4 ianuarie, postare pe blog, Andreea Paul: România pierde anual cel puțin 1 miliard de euro la bugetul țării din cauza neîncasării impozitului pe profitul real în urma abuzurilor prețurilor de transfer
Sursa: http://www.andreeapaul.ro/intrebare-parlamentara-adresata-anaf/
ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ
Pentru: Agenția Națională de Administrare Fiscală
În atenția: Domnului Președinte Gelu Ştefan Diaconu
România pierde anual cel puțin 1 miliard de euro la bugetul țării din cauza neîncasării impozitului pe profitul real în urma abuzurilor prețurilor de transfer pe piață prin care se exportă profiturile companiilor multinaționale în străinătate sau prin tranzacțiile dintre entităţile afiliate derulate între persoane juridice române, conform propriilor estimări. Termenul de prescripție al acestor fapte este de 5 ani, cu excepția celor asociate faptelor penale pentru care termenul de prescripție este de 10 ani.
Codul fiscal și Codul de procedură fiscală oferă cadrul legislativ și instrumentele necesare începând cu anul 2010 pentru a le depista prin control și, după caz, prin aplicarea de ajustări și sancțiuni. OECD ne-a făcut recomandări de bună practică, iar UE a adoptat liniile directoare și Codul de conduită în domeniu.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să ne răspundeți punctual la următoarele întrebări:
- Câte inspecții fiscale ale dosarelor prețurilor de transfer în România s-au operat anual de către ANAF, în perioada 2010-2015? Dar la nivelul județelor în anul 2015?
- Câte rapoarte ale ANAF s-au încheiat anual cu sancțiuni, în perioada 2010-2015? Dar la nivelul județelor în anul 2015?
- Care este cuantumul anual al încasărilor efective la bugetul țării din sancțiunile imputate în aceeași perioadă? Dar la nivelul județelor în anul 2015?
- Care sunt cele mai sensibile sectoare sau categorii de agenți economici din acest punct de vedere?
Vă rog să ne răspundeți în scris la întrebarea parlamentară formulată. Acest demers răspunde la o provocare majoră economică și bugetară: scăderea încasărilor din impozitul pe profit de la 2% din PIB în anul 2010, la 1,8% din PIB în anul 2014.
Prim-Vicepreședinte PNL
Impozitul pe profit încasat în România
| % PIB | Mld lei | |
| 2010 | 2,0 | 10,11 |
| 2011 | 1,9 | 10,3 |
| 2012 | 1,8 | 10,85 |
| 2013 | 1,7 | 10,92 |
| 2014 | 1,8 | 12,24 |
| 2015 (ian – nov) | 1,9 | 13,54 |
Sursa datelor: MFP, ian 2016
4 ianuarie, hotnews.ro: Activitatea pe PFA devine riscanta si ineficienta
La sfarsitul anului 2015 erau inregistrate 400.000 de PFA-uri, conform datelor de la Registrul Comertului. Numarul acestora a crescut cu peste 100.000 in ultimii trei ani. Aceasta crestere a fost determinata de faptul ca multi angajati au trecut pe PFA-uri datorita taxelor mari aferente contractelor de munca, iar altii au preferat PFA-urile in detrimentul SRL-urilor datorita evidentelor contabile simplificate. Modificarile aduse de catre noul Cod Fiscal determina cresterea riscurilor pentru PFA-uri, iar activitatea sub aceasta forma devine ineficienta din punct fiscal.
- In 2016 activitatea pe PFA nu mai este mai eficienta din punct de vedere al taxelor platite
Modificarile aduse de noul Cod Fiscal: plata obligatorie a CAS-ului pentru PFA-uri si scaderea impozitului pe dividende la 5%, determina un cost cu taxele de 29% din suma facurata de PFA-uri, spre deosebire de 20% pentru un SRL platitor de impozit pe profit sau 8% pentru microcompanie.
A se vedea calculatia de la sfarsitul documentului.
- ANAF-ul reincadreaza activitatea PFA-urilor ca activitate salariala
Dupa amnistia fiscala din luna iulie 2015, s-au introdus noi reguli prin care un PFA poate fi reclasificat ca activitate salariala. De asemenea s-au inmultit controalele ANAF cu tematica verificarii independentei PFA-urilor.
Documentele verificate de ANAF: contractul de prestari servicii (trebuie sa se specifice ca PFA-ul isi va organiza independent activitatea, ca va raspunde de activitatea sa), cererile de concedii , organigrama companiei, fisele de post (nu trebuie sa apara in aceste documente numele persoanei cu PFA), bonurile de consum, procesele verbale de predare a bunurilor ( nu trebuie sa existe bunuri acordate PFA-ului)
- Persoana fizica raspunde cu bunurile proprii in cazul unor daune aferente PFA-ului
Putini sunt cei care stiu la ce riscuri se expun daca desfasoara activitatea pe PFA. O persoana fizica raspunde cu propriul patrimoniu in cazul in care ANAF-ul sau orice alt tert solicita daune PFA-ului.
De exemplu daca ANAF-ul va considera activitatea pe PFA ca si activitate de natura salariala, va calcula debite restante si penalitati. ANAF-ul va solicita incasarea datoriilor in mod solidar de la persoana fizica si compania platitoare.
In 2016 persoana fizica care are si calitatea de salariat, nu trebuie sa plateasca CASS la dividende.
N.Red. Radu Georgescu este Managing Partner la CFOnetwork , fost director la GE Capital (2008-2011) şi Deloitte (2002-2006).
4 ianuarie, digi24.ro: Amenzile trebuie plătite înaintea taxelor locale
Începând din acest an, nu veți mai putea plăti taxe și impozite dacă aveți amenzi neachitate. Orice ban virat primăriilor va acoperi întâi eventualele amenzi şi abia apoi impozitele pentru casă sau maşină. Masura a fost introdusă prin noul Cod de Procedură Fiscală.
Prevederea a mai existat în legislație înainte de 2012, an în care ordinea de plată a obligațiilor fiscale a fost modificată. Contribuabilii au putut alege până anul trecut ce datorii achită cu prioritate.
Adrian Cuculis, avocat: „Dacă normele metodologice nu vor fi gândite de aşa natură încât să prevină o întoarcere de situaţie tragică, spun eu, pentru statul român, în momentul în care procesul verbal ar fi desfiinţat de o instanţă de judecată, omul respectiv s-ar duce la un executor judecătoresc iar suma pe care ar urma să o recupereze de la statul român ar fi mult mai mare decât amenda pe care administraţia financiară a încasat-o iniţial. Nu este o situaţie nici clasică şi din punctul meu de vedere este un pic abuzivă”.
Fie că e vorba de amenzile primite de șoferi în trafic sau pentru tulburarea ordinii publice, toate au prioritate în faţa plăţii dărilor către bugetul local.
Marea problemă va fi însă de administrare. Nu există un sistem integrat de comunicare între diversele baze de date ale autorităţilor şi un contribuabil se poate trezi că acumulează penalităţi la plata taxelor locale, dacă şi-a plătit dările de pildă la Poştă şi nu ştie că are de achitat o amendă pentru că nu a primit o înştiinţare.
Sistemul nu este bine pus la punct şi din această cauză pot apărea situaţii neclare. Însă reprezentanţii Direcţiilor de Taxe şi Impozite locale susţin că noile prevederi vor duce la o recuperare mult mai rapidă a amenzilor.
Cristina Aldea, şef Serviciu Agenţia Fiscală nr. 6, Constanţa: „E o modificare legislativă binevenită îtrucât ne ajută în recuperarea acestor amenzi care sunt mai dificil de recuperat de obicei decât restul impozitelor”.
Chiar dacă amenzile sunt contestate în instanţă, taxele locale nu pot fi plătite cu prioritate.
4 ianuarie, jurnalul.ro: De la şosete la ciuperci, ANAF execută tot
Ştim cu toţii că de moarte şi de Fisc nu scapi, mai ales când cel din urmă este în goană mare după recuperarea datoriilor. Aşa se face că, în 2015, ANAF a executat şi a scos la licitaţie de la şosete, măsline şi ciuperci, până la bijuterii din aur, pietre preţioase, ambarcaţiuni, pontoane şi cariere de piatră.
Dacă v-aţi întrebat vreodată unde s-a dus industria textilă din România, ei bine, aceasta a fost executată silit şi scoasă la vânzare de Fisc. Cel puţin asta reiese din sutele de anunţuri care sunt pe site-urile de specialitate. În vocabularul Fiscului nu există cuvântul „mărunţiş” dacă eşti dator la stat cu 5 bani, Fiscul îţi ia şosetele. DGFP Ilfov are scoase la vânzare aproape 745.000 de perechi de şosete din material sintetic la preţul de 80 de bani perechea şi circa 88.000 de dresuri pentru copii, din material sintetic, la preţ de 2 lei bucata. Şi după ce a lăsat desculţi mai mulţi agenţi economici, ANAF-ul a hotărât să le confişte şi toate maşinile de cusut, astfel că site-urile de specialitate sunt pline cu anunţuri prin care se scot la licitaţie zeci de astfel de aparaturi. Preţurile licitaţiilor pornesc, aici, de la câ-teva sute de lei şi pot ajunge la câteva zeci de mii de lei.
În Bucureşti, Fiscul a dat anunţ pentru comercializarea a mai bine de un kilometru de piele. E vorba de 1.150 de metri de piele naturală de diferite culori, cu o valoare de 65.600 de lei. Dacă pielea se vinde la metru, la bucată se licitează mai multe carpete şi covoare olteneşti pe care autorităţile vor să le valorifice, deşi prețul lor este de câţiva lei. Pe acelaşi principiu, vor şi banii pe un tablou, nu este de Tonitza sau Grigorescu, este un tablou electric, confiscat de la o societate agricolă. În urmă cu un an, autorităţile mai scoteau la licitaţie 51 de săculeţi de aur, argint şi pietre preţioase, toate în valoare de 550.000 de lei.
Perceptorii umflă alambicu’
În cursul anului precedent, Fiscul bucureştean a executat nişte măsline mamut, peste 5.000 de cutii a câte 2,5 kg şi se tot chinuie să le vândă de câteva luni. Nu mai puţin de 18 anunţuri au existat, cu acest produs, pe site-ul executări.biz, de-a lungul anului 2015. Pentru „masterchef”-ii din noi, ANAF mai vindea la începutul anului trecut şi un stoc de ciuperci tăiate şi con-servate. Cam 6.000 de cutii, cu valabilitate până în acest an.
În diferite zone ale ţării, se scot la licitaţie pontoane de acostare, unele aparţinând persoanelor juridice, altele statului. Aceeaşi poveste este şi în cazul mai multor cazane şi instalaţii de distilerie. Şi dacă în Constanţa unui fermier i-au fost scoase la vânzare seminţele de floarea-soarelui, peste 47 de tone, în Mureş, Fiscul comercializează bovine rasa metis 6 bucăţi (preţ 991 lei/buc.) şi alte 4 de bălţată românească (1.101 lei/ buc.), iar în Neamţ, o carieră de piatră cu supra-faţă de 20.700 mp şi o rezervă exploatabilă de 402.000 tone.
Cele mai multe anun-țuri de licitație care sunt publicate pe site-ul nostru provin din București. Numărul acestora se ridică la o medie de 200 în fiecare lună.
Lavinia Şuta, reprezentant al site-ului Licitatia.ro
Bucureşti şi Prahova se află în topul Direcţiilor Generale de Finanţe Publice care vând bijuterii, după ce au fost executaţi silit diferiţi agenţi economici sau persoane fizice.
În Buzău, executorul statului a scos la licitaţie o fermă de oi, la începutul anului t recut. Aceasta a avut un preţde pornire de mai bine de 6,2 milioane de lei. După mai multe anunţuri cărora nu li s-a dat curs, preţul acesteia a ajuns să scadă la jumătate, totul pentru câteva hectare de teren şi construcţii.
Culmea fiscalităţii, statul a reuşit să se execute singur. ANAF a scos la vânzare mai multe ambarcaţiuni, automobile, laptopuri şi alte aparate, toate aparţinând Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu. Obiectele pe care Fiscul vrea să le valorifice de aici se ridică la aproape un milion de euro. Se vând până şi 4 europubele, dar şi un iPhone 4S, cu deteri-orare 75%, la un preţde peste 3.100 de lei.
5 ianuarie, stiripesurse.ro: Taxa pe respirație, un pas spre totalitarism
După noul Cod Fiscal, nu se mai impozitează venitul, se impozitează omul. Dacă până acum se impozita venitul realizat de om, acum ținta impozitului e omul însuși. Simpla existență te face dator la fisc. Contribuția la sănătate nu mai e condiționată de realizarea unui venit, o plătești indiferent dacă realizezi venituri sau nu. O plătești fiindcă exiști și respiri.
Prin noul Cod Fiscal guverrnanții români și fiscul pornesc de la prezumția de vinovăție a cetățeanului. Noul Cod Fiscal prezumă că orice cetățean român realizează un venit cel puțin egal cu salariul minim pe economie. Fiecare cetățean român e vinovat până la proba contrarie și chiar dincolo de ea. Cum poate cineva dovedi că nu realizează venituri? Cum poți proba inexistența a ceva? E ca și cum în justiție nu acuzarea ar trebui să dovedească existența faptei, ci acuzatul ar trebui să dovedească inexistența faptei. Ești vinovat de crimă și trebuie să aduci proba că ești nevinovat. Dar cum poți proba că n-ai ucis pe nimeni? Ce faci? Aduci dovada că toți oamenii din țară sau din lume sunt vii și deci nu ai ucis tu pe niciunul dintre ei?
În cazul taxei pe existență nici măcar nu mai contează proba. Chiar dacă, prin absurd, ai putea proba că nu ai venituri, tot trebuie să plătești contribuția. Ceea ce înseamnă că această contribuție nu este condiționată de existența veniturilor, ci de propria ta existență. Exiști? Respiri? Plătești.
Guvernanții români și fiscul nu mai urmăresc veniturile, urmăresc cetățenii. De aici și până la necesitatea controlului total al acestora nu mai e decât un pas mic. Dacă fiscul ia la țintă cetățeanul, atunci va dori ca pe lângă monitorizarea banilor să monitorizeze și persoana.
6 ianuarie, profit.ro: Analiști: 2016 poate fi cel mai bun an după 2009, dar cu temeri privind haosul fiscal și influențele politice
Anul 2016 ar putea fi cel în care economia românească, susținută de creșterea consumului, ar înregistra cele mai bune performanțe de după 2009, însă perspectivele pozitive sunt condiționate de evoluția fiscalității și de perspectivele unui an în care “zgomotul” politic, generat de alegerile locale și generale, ar putea influența evoluția pieței valutare, un factor important într-o economie bazată în mare parte pe importuri.
Acestea sunt, în esență, rezultatele barometrului semestrial privind așteptările economice, realizat de agenția de business information și credit risk management KeysFin.
Potrivit sondajului în rândul oamenilor de afaceri, la întrebarea “Cum vedeți evoluția economică a României în 2016 ?”, procentul celor care estimează un trend pozitiv este de 57%, în timp ce 28% văd o evoluție temperată și numai 15% întrezăresc o evoluție negativă.
Față de barometrul economic din 1-15 iunie 2015, procentul investitorilor care văd viitorul în culori sumbre a scăzut de la 33% la 15%, în timp ce estimările rezervate au avansat de la 18% la 28%, principalele argumente fiind legate de evoluția consumului, susținut de reducerea TVA, scăderea costului carburanților și dezghețarea relativă a finanțărilor bancare.
“Toate estimările converg către o creștere a cererii interne de 6-7%, ca urmare a reducerii cotei medii a TVA-ului coșului zilnic de la 22,5% la aproximativ 14% și majorării salariului mediu cu 8%. Creșterea salariilor din sectorul bugetar și îmbunătățirea nivelului de încredere al consumatorilor vor determina, cel mai probabil, un reviriment în consumul intern, care ar putea duce PIB-ul către un avans de 4%”, afirmă analiștii.
Perspectivele economice din consum ar putea fi dublate de creșterea investițiilor în două dintre sectoarele cheie din economie – agricultură și construcții.
Astfel, în agricultură, trendul ultimilor ani a arătat o creștere spectaculoasă a numărului companiilor, de la 8.067 în 2010 la 9.929 în 2014, și a cifrei de afaceri, de la 11,8 miliarde de lei la 20,8 milarde de lei (2010-2014).
“Trendul ultimilor ani a arătat că agricultura trece printr-un proces de maturizare și coagulare cu rezultate evidente și cu tehnologii care elimină tot mai mult din riscul anilor trecuți – evoluția meteo. 2016, din estimările mediului de afaceri, se anunță a fi cel mai bun an din ultimii șase”, spun analiștii KeysFin.
Și în construcții, evoluția pozitivă remarcată anul trecut ar putea să continue în acest an. “Dezvoltarea creditării pe acest segment, susținută de apetitul în creștere al populației, urmare a scăderii prețurilor din sectorul imobiliar, poate influența în mod pozitiv economia, mai cu seamă că acest sector are o puternică dezvoltare pe orizontală în economie”, spun economiștii, care remarcă însă și semnele de întrebare evidente la care încă se așteaptă un răspuns.
“Modificările preconizate ale programului «Prima Casă» și legislația care permite darea în plată a imobilelor de către datornici pot duce la înrăutățirea mediului financiar-bancar, cu consecințe directe, negative, în susținerea acestui sector cheie în economie”, au mai spus analiștii.
Evoluția pozitivă din economie, preconizată pentru acest an, este condiționată, pe de altă parte, de cadrul fiscal. La fel ca anul trecut, oamenii de afaceri se tem că autoritățile vor opera noi modificări care le vor da peste cap planurile de afaceri.
“Codul Fiscal a avut peste 135 de modificări în ultimii 7 ani. Am asistat la tot felul de artificii menite să regularizeze bugetul de stat, iar acestea au avut efecte directe în economie. Din discuțiile avute cu investitorii, a reieșit necesitatea unui cadru financiar stabil, predictibil, care să le permită să ia deciziile de business pe argumente stabile. Reducerea TVA din 2016 este un lucru pozitiv, însă temerile sunt îndreptate acum spre taxele și impozitele locale, spre celelalte pârghii fiscale care, din dezbaterile publice, reiese că vor crește exponențial în 2016″, mai spun analiștii.
Un alt mare semn de întrebare ridicat de investitori este cel legat de deciziile cu caracter electoral pe care autoritățile ar putea fi tentate să le ia în 2016, an în care sunt atât alegeri locale, cât și parlamentare.
“Prezența unui guvern tehnocrat este un aspect pozitiv atâta timp cât acesta va fi lăsat să își facă treaba. Izbucnirea unor scandaluri politice în preajma alegerilor ar putea afecta în mod negativ imaginea României, iar piața valutară va simți primul impact – speculatorii vor forța euro, iar ieșirea cursului valutar de pe tendința pozitivă din 2015 va influența în mod semnificativ costurile din economie, consumul și încrederea cosumatorilor. O deteriorare a mediului politic ar putea, de asemenea, antrena o schimbare a percepției investitorilor străini care abia au început să revină, treptat în România, dovadă ultimele statistici BNR, și asta în condițiile în care, în a doua parte a anului, se pun bazele planurilor de afaceri pentru anul următor”, susțin experții.
Ca și în cazul barometrului din iunie, oamenii de afaceri trec la capitolul măsuri necesare îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și a absorbției fondurilor europene.
“Din păcate, 2016 nu prezintă, cel puțin în acest moment, proiecte de dezvoltare cu impact pe orizontală în economie, de la construcția de autostrăzi la îmbunătățirea funcționării administrației publice. În afară de construcția de stadioane și săli de sport, pare că 2016 va fi un an fără ținte foarte importante”, remarcă analiștii, care trag un semnal de alarmă privind predictibilitatea acțiunii publice.
“Infrastructura, educația, sănătatea, cercetarea – domenii fundamentale pentru dezvoltarea României rămân încă la statutul de subfinanțare. Cercetarea mai ales, domeniu în care potențial există, nu are, din păcate, niciun plan de susținere din partea statului. În condițiile în care inovația este principalul motor al dezvoltării economice”, este o altă opinie a analiștilor citați.
Barometrul privind percepția investitorilor asupra economiei românești a fost realizat în perioada 1-20 decembrie 2015, pe un eșantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerț, la servicii financiare, agricultură, energie, confecții, IT.
7 ianuarie, jurnalul.ro: Ionuţ Dumitru: Lupta cu evaziunea trebuie să devină prioritatea zero
Cum putem să o ducem mai bine în acest an, de unde să luăm bani pentru Sănătate sau invăţământ, ce trebuie să facă Guvernul ca să dea drumul la investiţii publice? Sunt doar câteva subiecte pe care le-am discutat cu Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, autoritate independentă care îşi propune să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice. Dumitru este şi profesor universitar la Departamentul de Monedă şi Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi economist-şef al Raiffeisen Bank.
De la Revoluţie încoace, an de an, auzim aceeaşi placă, şi anume că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru pensii, pentru salariile bugetarilor, pentru Sănătate, pentru Învăţământ etc. etc. De ce?
Suntem în cercul vicios al economiei neobservate, adică economia subterană este mare, veniturile bugetare sunt mici şi guvernele măresc taxele pentru cei care plătesc în încercarea de a avea venituri bugetare mai mari. Evident că o majorare de fiscalitate duce la creşterea evaziunii şi astfel se închide cercul. Nu reuşim să ieşim de aici, de 25 de ani, am văzut că mai toate guvernele au încercat să colecteze mai mult crescând taxele şi impozitele.
Acum s-a redus TVA de la 25% la 20%, va ieşi o parte din economia gri sau neagră la lumină?
Rămâne de văzut dacă vom reuşi… Ar trebui să avem un efect de conformare, însă acesta nu este garantat, nu vine de la sine, trebuie depuse eforturi mai mari în direcţia aceasta. Nu e suficient numai să ai taxe mai mici pentru a avea conformare voluntară mai mare, ci, în plus, trebuie să întreprinzi eforturi în cel puţin două direcţii. Prima, să reduci birocraţia în ceea ce priveşte plata de taxe şi impozite, în special prin informatizarea ANAF, plata cu cardul sau plățile online trebuie să fie mult mai utilizate. Şi a doua, să fie transparenţă şi eficienţă mult mai mari în cheltuirea banului public. Dacă banii cheltuiţi de buget – mulţi sau puţini cum sunt – nu sunt cheltuiţi transparent şi eficient, oamenii nu sunt motivaţi să-şi plătească taxele şi impozitele. Altfel, chiar cu taxe mai mici, contribuabilii tot nu se vor conforma voluntar la plata taxelor şi impozitelor.
Nu se ştie pe ce se duc banii publici
Cum s-ar putea face această transparenţă?
Foarte simplu, este nevoie doar de voință politică. În urmă cu câţiva ani, Banca Mondială a avut un proiect pentru această chestiune. La momentul respectiv, ei au pus într-o bază de date toate cheltuielile la nivel de ordonatori de credite. Astfel, oricine putea să se uite şi să vadă câţi bani are şcoala unde ai copilul sau spitalul din oraşul tău şi pe ce sunt cheltuiţi. Proiectul a murit, la noi nu s-a dorit această transparentizare.
Deşi nu se pot lua banii din buget sub formă de şpăgi…
Da, dar sunt multe alte lucruri pe care le poţi vedea într-o asemenea bază de date. Cum ar fi la ce firme s-au dus banii cheltuiţi pentru consultanţă juridică sau pentru studii de fezabilitate. Mie mi se pare inacceptabil să ai instituţii publice care nu fac un efort minim de transparenţă. Sper ca Guvernul actual, având o presiune politică mai mică, să facă această transparentizare.
Salariile mici, strivite de fiscalitate
Munca la negru este o altă problemă care a revenit în discuţie odată cu dezbaterile legate de creşterea salariului minim….
Noi avem probleme în materie de povară fiscală ca nivel al taxelor la impozitarea muncii, dar nu este o problemă neapărat la nivelul salariului mediu, ci mai degrabă la nivelul salariilor mici, unde povara fiscală este relativ mare, şi asta o arată diverse studii ale Comisiei Europene. Până la un prag de 60-70% din salariul mediu povara fiscală pe muncă este cea mai mare din Europa Centrală şi de Est şi printre cele mai mari din Europa. La salariul minim, povara taxelor si impozitelor este destul de mare.
Dacă tot au plâns cei de la Ministerul de Finanţe de mila patronilor că dau faliment dacă se măreşte salariul minim, nu era mai bine să reducă povara fiscală aferentă acestui salariu?
Cred că era într-adevăr mai bine. Se pot atinge efecte similare cu majorarea salariului minim cu măsuri mai ţintite pentru zona aceasta. Mă refer la deduceri personale mai mari la salariile mici, ţintite, nu pentru toată lumea. Este nevoie de astfel de măsuri. În perspectiva anilor următori, cu venituri bugetare foarte mici, discuţia pe buget va fi în continuare foarte aprinsă.
Evaziunea fiscală, 15% din PIB
Da, e o problemă. Avem nevoie şi de Învăţământ, şi de Sănătate….
Abia acum am conştientizat la nivel public că avem o problemă foarte gravă în sectorul sanitar, după tragedia de la Colectiv. Dar oamenii mor în spitale în fiecare zi, că se infectează cu diverse bacterii, că nu mai există medicamente, că nu sunt medici… Şi nu au şansa să se ducă în străinătate să se trateze. Pentru ei şi pentru generaţiile viitoare, este o problemă pe termen lung.
Evaziunea fiscală e estimată cam la 15% din PIB, deci se ridică la circa 112 miliarde de lei, ar fi bani dacă o parte din aceşti bani negri ar ajunge la buget.
Colectăm doar jumătate din TVA, așa arată estimările. Adică din 16% din PIB, cât ar reprezenta obligația teoretică de plată la TVA, noi colectăm numai circa 8%. Nu sunt naiv să cred că putem reduce evaziunea fiscală la zero, dar măcar dacă am fi la nivelul bulgarilor, am avea miliarde de lei în plus la buget.
Dacă am ajunge să colectăm TVA cât bulgarii, adică 85%, nu 50% cât strângem noi, am reuşi să aducem la buget zeci de miliarde de lei în plus. Ar fi bani de o autostradă pe an şi ne-ar rămâne şi pentru Sănătate şi Învăţământ.
Guvernul trebuie să prioritizeze proiectele de investiţii publice pentru că nu sunt bani pentru a rezolva tot ce e de făcut în ţară. „Eu cred că trebuie să se concentreze pe proiecte puţine, aş zice să înceapă cu un proiect sau maximum două. Aș spune autostrada Piteşti – Sibiu deoarece este cea mai importantă pentru transportul comercial. Dacă facem o analiză, probabil că Piteşti – Sibiu este prioritatea numărul unu în materie de autostrăzi. Şi cea de-a doua prioritate, o autostradă care să conecteze Moldova cu Transilvania”, spune Ionuţ Dumitru. Acesta a adăugat că ar fi oportun ca Guvernul să facă o analiză a tuturor proiectelor publice să vadă care mai sunt de actualitate, care trebuie abandonate, care sunt prioritare, cum le etapizăm, care sunt sursele de finanţare, şi pentru cele prioritare să facă bugete multianuale.
„Prioritizarea este piesa lipsă în toată povestea cu care ne confruntăm de 25 de ani. Nu am reuşit să avem un consens politic pe chestii minimale. Interesul politic depăşeşte orice interes economic.”
„Dacă instituţiile publice ar deveni transparente, am descoperi, dintr-o dată, numeroase găuri negre. Dar pe măsură ce transparenţa ar creşte, ar creşte şi responsabilitatea celor care cheltuiesc banii. Ar fi o autodisciplinare.”
Dacă am ajunge să colectăm TVA cât bulgarii, adică 85%, nu 50% cât strângem noi, am reuşi să aducem la buget zeci de miliarde de lei în plus. Ar fi bani de o autostradă pe an şi ne-ar rămâne şi pentru Sănătate şi Învăţământ.
„ Avem cele mai mici venituri bugetare din Europa. Dacă până acum mai concuram cu alte ţări pe ultimele locuri în Europa, din acest an suntem ultimii, de departe”
7 ianuarie, postare pe Facebook, Victor Ponta:
Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta
Deci toate măsurile economice și sociale luate în 2012-2015 produc roade. Trebuie doar să nu se schimbe (sau strice) nimic.
http://www.mediafax.ro/…/banca-mondiala-a-imbunatatit-progn…
(Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României, la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017)
PS – sper că am uitat cu toții “strigătele de alarmă” ale politicienilor “de Florida”, ale “insolvenților” din presă (și, sigur, “specialiștii de la Consiliul Fiscal” ) care ne tot spuneau în 2014 și în 2015 că ne prăbușim economic. Oricum nu cred că se pricep și nici nu îi interesează economia sau viața oamenilor.
7 ianuarie, monitoruldegalati.ro: Gălăţenii încă nu pot plăti taxele locale
Gălăţenii care doresc să îşi achite taxele şi impozitele locale cât mai repede mai au de aşteptat, căci, deocamdată, Direcţia de Taxe şi Impozite Locale din cadrul Primăriei Galaţi nu lucrează cu publicul. Ghişeele sunt închise şi nu se încasează nici un leu de la contribuabili, dar nu din cauză că angajaţii de la Direcţia de Fiscalitate Galaţi „nu şi-ar fi făcut temele” pentru noul an, ci din cauza… Guvernului. Mai exact, pentru încasarea taxelor şi impozitelor locale conform noului Cod Fiscal, toate computerele de pe care se operează încasările trebuie să aibă un soft armonizat cu noile prevederi legale. Cum, însă, normele metodologice ale noului Cod Fiscal au fost adoptate de Guvern cu întârziere, în şedinţa din data de 30 decembrie 2015, abia de la începutul acestei săptămâni a început „upgradarea” softurilor.
Aşadar, cu toate că, iniţial, Direcţia de Fiscalitate Galaţi anunţa că va începe programul cu publicul de pe data de 8 ianuarie, există mari şanse ca acest lucru să nu fie posibil. „Deocamdată echipa de softişti lucrează la programele IT cu care se vor opera încasările şi nu avem încă un termen clar când se va finaliza această operaţiune”, a informat Biroul de Presă al Primăriei Galaţi. Sursa citată a adăugat că în această perioadă nu se încasează nici măcar amenzile la Direcţia de Fiscalitate a Primăriei.
7 ianuarie, postare pe blog, Cristian Paun: Fantomatica impozitare a fantomelor
Sursa: http://cristianpaun.finantare.ro/2016/01/07/fantomatica-impozitare-a-fantomelor/
Aberațiile din codul fiscal nu încetează să ne fascineze prin absurdul lor sau prin caracterul lor profund injust. Și aceasta cel puțin din următoarele motive: a). Noul cod fiscal a avut în centrul său o reducere normală de taxe (TVA mai ales) care trebuia, chipurile,compensată din altă parte. Această prevedere aberantă prin care dacă reduci o taxă trebuie să găsești sursa care o compensează nu lasă loc de prea multe reduceri de taxe în România și, de cele mai multe ori, atunci când taxele se reduc ele de fapt sunt mutate în alte taxe (introducerea de taxe noi cum a fost cazul ”taxei pe stâlp” sau a supra-accizei la carburant sau mărirea unor taxe existente cum este cazul acum a taxelor pe proprietăți). În consecință, cel care a propus reducerea de TVA trebuia neapărat să mute birurile în altă parte. La fel și în cazul reducerii impozitului pe dividend care a introduc contribuție la sănătate pe dividend (o taxă fiind transformată de fapt în altă taxă); b). Noul cod fiscal nu a beneficiat de o dezbatere autentică ce trebuia purtată nu cu specialiștii în fiscalitate sau pe la colțuri cu pseudo-reprezentați ai societății civile ci cu contribuabilul direct (antreprenori, persoane fizice autorizate etc.) Lipsa unei discuții și a unei transparențe a lăsat loc de foarte multe aberații și erori care fac din acest cod fiscal o bilă neagră pentru guvernarea anterioară; c). Noul cod fiscal, ca orice politică publică importantă, nu are în spatele său nici un fundament științific. Nu există studii de impact, nu există analize pertinente, nu există nici măcar o analiză logică cu privire la haosul fiscal pe care l-ar putea produce anumite măsuri pe care le conține.
Una dintre prevederile cu cântec ale momentului este cea a impozitării ”fantomelor” sau a impozitării celor care nu au nici un venit declarat în România dar trăiesc și supraviețuiesc în fel și chip și, din când în când, mai beneficiază de câte un bun public (merg pe drumuri publice, merg la un spital public etc.). În principiu, cel care a reglementat această situație are într-un fel dreptate:serviciile publice (medicale de exemplu) nu sunt niciodată gratuite; costul acestora provine din taxele pe care le plătesc contribuabilii. Dacă sunt mulți beneficiari ai acestor servicii și puțini contribuabili pentru ele calitatea serviciilor scade semnificativ, singura cale de a le ține în viață fiind creșterea impozitării pentru cei care încă mai plătesc sau lărgirea bazei de impozitare. Numai un socialist candid ar crede că, dacă în trecut a cotizat la sistem și nu a beneficiat de el, acum când nu mai are venituri statul este obligat să îl ajute necondiționat. Același socialist naiv crede că atunci când el cotizează la sistemul public (pensii, educație, sănătate) o face pentru el (într-un cont individualizat special) și că astfel are drepturi rezultate din obligația sa de cotizație. Nimic mai fals. Sistemul public are costuri ca orice alt bun livrat în condiții de piață de o entitate privată. Chiar costuri mult mai mari pentru că statul acționează cu o mare doză de hazard moral derivată din faptul că niciodată nu poate da faliment (cel puțin teoretic). Și atunci aceste costuri trebuie plătite cumva și de către cineva. Un sistem în care 1/3 cotizează și 2/3 beneficiază de serviciile sale fie este falimentar, fie nu poate oferi prea mult. Într-un astfel de context a apărut această idee năstrușnică. Fiecare să plătească o sumă de bani minimă la sistemul public de sănătate, are sau nu are venituri. Măsura este cu atât mai justificată cu cât la polul opus contribuție la sănătate se plătește pentru absolut orice venit: dividende, chirii, drepturi de autor etc. Sunt foarte mulți dintre noi care, încasând pe lângă salariu și aceste venituri, plătim câteva contribuții la sănătate cumulate. Și atunci o astfel de măsură pare a fi foarte justificată prin prisma unor astfel de contribuabili care plătesc de câteva ori serviciile publice și, în cel mai bun caz, beneficiază de ele la fel ca ceilalți (nu stai într-un salon de spital singur, deși teoretic ai plătit pentru toate paturile). Las la o parte lipsa de libertate de a alege la sistemul de sănătate pe care ți-l dorești: public sau privat (întâi plătești la sistemul public, chiar de câteva ori, și apoi dacă îți mai dă mâna poți opta și pentru o asigurare medicală privată).
Cei de stânga din România au și început să vocifereze când și-au dat seama de problemă, culmea propusă și votată tot de-ai lor. Imediat au apărut corifeii statului social să strige pe toate vocile că nu e drept ca un sărman fără venit să fie obligat să dea circa 50 lei pe lună pentru a beneficia de servicii medicale. Dacă nu are venit de unde să dea? Și aici adevărul este doar parțial. Tehnic vorbind, o bună parte dintre ei se află în întreținerea cuiva care are venit (prieteni, familie). Ar trebui ca cel care îl are în întreținere să poată să plătească pentru persoana fără venit și să îi fie dedus cumva acest efort fiscal. Alții lucrează la negru, într-o țară în care politicienii sunt preocupați să ridice cât mai sus din pix salariul minim pe economie. Am scris și am afirmat de nenumărate ori că această măsură cu salariul minim împinge spre muncă la negru pe cei marginali într-o afacere (dacă până acum foloseam o persoană pentru curățenia în birourile firmei impresionat de situația sa materială precară, creșterea salariului minim mă obligă să renunț la această persoană – la 1000 lei net se plătesc circa 860 lei impozite sau să îi propun să muncească la negru, cu costurile de rigoare pentru ambele părți). Mulți din România (o țară foarte săracă) care acum muncesc la negru sunt consecința directă a acestor aberații ”generoase” cu care politicienii ne gratulează pe bandă rulantă. Pot fi și alte persoane (numai eu cunosc 2 în anturajul meu) care trăiesc efectiv din veniturile transferate de familie din străinătate (deși sunt majori și pot munci fără probleme). Sunt și alte persoane care trăiesc exclusiv din ceea ce produc în gospodăria lor la țară și nu au alte venituri (servicii de tip telefon sau cablu TV fiind suportate de familie). Acești oameni nu au de unde să plătească într-adevăr. Dar nici nu au dreptul sistematic să apeleze la servicii publice pentru care nu cotizează. Mai sunt și alte persoane care intenționat nu înregistrează nici un venit în România și niciunde. Prin diferite forme și strategii supraviețuiesc plasând costurile existenței lor curente pe spinarea unor fundații, ONG-uri sau chiar SRL-uri create în acest scop. Și care, în caz de urgență, nu se sfiesc să meargă și să ceară cu tupeu să fie tratați ca oricare alt cetățean în sistemul medical public din România. Că, deh, toți trebuie să avem acces și drept egal la sănătate, educație, muncă etc.
Cedând acestei prevederi problematice există riscul ca anumiți cetățeni să își continue călătoria în regim de ”pasager clandestin” și să transfere costuri importante în buzunarul celorlalți. Cred că principiul din spatele măsurii este sănătos dar cred că mai trebuie lucrat puțin la definirea ”fantomelor”. Legea trebuie să fie foarte clară cu categoriile de persoane fără venituri și să limiteze cât mai mult hazardul moral și arbitrarul din spatele aplicării sale. Nu suntem o țară de contribuabili fantomă dar nici nu trebuie pornit un război fiscal cu toată lumea din dorința de a acoperi cât mai bine găurile negre generate de un stat eșuat.
Lupta cu ”evazioniștii” trebuie pornită doar atunci când statul s-a reformat complet și când suntem siguri că resursele pe care le colectăm nu sunt risipitesau nu sunt dijmuite usturător de politicieni rapace puși pe căpătuială cu orice preț.
8 ianuarie, postare pe blog, Tomi Tohaneanu: Care sunt metodele indirecte de stabilire a veniturilor, folosite de organele fiscale?
Sursa:
taxverOrganele fiscale tind să devină din ce în ce mai capabile să cunoască situaţia financiară reală a contribuabililor “secretoşi”, inclusiv să-i identifice pe aceia care au evitat achitarea unor dări către stat. Ce metode foloseşte Fiscul pentru descoperirea banilor rămaşi neimpozitaţi? Vom afla imediat!
Ordinul 3733/2015 al preşedintelui ANAF privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor şi a procedurii de aplicare a acestora a fost publicat în “Monitorul Oficial” 981/2015, intrând în vigoare la 1.01.2016. Potrivit recentelor ştiri din contabilitate, metodele indirecte de stabilire a veniturilor sunt: metoda sursei şi utilizării fondului, metoda patrimoniului net şi metoda fluxurilor de trezorerie.
Prin definiţie, verificarea situaţiei fiscale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit constituie totalitatea activităţilor desfăşurate de organul fiscal având ca obiect examinarea drepturilor şi-a obligaţiilor patrimoniale, a fluxurilor de trezorerie şi altor elemente relevante pentru cunoaşterea realei situaţii fiscale a celui verificat.
În scopul verificării situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice, organele fiscale efectuează, ca activităţi preliminare: analiza de risc, selectarea persoanelor ce vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare şi verificarea fiscală documentară prealabilă.
Când se impune verificarea?
La metoda sursei şi folosirii fondului se recurge atunci când se constată că persoana fizică a utilizat fonduri în valoare mai mare decât sursele identificate, în vreme ce metoda fluxurilor de trezorerie e întrebuinţată dacă se dovedeşte că operaţiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfăşurat, în principal, prin conturile bancare şi financiare şi au fost depuse sume semnificative în numerar în aceste conturi.
În fine, “metoda patrimoniului net” va fi utilizată când se constată că patrimoniul net al persoanei verificate a înregistrat creşteri substanţiale pe durata perioadei verificate şi a fost stabilită, cu un grad rezonabil de certitudine, valoarea elementelor patrimoniale la începutul şi la finele perioadei verificate.
Organul fiscal va efectua analiza de risc spre a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile ale persoanelor fizice. Analiza de risc se face fie pentru stabilirea riscului probabil pentru un grup de persoane fizice, fie pentru anumite cazuri. Cazurile punctuale pot fi verificate şi identificate în urma unor sesizări provenite de la alte instituţii ori autorităţi publice, precum şi de la diferite persoane.
Persoanele fizice vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare pornindu-se de la lista celor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.
Organul fiscal central are dreptul de-a face o verificare fiscală a ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Dacă organul fiscal central constată o diferenţă semnificativă între veniturile declarate de persoana fizică sau de plătitori şi veniturile estimate determinate în baza situaţiei fiscale personale, va fi continuată verificarea fiscală a ansamblului situaţiei fiscale a persoanei fizice, prin comunicarea avizului de verificare.
Este prezentă o diferenţă semnificativă atunci când între veniturile estimate socotite în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de persoana fizică sau de plătitori există o diferenţă de peste 10% din veniturile declarate, însă nu mai puţin de 50 000 lei. Dacă riscul fiscal identificat ca urmare a analizelor efectuate depăşeşte aceste limite, persoanele fizice vor fi selectate pentru verificarea fiscală prealabilă documentară.
Verificarea prealabilă documentară. Ce presupune?
Verificarea fiscală prealabilă documentară se efectuează cu înştiinţarea contribuabilului şi constituie ansamblul activităţilor desfăşurate de organul fiscal central având ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale, a fluxurilor de trezorerie şi a altor aspecte relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice.
Acest tip de verificare se efectuează asupra persoanelor selectate şi, potrivit ultimelor ştiri juridice, constă în examinarea operaţiunilor care-au condus la evaluarea riscului de nedeclarare. Pe parcursul verificării fiscale prealabile organul fiscal poate solicita plătitorilor de venituri sau oricăror instituţii publice date sau acte pentru stabilirea situaţiei fiscale personale a persoanei verificate.
La verificarea fiscală prealabilă documentară vor fi puse-n balanţă veniturile declarate de persoana verificată sau de plătitori dintr-o perioadă impozabilă – pe de o parte, cu veniturile estimate determinate pe baza situaţiei fiscale personale, din acelaşi interval, pe de altă parte.
Situaţia fiscală personală e stabilită de către organele fiscale în temeiul informaţiilor şi actelor deţinute de organul fiscal sau la care acesta are acces prin protocoalele de schimb de informaţii, a celor obţinute de la terţi, precum şi a celor obţinute de la autorităţile sau instituţiile publice.
Se vor avea în vedere, la verificarea fiscală prealabilă documentară, şi rezultatele inspecţiilor fiscale efectuate la persoana verificată sau la alte persoane implicate în relaţii de afaceri cu aceasta, în funcţie de informaţiile existente în evidenţa fiscală. Rezultatele verificării fiscale prealabile documentare vor fi trecute într-un raport de verificare fiscală prealabilă documentară.
Cum decurge verificarea situaţiei fiscale personale?
La unii contribuabili poate ieşi la iveală o diferenţă semnificativă între veniturile estimate ca fiind realizate – socotite în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de aceştia sau de către plătitorii de venituri. Ce se va întâmpla? Verificarea va continua, fireşte!
Organul fiscal va comunica avizul de verificare persoanei fizice supusă mai înainte verificării fiscale prealabile documentare. Situaţia fiscală va fi analizată şi cu implicarea persoanei fizice verificate. Atenţie! Contribuabilului îi e oferită posibilitatea de-a solicita, doar o dată, amânarea datei demarării verificării, drept ce trebuie anume precizat în avizul de verificare, la fel ca şi perioada supusă verificării.
Pentru a verifica situaţia fiscală personală a contribuabilului, organul fiscal va cerceta orice informaţii despre activitatea persoanei verificate ce privesc „intrările şi ieşirile de fonduri” şi (des)creşterea patrimoniului în perioada verificată, avându-se în vedere operaţiunile care-au condus la stabilirea diferenţei semnificative în cadrul verificării fiscale prealabile documentare, precum şi alte operaţiuni ce ar putea influenţa situaţia fiscală personală.
De asemenea, va selecta metoda indirectă de stabilire a veniturilor ce va fi utilizată la verificare, va stabili baza de impozitare ajustată prin metode indirecte, pentru perioada verificată, pe fiecare categorie de venit supusă impozitării şi, desigur, va stabili eventualul impozit suplimentar pe venit, pe care persoana fizică va trebui să-l achite.
Codul de procedură fiscală vorbeşte, pe larg, despre verificare. Indiferent care a fost rezultatul, cine a trecut printr-o verificare ar mai trebui să ştie ceva: când apar informaţii noi se poate recurge şi la o… reverificare!
9 ianuarie, zf.ro: Anul începe prost pentru 400.000 de PFA. Care sunt schimbările din Noul Cod fiscal care afectează din nou PFA-urile
La sfârşitul anului 2015 erau înregistrate 400.000 de PFA-uri, conform datelor de la Registrul Comerţului. Numărul acestora a crescut cu peste 100.000 în ultimii trei ani.
Această creştere a fost determinată de faptul că mulţi angajaţi au trecut pe PFA-uri datorită taxelor mari aferente contractelor de muncă, iar alţii au preferat PFA-urile în detrimentul SRL-urilor datorită evidenţelor contabile simplificate.
Modificările aduse de către noul Cod fiscal determină creşterea riscurilor pentru PFA-uri, iar activitatea sub această formă devine ineficientă din punct de vedere fiscal.
- În 2016 activitatea pe PFA nu mai este mai eficientă din punctul de vedere al taxelor plătite.Modificările aduse de noul Cod fiscal: plata obligatorie a CAS pentru PFA-uri şi scăderea impozitului pe dividende la 5% determină un cost cu taxele de 29% din suma facturată de PFA-uri, spre deosebire de 20% pentru un SRL plătitor de impozit pe profit sau 8% pentru o microcompanie. A se vedea calculaţia de la sfârşitul documentului.
- ANAF-ul reîncadrează activitatea PFA-urilor ca activitate salarială
După amnistia fiscală din luna iulie 2015, s-au introdus noi reguli prin care o PFA poate fi reclasificată ca activitate salarială. De asemenea, s-au înmulţit controalele ANAF cu tematica verificării independenţei PFA-urilor.
Documentele verificate de ANAF: contractul de prestări servicii (trebuie să se specifice ca PFA-ul îşi va organiza independent activitatea, că va raspunde de activitatea sa), cererile de concedii, organigrama companiei, fişele de post (nu trebuie să apară în aceste documente numele persoanei cu PFA), bonurile de consum, procesele verbale de predare a bunurilor ( nu trebuie să existe bunuri acordate PFA-ului)
- Persoana fizică raspunde cu bunurile proprii în cazul unor daune aferente PFA-ului
Puţini sunt cei care ştiu la ce riscuri se expun dacă desfaşoară activitatea pe PFA. O persoană fizică răspunde cu propriul patrimoniu în cazul în care ANAF-ul sau orice alt terţ solicită daune PFA-ului.
De exemplu dacă ANAF-ul va considera activitatea pe PFA ca şi activitate de natură salarială, va calcula debite restante şi penalităţi. ANAF-ul va solicita încasarea datoriilor în mod solidar de la persoana fizică şi compania plătitoare.
Radu Georgescu este managing partner al companiei CFO Network
