24 august,

Zf.ro: COMENTARIU IULIAN ANGHEL, EDITOR POLITIC AL ZF

O dezbatere ratată: foarte multe cuvinte, puţine cifre

Parlamentul se întruneşte astăzi în sesiune extraordinară având pe ordinea de zi un singur punct: adoptarea legii Codului fiscal ce prevede, între altele, scăderea, de la 1 ianuarie 2016, a TVA de la 24% la 20% (faţă de varianta cu TVA de 19% cât prevedea prima variantă a codului adoptată în iunie).

Parlamentul putea la fel de bine să stea acasă. Peste o săptămână începe sesiunea ordinară. Nu era nicio urgenţă, codul putea fi adoptat şi peste o săptămână, de vreme ce o vară întreagă tot a fost pierdută.

Au fost două luni pierdute pentru o dezbatere care ar fi trebuit să fie un reper pentru deliberările publice viitoare: încotro se îndreaptă România?

Codul fiscal va fi adoptat cu varianta unei TVA de 20%, faţă de cea a unei taxe pe valoarea adăugată de 19%. Acciza de 7 eurocenţi – atât de hulită la momentul adoptării ei, în aprilie 2014 – va fi menţinută până în 2017. „Economiile“ sunt de 5 – 6 miliarde de lei, 0,5 – 0,6% din PIB. Insuficient, susţin criticii unor tăieri atât de bruşte de taxe, cu atât mai mult cu cât, într-o manieră suspect de generoasă, guvernul promite majorări de salarii uluitoare, socotite de ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, într-un interviu pentru ZF, la 10 miliarde de lei anual (1,4% din PIB-ul de 700 mld. lei anticipat pentru acest an). Acestea ar urma să se adauge golului bugetar provocat de intrarea în vigoare a normelor Codului fiscal – undeva la 12 miliarde de lei, în ultima variantă a textului. Iată, prin urmare, că guvernul va trebui să acopere anul viitor un gol teoretic de 22 de miliarde de lei, peste 3% din PIB, la care se adaugă un deficit de încă 1,2% din PIB, deficit deja dedus din actuala stare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

Dar chiar aşa stau lucrurile?

Nimeni, în afară de Consiliul Fiscal, nu a venit cu cifre în această dezbatere, cifre pe care să le pună faţă în faţă cu cele ale guvernului. Iar Consiliul Fiscal este unul dintre opozanţii reducerilor fiscale de amploare, pe considerentul mai sus amintit: România nu-şi permite deficite atât de mari, îşi taie singură craca de sub picioare adoptând măsuri care vor da peste cap echilibrul macroeconomic obţinut cu atâta trudă.

Unde au fost însă organizaţiile profesionale? Unele susţin reducerile fiscale de amploare, altele nu. Consiliul Investitorilor Străini a spus răspicat, după un moment de ezitare: susţinem varianta adoptată de Parlament în iunie (cu TVA de 19%). Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a spus nu sau mai degrabă nu. Camera de Comerţ Româno – Americană, atât de vocală când este vorba despre interesele ei, a tăcut, iar Fundaţia Ro­ma­nian Business Leaders s-a tras la umbră de data aceasta. Cei care au vorbit, pro sau contra, doar au vorbit. Nimeni nu a venit cu cifre şi proiecţii, fie pro, fie contra. Unde au fost economiştii acestor asociaţii atât de mândre de ele în vremuri bune? Când, în toamna trecută, a fost redusă CAS cu cinci puncte s-au opus iniţial de teamă că „măsurile compensatorii“ vor însemna alte taxe. Subvenţiile suplimentare de la bu­getul de stat pentru bugetul asigurărilor so­ci­ale a crescut în primele cinci luni ale anului, an/an, cu 2,3 miliarde de lei, până la 8,2 mld. lei, ca urmare a aplicării acestei măsuri. Nu există acest pericol de instituire de noi taxe, odată cu aplicarea noului cod? Unde a fost această dezbatere?

În faţa obiecţiilor BNR şi ale Consiliului Fiscal faţă de nivelul relaxării fiscale, parlamentarii au modificat pe ici pe colo codul, pe principiul „să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic“. Pentru că nimeni nu a mai avut curajul să dea înapoi, pentru că nimeni nu este nebun să apară, în prag de alegeri, drept adversar al bunăstării oamenilor.

Care este efectul de „runda întâi“ a aplicării codului este mai uşor stabilit: 50 de miliarde lei venituri din TVA în 2014, prin urmare un punct de TVA este egal cu 2 miliarde de lei. 2X4 egal 8 miliarde de lei golul bugetar din reducerea TVA. Avem de unde acoperi pentru că ne-au crescut încasările, a susţinut Ministerul Finanţelor care-şi numără veniturile prezumate precum Pristanda steagurile: două la prefectură, două la primărie, două la şcoala de fete. Nimeni, în afara Consiliului Fiscal şi a Ministerul Finanţelor, cât a putut şi el, nu a venit cu cifre. Pe ce s-au bazat partidele când au adoptat acest cod fiscal? Cifrele guvernului sunt apropiate de ale noastre, spune Eugen Nicolăescu, şeful celor din compartimentul economic al PNL, partidul preşedintelui, partid care, culmea, a propus şi TVA de 19%, în loc de 20% (variant guvernului) şi eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburant – măsuri la care s-a renunţat săptămâna trecută. Care este însă analiza PNL? – şi menţionăm PNL pentru că se pregăteşte alert de guvernare şi, dacă va ajunge în această poziţie, va trebui să gestioneze ţara în noua formulă fiscală. De ce nu o fac publică? Care este „efectul de runda a doua“, în afară de „se pare că economia se va comporta mai bine în urma reducerii TVA?“

Toată lumea şi-a dat cu părerea – ba că e bine, ba că nu-i bine – dar, pe ce cifre, aproape nimeni nu ştie.

Parlamentul se pregăteşte să adopte un cod fiscal ultraliberal, dar sămânţa îndoielii este în inimile multora. O fi bine? O fi rău? Nimeni nu poate spune 100% ce va fi, dar discuţia pe codul fiscal va rămâne un model de dezbatere ratată.

25 august, adevarulfinanciar.ro: Mafia evaziunii fiscale: cum este lovită de voucherele de vacanță, reducerea TVA și controalele ANAF

Jucătorii din turism așteaptă voucherele de vacanță nu doar pentru un număr mai mare de turiști, ci și pentru înlăturarea concurenței de pe piața neagră. În zona agroalimentară, la mai bine de trei luni de la reducerea TVA la 9%, scăderea evaziunii este vizibilă.

Share on Facebook66Share on Google+0Tweet about this on Twitter2Share on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Controalele ANAF, scăderea TVA la 9% și decizia acordării de vouchere de vacanță cu facilități fiscale pentru angajatori sunt elemente care au trezit interesul pe segmentele agro-alimentar – cu o evaziune fiscală estimată la aproape 50% – și de turism.

În acest din urmă caz, marii operatori așteaptă ca intrarea voucherelor de vacanță în circuit să trezească și interesul celor care lucrează la negru, și care ar reprezenta după estimările lor aproape 40% din piață. Practic, în această zonă există atât pensiuni cât și hoteluri care nu declară numărul real de turiști și nici adevărata valoare a încasărilor.

Impact semnificativ în turism

Reducerea fiscalizării pe unele instrumente de plată îi face pe operatorii din turism să se gândească la bani mai mulți. Odată cu introducerea voucherelor de vacanță jucătorii din piață se așteaptă la o creștere anuală în turism de aproximativ o jumătate de miliard de euro. Cu precizarea că această estimare se referă stric la operatorii și hotelierii din zona fiscalizată a turismului.

Tehnic, plata cu vouchere de vacanță se poate face doar către unități hoteliere sau agenții care sunt autorizate și clasificate de Autoritatea de Turism. Operatorii care merg la „negru” trebuie să-și revizuiască business-ul.

Practic, cei care fac evaziune în acest moment nu au decât să își declare veniturile și să se autorizeze, astfel încât să beneficieze de banii generați de voucherele de vacanță.

Citiți și: Voucherele de vacanță – cine și cui le emite, unde și cum se folosesc

Operatorii din turism așteptau acest instrument de plată, care are la bază facilități fiscale pentru angajatori, care plătesc un impozit mult mai mic decât dacă ar încadra sumele echivalente la venituri salariale.

Mai mult, apariția voucherelor de vacanță îi va face pe turiști să se îndrepte către agenții și să ceară pachete mai complexe de servicii. Iar acesta poate fi un alt motiv care să-i determine pe evazioniști să se îndrepte către piața fiscalizată. Și asta pentru că agențiile angajează contracte doar cu unitățile hoteliere autorizate.

La carne stăm bine, la legume sunt probleme

Aplicarea scăderii TVA de la 24% la 9% la mâncare începând cu 1 iunie a avut efecte nu numai de ordin fiscal, ci a condus și la o reașezare a pieței. Jucătorii din acest sector spun că au fost scoși din zona neagră și gri mai mulți negustori, care au început să-și fiscalizeze producția.

Un fenomen vizibil mai ales pe piața cărni. „La carne evaziunea era foarte mare. Treaba din zona subterană a început să scadă chiar de la începutul anului, când au demarat controalele ANAF. Un alt efect asupra evazioniștilor l-a avut și scăderea fiscalității pe întregul sector”, explică președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu.

Marii producători din zona preparatelor din carne estimau că piața paralelă era undeva la 50%. După controale și după reducerea fiscalității la mâncare lucrurile s-au schimbat semnificativ.

Citiți și: Voucherele de vacanță: cine câștigă, cine beneficiază de ele și cum sunt atribuite

„În ultimele trei luni a crescut puțin vânzarea produselor de calitate superioară. Nu așa spectaculos cum arată cifrele statistice, dar avem o creștere în zona produselor de calitate. În paralel avem și o creștere a încasărilor către buget, dar asta din zona celor care nu fiscalizau până acum producția și au început să plătească taxe”, detaliază Frumosu.

Dar reducerea TVA nu a „albit” întreaga zonă de evaziune. „Avem probleme la legume-fructe. Nu la marii producători, ci la ceea ce vine din import. Micii vânzători din piață vând legumele și fructele din import cu prețuri similare cu perioada în care TVA era de 24%. Se vede că importatorii bagă în buzunar diferența de TVA, până la 9%”, precizează Frumosu.

De altfel, producătorii din zona de legume-fructe cer ca ANAF să intensifice controalele la marii importatori și să verifice dacă aceștia declară marfa și ce încasări raportează.

 

25 august, postare pe Facebook, Gabriel Biriș:

Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris

Mai intelege cineva ce se intampla cu Codul fiscal? Mi se pare mie sau lucrurile sunt inca si mai incurcate decat erau in urma cu o saptamana?

Vad acum si pe dl Dragnea implicat… Pare ca acum Codul este folosit drept ciocan pentru reglari de conturi, atat in PSD (Ponta vs Dragnea) cat si in coalitie (PSD vs UNPR) si evident intre putere si opozitie (PSD vs PNL), desi aceasta pare cea mai mica dintre lupte…

Incepe sa imi fie teama ca nu vom avea Codul fiscal anul acesta.

Sa nu uitam si ca are nevoie de norme, de instructiuni de aplicare, de formularistica – toate urmand a fi abrogate prin abrogarea vechiului Cod de catre noul Cod.

Ar fi mare pacat si inca un motiv de ingrijorare cu privire la capacitatea clasei noastre politice de a negocia in interes national…

Top of Form

Bottom of Form

27 august, postare pe Facebook, Razvan Nicolescu:

Sursa: https://www.facebook.com/razvanicolescu/posts/10153305395163096?__mref=message_bubble

Presa spune ca liderii politici au decis astazi, prin consens, sa amane eliminarea taxei pe stalp de la 1 ianuarie 2016, asa cum era anuntat.

Este o mare greseala! Aceasta taxa este o bariera pentru investitii si trebuie scoasa imediat.

Scoaterea ei era cea mai importanta masura de relaxare fiscala. Romania are nevoie de investitii ca de aer. Numai asa putem creste sustenabil si nu artificial! Nu cred in modelul de crestere economica bazat doar pe stimularea consumului!

Trist! Lucruri importante pentru economie sunt aruncate in derizoriu, fiind folosite in fel de fel de jocuri si compromisuri politice.

27 august, postare pe blog, Florin Jianu:

Sursa: https://www.facebook.com/florin.jianu.5/posts/10204868273052269?__mref=message_bubble

Astazi ca urmare a intalnirii liderilor politici s-a decis renuntarea la scaderea impozitarii pe dividende (propunerea fiind de scadere de la 16% la 5%) si la eliminarea taxei pe stalp.

Doua greseli fundamentale, cele doua masuri de mai sus fiind, pe langa scaderea TVA, cele mai asteptate de catre mediul de afaceri si avand efect stimulativ si competitiv extrem de important.

Oameni politici = decizii politice

Top of Form

27 august, postare pe Facebook, Gabriel Biriș: Timbrul de mediu sau cat de dobitoci putem fi???

Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris

Din 2007 tot modificam taxa asta, taxa care a tot fost declarata nelegala, care a generat zeci de mii de procese, incurcaturi, a bulgarizat soselele, inclusiv ministrul mediului smecherind-o. Pierderi de impozit pe autoturisme, pierderi de amenzi, indisciplina, pierderi la asigurari, rable periculoase! Piata partial blocata pentru posesorii de masini inmatriculate inainte de 2007 (pentru care nu s-a platit taxa de prima inmatriculare/taxa de mediu/ etc, dar s-a platit acciza!).

Iar acum, cheltuim ca sa o returnam… Oare ce trebuie sa se mai intample ca sa intelegem si noi ca taxa (numita acum “timbru de mediu”) asta trebuie eliminata iar sistemul actual de impozit pe autoturisme (in salturi, doar functie de capacitate) reformat. Nici asta nu s-a facut in Codul asta minune…

http://www.mediafax.ro/…/taxa-auto-poate-fi-recuperata-prin…

27 august, economica.net: Contribuabilii pot cere returnarea taxei auto după aprobarea procedurii de restituire

Persoanele care au achitat taxa specială pentru autoturisme, taxa de poluare sau taxa pentru emisii poluante pot cere returnarea pe cale administrativă doar după adoptarea procedurii de restituire, care va stabilită în termen de 45 de zile, a anunţat joi ANAF

În vederea punerii în aplicare a acestor prevederi ale Ordonanţei de Guvern va fi elaborată o procedură care va fi aprobată prin ordin comun al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în termen de 45 de zile de la publicarea Ordonanţei de Guvern în Monitorul Oficial”, se arată într-un comunicat al ANAF.

Astfel, potrivit ANAF, persoanele care au achitat deja aceste taxe pot cere restituirea lor pe cale administrativă, fără a mai fi nevoie de o acţiune în instanţă.

“Rugăm contribuabilii interesaţi să solicite restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, după adoptarea procedurii de restituire”, precizează ANAF.

Guvernul a aprobat miercuri ordonanţa care stabileşte returnarea taxei.

Persoanele aflate în această situaţie pot solicita restituirea taxei prin cerere adresată organului fiscal. Cererile se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare, prin decizie care se comunică persoanei interesate în maximum 10 zile de la emitere. Împotriva deciziei organului fiscal, precum şi în cazul în care cererea nu a fost soluţionată în termenul legal, persoana interesată poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei sau, după caz, de la împlinirea termenului în care decizia trebuia comunicată. Contestaţia se soluţionează în 45 de zile de la înregistrare.

Dacă nici în acest termen solicitarea de restituire a taxei nu este soluţionată sau persoana interesată contestă în continuare decizia organului fiscal, persoana interesată poate face plângere la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

28 august, cursdeguvernare.ro: Gabriel Biriș / Noul Cod Fiscal și contribuțiile sociale obligatorii

La fel ca și în actualul cod fiscal, contribuțiile sociale obligatorii reglementate în noul cod (NCF) sunt:

1) contribuţiile de asigurări sociale (CAS);

2) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS);

3) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

4) contribuţiile asigurărilor pentru şomaj;

5) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

6) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

O să analizam în acest material doar pe primele două (CAS, CASS), acestea având de departe cea mai mare pondere și fiind și singurele care au suferit modificări, unele chiar importante.

1. CAS

CAS se datorează pentru:

1. venituri din salarii sau asimilate salariilor,
2. venituri din activități independente,

• indemnizații de șomaj, și

1. indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

O să ne ocupam doar de primele două.

1. CAS pentru venituri din salarii sau asimilate salariilor

Sunt două contribuții:

• CAS individual, 10,5% din venitul salarial brut, dar nu mai mult de 5 salarii medii (SM);
• CAS angajator, 15,8% din fondul de salarii (pentru condiții normale de muncă), dar nu mai mult de 5 SM*nr. mediu de angajați;

Comentariul 1: nu există nici o modificare față de actualul cod, plafonarea bazei de calcul a contribuției angajatorului nefiind una efectivă. În realitate, plafonarea intervine doar în cazul angajatorilor care plătesc un salariu mediu mai mare de 5 SM (aprox. 12.000 lei/lună, 2.700 euro). Se continuă deci și cu încălcarea principiului contributivității, angajatorul plătind contribuții pentru care angajatul nu primește puncte de pensii.

Exemplu: companie cu 2 angajați, primul are salariul brut egal cu 1 SM, cel de al doilea egal cu 9 SM. Angajatorul plătește contribuția la întreg fondul de salarii (10 SM), plafonarea operând doar peste 5SM*2=10SM. Angații primesc însă doar 1+5=6 puncte de pensie, ceea ce înseamnă că pentru contribuția de 15,8%*4SM=1.520 lei nu există niciun beneficiu pentru angajați.

Comentariul 2: această abordare, coroborată și cu plafonul excesiv de mare, nu are cum să ajute la creșterea conformării voluntare.

1. CAS pentru veniturile din activități independente

Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente (persoane fizice autorizate, profesii libere, drepturi de autor) CAS se calculează prin aplicarea cotei de contribuție individuală (10,5%) asupra venitului net (venituri minus cheltuieli sau norma de venit), baza de calcul neputând depăși 5*SM.

În cursul anului, persoanele care obțin venituri din activități independente datorează și plăți anticipate, calculate la o bază de calcul fixă (0,35*SM).

Sunt deci câteva diferențe semnificative față de actualul cod fiscal:

• CAS va fi datorată și de persoanele care obțin și venituri din contracte de muncă, ceea ce până acum nu era cazul;
• Cota contribuției este semnificativ mai mică (10,5% față de 26,5%), dar contribuția va fi semnificativ mai mare deoarece baza de clacul o reprezintă venitul obținut și nu suma asigurată, pentru care există opțiunea de a se alege între un minim (0,35*SM = 840 lei) și un maxim 5*SM=12.000 lei). Ținând cont că peste 95% din sumele asigurate erau sub 1.000 de lei, impactul va fi unul semnificativ (pp un venit net de de 5.000 lei și o sumă asigurată de 1.000 de lei, CAS crește de la 265 lei 1.050 lei);
• Plafonarea bazei de calcul nu se face pentru fiecare contribuabil, ci pentru fiecare tip de venit (putând deci, teoretic, avea o bază de calcul plafonată la 5*SM pentru salariu + 5*SM pentru venituri din activități independente = 10*SM).

Comentariul 3: în opinia mea, această abordare este complet nerezonabilă și nu are cum să ajute la conformarea voluntară. În contextul în care și impozitul pe dividende va scădea, vom asista la o migrare masivă dinspre PFA/PFI înspre SRL și nu neapărat la o lărgire a bazei de calcul al CAS.

2. CASS

CASS se datoreaza pentru:

1. venituri din salarii sau asimilate salariilor;
2. venituri din activităţi independente;

• venituri din investiții;

1. altele, adică toate veniturile pentru care se datorează și impozitpe venit.

O să analizăm în special primele trei categorii.

1. CASS pentru venituri din salarii și asimilate salariilor

La fel ca și la CAS, sunt două contribuții:

1. CASS individuală, 5,5% din venitul salarial brut, dar nu mai mult de 5*SM;
2. CASS angajator, 5,2% din fondul de salarii.

Singura diferență față de actualul cod fiscal este plafonarea bazei de calcul a contribuției individuale. În mod ciudat, baza de calcul a contribuției angajatorului NU a fost plafonată…

1. CASS pentru veniturile din activități independente

Persoanele care obțin venituri din activități independente datorează contribuția individuală de 5,5% din venitul net (venituri impozabile minus cheltuieli deductibile, norma de venit), și nu poate depăși valoarea a de 5*SM.

Sunt datorate și plăți anticipate ale contribuției, calculate pe baza venitului estimat (fără ca baza de calcul a contribuției să poată depăși 5*SM), pe fiecare sursă de venit în parte (activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din agricultură). Venitul estimat este cel estimat și pentru calculul impozitului pe venit iar contribuția se plătește pe baza deciziei de impunere emisă de de organul fiscal competent. Plățile anticipate sunt datorate trimestrial. Pentru veniturile din drepturi de autor sau din asociere, plățile anticipate sunt făcute prin reținere la sursă de către plătitorii de venit.

Remarcăm și aici plafonarea bazei de calcul a contribuției, dar tot prea sus ca să poată ajuta la creșterea semnificativă a conformării voluntare…

• CASS pentru venituri din investiții

Persoanele care obțin venituri din investiții (dividend, venituri din lichidarea unei persoane juridice, câștiguri din vânzarea de titluri de participare, dar si dobânzi) datorează CASS individuală, baza de calcul neputând depăși 5*SM, indiferent dacă persoana respectivă obține sau nu venituri din salarii sau activități independente, ceea ce până acum nu era cazul. Nu se datorează plăți anticipate ale acestei contribuții.

Foarte interesantă este însă introducerea în NCF (art. 179) a unei proceduri de “globalizare” a CASS individuală, probabil în baza declarației anuale de venit.

CASS individuală anuală se datorează asupra sumei veniturilor obținute din activități independente, din asocierea cu o persoană juridică, din agricultură, silvicultură, piscicultură, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții sau din alte surse iar baza de calcul nu poate fi mai mică decât salariul minim și nici mai mare de 5*SM (înmultite cu 12). Probabil va exista și o procedură de rambursare/compensare pentru sumele plătite în plus cu titlu de plăți anticipate.

De remarcat însă ca veniturile din salarii nu intră în această procedură de “globalizare”, ceea ce înseamnă că plafonul efectiv nu este de 5*SM, ci de 10*SM (sau chiar mai mare în cazul în care se obțin salarii sau venituri asimilate salariilor din mai mult de o singură sursă), ceea ce este exagerat de mult și va duce în mod evident la modelarea comportamentului contribuabilului în sensul evitării unor plăți exagerate.

Comentariul 4: noutățile introduse prin NCF reprezintă un melanj de măsuri bune (plafonare, “globalizare”) cu jumătăți de măsură care fac ca măsurile bune să fie puțin sau deloc eficiente. În această categorie, pe lângă problema deja menționată a plafonului mult prea mare ca să poată fi eficient în creșterea conformării voluntare, include următoarele:

• Lipsa unui plafon al bazei de calcul a contribuției angajatorului;
• Plafonul calculat pe fiecare venit în parte în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, dar, mai ales
• Neincluderea în procedura de “globalizare” a veniturilor din salarii.

Concluzia mea

Prevederile NCF pot fi văzute în două chei.

1. Cheia pesimistului:NCF ratează aproape total șansa de a introduce o reformă reală a celui mai sensibil capitol al fiscalității românesti, contribuțiile sociale obligatorii. Implicit, se ratează o mare șansă de a normaliza piața muncii din România. Chiar și numai din acest motiv, discuția cu privire la “stabilitatea” NCF nu își are rostul, măsurile introduse de NCF fiind doar un amestec de măsuri bune cu măsuri toxice, inclusiv la nivel de principii.

Din păcate, acest amestec nu este nici măcar un caz singular, mai sunt și alte exemple de impozite importante în care fie s-a lucrat cu jumătăți de măsură, fie nu s-a lucrat deloc.

1. Cheia optimistului(prin gaura căreia tot insist sa privesc J): NCF este o sămânță, lărgind plafonarea bazei de calcul și în cazul CASS individuală și introducând “globalizarea” (parțială) pentru CASS individuală.

Dacă este îngrijita cum trebuie, din “sămânța” aceasta va răsări (nu la anul!) un sistem în care să stimuleze munca bine plătită (prin plafonarea bazei de calcul la un nivel mai rezonabil), care să elimine inechitățile propagate prin legislația noastră de două decenii încoace, să simplifice și să eficientizeze calculul, declararea și plata contribuțiilor sociale obligatorii și, în general, să “normalizeze” sistemul nostru fiscal, sistem care încă așează sarcina fiscală în funcție de CUM și nu de CÂT câștigăm. Trebuie să înțelegem însă o chestiune simplă: nu există prânz gratis. Cineva trebuie să plătească, iar dacă nu plătim cu toții, unii trebuie să plătim mai mult.

29 august, evz.ro: Oamenii de afaceri sunt supăraţi că taxa de stâlp rămâne în vigoare încă un an

Oamenii de afaceri sunt supăraţi după ce politicienii au decis ca taxele care trebuiau să dispară din Codul Fiscal rămân în vigoare încă un an. Astfel, taxa de stâlp, impozitul de 16 la sută pe dividende şi supra-acciza pe carburanţi îngheaţă planuri de investiţii şi apariţia de noi locuri de muncă, sunt convinşi patronii.

“Aş fi avut în plan să investesc nişte bani pentru a retehnologiza activitatea uneia din firme. Deocamdată am stopat această activitate, din acest motiv al nesiguranţei impozitării”, a spus Liviu Rogojinaru, informează Digi 24.

Politicienii au decis să mai adune bani încă un an din taxa pentru construcţii speciale şi acciza suplimentară la carburanţi.

“Aceste companii ar fi investit măcar o parte din aceşti bani, sau aceşti bani ar fi fost profit suplimentar care se impozita cu impozit pe profit, o altă parte poate se ducea pe majorări de salarii sau angajări”, a spus analistul economic, Dragoş Cabat.

Reducerea impozitului pe dividende de la 16 la 5% a fost amânată şi ea cu un an de către clasa politică.

 “Este vorba de oameni care nu înţeleg economia reală şi nu au lucrat în economia reală. Aceste măsuri făceau România atractivă nu numai pentru întreprinzătorii locali, ci şi pentru cei care se gândesc în această perioadă tulbure să îşi mute afacerile din Rusia sau Ucraina, făcând România atractivă prin aceste măsuri”, a spus Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri.

În total, 8 miliarde de lei păstraţi de politicieni în încasările sigure ale fiscului de anul viitor. Bani cu care statul vrea să mărească salariile bugetarilor, spun oamenii de afaceri. Patronii au trimis o scrisoare Guvernului şi au cerut să fie amânate majorările cu cel puţin un an după introducerea Codului Fiscal, timp în care economiştii să vadă ce efecte are noua legea.

29 august, agerpres.ro: Blaga: PNL nu va mai depune amendamente, Codul fiscal ar putea ajunge lunea viitoare la promulgare

Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat, sâmbătă, că PNL nu va mai mai depune alte amendamente la Codul fiscal, în afara celor asupra cărora liderii partidelor politice s-au înţeles în cadrul întâlnirii de joi, afirmând că proiectul Codului Fiscal ar putea ajunge lunea viitoare la promulgare.

“Le-am prezentat colegilor noştri rezultatele discuţiilor avute cu coaliţia de la putere pe tema Codului fiscal şi toţi au fost de acord să nu mai depunem alte amendamente, în afară de cele asupra cărora ne-am înţeles şi care vor fi semnate de către şefii de partide”, a declarat copreşedintele PNL Vasile Blaga, la finalul şedinţei BPN, de la Gura Humorului.

Blaga a mai spus că PNL este “într-o continuă corespondenţă, prin e-mail, cu partea guvernamentală”, afirmând proiectul de lege a noului Cod fiscal ar putea ajunge la promulgare cel târziu, luni, săptămâna viitoare.

“Suntem într-o continuă corespondenţă pe mail cu partea guvernamentală, iar forma finală a amendamentelor o voi semna cu doamna Gorghiu, astfel încât, marţi, în comisii, şi mă refer în special la Comisia de buget-finanţe, lucrurile să fie tranşate, pentru ca în a doua şedinţă a Senatului de marţi să fie adoptat noul Cod fiscal, pentru a putea pleca, marţi seară, la Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, pentru a ajunge la promulgare, cel târziu, lunea viitoare”, a mai spus Vasile Blaga.

Partidele parlamentare au convenit, joi, după discuţiile privind Codul Fiscal, reducerea etapizată a TVA, astfel încât taxa va fi redusă la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, impozitul pe construcţiile speciale va fi eliminat începând cu 1 ianuarie 2017, cu o excepţie solicitată de ministrul Agriculturii Daniel Constantin referitoare la construcţiile speciale din agricultură, aceasta urmând să fie eliminată de la 1 ianuarie 2016.

Cât despre supraacciza la carburanţi, acaesta va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2017

Cererea de reexaminare a Codului fiscal, înaintată de preşedintele Iohannis Parlamentului, va fi dezbătută în sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie.

29 august, mediafax.ro: Predoiu: Ponta, Teodorovici să elaboreze programe de ajustarea cheltuielilor. Altfel, punem câinii pe ei

Liderul PNL Cătălin Predoiu a cerut, sâmbătă, premierului Victor Ponta şi ministrului Eugen Teodorovici să elaboreze un program de reforme care să poată face aplicabil Codul fiscal, afirmând, în contextul în care liberalul a primit cadou de ziua sa un câine, că în caz contrar va “pune câinii pe ei”.

“Le cer public domnului Ponta şi domnului Teodorovici să înceapă rapid să elaboreze un program de ajustare a cheltuielilor publice în administraţie. Dânşii au spus că pot face aplicabil Codul fiscal ajustând cheltuielile. Vrem să vedem şi noi acest program”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, la Gura Humorului, după şedinţa BPN al PNL.

Liberalul a mai susţinut că Guvernul “a făcut praf companiile de stat”, lăsându-le îndatorate şi cu probleme sociale nerezolvate.

“Este obligaţia Guvernului. De asemenea, îi cer domnului Ponta să prezinte rapid un plan de reformă, de privatizare, de restructurare, de listare la bursă a companiilor cu capital de stat. A făcut praf companiile de stat, le-a lăsat căpuşate, înglobate în datorii, cu probleme sociale nerezolvate. Acolo este o gaură neagră a economiei naţionale. Altfel, punem câinii pe ei, că acum avem câini”, a mai spus Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu, care a împlinit 47 de ani pe 27 august şi şi-a serbat aniversarea la Gura Humorului, a primit în dar de la colegi un câine ciobănesc bucovinean.

30 august, ziare.com:  De ce sa nu impozitam Biserica Ortodoxa Romana?

Chiar asa, de ce nici macar nu se discuta serios despre posibilitatea taxarii veniturilor si impozitarii proprietatilor si terenurilor Bisericii Ortodoxe Romane? Cum si prin ce mijloace a ajuns aceasta institutie superioara tuturor celorlalate si aproape suverana in raport cu statul? Aceasta ar trebui sa fie o discutie cu prioritate pe agenda oricarui viitor Guvern.

De la Executivul condus de Victor Ponta nu cred ca ar fi foarte realist sa mai avem vreo asteptare, desi actualul ministru de Finante, domnul Eugen Teodorovici, a declarat acum cateva zile ca “asta este o discutie pe care o vom avea eventual la final de an, cand facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum.” Dupa acest raspuns e clar ca nu se va face nimic, Biserica ar fi putut sa stea foarte linistita ca si pana acum.

Doar ca nu s-a intamplat asa. Capii BOR au considerat probabil, in paranoia care probabil ii pandeste in turnul social in care s-au izolat, ca este cazul sa se manifeste public printr-un comunicat public in care isi expuna indignarea si chiar revolta in fata posibilitatii discutarii serioase a taxarii afacerilor si impozitarea patrimoniului detinut de extrem de rentabila si prospera BOR.

Problema nu e neaparat ca Biserica Ortodoxa Romana a ajuns sa aiba profituri ca orice alta mare corporatie multinationala, vorba lor, nu pentru asta ar trebui sa-i invidiem. Si nici macar pentru faptul ca au reusit sa se dezvolte atat de mult exclusiv privilegiilor si daniilor pe care le-au primit de fiecare data cu generozitate politic. O astfel de nedreptate sociala se poate corecta la fel de usor, tot politic, exact prin introducerea Bisericii in randul lumii.

Pentru ca altfel, o politica exagerat de binevoitoare fata de BOR, asa cum a fost cazul in Romania dupa 1989, poate sa nasca monstri care nu mai au nimic in comun ceea ce ar trebui sa fie rolul minim social al oricarei biserici oriunde in lume.

Este poate deranjant ca astazi Biserica Ortodoxa Romana a ajuns sa se laude ca are spirit capitalist, intrucat ar fi trebuit sa dea dovada in primul rand de spirit crestin, care sa propage grija pentru aproape, nu sa isi exacerbeze spiritul egoist al capitalismului, care ii impinge spre proiecte egocentrice si megalomane precum Catedrala Mantuirii Neamului.

Anacronismul BOR devine iarasi deranjant cand constati ca profitul cu care ei se lauda e facut exclusiv prin privilegiile acordate politic, asta insemnand ca bunastarea tot mai opulenta a capilor BOR e garantata de catre stat. Si e dovada de sanatate sociala sa se discute daca aceasta trufasa sfidare, venita din partea celor care au trebui sa fie primii care sa demonstreze solidaritate fata de cei nevoiasi, nu ar trebui sa fie pus semnul intrebarii si normalizata.

“Biserica este deschisa pentru o discutie pe tema impozitarii veniturilor ei daca aceasta discutie este abordata impreuna cu chestiunea retrocedarii sau a compensarii tuturor proprietatilor bisericesti confiscate de Statul roman, astfel incat Biserica sa poata dispune de resursele necesare pentru intretinere si pentru sustinerea operei ei social-filantropice”, scrie in comunicatul BOR.

Ce vrea sa ne spuna aici Biserica Ortodoxa Romana este ca ar putea accepta, ca si cum ea ar putea nici sa nu accepte sa se supuna legilor statului roman, taxarea si impozitarea veniturilor ei doar daca statul isi asuma retrocedarea tuturor proprietatilor detinute de Biserica.

Intelegem de aici ca BOR si-ar dori probabil inapoi toate bunurile pe care le-a detinut inainte de secularizarea facuta in 1863 de Alexandru Cuza. Cand un sfert din suprafata arabila a tarii apartinea manastarilor romanesti. Dar pe langa posibilitatea de a ne intoarce la 1860 avem si sansa sa venim in prezent, ceea ce pentru Biserica Ortodoxa ar trebui sa insemne in primul rand trezirea la realitate si coborarea din turnul tot mai opulent in care s-a baricadat. Asa am face rost poate de ceva bani pentru marirea salariilor profesorilor.