2 noiembrie, fiscalitatea.ro: Top of Form

 Regim microintreprinderi in Noul Cod fiscal 2016

Revenim cu o actualizare a acelor aspecte importante pe care noul Cod fiscal le impune incepand din2016 in ce priveste regimul microintreprinderilor.

Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderii

La 27 octombrie a fost adoptata de catre Guvern noua ordonanta care aduce nenumarate modificari Codului fiscal. Am amintit intr-un articol recent pe aceasta tema ca sunt aduse nu mai putin de 62 de modificari (in Codul fiscal si in Codul de procedura fiscala).

Discutam insa, prin cele ce urmeaza, despre noile prevederi care modifica unele conditii referitoare la impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

In concret, noua ordonanta majoreaza plafonul de incadrare in acest sistem de impunere de la 65.000 euro la 100.000 euro.

Totodata, in vederea stimularii crearii de noi locuri de munca ?i pentru a?ezarea echitabila a sarcinii fiscale intre microintreprinderile, cu si fara salariati, se introduce un sistem diferentiat de cote de impozitare, intre 1%-3% .

Noile cote de impozitare pe veniturile microintreprinderilor, valabile de la 1 ianuarie 2016, sunt:

1. a) 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati, inclusiv;
2. b) 2% pentru microintreprinderile care au un salariat;

Contabilitatea activitatilor agricole, conforma cu O.M.F.P. nr. 1.802/2014

SOLUTII pentru intocmirea corecta si perfect legala a DOSARULUI de PRETURI de TRANSFER!

117 monografii contabile pentru a aplica corect modificarile din 2015

1. c) 3 % pentru microintreprinderile care nu au salariati.

Aceeasi ordonanta introduce reguli pentru combaterea folosirii unor contracte de munca temporare pentru a se beneficia de cotele de impozitare reduse fata de cota de 3%.

Practic, vor beneficia de reduceri de impozit mai multe categorii de agenti economici care se incadreaza din punct de vedere fiscal la microintreprinderi.

In Codul fiscal adoptat in septembrie 2015, prin Legea 227/2015, impozitul pentru microintreprinderi ramanea la 3% pe venituri, cu exceptia firmelor nou infiintate, care beneficiau de un impozit de numai 1%, pentru primele 24 de luni de la data inregistrarii firmei. Prevederile se aplica daca, in cadrul unei perioade de 48 de luni de la data inregistrarii, microintreprinderea nu se afla in urmatoarele situatii:

– lichidarea voluntara prin hotararea adunarii generale, potrivit legii;

– dizolvarea fara lichidare, potrivit legii;

– inactivitate temporara, potrivit legii;

– declararea pe propria raspundere a nedesfasurarii de activitati la sediul social/sediile secundare, potrivit legii;

– majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi actionari/asociati;

– actionarii/asociatii sai vand/cesioneaza/schimba titlurile de participare detinute.

Totodata, la acest capitol, noua ordonanta mareste plafonul pana la care firmele pot fi considerate microintreprinderi, astfel incat sa poata plati impozit pe venit de maximum 3%, in loc de impozit pe profit de 16%.

REGIM MICROINTREPRINDERI VALABIL IN 2016, potrivit Legii 227/2015 privind Codul fiscal

 

Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii

Art. 48. – (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.

(2) Persoanele juridice romane aplica impozitul reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator celui in care indeplinesc conditiile de microintreprindere prevazute la art. 47.

(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata este obligata sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca conditia prevazuta la art. 47 lit. d) este indeplinita la data inregistrarii in registrul comertului.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), persoana juridica romana nou-infiintata care, incepand cu data inregistrarii in registrul comertului, intentioneaza sa desfasoare activitatile prevazute la alin. (6), nu intra sub incidenta prezentului titlu.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), persoana juridica romana nou-infiintata care, la data inregistrarii in registrul comertului, are subscris un capital social reprezentand cel putin echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro poate opta sa aplice prevederile titlului II. Optiunea este definitiva, cu conditia mentinerii valorii capitalului social de la data inregistrarii, pentru intreaga perioada de existenta a persoanei juridice respective. in cazul in care aceasta conditie nu este respectata, persoana juridica aplica prevederile prezentului titlu, incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro de la data inregistrarii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 47. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data inregistrarii persoanei juridice.

(6) Nu intra sub incidenta prevederilor prezentului titlu persoanele juridice romane care:

1. a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
2. b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
3. c) desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc;
4. d) desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.

Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.

(2) in cazul unei microintreprinderi care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat.

Termenele de declarare a mentiunilor

Art. 55. – (1) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal, precum si microintreprinderile care intra sub incidenta prevederilor art. 52 comunica organelor fiscale competente aplicarea/iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.

(2) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit comunica organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

(3) in cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse la art. 47 lit. d) si

1. e) nu mai este indeplinita, microintreprinderea comunica organelor fiscale competente iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pana la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal urmator.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Art. 56. – (1) Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

(2) Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

(3) Persoanele juridice care se dizolva cu lichidare, potrivit legii, in cursul aceluiasi an in care a inceput lichidarea au obligatia sa depuna declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor si sa plateasca impozitul aferent pana la data depunerii situatiilor financiare la organul fiscal competent.

(4) Persoanele juridice care, in cursul anului fiscal, se dizolva fara lichidare au obligatia sa depuna declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor si sa plateasca impozitul pana la inchiderea perioadei impozabile.

(5) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezinta venit al bugetului de stat.

 

3 noiembrie, stiritvr.ro: Grevă la Finanţele Publice din ţară. Sindicaliştii ameninţă cu proteste de amploare

Mii de ghişee ale Finanţelor Publice şi ale primăriilor din ţară au fost închise, marţi dimineaţă. Funcţionarii şi-au întrerupt munca, nemulţumiţi că nu le sunt majorate salariile, aşa cum se întâmplă cu cele ale colegilor lor de la Bucureşti. De la 1 noiembrie, salariile celor de la Ministerul de Finanţe şi ANAF au crescut cu 25 la sută.

La greva au participat funcţionari din judeţele care ţin de direcţia Regională Ploieşti, adică din Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman, dar şi din Cluj, Timiş, Hunedoara, Satu Mare şi Harghita.

Sunt câteva mii de angajaţi ai Direcţiilor de Finanţe, ai primăriilor şi ai altor unităţi din administraţia locală. Oamenii spun că se simt “discriminaţi” pentru că Executivul a majorat salariile doar pentru unii funcţionari, aproximativ cinci mii, de la Ministerul de Finanţe şi ANAF, printr-o ordonanţă de urgenţă, adoptată “pe ascuns”.

Pe ei, însă, i-a uitat. Deşi, spun liderii de sindicat, lor li se datorează colectarea celei mai mari parţi din taxele şi impozitele care ajung la bugetul de stat. Funcţionarii spun că nu vor renunţa la protest, până când ordonanţa nu va fi modificată şi nu le vor fi majorate şi lor salariile.

 

3 noiembrie, intermediatv.ro: Aprobarea impozitelor, amânată

Consiliul Local al municipiului Suceava a amânat pentru săptămâna viitoare discuţiile privind stabilirea taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2016. Motivul amânării l-a reprezentat faptul că din cauza noului cod fiscal unele taxe se majorează.

VIDEO

https://www.youtube.com/watch?v=Yd2U7nHVVX0

 

4 noiembrie, curierulnational.ro: Feriţi-vă de firmele inactive fiscal! Vă pot băga în faliment

 

Firmele inactive fiscal pun pe butuci societăţile corecte, care s-au aprovizionat cu facturi de la astfel de firme şi şi-au dedus TVA în contabilitate şi cheltuielile aferente tranzacţiei

Firma corectă trebuie să restituie TVA la stat, plus impozit pe profit, plus dobânzi şi penalităţi

 

Legislaţia fiscală actuală este nemiloasă cu entităţile economice care s-au aprovizionat de la firme inactive fiscal. O prevedere din Codul de Procedură Fiscală împiedică inclusiv firmele de bună-credinţă să îşi desfăşoare corect activitatea şi să îşi deducă taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi cheltuielile la achiziţiile de bunuri şi servicii efectuate de la o firmă inactivă fiscal. Care este procedura? Fiscul declară firme inactive fiscal pe bandă rulantă şi le ridică acel cod valid de TVA, deci acestea nu mai au dreptul să emită facturi cu TVA şi nici să îşi deducă TVA şi cheltuiala în propria contabilitate. Mii de firme doljene se află în imposibilitatea de a mai emite facturi cu TVA. Dar măsura îi afectează în aceeaşi măsură şi pe toţi cei care cumpără produse sau servicii de la respectivele firme. Dacă vine Fiscul în control la doi-trei ani de la data efectuării achiziţiilor de la societăţi inactive, atunci sumele plătite pe respectivele bunuri nu mai sunt considerate cheltuieli, iar TVA nu mai e considerată deductibilă. Firma de bună-credinţă care s-a aprovizionat de la inactivi are de plată bani grei către stat, plus dobânzi şi penalităţi pe cei doi-trei ani, pe lângă obligaţiile de plată principale (TVA şi restul). Deşi o firmă a cumpărat cu acte în regulă, cu facturi, bunuri sau servicii, poate ajunge să datoreze sume uriaşe către stat, fără să ştie că nu avea voie la deductibilitatea respectivelor sume când a făcut aprovizionarea. Dacă lună de lună v-aţi aprovizionat cu produse de la o firmă inactivă fără să ştiţi, atunci sumele datorate Fiscului vă pot duce la faliment.

Când se declară firmele inactive fiscal

Potrivit datelor furnizate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Dolj, în prezent, în Dolj, există 6.137 de firme inactive fiscal (din totalul de 28.000), adică acelea care nu mai au cod valid de TVA. Fiscul declară firmele inactive în condiţiile art. 78^1 din OG nr. 92/2003 numită şi Codul de Procedură Fiscală, care arată în ce condiţii îşi pierd firmele codul valid de TVA: dacă nu îşi depun decla­raţiile două perioade succesive, pe parcursul unui semestru; dacă se sustrag de la efectuarea inspecţiei fiscale; dacă nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat. Firmele inactive se supun regulilor art. 11 (1^1) din Codul Fiscal, care se referă la drepturile interzise inactivilor şi celor care fac afaceri cu ei.

Firmele declarate inactive fiscal pot fi reactivate în 30 de zile, la solicitarea expresă a acestora, dacă îşi depun toate declaraţiile la Fisc şi dacă nu au obligaţii res­tante către stat.

Ce pot face firmele corecte ca să se ferească de inactivi

Orice firmă care vrea să facă o achiziţie se poate informa de pe internet dacă viitorul partener de afaceri are sau nu cod valid de TVA. Pe site-ul ANAF există o rubrică „Registru contribuabili inactivi/reactivaţi“.

Trebuie să introduceţi codul unic de identificare al firmei cu care vreţi să încheiaţi tranzacţia şi să vedeţi dacă figu­rează pe lista firmelor inactive. Dacă figurează, atunci nu vă puteţi deduce TVA şi cheltuiala în sine. Tot acolo puteţi verifica şi dacă agenţii economici au fost reactivaţi, adică dacă au primit din nou cod valid de TVA şi au dreptul de a emite facturi cu TVA.

Şefa AJFP Dolj, Bogdana Ca­me­lia Oprescu, a precizat că firmele care fac achiziţii trebuie să îşi verifice partenerii de afaceri înainte de încheierea unei tranzacţii, inclusiv din magazin, de pe telefonul mobil, dacă au internet.

O decizie a CJUE schimbă lucrurile în legătură cu deducerea TVA

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că Fiscul nu îi poate refuza contribuabilului dreptul de a-şi deduce TVA pentru tranzacţiile încheiate cu parteneri de afaceri inactivi din punct de vedere fiscal. Hotărârea CJUE a fost dată într-o cauză în care sunt vizate autorităţile fiscale poloneze, dar prevederile ar fi valabile şi pentru România, după cum a atras atenţia avocatul Gabriel Biriş, citat de Avocatnet.ro. În esen­ţă, judecătorii europeni au decis că „autorităţile fiscale nu pot refuza dreptul de deducere pentru motivul că emitentul facturii nu mai dispune de o autorizaţie de întreprinzător individual“, potrivit sursei citate. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că „privarea unei persoane impozabile de bună-credinţă de dreptul de dedu­cere ar fi contrară principiului neutralităţii TVA“.

Ce e de făcut la noi?

Problema deductibilităţii TVA este delicată. Reprezentanţii firmei de audit şi consultanţă Professional Consulting Craiova susţin că, „potrivit Tratatului de constituire a UE, jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie este obligatorie pentru instanţele naţionale, dar şi pentru instituţiile statelor membre. O decizie emisă de CJUE obligă pe de o parte statul să îşi modifice legislaţia naţională pentru a o pune de acord cu dreptul comunitar, iar pe de altă parte obligă instituţiile statului să aplice dreptul comunitar aşa cum rezultă din decizia respectivă, chiar în absenţa unei modificări legislative. În final, le revine instanţelor naţionale obligaţia de a asigura aplicarea dreptului comunitar“. De la anul, lucrurile se schimbă. Fiscul trebuie să ţină cont de prevederile Curţii Europene de Justiţie. „Practica inspectorilor fiscali a fost însă de a face uz de aceste prevederi doar după modificarea legislaţiei interne. (…) Însă prin noul Cod Fiscal s-a reglementat această situaţie şi, începând cu 1 ianuarie 2016, este prevăzut ca în domeniul taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene“, au spus cei de la Professional Consulting. În acelaşi timp, reprezentanţii Fiscului continuă să spună că ei vor respecta legislaţia românească în materie fiscală. „Decizia Curţii Europene de Justiţie trebuie transpusă în legislaţia noastră. Trebuie modificat Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală. Deocamdată, noi respectăm legislaţia privind faptul că TVA e nedeductibil în relaţia cu un furnizor inactiv fiscal“, a spus Mihai Antonescu, directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.

 

4 noiembrie, comisarul.ro: ZECE modificări aduse marți Codului Fiscal

In monitorul oficial de marti a fost publicata OUG nr. 50/2015 ce modifica Noul Cod fiscal. Sunt adoptate masuri asteptate de oamenii de afaceri, mai ales de catre proprietarii de companii mici si mijlocii.ei mediul de afaceri cum ar fi reducerea cotei de impozit la 5% pentru impozitul pe dividend, sau majorarea plafonului pentru aplicarea impozitului pe microintreprinderi la 100.000 Eur, aplicabile chiar de la 01.01.2016. Desigur sunt si alte modificari importante Codului de procedura ficala. Ordonanta modifica si alte prevederi normative din noul Cod fiscal, fiind afectate nu mai putin de 45 de articole.

Consultati aici actul normativ!

Iata mai jos cele 10 modificari majore:

1. Incepand cu 01 ianuarie 2016,impozitul pe dividendul distribuit persoanelor fizice este de 5%.

Aceasta cota redusa se aplica pentru toate dividendele distribuite acestor persoane fizice, incepand cu 01 ianuarie 2016, indiferent in ce exercitiu financiar s-a realizat profitul ce se distribuie.

Foarte important: daca persoana fizica ce incaseaza dividendul in anul 2016 realizeaza si alte venituri supuse contributiei de sanatate, cum ar fi venituri din salarii, din chirii, din activitati independente, in perioada fiscala a distribuirii dividendului, nu se plateste contributie de sanatate de 5,5% pentru aceste dividende. ( nu s-a abrogat art. 176 alin. (7) din noul Cod fiscal).

2. Si dividendele platite unei alte persoane juridice sunt supuse aceleasi cote de impozitpe dividend de 5% incepand cu 01 ianuarie 2016.

Desigur, aceasta cota se aplica numai daca nu se beneficiaza de scutirea de impozit pe dividend.

Se pastreaza si in anul 2016 scutirea de impozit pe dividend pentru dividendele platite de la o societate la o alta societate daca persoana juridica ce incaseaza dividendul detine mai mult de 10% din capitalul platitorului de dividend pe o perioada mai mare de 1 an, analizata la data platii dividendului.

3. Plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea impozitului pe venitul microintreprinderii se majoreaza la 100.000 euro,iar impozitul se aplica diferentiat, raportat la numarul de salariati ai societatii tip microintreprindere.

Incepand cu 01 ianuarie 2016, impozitul pe venitul microintreprinderii se aplica astfel, astfel:

1. a) 1 % pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati, inclusiv;
2. b) 2 % pentru microintreprinderile care au un salariat;
3. c) 3 % pentru microintreprinderile care nu au salariati.

 

Nota: daca pe parcursul unui trimestru, salariatii parasesc microintreprinderea, conditia de pastrare a aceluiasi nivel de impozitare este efectuarea unei angajari pana la finele trimestrului respectiv.

De retinut: daca microintreprinderea realizeaza venituri din consultanta si management a caror pondere depaseste 20%, devine platitoare de impozit pe profit incepand cu trimestrul urmator.

4. Pentru livrarea apei potabile si a apei folosite la irigatii, se va utiliza o cota de TVA redusa la 9%.

Aceasta cota redusa de TVA trebuie privita in contextul faptului ca alimentarea cu apa a localitatii este considerata un serviciu din cadrul serviciilor de utilitati publice. Practic, cota de 9% nu se va aplica pentru toate serviciile de alimentatie cu apa si canalizare.

5. Persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere platesc (indiferent de situatia personala, respectiv asigurat/neasigurat sau salariat/nesalariat)contributia individuala la asigurarile sociale pensii in procent de 10,5%

 

Asta pe pe langa impozitul pe venit in procent de 16% si contributia individuala la asigurarile de sanatate in procent de 5,5%.

Aceasta plata de pensii nu asigura insa stagiul integral de cotizare, iar – daca persoana fizica doreste sa iasa la pensie avand stagiul intreg de cotizare – poate sa plateasca optional si contributia de 15,8%, contributia angajatorului la pensii.

Ordonanta specifica mai exact ca optiunea persoanei fizice pentru plata contributiei integrale la pensii ￢ in procent cumulat 26,3% – trebuie sa se exercite pana cel mai tarziu la data de 31 ianuarie. Se retine si plafonul maximal al bazei de calcul pentru contributia la pensii de 5 x salariu mediu pe economie.

Desigur, fiind o declaratie depusa la inceputul anului, nu putem cunoaste cu exactitate nivelul venitului realizat efectiv. Astfel, valoarea minima declarata pentru impunere este cel putin 35% din salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului.

6. Pana la 31 martie 2016,persoanele fizice ce au in proprietate cladiri nerezidentiale sau cladiri cu destinatie mixta la data de 31 decembrie 2015, au obligatia sa depuna declaratii la Directia de specialitate locala.

Retinem ca nu toate persoanele fizice au obligatia sa depuna aceasta declaratie, ci numai cele care considera ca folosesc aceste cladiri in activitati economice.

Probabil, prin normele de aplicare vor fi detaliate criteriile in functie de care se apreciaza calitatea cladirilor in care se afla sedii de societati sau sediile de activitate ale persoanelor fizice autorizate.

Foarte important: de asemenea, si societatile ce detin in proprietate o constructie la data de 31 decembrie 2015. au obligatia sa depuna o declaratie cu impunerea cladirilor pana la acelasi termen.

7. Cetatenii romani cu domiciliul in tara, ce nu realizeaza venituri si nici nu sunt co-asigurati sau scutiti prin efectul legii de plata contributiei de sanatate,auobligatia ca incepand cu data de 01 ianuarie 2016 – sa achite contributia de sanatate, calculata in procentul de 5,5% din salariul minim pe economie valabil la momentul platii.

Se detaliaza mai exact situatia romanilor ce lucreaza in strainatate si isi pastreaza domiciliul in tara, implicit avand rezidenta fiscala in Romania.

Daca aceasta categorie de persoane detine o asigurare de boala si maternitate – eliberata de un alt stat membru UE, din Spatiul economic european sau Confederatia elvetiana, sau de un alt stat cu care Romania are recunoscute acordurile de securitate sociala – aceste categorii de persoane nu au calitate de contribuabil la sistemul de sanatate romanesc.

8. Sunt scutite de la aplicarea impozitului pe profit si veniturile realizate de gradinite si scoli in sistemul preuniversitar privat,comparativ doar cu universitatile private,asa cum le regaseam reglementate in Codul fiscal.
9. 9.Se adopta un impozit distinct datorat Consiliului local pentru remorcile si semiremorcile si care functioneaza independent.

Acesta creste progresiv de la suma de 9 lei – pentru remorca cu capacitate de pana la 1 tona – pana la suma de 64 lei pentru capacitatea de peste 5 tone.

10. Se pastreaza impozitul pe spectacole in procent de 2% datorat bugetului local pentru spectacole de teatru, balet, opera, spectacole de circ sau competitii sportive. Pentru restul activitatilor artistice se aplica o cota de 5%. (Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta)

5 noiembrie, wall-street.ro: #GuvernulTAU. Radu Timis, CrisTim: Tara nu este pregatita pentru alegeri anticipate

Situatia politica actuala, demisia sefului Guvernului si protestele de strada vor afecta cu siguranta mediul de afaceri, este de parere Radu Timis, presedintele Asociatiei Romane a Carnii si manager al producatorului alimentar CrisTim. „Mediul de afaceri va fi in mod sigur afectat pana se instaleaza noul guvern, pana isi creeaza echipa si structura”.

Antreprenorul este de parere ca Guvernul nou format nu isi va asuma multe proiecte politice, in contextul actual, de teama criticilor. Timis considera ca unele dintre masurile fiscale luate de Guvernul Ponta au fost pozitive pentru mediul de afaceri, printre acestea aflandu-se mentinerea impozitului pe profit la 16%, reducerea TVA la 9% la alimente si reducerea CAS. „Era necesar ca noul Codul Fiscal sa fie reglementat pentru buna functionare a societatii”, spune Radu Timis (foto).

„Ne pare rau deoarece incepand din ianuarie s-ar fi vazut foare clar ca lucruri merg spre bine. Reducerea impozitului pe dividende la 5% din ianuarie va da o lovitura grea pentru ca foarte multi isi plateau salariile din buzunar. Acum va ramane doar impozitul pe profit, pe dividendele si TVA, deci un total de 30%. De la 65% la 30%, lumea va fi mai putin tentata sa faca evaziune fiscala”, a mai adaugat patronul CristTim.

Pe de alta parte, Radu Timis crede ca, desi unele masuri au fost benefice pentru societatea romaneasca, mandatul lui Victor Ponta a avut si anumite hibe, precum infrastructura: „Nu s-a lucrat la autostrazi. Niciun Guvern nu a reusit sa faca inelul de centura al Capitalei care este o rusine. Suntem o capitala europeana care nu are autostrada terminata!”

In ceea ce priveste criza politica in care se afla Romania acum, Radu Timis crede ca tara nu este pregatita pentru alegeri anticipate. „Am fost din alegeri in alegeri, cred ca trebuie sa ne asezam putin si sa stim ce vrem. Acum suntem foarte bulversati din toate punctele de vedere”. Antreprenorul vede o solutia la aceasta criza printr-un guvern tehnocrat.

In cadrul campaniei editoriale #GuvernulTAU, wall-street.ro a luat mai multe reactii ale mediului de business dupa ce premierul Victor Ponta a anuntat depunerea mandatului Cabinetului sau.

Presedintele Klaus Iohannis a anuntat astazi ca il propune pe Sorin Cimpeanu ca premier interimar. De asemenea, presedintele a mai declarat ca, in continuarea consultarilor cu partidele politice pe care le-a planificat pentru astazi, a decis sa consulte, in premiera, un nou actor: societatea civila.

Ulterior, Ponta anuntase ca va propune ca, pana la procedurile de desemnare a unui alt guvern, ministrul Apararii, Mircea Dusa, sa fie premier interimar. Copresedintii PNL, Alina Gorghiu si Vasile Blaga, au anuntat ca partidul solicita alegeri anticipate.

5 noiembrie, zf.ro: ANALIZĂ ZF

A avut cască, dar nu a făcut proiecte. Cei trei ani şi jumătate de guvernare Ponta: Cascadă de scăderi de taxe, luptă aprigă cu evaziunea fiscală, dar un dezastru la investiţiile publice care a afectat un motor intern al economiei

Ponta lasă în urmă o serie de scăderi de taxe care au fost bine primite de mediul de afaceri: scăderea CAS cu 5%, scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, scăderea TVA de la 24% la 20% care urmează să fie pusă în practică de la 1 ianuarie 2016. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a reorganizării ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Anti-Fraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la cel mai mic chioşc de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele şase luni din 2015.

Veniturile la buget au crescut de la 141 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 169 mld. lei pe primele nouă luni din 2015, cu 20%, peste rata de creştere a PIB din aceeaşi perioadă, de 18%. Pe de altă parte, guvernul a menţinut deficitul bugetar sub control prin scăderea investiţiilor, care s-au dimunuat de la 11,9 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 7,6 mld. lei pe primele nouă luni din 2015.

La acest material au contribuit Adelina Mihai, Claudia Medrega, Liviu Popescu, Andreea Neferu, Radu Bostan şi Sorin Pâslaru

 

1.

Economia a ieşit din criză Produsul Intern Brut al României va ajunge anul acesta la peste 700 de miliarde de lei, fiind cu circa 100 de miliarde de lei mai mare decât nivelul înregistrat în anul 2012. Economia a avut creştere în fiecare an sub guvernarea lui Victor Ponta. Anul trecut, saltul de 2,8% al PIB-ului a fost susţinut de industrie şi de comerţul cu amănuntul, în timp ce agricultura a avut ocreştere modestă la creşterea economică.

 

2. Salariul minim a crexcut cu 50%

 

3. Politica de creştere a salariilor dusă de guvernul condus de Victor Ponta a făcut ca salariul minim să ajungă la 1.050 de lei brut pe lună în prezent (adică 777 de lei net), acesta fiind cu 50% mai mare decât în 2012.

De creşterea salariului minim au beneficiat 1,5 milioane de salariaţi, iar această măsură, “dublată” de creşterea succesivă a salariilor bugetarilor (revenirea la nivelul de dinainte de tăierea de 25% din 2010 plus creşterile salariale din sănătate şi educaţie), s-au văzut şi în creşterea salariului mediu pe economie.

În mediul privat însă, creşterile salariale au fost mai reduse şi au fost acordate individual, cele mai semnificative fiind înregistrate în domeniul IT.

 

4.şi 5.  S-au creat aproape 270.000 de locuri de muncă iar numărul de bugetari a scăzut uşor. 

S-au făcut noi angajări, dar nu am ajuns la nivelul din 2008.

Numărul de salariaţi a ajuns la 4,57 milioane de persoane anul acesta, în creştere cu circa 270.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2012, însă angajările făcute în ultimii ani nu au reuşit să acopere “golul” lăsat de restructurările făcute de companii în primii ani de criză.

Spre comparaţie, în 2008, numărul total de salariaţi era de 4,8 milioane de persoane. În schimb, în sectorul bugetar, numărul de salariaţi a rămas relativ constant în mandatele lui Ponta. În timpul guvernării Boc, numărul de bugetari a scăzut de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane.

 

6. Şomajul a rămas la valori scăzute. Rata şomajului BIM a rămas în jurul valorii de 7% în timpul guvernării Ponta, iar numărul de şomeri a variat între 620.000 şi 635.000 de persoane.

Nivelul acestui indicator plasează România pe o poziţie favorabilă în Uniunea Europeană, însă specialiştii spun că modul în care este măsurat şomajul în România nu include totalul populaţiei care ar putea intra în categoria şomerilor şi de aceea numărul celor care sunt în căutarea unui loc de muncă este mult mai mare.

 

7. Investiţiile străine abia reuşesc să-şi revină. Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%.

La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009- 2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998.

Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei.

În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 mld. euro. Totuşi, semnalele sunt mai optimiste pentru anul acesta, având în vedere că investiţiile străine directe au crescut în primele opt luni cu 61,4% faţă de perioada similară a anului anterior, până la circa 2,3 mld. euro.

 

8. şi 9. Indicele BET a crescut cu 37%. 

Bursa s-a îmbogăţit cu trei companii energetice, iar indicele de referinţă BET a crescut cu 37% în cei trei ani sub guvernarea Ponta. Lichiditatea, indicatorul care arată forţa investitorilor şi profunzimea bursei, a bătut însă pasul pe loc.

Cu excepţia unor momente rare, în care interesul investitorilor a fost captat de oferte publice, rulajul meidu zilnic nu a depăşit 40 milioane de lei (9 mil. euro).

 

10. Leul s-a depreciat. Leul s-a depreciat din mai 2012, de la depunerea jurământului de către primul guvern Ponta, cu 0,7%, cursul ajungând până la 4,44 lei în şedinţa de ieri.

Miercuri, paritatea a atins cel mai ridicat nivel al ultimelor patru luni, în creştere cu 1,4 bani faţă de şedinţa precedentă.

Leul se depreciase puternic în faţa principalelor trei valute în a doua săptămână a lunii iunie, în condiţiile anunţului privind urmărirea penală a premierului Victor Ponta.

 

11. Autostrăzile, capitol problematic. România avea în 2012 circa 500 de kilometri de autostrăzi, iar în prezent reţeaua de drumuri de mare viteză a ajuns la aproape 700 de kilometri.

Cea mai mare parte a şoselelor realizate în ultimii ani au fost finanţate din fonduri europene, însă evoluţia lor a fost marcată de diverse incidente şi probleme, printre cele mai recente numărându-se şi demolarea şi reconstrucţia unei porţiuni dintr-o autostradă care a fost inaugurată în urmă cu mai puţin de un an, Orăştie-Sibiu (lot 3)

 

12. Exporturile au crescut, dar tot nu acoperă importurile. Exporturile au crescut constant în timpul guvernării Ponta, pe fondul creşterii cererii de bunuri în industria automotive.

Astfel, companiile din România au exportat bunuri în valoare record de circa 53 de miliarde de euro anul trecut, însă au importat produse în valoare de 59 miliarde de euro în 2014, ceeace înseamnă că deficitul comercial în comerţul internaţional cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de euro.

Cu o balanţă comercială negativă din punctul de vedere al exporturilor de bunuri, România se află pe locul 21 în Uniunea Europeană în funcţie de soldul dintre exporturile şi importurile de bunuri, dar problema este rezolvabilă dacă ar creşte numărul de IMM-uri exportatoare în domenii capabile să reziste pe pieţe externe.

 

13. Rămânem puţin mai îndatoraţi. Datoria externă totală (publică şi privată) era în aprilie 2012 (perioadă în care Victor Ponta a preluat guvernarea) de 212 de miliarde de lei.

Ea a fost în august 2015 de 257 de miliarde de euro. Deşi a crescut datoria externă, România stă bine atât în privinţa datoriei publice, cât şi a datoriei totale, întrucât ne situăm sub pragul de 40% din PIB este cel maxim de dorit, potrivit economiştilor.

 

14. Numărul de locuinţe a crescut.  Numărul de locuinţe noi finalizate a crescut în primele şase luni ale anului cu 21% faţă de perioada similară din 2012, pe fondul scăderii dobânzilor la credite şi al reluării încrederii populaţiei în economie.

Efervescenţa din sectorul rezidenţial a fost unul dintre principalele motoare ale industriei construcţiilor anul acesta, în contextul în care investiţiile publice au fost destul de reduse.

 

15. Ne împrumutăm din ce în ce mai ieftin. Randamentele la titluri de stat au fost pe un trend descendent în ultimii ani şi au ajuns la minime istorice atât în cazul scadenţelor scurte, cât şi pentru maturităţi de 3-15 ani.

Dacă în 2012, randamentele se plasau pe palierul 6-7% pe toate scadenţele, în acest an randamentele au coborât spre 1% pentru titlurile cu maturitatea de şase luni – un an şi la 2-4% pentru maturităţi mai mari, de peste trei ani.

 

16. Minim istoric pentru dobânzile la creditele în lei. În mai 2012, dobânzile la creditele noi în lei afişau o valoare de două cifre, respectiv 10% pe an, nivel care a rămas la acest prag până în toamna anului 2013, când costul creditelor în lei a coborât la 9%.

Dobânzile la creditele noi în lei au atins în luna august a acestui an minimul istoric de 5,66% pe an pe fondul procesului de relaxare monetară derulat de BNR. În ultima lună însă dobânzile au urcat uşor la 5,92% pe an.

 

17. În luptă cu deflaţia. După ce în 2012, inflaţia oscila în jurul a 2%, anul trecut a coborât sub 1% pentru prima dată după 1990, iar în acest an a intrat în teritoriul negativ.

BNR a ajuns astfel în situaţia paradoxală de a încerca să evite deflaţia, după o luptă de mai bine de 20 de ani cu inflaţia ridicată. BNR a adus prognoza de inflaţie pentru 2015, în premieră în teritoriul negativ.

 

18. Taxele noi au majorat veniturile bugetare. Veniturile bugetare au crescut de la 141 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 169 mld. lei pe primele nouă luni din 2015, adică au avut o rată de creştere de 20%, peste cea a PIB, de 18% în aceeaşi perioadă.

În 2013, veniturile au fost susţinute de introducerea „taxei pe stâlp” şi a supraacizei pe benzină. Relaxarea fiscală a venit în octombrie 2014, când guvernul a micşorat cu 5 puncte procentuale CAS la angajator, iar în iunie 2015 TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9%.

19. Deficitul bugetar, controlat prin reducerea investiţiilor. Ponta a menţinut controlul deficitului bugetar prin scăderea investiţiilor cu bani de la bugetul consolidat al statului an de an.

Pe primele nouă luni din 2012 investiţiile (cheltuielile de capital, aşa cum apar în execuţia bugetară) au fost de 11,9 mld. lei, pentru ca în primele nouă luni din 2015 să ajungă la 7,6 mld. lei, adică un minus de aproape 50%.

6 noiembrie, postare pe blog: Mai înainte de a fi aplicat, noul Cod fiscal a trebuit să fie… modificat!

Sursa:

 http://lexcafe.ro/taxe/mai-inainte-de-a-fi-aplicat-noul-cod-fiscal-a-trebuit-sa-fie-modificat/

Vestea zămislirii unui nou Cod fiscal a aprins multe speranţe, în inimile contribuabililor. După alcătuirea versiunii finale şi publicarea sa în “Monitorul Oficial”, anumite speranţe s-au stins ca un foc de paie, însă doar spre a renaşte miraculos, precum legendara pasăre Phoenix!

Deşi aduce câteva veşti bune, completarea şi modificarea noului Cod fiscal cu doar două luni înainte de-a intra în vigoare şi la mai puţin de două luni de la publicarea “versiunii definitive” spune câteva lucruri despre funcţionarea statului nostru. Şi nu exclusiv lăudabile!

În “Monitorul Oficial” 817/2015 a văzut lumina tiparului OUG 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

 

Impozit mai mic pentru dividende, de la anul!

Potrivit noilor ştiri din contabilitate, recenta modificare a Codului Fiscal programat să intre-n vigoare la 1.01.2016 s-a realizat inclusiv “în scopul stimulării distribuirii rezultatelor financiare sub formă de dividende”, prin urgentarea reducerii cotei de impunere aplicabilă acestor venituri. Cota de impozit de 5% va fi aplicată asupra veniturilor din dividendele distribuite începând cu data de 1.01.2016, nu din 2017, precum prevedea forma “veche”, publicată în septembrie.

În lipsa modificării, am fi asistat, se pare, la o “nedistribuire” a veniturilor sub formă de dividende în 2016 şi tergiversarea achitării lor taman în 2017, când s-ar fi aplicat cota de impozitare mai convenabilă.

Impozitul pe dividende va fi declarat şi achitat la bugetul de stat până-n data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul şi se stabileşte prin aplicarea cotei de impozitare de 5% asupra dividendului brut achitat persoanei juridice autohtone.

În noul Cod Fiscal exista, până acum, prevederea (menită a fi aplicată în 2016) că inclusiv câştigul realizat ca efect al deţinerii unor titluri de participare la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 16% (impozit final).

Dar, în virtutea recentei modificări a legislaţiei fiscale, veniturile sub formă de dividende, inclusiv câstigul rezultat din posesia titlurilor de participare la organisme de plasament colectiv vor fi impozitate cu o cotă de 5% din suma acestora (impozit final). Micşorarea fiscalităţii, bucuria investitorului!

 

Noutăţi legislative pentru microîntreprinderi

Până acum, noul Cod Fiscal definea microîntreprinderile şi prin criteriul realizării unor venituri ce nu trebuiau să depăşească echivalentul în lei a 65000 euro. Ei bine, din ultimele noutăţi legislative rezultă că microîntreprinderile vor putea realiza venituri mai mari, dar care să nu depăşească echivalentul în lei a 100000 de euro, fără a-şi pierde această calitate – mai prielnică fiscal.

Până acum, noul Cod Fiscal (art. 51, alin. 1) prevedea: cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor e de 3%. Ei bine, în urma prezentei modificări, noul Cod Fiscal spune aşa: cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor e de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi (inclusiv), de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Va spori numărul de angajări?

În ceea ce priveşte regulile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii în cursul anului, aflăm că-n situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere obţine venituri mai mari de 100000 euro ori ponderea veniturilor din consultanţă şi management în veniturile totale va fi mai mare de 20% (inclusiv), va fi datorat clasicul impozit pe profit, cu începere din trimestrul în care s-au depăşit limitele.

 

Obligaţii declarative, pentru calcularea CASS

Noul Cod Fiscal spune că persoanele fizice care nu realizează venituri (din salarii sau asimilate, pensii, activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, activităţi agricole etc.) şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse, vor datora, lunar, contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi au obligaţia de-a solicita înregistrarea la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data la care au intrat în această categorie.

“Ce dacă obţii venituri lunare egale cu zero?!”, zice legiuitorul, adăugând apoi: “De CASS nu vei scăpa!” În completare, slujbaşul de la ghişeu va grăi: “Aveţi 66 de lei de plată… pe lună!”

Potrivit ultimelor noutăţi din fiscalitate, persoanele fizice care, anterior, n-au realizat venituri, dar care încep să realizeze venituri de soiul celor menţionate (salarii, pensii, venituri din activităţi independente etc.) sau se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei ori cu plata asigurată din alte surse, vor depune la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la momentul la care a survenit schimbarea, o cerere de încetare a calităţii de persoană fără venituri, în sensul recalculării contribuţieipentru sănătate. În versiunea anterioară, se prevedea că ar fi trebuit depusă o “cerere de încetare a obligaţiei de plată” a CASS, în vederea scoaterii din evidenţa fiscală.

 

Declararea vehiculelor, la dobândire

Impozitul pe mijlocul de transport va fi datorat pentru întregul an fiscal de către persoana cu drept de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în ţară la data de 31 decembrie a anteriorului an fiscal.

După recenta modificare, la dobândirea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia va avea îndatorirea de-a depune o declaraţie la organul fiscal local din zona în care îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile de la data dobândirii (anterior era tot un termen de 30 de zile, dar de la data înmatriculării/înregistrării) şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu prima zi a anului următor înmatriculării sau înregistrării vehiculului.

Dacă mijlocul de transport a fost dobândit într-un stat străin, proprietarul trebuie să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru şi va datora impozit pe mijloacele de transport începând cu ziua de 1 ianuarie a anului ce urmează după înmatriculare sau înregistrare.

 

O legislaţie bătută în cuie? Nici pe departe!

După intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, vor surveni, desigur, zeci sau sute de modificări, până când, nu după multă vreme, vom spune iar: “Gata! Aşa nu se mai poate, ne trebuie un alt Cod fiscal!” După lupte seculare, un alt “cel mai revoluţionar cod fiscal” va fi aprobat.

Lăudătorii de meserie îl vor aplauda frenetic, cam la fel cum procedau tovarăşii convocaţi pe nepusă masă pentru “cel de-al XIV-lea congres”. Însă abia după apariţia codului în “Monitorul oficial” realizează tot cetăţeanul, parcă trezit din somn, că proaspăta legislaţie fiscală nu-i perfecţiunea întruchipată.

Ce urmează? Eternele modificări, abrogări, completări!

6 noiembrie, monitoruldevaslui.ro: 53 de societãti comerciale, controlate de Inspectia Fiscalã

În cursul lunii octombrie, Inspectia Fiscalã din cadrul Administratiei Judetene a Finantelor Publice (AJFP) Vaslui a avut o activitate extrem de bogatã. Astfel, personalul de specialitate a efectuat verificãri la 53 de contribuabili, stabilind sume suplimentare de platã la bugetul statului de 9,6 milioane lei. Diferentele si accesoriile au fost calculate pentru: TVA – 4,9 milioane lei, impozit pe profit – 4,2 milioane lei si impozit dividende – 0,5 milioane lei. De asemenea, s-au aplicat un numãr de 13 amenzi contraventionale, in sumã de 17 mii lei. Actiunile de inspectie fiscalã au vizat combaterea fraudelor privind taxa pe valoarea adaugatã aferentã operatiunilor intracomunitare, realitatea si legalitatea sumelor negative din deconturile de TVA, cu optiune de rambursare a TVA, solicitate de contribuabili. „Actiunile de control au vizat si modul de calculare, evidentiere si virare in cuantumurile si la termenele legale a obligatiilor fatã de bugetul consolidat al statului la agentii economici cuprinsi in programul de control fiscal, precum si verificãri inopinate privind disciplina financiar-contabilã si descoperirea faptelor de evaziune fiscalã conform Ordinului presedintelui ANAF nr. 678/2008. Nu in ultimul rand, au fost verificati contribuabili inactivi trecuti in evidenta specialã conform Ordinului presedintelui ANAF nr. 575/2006”, a precizat Mirela Bulgaru, purtãtorul de cuvant al AJFP Vaslui.

 

6 noiembrie, bihon.ro: Dezbaterea fiscalității, cvasi ratată

Ceea ce, conform tradiției consacrate de-a lungul anilor, putea fi o ședință plictisitoare cu multe cifre, public spre zero și observații pe măsură, a devenit un adevărat scandal joi după-amiază, la dezbaterea taxelor și impozitelor pe anul viitor.

 

Directorii Primăriei și city-managerul au rezervat sala mică pentru discuții. Aceasta are o capacitate de vreo 25 de persoane în condiții civilizate așa că edilii s-au văzut complet depășiți de situație în fața zecilor de orădeni interesați să participe. Revolta oamenilor a luat forma reproșurilor: ”cei care nu încăpem, să vă ascultăm de pe hol?” ”Să părăsim sala! Nu mai stăm aici în bătaia de joc a lui Bolojan”, a propus un altul.

Descinderea primarului Ilie Bolojan și soluția sa – reprogramarea dezbaterii pentru săptămâna viitoare a satisfăcut doar o parte din audiență.

În vreme ce unii au plecat nemulțumiți, reprezentanții executivului, consilierii locali PSD Adrian Stângă și UDMR Ritli Csongor împreună cu simpatizanții politic și presa au rămas pentru expunerea tabloului fiscal.

Datorită acestui incident dezbaterea va fi reprogramată. Data urmatoarei dezbateri va fi anunțată printr-un comunicat făcut de Primărie.

 

8 noiembrie, aradon.ro: Evaziune fiscală de 48,5 milioane lei, depistată de inspectorii arădeni

În urma inspecţiilor fiscale efectuate, inspectorii din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Arad au depistat doi agenţi economici – unul din Arad, altul din Bucureşti – care au evazionat statul cu peste 48,5 milioane de lei.

Arad: intermedieri financiare

O societate din municipiul Arad, al cărei principal obiect de activitate îl constituie „alte intermedieri financiare”, a fost verificată pe perioada 01.01.2009–31.12.2014. S-a controlat modul de calculare, declarare şi achitare a impozitului pe profit şi a taxei pe valoarea adăugată la bugetul general consolidat al statului. În urma inspecţiei fiscale s-au stabilit următoarele obligaţii fiscale suplimentare: impozit pe profit 807.592 lei, taxa pe valoarea adăugată 4.149.793 lei, accesorii 2.260.582 lei. În total, un prejudiciu de 7.217.967 lei.

„Din verificarea efectuată, organele de inspecţie fiscală au stabilit venituri suplimentare aferente unor contracte de închiriere care nu au fost facturate şi înregistrate pe venituri. Din analiza cheltuielilor efectuate, s-a constatat faptul că societatea deduce eronat TVA aferentă unor achiziţii şi prestări de servicii, fără a avea la bază documente justificative, achiziţiile nefiind reale şi nu sunt în folosul operaţiunilor sale taxabile. Drept urmare, organele de inspecţie fiscală au stabilit impozit pe profit suplimentar în sumă de 807.592 lei, cu accesorii în sumă de 391.595 lei şi TVA suplimentar în sumă de 4.149.793 lei, cu accesorii în sumă de 1.868.987 lei” – se arată într-un comunicat al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Arad.

Pentru faptele de natură penală (diminuarea obligaţiilor fiscale prin înregistrarea de operaţiuni care au doar scopul de a genera cheltuieli şi TVA deductibil, ele nefiind realizate în realitate) s-a întocmit sesizarea penală. Pentru sumele stabilite suplimentar s-a întocmit Decizia de impunere, urmând ca organele competente din cadrul AJFP Arad să procedeze conform prevederilor legale.

Probleme în Capitală

În ceea ce-l priveşte pe agentul economic din Bucureşti (o firmă care se ocupă de „intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi produse chimice pentru industrie”), inspectorii arădeni au verificat documente din perioada 01.01.2011–30.06.2014. În urma inspecţiei fiscale, s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare în valoare totală de 41.438.828 lei (impozit pe profit 15.116.864 lei, taxă pe valoarea adăugată 15.572.407 lei, accesorii 10.749.557 lei). Pentru sumele stabilite suplimentar s-a întocmit Decizia de impunere, urmând ca organele competente din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti să procedeze conform prevederilor legale.