21 septembrie, hotnews.ro: ANAF a intrat in Centrul Vechi, Ateneu si Herastrau: Amenzi de peste 400.000 de lei, intr-o noapte, pentru note nefiscale
Inspectorii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) au descins intr-o noapte in localuri din Centrul Vechi al Capitalei, zona Ateneu si Parcul Herastrau, aplicand amenzi de 437.200 de lei, in principal pentru emiterea unor bonuri nefiscale sau note proforme in locul celor fiscale, a informat, luni, ANAF, intr-un comunicat remis HotNews.
In actiunile de control, care au avut loc sambata noaptea, 220 de inspectori de la Directia Antifrauda a ANAF au verificat 98 de societati comerciale din zonele Centrul Vechi, Ateneu si Herastrau, din Bucuresti, in principal pentru verificarea modului in care sunt respectate obligatiile legale de a utiliza casa de marcat electronica fiscala si de a emite bon fiscal.
In urma controalelor, au fost aplicate 135 de amenzi in suma totala de 437.200 lei si au fost confiscati 8.081 lei in numerar.
De asememenea, inspectorii antifrauda au suspendat activitatea unui agent comercial si au emis 11 avertismente.
“In urma actiunii de sambata noaptea, s-a constatat ca, aproape fara exceptie, cei controlati eliberau note de plata proforme sau bonuri nefiscale in locul bonului fiscal, existand suspiciunea intemeiata ca acestia tin evidenta dubla a activitatii”, a mentionat ANAF, in comunicat.
Totodata, reprezentantii a 49 de agenti economici, verificati in cadrul actiunilor de control desfasurate sambata noaptea au fost invitati la sediul Directiei Antifrauda, in pentru mari, 22 septembrie.
“Discutiile vor viza gasirea de solutii pentru eliminarea practicilor uzitate de acestia, respectiv tinerea unei evidente duble si eliberarea notelor proforme/ de consum/ bonurilor nefiscale in locul bonului fiscal”, mentioneaza sursa citata.
In context, ANAF avertizeaza ca va proceda la o verificare atenta a evidentelor tehnico-operative si contabile.
Fiscul atrage atentia ca “in ciuda actiunilor concertate ale inspectorilor antifrauda demarate in martie 2015, o parte dintre agentii economici nu au inteles ca, alaturi de cazurile de mare evaziune instrumentate, ANAF acorda o atentie deosebita evaziunii fiscale rezultate din neemiterea bonului fiscal”.
In situatia repetarii unor astfel de constatari, in conformitate cu OUG 28/1999, activitatea acestor agenti va fi suspendata, mai avertizeaza ANAF.
21 septembrie, postare pe blog, Lucian Isar: Sustenabilitatea si Noul Cod
Sursa:
http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/sustenabilitatea-si-noul-cod/
In dezbaterea politicianista pe noua forma incompleta a Codului Fiscal s-au discutat multe aspecte dar putine relevante pentru economia si dezvoltarea Romaniei. Spaimele si intoxicarea cu scenarii au primat in spatial public.
Unul din aspectele trecute la si altele or tratat prin metafore alarmiste este cel legat de sustenabilitatea acestei propuneri.
Sustenabilitatea presupune capacitatea guvernului de a isi asuma in viitor povara financiara a datoriei.
Noul Cod fiscal, pe dimensiunea scenariilor pesimiste, trebuia testat daca transcende suprafata de sustenabilitate fiscala. Sustenabilitatea fiscal a unei tari nu presupune un punct ci o suprafata multimensionala.
Nu exista o limita superioara a acestei sustenabilitati, este diferita de la o tara la alta, de la un moment istoric la altul si de la un grad de indatorare la altul.
Sustenabilitatea poate fi exprimata si printr-o relatie in care intervine deficitul (surplusul) bugetar primar (defictul bugetar dupa deducerea platii dobinzilor), datoria publica, dobanda nominal, cresterea economica nominala, cursul de schimb in cazul unei economii eurizate ca cea a Romaniei, caracteristicile mediului de afaceri.
Pentru exemplificare parte din tintele din Tratatul de la Maastricht au fost introduse in tratat din perpectiva sustenabilitatii fiscale.
Nivelul de 60% referitor la nivelul datoriei publice nu este un punct de optim ci determinat de media de la momentul negocierii initiale a datoriilor celor mai mari economii Europene, Franta si Germania. Cresterea economica nominala a perioadei era considerata in jur de 5% . Prin urmare folosind relatiile propuse in materialele sugerate se obtine o limita pentru deficitul bugetar total de 3%.
Tintele din tratat implica existenta unei rate nominale de crestere “steady state” minime de 5%. In conditiile unei inflatii medii de 3% si a unui potential de crestere in “noua normalitate” de doar 1% deficitul compatibil cu o indatorare stabila de 60% devine 2.4% si nu 3% in cazul unor economii mature cu potential scazut de crestere.
Acesta este doar unul din posibilele puncte de pe suprafata de sustenabilitate a finantelor publice si are datoria existenta ca si input exogen. Doar din valoarea datorii nu se poate infera pe baza unor modele simple daca o datorie de 20% din PIB or una de 40% este “mai sustenabila”.
In cazul Romaniei, nu nivelul este problematic ci dinamica, utilizarea si managementul datoriei.
Romania este o tara bogata. Romania este o economie emergenta in interiorul Uniunii Europene si aflata departe de frontier tehnologica globala. Prin urmare Romania este inca capabila de salturi.
Reducerea fiscalitatii poate fi usor facuta sustenabila indiferent de privitor printr-o serie de actiuni care nu sunt posibile in economiile mature ale Europei;
– diminuarea pierderilor companiilor de stat
– imbunatatirea colectarii
– taxarea corecta a avutiei sub si supraterane (vezi joaca cu accizarea petrolului)
– investitii in diferitele tipuri de infrastructuri ( e.g. investitia intr-un segment de autostrada in Romania poate complete un intreg culoar pan European pe cand aceeasi investitie in Germania nu ar fi decat probabil redundanta).
Noul cod fiscal este un pas incomplet in directia buna. Cel de procedura fiscala, cu micile cadouri strecurate, va trebui privit cu atentie.
22 septembrie, Capital.ro: Codul fiscal dă drumul la consum şi penalizează investiţiile
Unele dintre modificările din noul Cod fiscal, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, dezavantajează investitorii şi antreprenorii. În timp ce TVA scade de la 24% la 20%, încurajând consumul, taxele pe muncă şi pe capital pun frână creşterii sănătoase a economiei.
Energie
Păstrarea taxei pe construcţii speciale va bloca, în continuarea, demararea sau continuarea investiţiilor de care sectorul energetic are reală nevoie. Marile companii, OMV Petrom, EON, Nuclearelectrica, Rompetrol, Romgaz etc plătesc anual zeci sau sute de milioane de lei în contul taxei „pe stâlp“, însemnând cel puţin 7% din profitul net. Promisiunea că taxa va fi eliminată, promisiune amânată pentru 2017, a creat şi mai multă neîncredere, iar planurile de investiţii au fost, din nou, puse în aşteptare. Teama că taxa nu va fi scoasă nici în 2017 este justificată, după atâtea răzgândiri oficiale. Având în vedere că taxa se plăteşte anual, pe toată durata de funcţionare a activelor, care poate fi de zeci de ani, efectul pentru business este enorm. În loc ca investiţiile în infrastructură, echipamente sau instalaţii să producă, în timp, beneficii, ajung să reprezinte o sursă de costuri. „Taxa pe construcții speciale diminuează profiturile semnificativ, de altfel, în mare parte, statul își ia dintr-un buzunar și-şi mută în altul, în loc de dividende ia taxa pe cosntrucţii speciale“, explică Alin Chitu, partener TZA Tax care arată că o altă problemă pentru sector este lipsa unei decizii prvind emiterea noului cadru legislativ al redevențelor. „Nu este un element care să încurajeze un plan coerent de investiții în mediu privat“, susţine acesta.
Bursa
Piață de capital, afectată de turbulenţele externe, nu este încurajată nici în plan intern. Nu doar lipsa unei listări a unei companii în ultimii ani, ci şi impozitarea pune presiune mare pe câştigurile de la bursă. „Impozitarea profiturilor ajunge și la cote de 50% în cazul investitorilor mici prin impozitarea la sursă și contribuțiile de sănătate“, spune Alin Chitu.
Micile afaceri
Microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) şi micii antreprenori sunt cei mai afectaţi de creşterea ratei efective de impozitare, o dată prin impunerea obligatorie a tuturor contribuţiilor de asigurări (la toate veniturile: dividende, activităţi independente etc, din 2017, indiferent dacă există sau nu contract de muncă), iar a doua oară prin schimbarea sistemului de taxare a proprietăţii. Impactul negativ va fi resimţit de firmele mici şi PFA cu sedii acasă pentru că vor plăti impozitele majorate în cazul în care îşi desfăşoară activitatea la domiciliu sau îşi deduc cheltuielile de funcţionare ale firmei/PFA.
Agricultură
Taxa pe stâlp va fi eliminată pentru construcţiile speciale din agricultură. Astfel, companiile din sector nu vor mai fi obligate să plătească anual 1% din valoarea investiţiilor. De exemplu, „înainte de eliminarea taxei, o investiţie de 1 milion de euro presupunea achitarea taxei pe construcţii speciale de 1% din valoarea investiţiei, pe întreg parcursul implementării proiectului, respectiv 10 ani, ajungându-se la o cheltuială suplimentară de 100.000 euro, neatractivă pentru investiţiile din sectorul agroalimentar. Începând cu data de 1 ianuarie 2016, taxa nu va mai fi plătită de niciun investitor“, arată Federaţia Pro Agro.
Imobiliare
Reaşezarea sistemului de taxe locale în funcţie de destinaţia clădirii: rezidenţial şi nerezidenţial, în loc de statutul proprietarului – persoană fizică sau firmă va avea impact pe piaţa imobiliară. Impozitele plătite de persoanele fizice care închiriază clădiri nerezidenţiale vor creşte semnificativ, până la de 20 de ori faţă de nivelul actual, fiind similar cu cel achitat de persoane juridice. „Impozitarea identică a clădirilor, indiferent dacă sunt deţinute de persoane fizice sau juridice, este binevenită, în principiu. Motivul este că, în prezent, piaţa închirierilor nu este concurenţială, atâta timp cât costurile rezultate din taxe locale pot fi de câteva zeci de ori mai mici pentru persoanele fizice decât pentru companii“, spune Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran.
23 septembrie, postare pe blog: Achtung! Achtung! Optimizarea noxelor și a taxelor se face până la limita evitării oricărui pericol! ”Mașina poporului” nu a ințeles asta!
Sursa:
Am acasă o mașină produsă de grupul VW și o pisică. Îmi plac amândouă. Nu m-ar mira ca producătorul, știind că-mi plac pisicile, să fi instalat un soft de face TDI-ul să toarcă precum Toulouse, pisoiul. Artificiul acesta de marketing ar intra, până la urmă, în jocul modern productor-client. Până la un punct, e un joc amuzant, întreținut de feeria publicității din jur.
Dar mi s-ar mai părea la fel de amuzant acest joc dacă producătorul, știind că-mi place să am grijă/ să fiu responsabilă față de mediu, ar instala un soft ca să-mi arate cum TDI-ul poluează cât o motoretă? Care e punctul de la care lucrurile nu mai sunt amuzante?
Despre asta e vorba în mega-scandalul VW pe care îl (în)toarce acum pe toate fețele presa din toată lumea. Despre ce (mai) e tolerabil și ce nu (mai) e tolerabil în ziua de azi, din punct de vedere politic.
Scandalul noxelor la grupul de origine germană seamănă ca două molecule cu scandalurile pe probleme de taxe care afectează acum mari concerne internaționale. Poluarea și taxele (în ce ordine vreți) au devenit cartofi fierbinți pe agenda politicii de astăzi.
Am să mă limitez la o singură comparație, pentru că tot e vorba de motoare – Google(altfel, e plină presa de exemple, vezi Apple, Microsoft, Caterpillar, Coca-Cola … doar să dați o căutare pe Google!)
Ambii producători fac motoare ireproșabile tehnic, dar … nu asta e problema, ci ”avoidance” (evitare, în engleză). Evitând să achite costul real al emisiilor de taxe sau evitând factura reală a taxelor, ambii sunt acuzați că evită să-și facă datoria de contribuabili corecți.
Google și ceilalți giganți sunt acuzați că au pus în practică structuri de tax avoidance, care sunt la granița unei optimizări fiscale tolerabilă cu una in-tolerabilă. E o graniță tot mai fluidă în lumea post-criză, când guvernele rămase fără bani acuză grupurile că apelează ”abuziv” de prevederi, altminteri legale. Rețineți termenul ”legal”. Și luați aminte că ”nu-mi pasă dacă e legal, că e incorect” (președintele Obama dixit).
Acum, revenind la VW. Într-un cadru strict privind emisiile, producătorii vin cu propriile declarații de încadrare în standarde (un fel de declarații fiscale). EPA ( Agenția americană de mediu) acționează ca IRS (Fiscul american) și, prin sondaj, pe baza unor factori de risc – că e extrem de costisitor să o facă pentru toate modelele – verifică aceste declarații. Sigur, te găsește că nu ești în marja normelor, ești penalizat, amenzi usturătoare etc. Dar problema devine extrem de complicată când, în uma verificării, se constată că, deliberat, ai încălcat aceste standarde. Deja problema capătă dimensiune politică și se transformă într-un coșmar atunci când este pusă la îndoială credibilitatea companiei.
Iar ca jocul să se complice și mai mult, mai luați în calcul că verificarea a pornit de la sesizarea unor activiști care, ce ironie!, luau de bune datele prezentate de companie! Iată ce va să zică implicarea consumatorului. De aici până la protestele conumatorilor împrotiva ”celor care evită să plătească taxe” mai e doar un pas.
Să nu mire, astfel, reacția disperată a producătorului german, ba chiar a politicienilor germani, de a aplana efectele incontrolabile care pot apărea la nivelul publicului consumator.
Să nu mire nici reacțiile companiilor când sunt confruntate cu acuzații din partea Fiscului –ți-am verificat declarația fiscală și am văzut că nu te-ncadrezi în marjele de profit pe care le au și competitorii tăi. Pentru că astfel de acuzații au devenit foarte grave și companiile trebuie să explice că acea neîncadrare în marje nu este rezultatul unei acțiuni deliberate, ci efectul unor deficiențe obiective de piață.
Miza producătorului auto este acum să arate că eventuala incorectitudine a datelor este un efect al unor deficiențe tehnice/obiective. Ca și în fiscalitate însă, e infinit mai greu să vii cu explicații post-factum, decât să te pregătești din timp pentru a răspunde întrebărilor.
Nimeni nu poate spune acum ce magnitudine va avea acest scandal nu doar asupra producătorului în cauză, ci asupra întregii industrii auto. Ca să vă faceți o idee, fiscalitatea este astăzi răvășită în toată lumea (vezi BEPS, CCCTB – un articol pe această temă aici) pornind de la astfel de sesizări privind încălcările de norme ale grupurilor de companii. Cert e că, în orice domeniu ați fi, mai ales dacă nu aveți un brand de calibrul ”mașinii poporului”, nu evitați să recunoașteți realitatea dură: de inspecțiile pe taxe și pe poluare nu mai scapi în ziua de azi!
23 septembrie, postare pe blog: Cult recunoscut de stat sau simplu cetatean platitor de taxe
Sursa:
http://tpol.ro/cult-recunoscut-simplu-cetatean/
Citesc pe ici pe colo prin diverse locuri cum, brusc, după ce noul Cod Fiscal a trecut pentru a doua oară de parlament se descoperă câte o mică mină antipersonal plantată prin el de care nimeni nu a băgat de seamă.
Domnule am omis să vedem asta, şi noi nu suntem specialişti pe probleme de astea micro, noi ne ocupăm doar de macro nu sunt argumente pe care eu să le cred şi mai ales să le aprob.
Toată lumea s-a bătut pentru TVA scăzut şi eliminarea taxei de stâlp. Până la urmă TVA-ul scade în tranşe iar taxa de stâlp va dispărea în 2017. Dacă va dispărea, căci parcă văd că atunci apare vreun OUG care amâna sinedie şi treaba asta. Că aşa e în România, de la PSD la Partidul Popular al Pensionarilor Comunişti Nepeceristi, toţi zic că vor scădea impozitele şi taxele când vor ajunge la putere. Numai că atunci când ajung la putere uită brusc ce au promis. Cred că în universul ăsta există o entitate supremă dedicată politicienilor care se află în campanie şi care după ce politicianul îşi câştigă locul în parlament dă cu under low level format pe Hard-ul cerebral al celui ales de prostime.
Brusc, economiştii şi “jurnaliştii” economici descoperă ba că biserica e scutită de mai toate taxele pe care le-ar putea plăti lejer, ba că se impozitează învăţământul, ba că românii care lucrează în străinătate şi care au domiciliul în România trebuie să plătească taxe la bunătate sau că impozitul total pe apartamentul în care locuieşti este diferenţiat dacă ai declarat sediul în el – în camera X – şi dacă îţi decontezi ceva cheltuieli făcute cu această ocazie. Altfel sponsorizarea e tot atât de minusculă spre microscopică, iar scăderile de impozite în caz de mecenat sunt nesemnificative, pentru că nu e aşa, noi românii avem un respect deosebit pentru cultură, artă şi putem încuraja tinerele talente din vorbe. Tot din vorbe îi sfătuim în mod foarte serios să emigreze cât mai curând posibil astfel încât în România să rămână numai realele valori ale culturii, artei şi politicii romaneşti gen Dan Sova, Generalul Izmană, Oprea, Bogdan Stanoevici sau specialistul în transmutarea euglenei verzi, mici, de câmpie în pârş bizantin migrator sociopat – directorul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei – Alexandru Cumpănaşu (my 2 cents).
Nene, toate prevederile astea existau în Codul fiscal înainte de a fi retrimis de către ficusul naţional minoritar către parlament, păi până atunci nimeni, dintre ăia care îşi spun trend setteri (n-are treabă cu chinologia) sau alde Guranii formatori de opinie nu a văzut nimic din toate astea? Serios? Bă, mie îmi place că îi luaţi pe toţi de proşti şi încercaţi să ne explicaţi semidoct că nu e treaba voastră. Ba e şi treaba voastră căci tanti Agapia care are un fiu plecat în Italia nu înţelege nimic din codul ăla fiscal iar fiul plecat de 10 ani în Italia e rupt de realitatea din ţară dar se va scandaliza în mod evident când îi va veni hârtie de la fisc că trebuie să plătească nişte bani pentru un sistem de sănătate care nu mai este în comă ci în moarte clinică.
În mod serios lumea ar trebui să înceapă să studieze cum se poate să devii tu, persoană fizică, cult recunoscut de către statul român. Este singura soluţie dacă te uiţi atent la beneficiile pe care le are biserica neamului şi celelalte culte sau la fel de bine să devii ONG de interes public căci şi acolo e un gheşeft.
“Cultele religioase nu sunt impozitate, potrivit actualului Cod Fiscal, pentru mai multe tipuri de venituri, după cum urmează:
– veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii,
– venituri obţinute din chirii,
– alte venituri obtinute din activităţi economice,
– venituri din despăgubiri în forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
în cazul cultelor, nu sunt impozabile alte diverse venituri, după cum urmează:
- contributiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
- veniturile obţinute din taxe de orice fel;
- veniturile din donaţii, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
- veniturile din dividende şi dobânzi dacă acestea provin din investirea veniturilor care au fost considerate neimpozabile;
- venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole;
- resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
- veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbări, conferinte etc. dacă acestea sunt utilizate în scopuri sociale;
- veniturile obţinute din reclama şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare pe clădiri, terenuri, cărţi, reviste, ziare;
- veniturile realizate din despăgubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate in activitatea economica;
- sumele primite din impozitul pe venit redirectionat de catre persoanele fizice. ” (de aici)
După o ţară de manageri ar trebui să devenim o ţară de culte religioase pentru că, probabil, numai astfel statul va înţelege că dacă tot ia de la cetăţenii săi ar trebui să şi facă ceva de banii ăia pe care îi ia nu să îndese sumele astfel obţinuţi în curul unui Truica, de exemplu sau pentru asistenţă socială a orbilor care conduc limuzine. Zic şi eu.
24 septembrie, Economica.net: “Taxa pe stâlp” a scos un miliard de lei din vistieria companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea în 2014
Taxa pe construcţiile speciale (denumită argotic “taxa pe stâlp”) a redus cu aproape un miliard de lei profiturile din 2014 ale companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea (FP), potrivit raportului privind performanţa fondului. Mai mult de jumătate din total a fost plătit numai de OMV Petrom (SNP) şi Hidroelectrica. Din portofoliul FP lipsesc datele privind alţi mari plătitori, precum Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN).
Cele mai mari 14 companii din portofoliul Fondului Proprietatea (FP) au plătit 954 de milioane de lei cu titlul de taxă pe construcţiile speciale în 2014, potrivit datelor preluate de Fondul Proprietatea (FP), în raportul privind performanţa administrării acestuia. Raportul a fost publicat pe site-ul fondului pentru informarea pieţei în vederea adunării generale a acţionarilor, convocată în 29 octobrie, în scopul analizei activităţii administratorului unic, Franklin Templeton Investments.
La introducerea taxei, acum doi ani, oficialii FP estimau la 700 – 900 de milioane de lei impactul taxei asupra companiilor din portofoliul său, mult peste estimarea autorităţilor (500 de milioane).
Pe de altă parte, estimarea FP de acum doi ani se situează sub plăţile însumate acum, având în vedere că, între timp, din portofoliul Fondului au dispărut, prin vânzare, pachete importante de acţiuni ale unor plătitori precum Translectrica (TEL), Transgaz (TGN) şi (parţial) Romgaz (SNG) şi Conpet (COTE).
OMV Petrom (SNP) a plătit 400 de milioane de lei, cea mai mare „taxă pe stâlp” (denumirea argotică a taxei), Hidroelectrica a plătit peste 150 de milioane de lei, iar Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN) au virat la Fisc 91,6 milioane, respectiv 89,4 milioane de lei, se spune în raportul citat. Companiile româneşti din grupul GDF au dat 53,8 milioane de lei, filialele Enel – 44,5 milioane de lei, cele ale E.ON – 40 de milioane, iar filialele Electrica – peste 47 de milioane de lei.
Din portofoliul FP nu mai fac parte două mari plătitoare de taxă, precum Transelectrica (FP) şi Transgaz (TGN), pe care Franklin Templeton le-a vândut anul trecut. A fost vândută şi cea mai mare parte a acţiunilor deţinute de FP la Conpet Ploieşti (COTE), care a plătit doar 2,6 milioane de lei taxă pe stâlp şi o parte din acţiunile SNG. Din portofoliul FP mai fac parte Compexul Energetic Oltenia (33,9 milioane de lei taxă) şi Salrom (0,7).
Companiile plătitoare de taxă pe stâlp au proporţiile cele mai mari în activele, respectiv în veniturile din dividende ale Fondului Proprietatea. Pachetul de 18,9% din totalul acţiunilor Petrom (SNP) deţinut de FP reprezintă peste 32% la activele totale ale FP, de 12,74 miliarde de lei (la 30 iunie 2015).
Fondul mai are la Hidroelectrica 19,94% din acţiunile acesteia, 10% la Romgaz (SNG), şi 9,72% la Nuclearelectrica (SNN). Cele trei pachete de acţiuni contează pentru mai mult de 17%, respectiv 11% şi 1,6% din valoarea averii FP. Participaţia de 24% din ENEL Distribuţie Banat ocupă peste 5% din activele FP, iar GDF şi E.On contribuie cu 3,6%, respectiv cu 3,5% în activele totale, potrivit raportului citat.
Taxa pe construcţiile speciale a afectat performanţa Fondului între 1 octombrie 2014 şi 30 iunie 2015, şi a avut un „impact direct pentru conturile de profit şi pierderi ale unora dintre companiile din portofoliu”, se spune în raportul citat.
Raportul a vizat perioada de monitorizare a criteriilor de performanţă a administratorului FP, Franklin Templeton, în funcţie de care acţionarii vor decide, în 29 octombrie, dacă mai prelungesc sau nu mandatul acestuia cu încă doi ani.
24 septembrie, postare pe blog: O golăneală din Codul Fiscal
Sursa:
http://www.striblea.ro/o-golaneala-din-codul-fiscal/
A trecut neobservat până zilele astea că de anul viitor, odată cu acest nou Cod Fiscal, grădinițele și școlile private vor plăti impozite. Până acum această afacere a fost ocolită de stat ca un sprijin, dar și pentru că acolo era o șmecherie. Multe dintre acestea funcționau pe diverse fundații și asociații și așa se făcea scutirea.
Statul român acționează aici însă cu o dublă măsură. Pentru că ani de zile a refuzat să plătească, potrivit legii, sumele de bani pe care le datora acestor organizații. Din 2011, legea educației prevede că învățământul este finanțat pe număr de copil. Adică banii urmează copilul. De patru ani, toate guvernele României au refuzat să plătească banii datorați. Cred că o impozitare se poate face doar dacă statul își plătește datoriile.
În al doilea rând, măsura se aplică unui grup restrâns de companii, care au făcut la o concurență corectă sistemului public. Companiile acestea pot fi numărate pe degetele de la o mână, scrie profit.ro. De foarte multe ori, calitatea învățământului din aceste companii este în regulă. Sunt câteva școli și licee cu un palmares foarte bun. În această situație, statul practic omoară un competitor care, pentru o parte a populației, ar fi putut fi o alternativă la un sistem care stă să dea faliment. Măsura corectă ar fi fost încurajarea acestei afaceri, care ar fi degrevat și o parte din cheltuielile statului.
Noua taxă va fi suportată tot de părinții care își duc copiii la școlile private. Asta în condițiile în care statul nu dă niciun fel de deducere de impozite sau oricare altă facilitate acestor oameni. Închistarea asta în sistem ne va costa pe toți. Guvernanții preferă să controleze tot, deși asta înseamnă costuri uriașe și bătălii nesfârșite.
Și acum golăneala. Într-o țară normală, toată lumea trebuie să plătească impozite. De acord. Dar într-o țară anormală, ca România, doar școlile și grădinițele private sunt impozitate. Deși ele au mai puțin cursanți decât facultățile private. De ce credeți că statul încurajează învățământul superior privat și nu pe cel preuniversitar? E vreo politică de concurență a facultăților de stat? Există vreo universitate particulară care este în vreun top european al performanței?
Nici vorbă. Dar facultățile private au altă calitate majoră: sunt mașina de făcut bani a politicului. De la salariile grase plătite unor parlamentari, până la banii întorși în campanie, totul s-a constituit într-un sistem greu de doborât. Niciun ministru, guvern sau parlamentar nu a putut opri uriașa mașină de făcut bani. Calitate minimă, profit maxim este deviza acestor instituții, care au reușit să fenteze din nou statul, acum chiar și în ce privește una dintre instituțiile sale fundamentale.
E poate cel mai bun exemplu despre funcționare României, unde numai puterea grupurilor de interese și apartenența la o gașcă te poate propulsa sau ajuta.
25 septembrie, portalcontabilitate.ro: Cele 6 modificari din Codul fiscal de care depinde economia Romaniei
Mai multe modificari sunt aduse pe ultima suta de metri in structura Codului fiscal, in forma adoptata de Senat, dupa ce analistii si liderii partidelor politice au precizat, in repetate randuri, ca tensiunile din contextul global actual, economic si politic, obliga la o prudenta mult mai mare in luarea deciziilor.
La 1 septembrie a fost adoptat in Senat proiectul noului Cod Fiscal, cu amendamentele convenite de liderii partidelor politice parlamentare.Votul final pentru Codul fiscal ar trebui sa fie dat saptamana aceasta de Camera Deputatilor, urmand ca forma finala sa fie trimisa duminica spre promulgare.
- Amintim ca una dintre aceste modificari recente a constat in reducerea cotei de TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 si la 19% din 2017.
- O alta masura importanta care era inclusa in forma finala a Codului fiscal si stabilita pentru 2016 se amana pentru 1 ianuarie 2017. Este vorba despre eliminarea taxei pe constructiile speciale. Exceptie face taxa pe stalp pentru investitiile in agricultura care va fi eliminata incepand cu 1 ianuarie 2016.
- De asemenea, precizam ca se amana eliminarea supraaccziei la carburanti tot pentru 1 ianuarie 2017.4. O alta masura care intereseaza firmele este cea a impozitului pe dividende. Trebuie stiut astfel ca, in urma votului de ieri, forma adoptata de Senat cuprinde reducerea impozitului pe dividente de la 16% la 5% abia de la 1 ianuarie 2017.
Aceasta e doar o masura de relaxare fiscala amanata in conditiile in care firmele autohtone au de intampinat dificultati din partea unor situatii care nu le favorizeaza activitatea.
“De exemplu, plata de dividende a unei societati din Romania catre o multinationala din alt stat membru este scutita de dividend. Aceeasi plata de dividende de la aceeasi societate romaneasca catre o societate-mama din Romania este impozitata cu 5% conform noului Cod fiscal. Si exemplele pot continua cu platile de redevente, dobanzi scutite de impozit cand sunt catre multinationale din alte state membre si impozitate cand sunt catre persoane rezidente”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benta.
Va reamintim, pe aceasta cale, ca in luna iulie a acestui an, presedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului proiectul Codului Fiscal, cerand reexaminarea acestuia si motivand ca “legiuitorul trebuie sa promoveze o atitudine echilibrata si rationala, de natura a nu genera disfunctionalitati care, ulterior, sa necesite frecvente corectari de ordin legislativ”, motiv pentru care, asa cum aminteste si HotNews.ro, “in elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care genereaza fiscalitati excesive, dar nici relaxari accentuate. Masurile de austeritate ale anului 2010 trebuie sa ramana istorie. Revenirea la politici fiscale riscante si cu consecinte negative pe termen lung reprezinta o experienta pe care nu numai clasa politica nu si-o mai poate permite, dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie sa mai fie suportate de cetateni. (…) Bunastarea economica unanim dorita de toate fortele politice din Romania in beneficiul cetatenilor si al agentilor economici poate fi atinsa numai printr-o abordare fiscal-bugetara responsabila, predictibila pe termen lung, in concordanta cu obiectivele de crestere economica sustenabila.”
- O alta masura care va influenta negativ activitatea a catorva sute de mii de profesionisti (in concret, peste 650.000 de PFA-uri) o reprezinta majorarea contributiilor si mentinerea unor masuri care fac ca un PFA sa fie obligat sa plateasca pana la de trei ori contributii catre asigurarile sociale de sanatate.
Cu o contributie individuala la pensii majorata la 10,5% pentru profesiile independente, sumele pe care le vor plati acestea pot atinge un cuantum semnificativ. Sunt dezavantajati cei care castiga mai putin, iar beneficiile cad in partea celor cu venituri mult mai mari. In plus, PFA-urile care au si contracte incheiate cu societatile, ca salariati, pot ajunge sa plateasca de trei ori contributii, asa cum a explicat in cadrul unui interviu acordat pentru Contabilul.ro, consultantul fiscal Adrian Benta:
“Daca aceeasi microintreprindere este detinuta de persona fizica rezidenta Adrian Benta, atunci impozitarea cuprinde: 3% impozit pe venit microintreprindere; 5% impozit pe divdende; 5,5% contributia la sanatate, in total 13,5%. Contributia la sanatate se achita chiar daca platesc iarasi contributia de sanatate atat ca PFA, cat si ca salariat, in aceeasi perioada fiscala. Faptul ca s-a introdus un plafon maximal de 5 x salariu mediu pe economie este bun pentru protejarea persanelor fizice cu bani multi, pentru persoanele fizice care castiga un venit mediu de pana la 2.500 Eur/luna, impozitarea este aspra.”
- De asemenea, retinem ca se adopta si modificarile privind impozitul pe cladiri diferentiat. Astfel, acest impozit se va calcula in functie de destinatia acestora. Prin urmare, pentru sediile sociale ale IMM-urilor sau ale persoanelor care deruleaza activitati independente, impozitul va suferi o majorare de pana la zece ori mai mare, in conditiile in care aceasta crestere anuntata se va incadra intre procentele de 0,2% – 1,3% din valoarea constructiei.
Alte majorari de impozite:
– creste baza de calcul pentru CAS din venituri din activitati independente
– se aplica CASS de 5,5% pentru dividende, dobanzi, drepturi de autor chiar daca existau venituri din salarii sau activitati independente.
Se elimina majorarea impozitarii cu pana la 300% pentru persoanele fizice care detin mai multe imobile si se reduce impozitul pe cladiri pentru locuintele persoanelor juridice de la 1,5% la intre 0,08-0,2%, procent care se va decide de catre autoritatiler locale.
25 septembrie, postare pe Facebook: Gabriel Biriș
Sursa:
https://www.facebook.com/gabriel.biris
Mai tineti minte cand atrageam atetia asupra unei imense greseli pe care o fac atat inspectorii ANAF cat si cei ai Directiei Antifrauda atunci cand “dau la o parte” facturi emise de furnizori cu cod de TVA valabil, pe motiv ca acestia ar fi avut “comportament fiscal inadecvat”? Mai mult, nu numai afecteaza patrimoniul contribuabilului, dar pun in pericol chiar spiritul antreprenorial, pentru ca toate aceste actiuni sut urmate de plangeri penale…
Intre timp, zeci de firme au avut de suferit de pe urma acestei greseli, s-au vazut cu conturile blocate si cu activitatea data peste cap.
Tot intre timp din ce in ce mai multi contribuabili ajung sa obtina hotarari judecatoresti impotriva masurilor luate de catre inspectori (cum altfel?).
Mai jos dau un extras dintr-o astfel de astfel de hotarare, extras care confirma ad lietram ce spuneam si noi anul trecut, atunci cand serviciul de presa al ANAF ne acuza ca inceram sa ne facem reclama incercand sa le decredibilizam institutia…
Nici vorba de asa ceva! Noi atrageam doar atentia asupra unor greseli cu repercursiuni grave atat asupra mediului de afaceri cat si, potential asupra institutiei ANAF, institutie pe care ne-o dorim puternica in lupta impotriva evaziunii dar si un partener al contribuabililor onesti. Ca aveam dreptate o confirma si astfel de hotarari (care nu este singulara!!!).
“În acest sens, s-a apreciat ca fiind criticabilă practica organelor fiscale de a institui măsuri asiguratorii de natură să blocheze în întregime activitatea profesionistului, pentru motive despre care respectivul particular nu avea cum să știe în mod obiectiv.
Curtea a arătat astfel că particularul nu trebuie să devină un investigator, această sarcină revenind organelor statale. Așadar, dacă un particular se află în posesia unei facturi conforme cu cerințele impuse de lege, respectivul particular a acționat cu suficientă diligență.
Prin urmare, dreptul acestuia de a beneficia de facilitățile fiscale trebuie protejat indiferent de comportamentul partenerului său, revenind statului sarcina de a sancționa faptele respectivului partener și de a dovedi conivența frauduloasă a contribuabilului.
Astfel fiind, faptul că în aprecierea intimatelor, SC Furnizor xx SRL este o societate cu comportament fiscal inadecvat, nu are salariați, nu funcționează la sediul social și nu deține mijloacele necesare livrărilor de bunuri sau prestării de serviciu nu este un argument suficient pentru a justifica instituirea măsurilor asiguratorii față de un partener de afaceri al acestei societăți, cu atât mai mult cu cât contestatoarea a probat, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, existența raporturilor juridice de natură comercială, plățile fiind făcute prin intermediul ordinelor de plată bancare.
Pe cale de consecință, având în vedere că intimatele nu au dovedit în fața instanței existența unui pericol concret ca debitorul să se sustragă, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea venitului public, măsurile asiguratorii contestate au fost dispuse cu încălcarea legii.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că este întemeiată contestația formulată, sancțiunea aplicabilă fiind anularea actelor nelegale (emise de ANAF.”
Tare mult mi-as dori sa vad un comentariu pe aceasta tema de la Serviciul de comunicare al ANAF, serviciu care a confirmat prin cateva postari ca urmaresc aceasta pagina…
27 septembrie, bursa.ro: CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU:
“ALDE propune impozitul forfetar pentru IMM-uri din domeniul hotelier şi restaurante”
Copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat astăzi, la Braşov, că formaţiunea sa doreşte să propună introducerea impozitului forfetar “mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii care lucrează în domeniul hotelier şi restaurante”, potrivit Agerpres.
“Vrem să diminuăm evaziunea fiscală, vrem să diminuăm birocraţia, pentru că va fi mult mai uşor de administrat un astfel de impozit de către autorităţile fiscale şi, în acelaşi timp, va fi un ajutor şi pentru IMM în gestionarea propriei contabilităţi (…) Vrem să propunem această măsură, ştim că suntem în asentimentul multora dintre cei care provin din mediul de afaceri.(…) Vrem să ieşim cu un proiect consolidat pe care să-l prezentăm Guvernului spre adoptare”, a afirmat Tăriceanu.
Liderul ALDE a mai precizat că, pe data 29 septembrie, va organiza la Senat, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei şi Mediului de Afaceri, o amplă reuniune pe această temă.
