9 noiembrie, stiritvr.ro: Primăriile au decis cât va creşte impozitul pe locuinţe de la 1 ianuarie 2016. Cel mai mare impozit va fi în Turda
De la 1 ianuarie cresc impozitele pe locuinţe şi alte clădiri în foarte multe oraşe din ţară. Majorările au fost decise de primării în conformitate cu noul Cod Fiscal. De cele mai multe ori, opţiunile edililor sunt pentru limitele maxime prevăzute de lege. Analiştii au calculat că, în cazul firmelor şi personanelor fizice autorizate, impozitele pe clădiri pot creşte şi de 20 de ori.
În Bucureşti, impozitul pe clădiri folosite ca locuinţe creşte cu 25% în 2016. Proiectul decizie este postat pe internet pentru dezbatere publică.
Şi Primăria din Cluj vrea impozite mai mari. Procentul, în cazul locuinţelor, este similar cu cel din Capitală: 25%.
Potrivit unui studiu, în peste 25 de oraşe dintre cele 50 analizate, primăriile au crescut impozitele până la pragul maxim admis de lege. Cel mai mare impozit ar urma să fie în Turda: va creşte cu 275%. La polul opus sunt oraşele care nu au crescut deloc impozitul: Iaşi, Constanţa sau Craiova.
Noul Cod fiscal aduce prima creştere de impozite de clădiri din ultimii 25 de ani. Cele mai mari impozite pentru clădiri le vor avea, însă, firmele şi persoanele fizice autorizate.
Majorarea ţine cont şi de starea clădirilor. Dacă imobilul nu a fost modernizat în ultimii cinici ani impozitul poate creşte şi de 20 de ori.
9 noiembrie, postare pe blog: Codul Fiscal, “de regula” predictibil
Sursa: http://www.contributors.ro/economie/codul-fiscal-de-regula-predictibil/
Toamna acestui an a marcat un moment important în domeniul fiscal. A fost adoptat noul Cod fiscal, după mai mult de un an de consultări pe marginea acestuia. Importanța noutăților introduse prin noul Cod fiscal rezidă nu numai în impactul acestora de majorare sau micșorare a fiscalității, ci și în introducerea unor noi reguli și principii pentru asigurarea unei aplicări coerente și consecvente a dispozițiilor în materie fiscală.
Motivul pentru care adoptarea unui nou Cod fiscal a fost îndelung solicitată atât pe plan național, cât și la nivel comunitar și, totodată, scopul rescrierii acestuia, a fost acela de a asigura stabilitatea, predictibilitatea și transparența reglementărilor și politicilor fiscale. S-a arătat, în repetate rânduri, că numeroasele modificări ale reglementărilor fiscale sunt de natură a destabiliza activitatea operatorilor economici și, totodată, de a descuraja investițiile pe plan local. În acest sens, Comisia Europeană a subliniat[1] că la nivelul României „politica fiscală este lipsită de continuitate, previzibilitate și planificare strategică”.
Deși, în plan teoretic, noul Cod fiscal părea să sugereze o mai mare predictibilitate la nivelul reglementării[2], prin eliminarea mult contestatei sintagme „de regulă”, utilizată în contextul modificărilor și completărilor vechiului Cod fiscal[3], se observă că, în plan practic, noua reglementare nu pare a fi cu mult diferită față de cea anterioară.
La nici două luni de la publicarea noului Cod fiscal în Monitorul Oficial, Guvernul a adoptat prima Ordonanță de urgență de modificare a noului Cod fiscal[4], în contextul în care acesta nici măcar nu a intrat în vigoare. În acest ritm, ne-am putea aștepta ca în cursul primului an de existență a noului Cod fiscal acesta să fie supus aceleiași avalanșe de modificări precum vechiul Cod fiscal.
Predictibilitatea noului Cod fiscal este subminată și de lipsa adoptării normelor, ordinelor și instrucțiunilor de aplicare a acestuia, în absența cărora este discutabilă posibilitatea operatorilor economici de a-și adapta comportamentul fiscal, de a determina sarcina fiscală ce le incumbă și, mai important, de a-și planifica din punct de vedere fiscal operațiunile viitoare.
Normele, ordinele și instrucțiunile de aplicare a vechiului Cod fiscal au adus, de multe ori, completări și reguli de interpretare și de aplicare care nu ar fi putut fi deduse din reglementările Codului fiscal. Prin urmare, importanța acestora în noua reglementare nu poate fi ignorată.
Spre exemplu, prin legislația secundară urmează să se clarifice anumite aspecte privind noile instituții introduse de noul Cod fiscal, urmează să fie stabilite anumite condiții și limite ale prerogativelor organelor fiscale în materia ajustării efectelor fiscale ale unor tranzacții. Tot astfel, cotele anumitor taxe și impozite urmează a fi decise la nivelul administrației locale. Astfel de aspecte nu sunt deloc neglijabile și se impune reglementarea acestora cu celeritate.
În materia impozitului pe clădiri, de exemplu, va fi interesant de văzut cum anume se va clarifica situația clădirilor calificate în noua reglementare ca „rezidențiale”, „nerezidențiale” sau „cu destinație mixtă”. În cadrul reglementării impozitului pe clădirile cu destinație mixtă se prevede că la calculul impozitului se vor avea în vedere suprafața folosită în scop rezidențial și, respectiv, suprafața folosită în scop nerezidențial.
Dacă în cazul clădirilor deținute de persoanele juridice reglementarea pare să indice că aceste suprafețe vor trebui, în toate cazurile, evidențiate distinct[5], în cazul clădirilor deținute de persoanele fizice se prevede că ar putea exista situații în care aceste suprafețe nu ar putea fi evidențiate distinct. Într-un astfel de caz, impozitul aplicabil ar urma sa fie determinat fie exclusiv în conformitate cu regulile prevăzute pentru clădirile rezidențiale, fie exclusiv în conformitate cu regulile prevăzute pentru clădirile nerezidențiale[6].
Normele vor reglementa, cel mai probabil, situațiile în care suprafețele folosite în scop rezidențial/nerezidențial nu ar putea fi evidențiate distinct, precum și tipurile de documente acceptate pentru evidențierea distinctă a suprafețelor.
În privința reglementării privind posibilitatea organelor fiscale de a ajusta efectele fiscale ale unei tranzacții, se așteaptă adoptarea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a procedurii de aplicare a acestei reglementări. Transparența procedurii de aplicare a unei reglementări care poate impacta în mod semnificativ contribuabilii este esențială pentru asigurarea conformării fiscale.
În concluzie, deși măsurile introduse prin noul Cod fiscal în anumite zone ale fiscalității sunt salutare, obiectivele acestora nu vor putea fi atinse în lipsa menținerii măsurilor pe o perioadă suficient de îndelungată pentru a recâștiga încrederea mediului de afaceri și nici în lipsa asigurării transparenței acestora.
[1] Raportul de țară al României pentru 2015 elaborat de Comisia Europeană.
[2] Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
[3] Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal „prezentul cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia”.
[4] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
[5] Potrivit art. 460 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „în cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, conform alin. (2) sau (3)”.
[6] Potrivit art. 459 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli: a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457; b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458”.
9 noiembrie, monitoruldecj.ro: Impozitul pe veniturile microintreprinderilor în anul 2016
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca informează contribuabilii că în Monitorul Oficial nr.817/3.11.2015 a apărut O.U.G. nr.50/ 2015 prin care au fost aduse modificări şi la Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal. Astfel, coroborând prevederile acestor acte normative, referitor la impozitul pe veniturile microintreprinderilor se precizează următoarele:
O microintreprindere este o persoana juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- a) a realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor, prevăzute la art. 48 alin. (6) din Legea nr.227/2015 ( respectiv activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale);
- b) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
- c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
- d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
- e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.
Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor sunt:
a). 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv ;
b). 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c). 3%, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.”
Pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care au cel puţin un salariat şi sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârşitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Aceste prevederi se aplică dacă, în cadrul unei perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele situaţii:
– lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;
– dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;
– inactivitate temporară, potrivit legii;
-declararea pe propria răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul social/sediile secundare, potrivit legii;
-majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acţionari/asociaţi;
-acţionarii/asociaţii săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deţinute.
Condiţia privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective. Definirea termenului de salariat se regăseşte la art.51, alin.(4) din Legea nr.227/2015.
În cazul în care în cursul anului , numărul de salariaţi se modifică , cotele de impozitare de mai sus se aplica în mod corespunzător , începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea, potrivit legii.
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite. Limitele fiscale prevăzute mai sus se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal.”
Contribuabilul, persoană juridică nou înfiinţată precum si cea care depăşeşte plafonul de 100.000 euro/ ponderea veniturilor din consultanţă şi management este de peste 20%, are obligaţia să comunice organelor fiscale competente aplicarea/iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor , prin completarea şi depunerea Declaraţiei de înregistrare fiscală/declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice şi alte asocieri fără personalitate juridică, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora. Prevederile Legii nr.227/2015, modificată prin OUG nr.50/2015 intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.
10 noiembrie, money.ro: Consumăm mai mult din ce produc alţii
Noul Cod fiscal va continua să stimuleze consumul, anul viitor, iar efectele se vor resimţi şi în 2017, însă o creştere economică bazată exclusiv pe consum nu este sustenabilă în România pe termen lung, a declarat marţi Lucian Anghel, directorul general al BCR Pensii şi preşedinte al Consiliul de Administraţie BVB, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate.
‘Este clar că anul viitor consumul va fi stimulat ca urmare a noului Cod fiscal. El va fi stimulat faţă de un consum care deja a fost stimulat în acest an. Efectele se vor resimţi şi în 2017. Este important de văzut cât de mult se vor inflama dezechilibrele, acest deficit comercial’, a spus Anghel.
Potrivit acestuia, dacă în România consumul s-ar fi bazat pe produse fabricate în ţară, atunci creşterea economică ar fi fost şi mai mare iar economia ar fi crescut mai sănătos.
‘Dacă ne uităm, există deficite comerciale, iar asta înseamnă că noi consumăm mai mult din ce produc alţii. Practic exportăm seva pe care noi o producem aici către alte ţări de unde importăm. Creşterile economice ar fi fost mai mari dacă noi nu am fi exportat. Dacă acest consum se baza pe produse fabricate în România, atunci creşterea economică ar fi fost şi mai mare, atunci economia ar fi crescut mai sănătos. Este o idee foarte bună un guvern tehnocrat să se gândească la acest lucru până anul viitor la alegeri. Din consum putem să trăim o perioadă mai bine, dar la un moment dat va veni nota de plată. Este foarte important să avem investiţii în această economie şi din acestea pe termen lung vom putea trăi mai bine’, a explicat Anghel.
Guvernul a aprobat, în octombrie, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă la 9%, diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor şi scutirea de impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar.
10 noiembrie, startupcafe.ro: S-au publicat ghidurile ANAF pentru firme si persoane fizice, necesare la eliberarea autorizatiilor.Descarca documentele
Agentia Nationala de Administrare Fiscala a publicat, marti, doua ghiduri destinate firmelor si persoanelor fizice pentru eliberarea diverselor categorii de documente si autorizatii solicitate de contribuabili, in relatia cu autoritatile fiscale.
Ghidurile se adreseaza atat contribuabililor, cat si unitatilor fiscale, in vederea indrumarii acestora si aplicarii unitare a prevederilor legislatiei in vigoare, precizeaza ANAF.
Materialele indrumatoare cuprind documentatia necesara in vederea solutionarii celor mai frecvente solicitari ale contribuabililor:
– persoane juridice,
– persoane fizice, persoane fizice autorizate (comercianti),
– persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere,
– asocierile si alte entitati fara personalitate juridica.
11 noiembrie, postare pe Facebook: Gabriel Biris
Sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris
Dragi prieteni liberali din Parlament, am si eu o intrebare pentru domniile voastre: ati decis sa va/ne sabotati Presedintele?
Dupa ce l-ati pus in situatia ridicola de a intoarce Codul fiscal pentru ca ati venit cu cota dem19% la TVA (bine totusi ca nu a fost 16%…), acum votati o crestere de salarii care va face practic imposibila incadrarea intr-un deficit cat de cat rezonabil (sub 3%, ca de MTO nici nu mai putem vorbi) mai ales daca s-ar respecta Pactul pentru aparare???
Mai mult, va dati si pensii speciale, probabil pentru merite speciale?
Ca mie asa mi se pare, ca suna a sabotare, mai ales in contextul in care bugetul ar tb facut de noul guvern…
11 noiembrie, postare pe blog: Un banc fiscal-bugetar
Sursa: https://logec.ro/un-banc-fiscal-bugetar/
O excelentă descriere a politicii fiscal-bugetare, din toate statele, în toate timpurile. Rețineți ordinea pașilor: mai întâi se colectează birurile. Apoi statul îți oferă…” bunurile publice”.
După o vreme probabil lumea se revoltă. Mai ales dacă este luminată de câțiva formatori de opinie care s-au prins cum merge treaba. Atunci se impun cu necesitate reformele. O nouă clasă politică, mai curată, sau chiar un guvern de tehnocrați (că se pricepe mai bine) va face un mare pas înainte. Îți va lua doar 10 lei și îți va oferi apă cu aromă de bere, de import. Lumea va fi în extaz, deja se vor face pariuri despre viteza cu care vom prinde din urmă țările avansate. Doar niște romantici de stânga vor fi nemulțumiți și vor vrea mai multe locuri de muncă și mai multă egalitate. Peste vreun deceniu, când lumea se va fi plictisit de atâta liniște și propaganda socialistă ajunge la apogeu, la putere vor veni oameni noi. Probabil ei îi vor pune pe oameni să muncească pentru a produce apa cu aromă de bere, creând locuri de muncă la noi, în România, aceștia fiind liberi să își oprească în mod egal jumătate din ce produc. Restul băuturii se poate cumpăra cu 5 lei.
12 noiembrie, profit.ro: Fiscul a încasat 32 mil. lei de la Oltchim impozitând profitul rezultat din ștergerea unor datorii de 2,36 mld. lei
Fiscul a încasat suma de 32 milioane lei impozitând profitul obținut de combinatul Oltchim, aflat în insolvență, din anularea unor datorii în sumă totală de 2,358 miliarde lei, inclusiv către ANAF, ca urmare a confirmării în instanță a planului de reorganizare a societății.
Potrivit legislației privind insolvența, precum și Codului Fiscal, anularea de datorii reprezintă venit scriptic al perioadei în care a survenit operațiunea, venit care influențează rezultatul înregistrat de compania debitoare.
Astfel, Oltchim a obținut, pe hârtie, un profit net uriaș, de 2,31 miliarde lei în primele 9 luni din 2015, față de pierderi de 159,2 milioane lei în perioada similară a anului trecut, însă rezultatul se datorează în măsură covârșitoare profitului brut de 2,358 miliarde lei obținut de societate exclusiv din anularea de datorii, în special a creanțelor chirografare.
Din activitatea curentă a activelor funcționale ale combinatului, Oltchim a obținut un profit net de 10 milioane lei, potrivit raportului pe trimestrul III al companiei.
Activitatea de conservare a diviziei petrochimice, la care se adaugă cheltuielile de conservare a instalațiilor nefuncționale de pe platforma Vâlcea și a activelor situate în afara platformei, precum și unele costuri financiare bancare calculate până la aprobarea planului de reorganizare, a produs pierderi de 26 milioane lei pentru Oltchim, se arată în raport.
Cifra de afaceri a Oltchim a crescut cu 31% în primele 9 luni din 2015, la 570,54 milioane lei, ca urmare a creșterii vânzărilor la principalele produse fabricate de combinat. Trei sferturi din cifra de afaceri a companiei reprezintă livrări externe, atât în UE, cât și în state terțe.
“Rezultatele obținute în primele 9 luni ale anului 2015 au permis companiei să achite integral la scadență datoriile curente și, în plus, să reducă lună de lună datoriile restante acumulate în prima parte a perioadei de insolvență, în special către personalul disponibilizat și furnizorii principali”, se afirmă în raportul Oltchim la 9 luni.
Curtea de Apel Pitești a reconfirmat, printr-o sentință din 24 septembrie, planul de reorganizare al Oltchim, societate aflată în insolvență, respingând obiecțiile la adresa planului formulate de ANAF și Electrica Furnizare. Oltchim datorează statului aproximativ 1,2 miliarde lei, din care jumătate către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).
Electrica SA, compania-mamă a Electrica Furnizare, este unul dintre principalii creditori privați ai Oltchim, figurând în tabelul definitiv al creditorilor societății cu o creanță de 227 milioane lei.
În 2012, Electrica SA, controlată pe atunci integral de stat, a reziliat contractul de furnizare de energie electrică semnat cu Oltchim, după ce combinatul acumulase restanțe la plata facturilor de circa 100 milioane euro. Contractul a fost însă preluat de subsidiara Electrica Furnizare.
Electrica Furnizare a contestat în instanță planul de reorganizare al Oltchim obiectând în primul rând față de faptul că, în baza acestuia, creditorii garantați, precum Electrica Furnizare, pierd până la 70% din valoarea creanțelor asupra Oltchim. Alți creditori garantați ai Oltchim sunt BCR (230 milioane lei), Banca Transilvania (160 milioane lei), OMV Petrom (55 milioane lei) sau Societatea Națională a Sării – Salrom (17 milioane lei).
Potrivit unui document oficial obținut de Profit.ro în septembrie, lipsa unui investitor care să preia compania Oltchim a blocat plata salariilor compensatorii către cei aproape o mie de angajați disponibilizați în urmă cu doi ani, salarii care ar trebui achitate de către compania de stat din banii plătiți de un viitor proprietar, iar Guvernul caută o soluție pentru ca această problemă socială să nu degenereze. Varianta găsită relevă însă că foștii angajați își vor primi integral banii cuveniți abia peste trei ani și jumătate.
Încasările din TVA continuă să crească, la cinci luni de la reducerea taxei: 5 mld. în plus față de 2014CITEȘTE ȘI Încasările din TVA continuă să crească, la cinci luni de la reducerea taxei: 5 mld. în plus față de 2014
Datoria totală netă către cei 969 foști angajați ai Oltchim depășește 36,5 milioane lei și, conform documentului obținut de Profit.ro, nu poate fi avansată decât soluția unei plăți lunare de 1.000 lei/persoană.
În primăvara acestui an, creditorii Oltchim au aprobat reorganizarea companiei prin introducerea activelor performante într-o entitate separată care să fie privatizată, Oltchim SPV.
În ultimele luni, reprezentanții companiei chineze de petrochimie Junlun Petroleum Co. Ltd. au efectuat mai multe vizite în România, reprezentanții acesteia având întâlniri inclusiv cu ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose, în urma cărora și-au manifestat interesul pentru privatizarea combinatului chimic.
În plus, în iulie, cei de la Chimcomplex și-au reafirmat interesul pentru Oltchim, afirmând că intenționează să achiziționeze combinatul și să înființeze astfel Compania Română de Chimie. Directorul Chimcomplex, Dumitru Coman, a declarat că echipa de management a grupului SCR, din care face parte compania, deține expertiza și soluțiile necesare pentru salvarea Oltchim.
plus, în iulie, cei de la Chimcomplex și-au reafirmat interesul pentru Oltchim, afirmând că intenționează să achiziționeze combinatul și să înființeze astfel Compania Română de Chimie. Directorul Chimcomplex, Dumitru Coman, a declarat că echipa de management a grupului SCR, din care face parte compania, deține expertiza și soluțiile necesare pentru salvarea Oltchim.
15 noiembrie, Capital.ro: 5% pentru transformarea României într-un hub financiar sud-est european
Începând cu 1 ianuarie 2014, România a reușit să intre în grupul ţărilor cu o legislație fiscală modernă care să permită companiilor să-şi desfășoare activitatea la nivel global într-o manieră eficientă. În acest sens, România a înțeles că aşa-numita legislație de tip holding este o soluție care permite o flexibilitate a modului de organizare şi de operare a unei companii active în mai multe ţări.
Aceasta înseamnă că suntem acum în competiție directă cu destinații clasice pentru grupurile de tip holding precum Olanda, Cipru sau Luxemburg? Este prea mult să spunem acest lucru. Nu îndrăznim sa ne punem in competiție întrucât suntem mult prea tineri în aceasta aventură şi, mai mult decât atât, sperăm ca aceasta experiență nu va fi văzută ca o simplă aventură. Sustenabilitatea acestei măsuri fiscale (neimpozitarea câștigului de capital și a dividendelor la momentul vânzării unei filiale sau distribuirii dividendelor) este esențială pentru confortul antreprenorilor. Iar dacă o astfel de măsură este susținută si de alte inițiative fiscale care vin în completarea acestui pachet de promovare a României ca locație pentru companii ale căror firme-mamă să se afle în România, atunci suntem in situația ideală si putem să considerăm că începem să contăm ca potențiali jucători pe harta fiscalității internaționale.
Cu atât mai fericită mi se pare în acest context reluarea îndelungatei discuții cu privire la introducerea cotei de 5 % pe dividende. De nenumărate ori am spus ca adăugarea unei cote cât mai reduse de impozitare pentru dividende la prevederile fiscale ale holdingului fac România mult mai atractivă. De ce? Să explicam cât mai simplu.
Dacă un grup de companii operaționale din România au o societate tip holding (care deține acțiunile acestor companii românești ) şi aceasta societate se află în Olanda sau Elveţia sau Luxemburg, iar acționarul final este o persoana fizică română atunci distribuțiile de dividende se impozitează cu 15 % la sursă (adică în respectivele state, contribuind astfel la bugetul de stat al acelor țări!). În condițiile introducerii cotei de 5 % pe dividende şi, mai mult având si legislație de tip holding în România, mulţi antreprenori ar putea decide să-şi organizeze grupul astfel încât să existe o companie de tip holding înregistrată în România care să fie deținută de persoane fizice din România. Costul fiscal al distribuției va fi de 5% faţă de 15 % şi, mai mult de atât, nu vor mai exista costuri legate de administrarea unei entități în afara ţării. În plus, o persoană fizică rezident român care deține acțiuni în companii (românești sau nu) va plăti la momentul actual 16 % dacă își vinde participațiile. Dacă dorește să-şi organizeze afacerea astfel încât să–şi centralizeze participațiile printr-un holding (iar eu personal promovez ideea de holding românesc ) atunci orice vânzare a companiilor de către holding va ajunge la persoana fizică cu un cost fiscal de numai 5 % ( dacă se îndeplinesc anumite condiții). Deci merită din punct de vedere fiscal şi se justifică şi din punct de vedere economic să ai astfel de companii de tip holding înființate în România. Iar pentru țara noastră acest lucru va presupune atragerea de capital, dar şi dezvoltarea profesiilor conexe şi a turismului de afaceri, precum şi transformarea României într-un hub financiar pentru Europa de Sud-Est. Iată de ce cred că ar trebui redusă cât mai repede cota de impozitare pentru dividende şi a profita de contextul favorabil şi atractivitatea în creştere a României în ochii investitorilor.
15 noiembrie, zf.ro: Ce spunea ministrul desemnat al Finanţelor, Anca Paliu Dragu, despre scăderea CAS şi a TVA în martie 2014: “ăştia prind avioane cu mâna”
Ministrul desemnat al Finanţelor, Anca Paliu Dragu, îşi exprima neîncrederea faţă de scăderea taxelor pe 11 martie 2014, pe Facebook, la o postare a avocatului Gabriel Biriş, care vorbea despre intenţia guvernului Ponta de a scădea taxele.
“Gabi, astia prind avioane cu mana! Mi am pierdut rabdarea cu toti ‘specialistii’ astia. In schimb, pe la Bruxelles, ori de cate ori se discuta probleme grave, de lipsa de guvernanta, de ‘batut pasul pe loc’ , de ‘asa nu’, se trezeste cate unul sa dea de ‘exemplu’ Romania. Imi vine sa intru-n pamant de rusine…”, comenta Anca Paliu Dragu, atunci analist economic în cadrul Comisiei Europene, la Bruxelles.
Gabriel Biriş se întreba cum o să poată guvernul Ponta să micşoreze CAS cu 5% şi TVA de la 24% la 19% (majorată de guvernul PD-L, partid din care a făcut parte Gabriel Biriş), având în vedere că ar fi condus la un deficit al bugetului consolidat între 11 şi 18 miliarde de lei. Mai mult, Biriş se mira în postarea sa de ce a mai fost necesară supraacciza pe benzină şi taxa pe stâlp, introduse în 2013, dacă exista spaţiu fiscal pentru reducerea CAS şi TVA.
Scăderea CAS cu 5%, o măsură îndelung clamată de mediul de business, a avut însă loc la 1 octombrie 2014, iar la 1 iunie 2015 a scăzut TVA la alimente de la 24% la 9%, de asemenea o scădere salutată de producătorii de alimente şi de retaileri.
De la 1 ianuarie 2016 ar trebui să intre în vigoare scăderea TVA de la 24% la 20%, conform noului Cod Fiscal, însă acum această scădere poate fi pusă sub semnul întrebării având în vedere poziţia anterioară a noului ministru de finanţe faţă de această măsură.
15 noiembrie, zf.ro: ZF CELE MAI CITITE
Studiu: impozitul pe locuinţele folosite ca sedii de firme va creşte cu până la 2.500% anul viitor
Autorităţile locale din oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara sau Galaţi vor majora anul viitor impozitele pe locuinţe cu 25%, în timp ce în cazul clădirilor deţinute de persoane fizice şi utilizate în scopuri economice, precum sedii PFA, firme sau cabinete, creşterile pot ajunge la aproape 2.500%, potrivit unui studiu realizat de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa alături de expertul contabil Robert Croitoru.
„Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică, ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în următoarele trei categorii: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%, folosirea clădirii în activităţi economice cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/achiziţionate în ultimii cinci ani, respectiv folosirea clădirii în activităţi economice, dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii“, se arată în acest studiu.
Acesta ia în considerare principalele 50 de oraşe ce au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în 2016.
Dacă în oraşe precum Iaşi, Constanţa sau Craiova impozitul pentru clădiri rezidenţiale va rămâne constant în 2016, cu o cotă de 0,08%, în schimb în Turda acesta va creşte cu 275%, cota de impozitare fiind de 0,3%. Similar, şi în Bucureşti impozitul va fi majorat anul viitor cu 25% în cazul clădirilor cu scop rezidenţial.
Pentru construcţiile cu scop rezidenţial, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze în principiu aceleaşi procente de impozitare şi anul viitor, însă impozitele vor creşte propriu-zis din cauza majorării valorii metrului pătrat de construcţie de la 935 de lei în 2015 la 1.000 de lei în 2016 şi, după caz, a majorării artificiale a modului de determinare a suprafeţei prin măsurarea la exterior a clădirii.
Pe de altă parte, pentru clădirile deţinute de persoane fizice ce vor fi utilizate în activităţi economice, creşterile vor fi de 249% în oraşe precum Bucureşti, Iaşi sau Craiova, unde cota de impozitare este de 0,2%, ajungând până la un avans de aproape 1.900% în oraşe precum Râmnicu Vâlcea sau Călăraşi, unde cota de impozitare va fi de 1,5%.