului Fiscal valabil anul viitor. Noul nivel al accizei, ce se va aplica la 1 ianuarie, este de 3.306 lei pentru un hectolitru de alcool pur, în scădere de la 4.738 de lei, nivelul actual.

Creşte la ţigări

Acciza la ţigarete va creşte cu 18,69 lei pe 1.000 de ţigări. De asemenea, va fi introdusă acciză pe ţigările electronice.

La carburanţi rămâne pe loc

Accizele la carburanţi şi la energia electrică rămân la nivelul din acest an. În România, peste 55% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Produsele de lux şi cafeaua scapă de accize.

Bijuteriile, blănurile, maşinile cu cilindree de peste 3.000 cc şi yahturile nu vor mai fi accizate din 2016. De asemenea va fi eliminată şi acciza la cafea, care acum este de un leu pe kilogram.

4 decembrie, agerpres.ro: Comunicat de presă – Eveniment: Fiscalitate pentru o Românie Durabilă

Prevederile noului Cod Fiscal puse în dezbatere de experți și consultanți fiscali renumiți

Seria de evenimente organizate sub sigla România Durabilă continuă în data de 9 decembrie cu o nouă ediție dedicată fiscalității. Evenimentul va avea loc la Hotel InterContinental, sala Opera, și va pune în dezbatere cele mai importante și relevante modificări ale noului Cod Fiscal și ale noului Cod de Procedură Fiscala care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.

Acest pachet legislativ trebuie să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale — cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

Evenimentul Fiscalitate pentru o Românie Durabilă le propune participanților dezbateri și studii de caz, analize de spețe concrete într-un mediu deschis, propice schimbului de informații și consultanță.

Printre temele dezbătute în cadrul evenimentului se vor regăsi:

Ce trebuie să știți de la 1 ianuarie 2016: noile cote de TVA.

Impozitul pe clădiri — cu bune și rele.

Reconsiderarea tranzacțiilor de către autoritatea fiscală în contextul introducerii penalității de nedeclarare.

Noile prevederi ale Codului Fiscal referitoare la prețurile de transfer.

Cum ar trebui să funcționeze un parteneriat adevărat între stat și contribuabil.

Toate aceste subiecte vor fi analizate și dezbătute de cunoscuți experți și consultanți fiscali:

Gabriel Biriș, Partener, Biriș Goran

Dan Schwartz, Managing Partner, RSM Scot

Alin Irimia, Transfer Pricing Partner, BDO România

Ionuț Ștefan, Vicepreședinte, Camera Consultanților Fiscali

Evenimentul va fi moderat de domnul Daniel Apostol, jurnalist cu peste 20 de ani in media economică românească.

Proiectul Fiscalitate pentru o Românie Durabilă își propune să deschidă calea dialogului public-privat și să întărească spiritul de comunitate de afaceri.  Evenimentul se adresează experților fiscali, analiștilor economici și juriștilor, precum și mediului de afaceri in ansamblul său.

Evenimentul Fiscalitate pentru o Românie Durabilă este organizat de The Associates și Ad Media Consult, în parteneriat cu Biris Goran, RSM Scot, BDO România și cu susținerea Camerei Consultanților Fiscali și a BNI Romania.

Partenerii media ai evenimentului sunt: Agerpres, Economistul, EconomicZoom.ro, Calea Europeană, DeBizz, Curs de Guvernare și RisCo.

Detalii despre agendă, vorbitori si temele dezbătute in cadrul evenimentului puteți găsi și pe site-ul dedicat: http://romaniadurabila.ro/fiscalitate-decembrie-2015/

Participarea la eveniment este gratuită și se face pe bază de invitație, în limita locurilor disponibile.

Contact de presa:

Ramona RAICU

Events Manager

Mobil: 0723 145 546

e-mail: ramona.raicu@theassociates.ro

web: www.theassociates.ro

4          decembrie, B1.ro: Peste jumătate din firmele care au cerut să se înregistreze pentru TVA, respinse de Fisc

Scandal între ANAF şi mediul privat. Mai bine dintre jumătate din firmele care au cerut în acest an să se înregistreze pentru TVA au fost respinse de Fisc.

Motivul invocat de ANAF a fost acela că societăţile respective au fost suspectate că vor să facă evaziune.

Mediul privat contestă această practică a autorităţilor, care contravine jurisprudenței europene.

La începutul acestui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală a modificat drastic procedura de înregistrare pentru TVA. Scopul este împiedicarea evazioniştilor să mai intre în economie însă au apărut imediat şi contestaţiile din partea mediului privat.

Potrivit raportului de activitate al ANAF din cele peste 11.000 de solicitări primite din partea societăţilor, doar puţin peste 5.000 au fost soluţionate. Explicaţia oferită de Fisc a fost aceea că firmele respinse nu justifică intenția și nu au capacitatea de a desfașura activitate economică.

Specialiştii susţin că filtrele făcute de autorităţi sunt în contradicţie cu jurisprudența europeană. Iar cei implicati spun ca uneori criteriile impuse de Fisc sunt imposibil de îndeplinit.

“Am văzut situații halucinante când administratori străini, numiți de societăți străine la conducerea filialelor românești nou înființate, a trebuit să facă proba studiilor și a veniturilor personale globale în fața autorității române în scopul obținerii codului de TVA”, a spus specialistul Alexandru Cristea.

Practic, fiscul este un evaluator al performanțelor economice, patrimoniale sau chiar intelectuale. Procedura a devenit mai restrictivă în vară, când, printr-un ordin, au fost introduse alte întrebări privind sumele de bani cu care asociații și administratorii au creditat alte societăți sau câte cereri de înregistrare a mai depus societatea.

“Continui să cred că restricționarea acordării codurilor de TVA pentru companiile nou înființate, pe criterii dubitabile și deloc transparente, reprezintă o importantă problemă a administrării fiscale și o reală piedică pentru investitorii de bună credință. Bineînțeles că dacă restricționezi accesul companiilor la activități economice și, în definitiv, libera circulație a capitalurilor, vei diminua poate, în mod simplist, potențialele surse de evaziune”, a mai spus Cristea.

În comunicatele oficiale, fiscul apreciază că încasările din TVA în creștere cu 5 miliarde lei, în primele zece luni, se datorează și noii proceduri de înregistrare în scopuri de TVA.

 

5 decembrie, hotnews.ro: Bugetul pe 2016 in 9 puncte cheie

Bugetul pentru 2016 prevede venituri totale de 231,12 miliarde lei, in crestere cu 1,6% fata de anul curent, fiind bazat pe o crestere economica de 4,1%, iar PIB-ul este estimat la 746,6 miliarde lei, cu 6% mai mare decat cel preconizat pentru acest an, potrivit proiectului de lege publicat de Ministerul Finantelor. Potrivit estimarilor proprii, in 2016 consumul populatiei va inregistra o crestere de circa 4,4%, numarul mediu de salariati din economia oficiala se va majora cu 3,5% (asta insemnand un plus net de locuri de munca de 160.000 fata de anul 2015), iar numarul somerilor inregistrati se va reduce, ducand rata somajului la 4,8% la sfarsitul anului 2016.

Drept este ca nu a fost luat in calcul impactul pe care l-ar putea avea legea darii in plata, daca aceasta va intra in vigoare. Si ma refer strict la tratamentul fiscal pe care aceasta lege il va implica, nu la impactul asupra pietei creditului si a sectorului constructiilor. De pilda care va fi mecanismul fiscal de impunere a celui care preda cheia casei la banca? Tehnic vorbind, al a inregistrat o cheltuiala de 200.000 lei la achizitie iar cand preda casa la valoarea de 100.000 de lei, el inregistreaza in contabilitate un venit de 100.000 de lei rezultat din diferenta. Va fi acel venit supus impunerii? Dar bancile caror norme fiscale vor fi impuse in urma acestui tip de tranzactii? Asta ca paranteza.

  • 1. Salariile vor creste in 2016 cu 6,6% net. Salariul minim ramane acelasi

“Revenind, castigul salarial mediu brut pe economie este estimat sa creasca cu 7,2%, ceea ce creeaza premisele de majorare a castigului salarial real pe economie cu 6,6 %”, arata MFP in prognoza sa bugetara.

Salariul minim nu va fi insa majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, intrucat este nevoie de un studiu de impact al acestei cresteri asupra competitivitatii Romaniei si al mediului privat, unde este posibila o migrare spre economia gri sau neagra, a afirmat ministrul Finantelor, Anca Dragu.”Pe salariul minim vom analiza impactul cresterii si, eventual, vom recomanda ce cresteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie sa fie intr-adevar foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din cate stiu, si alte institutii europene fac un studiu similar, pentru ca aceasta masura poate afecta semnificativ competitivitatea Romaniei”, a declarat Dragu, citata de Mediafax, vineri seara, la o intalnire cu jurnalistii.

  • 2. Veniturile bugetului pe anul 2016 sunt prognozate sa creasca cu 1,6 % fata de  2015

Cresterea ar avea la baza masurile de relaxare fiscala din noul cod fiscal si a inceperii programarii financiare (2014-2020) a UE

  • 3. Cresterea cheltuieilor de investitii  fata de preliminat 2015 de la 4,7 la 5,1% din PIB

Adica de la 33 mld lei la 37,7 mld lei , in conditiile unei usoare diminuari a fondurilor UE de la 2,39 la 2,16% din PIB ca urmare a trecerii la noul exercitiu bugetar european.

In anul 2016 cheltuielile destinate investitiilor insumeaza 37,7 miliarde lei, reprezentand aproximativ 5,1% in PIB si o pondere in total cheltuieli bugetare de 14,9%, pentru ca in anul 2017 acestea sa fie estimate la 37,7 miliarde lei, in anul 2018 estimarea se situeaza la 44,7 miliarde lei si o pondere in PIB de 5,3 % din PIB iar in anul 2019 acestea sunt estimate 47,2 miliarde lei, 21 respectiv 5,2% din PIB, avand o tendinta de crestere in valoare nominala pe orizontul 2016-2019, inregistrand o crestere in anul 2019 fata de 2016 de 9,5 miliarde lei.

  • 4. Cheltuielile de personal, incluzand toate cresterile salariale aprobate in 2015 isi majoreaza cresterea in PIB la 7,7%

Anvelopa salariala se va incadra in anul 2016 in 57,3 miliarde lei, respectiv 7,67% din PIB si va avea un trend descrescator ca procent din PIB, pe orizontul de referinta fiind corelata mai bine cu evolutia productivitatii muncii.

Bugetul mai include mentinerea alocarii de 3 mld. lei pentru PNDL; suplimentarea creditelor de angajament cu 1,2 mld. lei pentru reabilitarea scolilor) si majorarea salariilor cu 10% pentru categoriile de personal pentru care nu s-au efectuat majorari in timpul anului 2015.

  • 5. Deficit bugetar (cash) de 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB si unui deficit structural de 2,73% din PIB

Mentinerea unui deficit bugetar strans ar putea afecta negativ cresterea economica, avand in vedere si posibilele socuri externe determinate de vulnerabilitatile mediului international, relevante fiind perspectivele de evolutie a zonei euro si a principalelor economii emergente ￯ cu precadere China (tendinta de incetinire a cresterii economice din aceasta tara), modul de gestionare a crizei datoriei suverane a Greciei, precum si probabilitatea sporita de manifestare a unor divergente in conduitele politicilor monetare ale principalelor banci centrale ale lumii.

De remarcat ca deficitul ESA de 2,95% din PIB, precum si datoria guvernamentala bruta de 39,8% din PIB estimate pentru anul 2016 nu depasesc valoarea de referinta de 3% din PIB si respectiv 60% din PIB prevazute de Tratatul de la Maastricht. Incepand cu anul 2017 deficitul ESA incepe sa scada inregistrand o valoare de 1,63% din PIB in perspectiva anului 2019

  • 6. Bugetele principalilor Ordonatori de credite cresc

Au fost suplimentate cheltuielile cu sanatatea cu 13,5%, cu investitiile cu 12% si cheltuielile de educatie cu 9,6%, potrivit proiectului de buget.Totodata, vor creste cheltuielile cu sanatatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei in programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel ca ponderea acestora in PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar in totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%. Cheltuielile pentru educatie au fost majorate cu 2,37 miliarde lei, respectiv 9,6%, la 26,99 miliarde lei. Ponderea in PIB va creste cu 0,1 puncte procentuale, la 3,6%, iar in veniturile bugetare va urca de la 10,8% la 11,7%.

Cele de asistenta sociala, inclusiv pensiile, vor creste cu 4,6%, la 79,37 miliarde lei, reprezentand 31,5% din totalul cheltuielilor. Ponderea acestora in PIB va cobori de la 10,8% la 10,6%, insa raportat la veniturile bugetului ponderea creste cu un punct procentual, la 34,4%.

Executivul a alocat cheltuieli de aparare mai mari cu 1,3 miliarde lei, astfel ca alocarea ajunge la 1,7% din PIB, de la 1,4% in bugetul pe 2015 rectificat, iar ponderea in totalul veniturilor creste de la 4,6% la 5,5%.

De asemenea, Guvernul a alocat pentru cercetare 2,67 miliarde lei, in crestere cu 14% fata de bugetul rectificat pe 2015, iar ponderea in PIB va spori cu 0,1 puncte, la 0,4%.

Pentru fonduri europene, au fost distribuite 6,6 miliarde lei pentru exercitiul 2014-2020 si peste 4 miliarde lei pentru finalizarea proiectelor curente.

Pentru dezvoltare regionala au fost majorate fondurile cu un miliard de lei reprezentand angajamente suplimentare pentru reabilitarea scolilor.

  • 7. Impactul cresterilor salariale asupra cheltuielilor bugetare:13,22 miliarde de lei

Dintre masurile cu impact asupra cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2016, exemplificam: dublarea alocatiei de stat pentru copii (1,8 miliarde lei), majorarea indemnizatiilor veteranilor de razboi si ale persoanelor persecutate din motive etnice si politice (0,6 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitatile sanitare (1,8 miliarde lei), majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de invatamant (1,7 miliarde lei), majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din institutiile publice de subordonare locala (1,3 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenta sociala (556 milioane lei) inclusiv a indemnizatiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei), majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei), actualizare norma de hrana si echipament pentru militari si politisti (1 miliard lei), instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic si consular, functionari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).

  • 9. Contributiile pentru pensiile administrate privat (Pilonul II) cresc cu 0,1 puncte procentuale, la 5,1%

Guvernul va majora anul viitor contributiile pentru pensiile administrate privat (Pilonul II) cu doar 0,1 puncte procentuale, la 5,1%, in loc de 0,5 puncte, cum stabilea calendarul, intrucat bugetul pe 2016 nu permite un avans mai mare, pe fondul masurilor de relaxare fiscala introduse din 2016. “Pe Pilonul II am decis o majorare de 0,1%, fata de 0,5%, deci contributiile vor ajunge la 5,1%. Am decis sa facem totusi o majorare, sa dam mesajul ca stim problema demografica, ca ne intereseaza, dar pe de alta parte in buget nu exista loc de altceva”, a declarat vineri seara ministrul Finantelor, Anca Dragu, la o intalnire cu jurnalistii.

Ea apreciaza ca, din efectele de runda a doua a masurilor de relaxare fiscala, sumele suplimentare pe care populatia le va avea la dispozitie s-ar putea indrepta catre Pilonul III, al pensiilor facultative.

Impactul bugetar al majorarii contributiei cu 0,1 puncte procentuale se ridica la 400 milioane lei. Daca ar fi fost respectat calendarul, cu o majorare cu 0,5 puncte, impactul s-ar fi situat la 2 miliarde lei.

“Viabilitatea finantelor publice, din perspectiva impactului bugetar cauzat de cheltuielile legate de imbatranirea populatiei, pentru statele membre ale Uniunii Europene este analizata o data la trei ani in cadrul “Raportului privind imbatranirea populatiei” (Ageing Report). Exercitiul de raportare 2015 a evidentiat pentru Romania lipsa, pe termen scurt, a riscurilor la adresa sustenabilitatii, un nivel scazut al acestora pe termen mediu si unul moderat pe termen lung, respectiv la nivelul anului 2060. Din actualizarea proiectiilor pentru noul exercitiu, se estimeaza ca ponderea cheltuielilor cu pensiile in PIB se va mentine pana la finele perioadei de proiectie sub media UE. Riscurile s-ar amplifica, daca balanta structurala primara ar reveni la valorile inregistrate in perioada 1998-2012. Nivelul datoriei publice este prognozat sa ramana semnificativ sub valoarea de referinta de 60% din PIB, insa ar putea fi avute in vedere masuri de consolidare pentru a limita cresterea costurilor cu imbatranirea populatiei (in special cele cu pensiile)”, se arata in Raportul pe buget.

  • 9. Riscurile cu privire la bugetul pe 2016  

Riscurile sunt deopotriva externe si interne. La cele externe, e dificil de cuantificat  modul in care s-ar putea produce, data fiind situatia geopolitica extrem de complicata. Ucraina, Turcia sau Siria par a fi in acest moment principalele provocari.

Riscurile interne sunt de ordin legislativ; orice noua prevedere de suplimentare a cheltuielilor/reducere a veniturilor va afecta deficitul, majorand costul finantarii ;

Exista si riscuri externe economice; incetinirea ritmului de redresare economica in UE, cu impact asupra cererii externe a Romaniei;

Riscuri interne economice urmare a amanarii  reformelor structurale (companii de stat, achizitii publice, investitii publice, administratia publica, mediul de afaceri).

5 decembrie, agerpres.ro: Ministerul Finanțelor Publice va avea un buget diminuat cu 8%, în 2016 față de 2015

Bugetul Ministerului Finanțelor Publice /MFP/ va scădea, în 2016, cu 8,1%, până la 3,75 miliarde de lei, față de estimarea pentru acest an, de 4,11 miliarde de lei, se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice /MFP/.

Potrivit proiectului, pentru 2017, fondurile alocate MFP urmează să crească la 4,11 miliarde de lei, pentru 2018 la 4,22 miliarde de lei iar pentru 2019 la 4,56 miliarde de lei.

În 2016 sunt prevăzute cheltuieli curente în valoare de 3,5 miliarde de lei, în scădere cu 10,27% față de valoarea preliminată pentru 2015, din care 2,2 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal (cu 6,8% mai mult decât în 2015), iar 336,3 milioane de lei pentru bunuri și servicii, în urcare cu 7,66% comparativ cu anul acesta.

În același timp, cheltuielile de capital se vor ridica, anul viitor, la 235 de milioane de lei, cu mai mult de 20% peste suma alocată în acest an.

Pe de altă parte, însă, Ministerul Finanțelor Publice mai are la dispoziție sume importante de bani la capitolul Acțiuni Generale. Este vorba de 21,52 miliarde de lei în 2016, sumă în creștere cu 8,38% față de anul acesta. Din această sumă, 10,03 miliarde de lei vor merge către dobânzi, cu 16,74% mai mult decât anul acesta.

Principala sursă de finanțare pentru Ministerul Finanțelor Publice este bugetul de stat, cu o pondere de 99,95%.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat vineri că bugetul de stat pentru 2016 este fundamentat pe venituri de 231,12 miliarde de lei, în creștere cu 1,6% față de 2015, și pe cheltuieli de 252 de miliarde de lei, cu 6,8% peste cele din 2015, iar deficitul estimat este de 2,95% din PIB, la o creștere economică de 4,1%.

 

6 decembrie, mediafax.ro: Parlamentul grec aprobă bugetul pe 2016, care prevede reduceri ale cheltuielilor şi măriri de taxe

Parlamentul grec a aprobat în noaptea de sâmbătă spre duminică bugetul pe 2016, care prevede reduceri drastice ale cheltuielilor şi măriri de taxe, în conformitate cu acordul de finanţare semnat în iulie cu creditorii internaţionali, relatează Deutsche Welle în pagina online.

Guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras a obţinut la limită aprobarea bugetului, care a fost votat de 153 de parlamentari, în timp ce 145 s-au pronunţat împotrivă.

În cadrul unei dezbateri aprinse, ministrul de Finanţe, Euclid Tsakalotos, a declarat că nimeni nu se poate bucura de “acest buget dur”, redactat în baza pachetului de finanţare convenit cu creditorii internaţionali.

Bugetul aprobat prevede reducerea cheltuielilor cu 5,7 miliarde de euro şi măriri de taxe care vor aduce statului alte două miliarde de euro. Reducerile includ 1,8 miliarde de euro din pensii şi 500 de milioane de euro de la apărare.

Datoria Greciei ar urma să crească cu 327,6 miliarde de euro, reprezentând 188% din PIB, faţă de 180% în 2015.

Bugetul pe 2016 prevede de asemenea o contracţie a economiei Greciei cu 0,7%, mai mică decât cea de 2,3 procente prognozată anterior.

Tsipras, care a ajuns la putere în ianuarie, promiţând să apere grecii de reducerile impuse de UE, şi a fost reales în septembrie, a descris aprobarea bugetului drept un “exerciţiu dificil”. “În spatele cifrelor, oricine poate vedea efortul agonizant de a sprijini clasa muncitoare”, a afirmat el duminică, referindu-se la tăierea pensiilor.

Liderul interimar al partidului de opoziţie Noua Democraţie, Yiannis Plakiotakis, a apreciat că bugetul este “incorect din punct de vedere social” şi împotriva creşterii economice. “Ei se pregătesc să transforme pensiile în bacşişuri”, a subliniat acesta.

6 decembrie, bursa.ro: MFP a atras, vineri, 67,5 milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, vineri, încă 67,5 milioane de lei de la bănci, suplimentar la emisiunea de joi, când statul a atras 600 de milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa reziduală la doi ani, la un randament mediu de 1,43% pe an.

Valoarea din prospectul emisiunii suplimentare a fost de 90 de milioane de lei, însă băncile au transmis oferte pentru doar 67,5 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 3,03 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna decembrie, din care 2,7 miliarde de lei prin şapte licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 330 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectelor de emisiune, MFP va organiza o licitaţie de certificate de trezorerie cu discont, în valoare de 500 de milioane de lei, pe 17 decembrie.

De asemenea, vor fi organizate cinci licitaţii de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 2,2 miliarde de lei, cu scadenţe la trei, cinci, şapte şi zece ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.

În 2015, MFP intenţionează să împrumute de pe piaţa internă circa 10 – 12 miliarde lei prin emisiuni de certificate de trezorerie şi 25 – 28 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni benchmark.

6 decembrie, dcnews.ro: Românii plecați la muncă în străinătate, obligați să plătească CAS

Vești proaste pentru românii plecați la muncă în străinătate. Potrivit noului Cod Fiscal, personele fizice rezidente în România ce nu realizează venituri, nu vor mai fi scutite de plata contribuției de sănătate prin efectul legii și nici nu vor fi coasigurate prin intermediul unei persoane ce deja contribuie la sistemul de sănătate.

Astfel, cetățenii români ce-și desfășoară activitatea în străinătate, fără să renunțe la rezidența fiscală din România, ce nu pot proba deținerea unei asigurări de sănătate emise de autoritățile din alte state member vor trebui să achite contribuția CAS integral.

Mai mult de atât, absolut toți românii din străinătate sunt obligați, în conformitate cu noile modificări ale Codului Fiscal, să achite o contribuţie în cuantum de 5,5% din salariul minim valabil în anul respectiv (2016).

De asemenea, aceștia vor fi obligați să se declare la ANAF pentru a fi luaţi în evidenţă, în termen de 15 zile de la data când nu realizează venituri, conform art. 180 din noul Cod fiscal. Plata contribuţiei se poate face trimestrial, în data de 25 a ultimei luni din trimestrul respectiv. În caz contrar, aceștia vor suporta rigorile legii.

 

        Impreuna in lumea afacerilor