26 octombrie, agerpres.ro: MFP: Excedent bugetar de 0,87% din PIB, după primele 9 luni din 2015

Execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor nouă luni din 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,1 miliarde lei, respectiv 0,87% din PIB, față de excedentul de 0,4 miliarde lei, respectiv 0,06% din PIB, înregistrat la aceeași dată în anul 2014, conform datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 169,1 miliarde lei, reprezentând 24% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,7 puncte procentuale.

 

‘S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe venit (+13,6%), TVA (+12,5%), venituri nefiscale (+12,8%), impozit pe profit (+10,9%) și accize (+8,2%). Încasările din contribuții de asigurări sociale au scăzut doar cu 1,4% față de anul anterior, fiind influențate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor angajatorilor, cât și de creșterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuție către pilonul II de pensii. La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la impozite și taxe pe proprietate cu 2,9%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 5,5% și venituri nefiscale cu 1,7%’, se menționează în comunicatul publicat de MFP.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 162,9 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,2 pp ca pondere în PIB.

O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-8,1%) ca urmare a sezonalității plăților și a scăderii randamentelor la titlurile de stat.

‘În paralel, se remarcă o creștere semnificativă, cu 41,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 19,0 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, în termeni nominali cu 15,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent’, precizează reprezentanții MFP.

 

26 octombrie, zf.ro: Finanţele majorează cu 22% salariile de bază a 5.700 de angajaţi. Salariul mediu net în MF a fost de 4.200 lei în septembrie. “E o decizie complet netransparentă, nefundamentată”

Ministerul Finanţelor a anunţat că salariile de bază a 5.700 de angajaţi, în principal din cadrul Autorităţii Naţionala de Administare Fiscală (ANAF) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP), vor creşte cu 22%. Majorarea nu era prevăzută iniţial în rectificarea bugetară, ci a fost inclusă ulterior în cadrul şedinţei de guvern.

“E o decizie complet netransparentă, care probabil va crea frustrări în alte zone ale sectorului bugetar, nu pare o decizie fundamentată. Dacă nu se aplică în toată structura, se vor crea discrepanţe destul de mari faţă de alţi angajaţi ai Finanţelor şi faţă de alte sectoare din economie. Faptul că nu s-a menţionat impactul bugetar, poate reprezenta o problemă”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.

Bogdan Hossu, lider sindical, a declarat pentru Mediafax că în această situaţie salariile angajaţilor în cauză vor creşte cu peste 60% şi a estimat numărul beneficiarilor la mai mult de 60.000.

El a precizat că derogarea, inclusă în actul publicată în Monitorul Oficial, nu a fost inclusă în proiectul rectificării şi nu a fost prezentată nici partenerilor sociali.

“Modificarea a fost făcută ori în şedinţa de Guvern ori după. În mod normal o astfel de modificare nu trebuie făcută fără semnăturile miniştrilor Finanţelor, Justiţiei şi Muncii”, a spus Hossu.

El a arătat că prevederea este discriminatorie şi va duce la o “explozie salarială”.

Guvernul a introdus în Ordonanţa de rectificare a bugetului 47/2015 publicată în Monitorul Oficial 806/2015 un nou articol, 63, unde a inclus  majorarea salariilor din Finanţe. În forma iniţială a proiectului de ordonanţă nu exista acest articol:

“Art. 63. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice – aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.

(2) Acordarea claselor de salarizare prevăzute la alin. (1) se realizează prin majorarea salariului de bază, astfel cum au fost acordat pentru luna octombrie 2015, cu numărul de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului asimilat din punct de vedere al salarizării cu personalul din Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”.

TOP 10 a celor mai mari salarii a celor din MF este condus de Ministrul Finanţelor, cu un salariu net lunar în septembrie 2015 de 13.981 lei. Urmează un şef de serviciu cu 9.992 lei pe lună în septembrie, un director general şi un auditor superior, cu peste 9.500 de lei. Salariul mediu net în România este de 1.800 lei.

Din 1.200 angajaţi din MF, 674 câştigă peste 4.000 lei net pe lună, conform datelor din septembrie 2015.

Salariul mediu net pe lună a celor 1.200 de angajaţi din Finanţe este 4.200 lei.

Top 10 salarii din Ministerul Finanţelor, septembrie 2015: 

27 octombrie, postare pe blog: Execuția bugetară înainte de rectificare

Sursa:

 https://logec.ro/executia-bugetara-inainte-de-rectificare/

Așa frumos arăta treaba înainte de rectificarea “pozitivă” – a se citi “vizând creșterea cheltuielilor publice”. Orice rectificare care vizează creșterea cheltuielilor publice nu poate fi decât negativă! Adică nocivă la adresa bunăstării generale. Avem excedent bugetar? Bun, atunci înseamnă că taxele sunt prea mari și ele trebuie reduse. Acesta este principiul pozitiv după care ar trebui să se ghideze politica bugetară. Să spunem deci adio graficului de mai jos. Deznodământul este deja telefonat.

28 octombrie, cursdeguvernare.ro: 9 economiști: de la mediul de afaceri la macroeconomie și retur

Mediul de afaceri are în fișa postului să facă profit, să fie ciclic din punct de vedere conomic, să se dezvolte și să țină pasul de competitivitate.

Are și un drept: să evolueze într-o economie sănătoasă, adică să nu primească steoroizi sau politici economice toxice și defazate.

Acest drept al mediului de afaceri este fișa postului decidentului politic: să nu ia măsuri care să afecteze echilibrele macroeconomice, să facă politici anticiclice, și, în genere , să stea cu ochii pe cilcurile economice, nu pe cilcurile electorale: avem experianța măsurilor din anul 2008 și a efectelor lor, chiar dacă proporțiile se mai schimbă: odată cu proporțiile s-a schimbat și contextul.

Frazele de mai sus rezumă sărac prezentările de la conferința de miercuri organizată decursdeguvernare.ro la BNR :

cei 9 economiști care au abordat din tot atâtea direcții relația dintre echilibrele macroeconomice și mediul afacerilor concrete nu s-au zgârcit în grafice, tabele, cifre, anticipări, drafturi de evoluții și consecințe ale deciziilor cu caracter economic. Clișeele folosite în spațiul public au căpătat explicații, rezervele pe o măsură economică sau alta au căpătat argumente, comparațiile cu statele care au evitat ceea ce România n-a reușit să evite au servit ca exemple.

Câteva repere, mai jos.

Cei care nu au participat au avut de pierdut, dar nu mult : ci numai cam cât a pierdut România în ultimii 25 de ani din neînțelegerea fenomenelor economice și din complicitatea dintre economie și politică și retur.

Cele două paneluri au fost moderate de Lucian Croitoru (consilier al guvernatorului BNR) și Prof. dr. Adrian Mitroi (ASE).

Bogdan Olteanu: Efectele impozitului de 5% pe dividende – peste 10-15 ani: Fiscalitatea nu înseamnă doar taxe, ci și predictibiliate. Discuția de împrumut pentru investiții când nu reușim să facem din bani proprii uzează credibilitatea

România are nevoie de o creştere economică bazată pe standarde construite în timp şi care să nu pună în pericol stabilitatea. La ora actuală, însă, statul nu reuşeşte să realizeze nici investiţiile din surse proprii sau din fonduri europene, astfel încât discuţiile ideologice despre investiţii publice din bani împrumutaţi nu îşi au locul şi riscă să uzeze credibilitatea României, a avertizat Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), la conferința organizată miercuri de cursdeguvernare.ro. (LINK AICI)

“Chiar acum suntem blocaţi într-o dezbatere ideologică – şi suntem blocaţi discursiv, nu acţional – iată că discutăm despre oportunitatea dezvoltării prin deficite. Spuneam discursiv şi nu acţional pentru că noi nu ne reuşim investiţiile publice nici din resurse proprii, ba nici din darurile primite de la alţii, din fonduri europene, dar, iată că ne ocupăm timpul şi ne uzăm credibilitatea vorbind despre iluzorii investiţii publice din bani împrumutaţi. Poate ar fi util un pas înapoi, dinspre dezbaterea ideologică la simpla bună guvernare. Să ne guvernăm noi bine, să ne facem noi bine treburile cu resursele pe care le avem şi apoi să trecem mai departe la alegeri. Dar înainte de a face alegeri poate e bine să ne facem treaba“, a declarat Bogdan Olteanu, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Viceguvernatorul BNR a arătat că România are nevoie de o creştere economică sustenabilă care presupune o serie de condiţii ce “dor”, una dintre ele fiind stabilizarea cadrului legislativ. Bogdan Olteanu este de părere că măsuri precum reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% începând de anul viitor nu vor produce efecte imediate de “transfer de dividende, de transfer de avere înapoi în România”. Taxele mai mici trebuie însoţite de o predictibilitate şi o stabilizare a cadrului legislativ.

“Frumoasă impresie. Cu siguranţă se va întâmpla aşa după 10, 15, 20 de ani de stabilitate a cadrului legislativ. Acele ţări în care oamenii aleg să îşi ţină averile, dividendele nu sunt acele ţări care au impozite mici de ieri. Sunt acele ţări de care ştim că de foarte multă vreme au un cadrul legislativ încurajator şi stabil şi un cadrul instituţional şi judiciar care să protejeze averile şi afacerile“, a arătat viceguvernatorul BNR.

Bogdan Olteanu a adăugat că salută această formulă de a atrage banii, dar a avertizat că “trebuie să înţelegem că reuşita o vom măsura peste 10-15 ani dacă reuşim în acei 10-15 ani să asigurăm stabilitatea”.

Principalele idei exprimate de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu :

• O a doua provocare majoră este consolidarea statutului proprietăţii. Până nu consolidăm certitudinea, protecţia judiciară, transparenţa proprietăţii făcând-o lichidă, făcând-o un asset comercial utilizabil, proprietatea va fi moartă, incertă, ineficientă din punct de vedere economic.

• Dezenclavizarea – în sfârşit un cuvânt puternic pentru o realitate puternică. Dacă nu legăm sudul şi estul de Uniunea Europeană prin infrastructură, vom avea o uriaşă problemă de dezvoltare sustenabilă la nivel naţional.

• Decizia fundamentală de realocare sistemică de resurse către sănătate şi educaţie şi către infrastructurile soft.

• Stabilitatea macroeconomică mi se pare că seamănă foarte mult cu vaccinarea. Dacă nu vom mai avea stabilitate macroeconomică riscurile sunt aceleaşi cu cele pe care societatea le va întâlni dacă renunţăm la vaccinarea sistematică. Copiii noştri se vor îmbolnăvi unii de la alţii. Companiile noastre se vor îmbolnăvi unele de la altele, de la primele care nu vor mai putea plăti către celelalte.

• Consolidarea capitalizării companiilor româneşti – Sfatul meu e ca 2008 să fie ultima criză care să găsească companiile româneşti subcapitalizate.

• Asocierea capitalism-libertate-democraţie nu poate funcţiona decât într-un mediu fundamental etic. În momentul în care etica se pierde, toate aceste trei dimensiuni sunt provocate, autoritarismul le constrânge pe toate trei pentru că reacţia la lipsa eticii este autoritate în plus, represiune.

• Suntem în perioadă de creştere în care e momentul de investit. Suntem într-o perioadă de costuri nenatural de mici ale banilor. Posibilitatea de a atrage resurse financiare în acest moment este însoţită de costuri pe care nu le va mai întâlni probabil mediul de afaceri pe termen mediu şi lung.

Ionuţ Dumitru: Consumul crește mai repede decât economia – am mai jucat în filmul ăsta în 2007-2008

Creşterea economică din România este susţinută de consum, similar perioadei de dinainte de criză, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliul Fiscal, la conferinţa organizată, miercuri, de cursdeguvernare.roşi găzduită de Banca Naţională a României (BNR) (LINK AICI). În opinia sa, sustenabilitatea acestei creşteri trebuie pusă sub semnul întrebării.

“Dacă ne uităm la evoluţiile din ultima perioadă avem o creştere economică bazată în special pe consum. Investiţiile sunt încă în suferinţă, în special investiţii publice. De ce creşte consum şi, iarăşi ne putem întreba, dacă lucrurile evoluează şi în anii următori la fel, putem să discutăm de sustenabilitate sau nu?”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”.

Ionuţ Dumitru a atras atenţia că ritmul de creştere al consumului îl depăşeşte pe cel al economiei în ansamblu, o evoluţie similară cu cea din anii premergători crizei.

“Cred că trebuie să ne aducem înainte că înainte de criză consumul creştea în România, creşterea economică era în primul rând 7-8%, dar consumul creştea cu 10-12%. Discutăm de altă scară, într-adevăr. Acum creştem cu 3 şi ceva la sută, dar consumul creşte deja cu 5% şi o să crească probabil cu mai mult. Pare că se creionează cam acelaşi tipar pe care l-am mai văzut înainte de criză“, a spus economistul.

El a punctat, totodată, că există toate premisele unei creşteri consistente a consumului, atât în ceea ce priveşte veniturile populaţiei cât şi în ceea ce priveşte creditarea.

“Avem toate ingredientele necesare să credem că o să avem o reluare a creşterii consumului. Avem salarii mai mari şi probabil că vom vedea şi mai mult datorită creşterilor din sectorul public. Sunt creşteri de salarii şi în sectorul privat. În momentul de faţă, consumatorul român are acelaşi sentiment de încredere ca îniante de criză, ca în 2007. Mai adăugăm un ingredient important şi anume creditarea care a început să mişte.Dacă ne uităm la evoluţia creditelor noi vedem că avem o activitate de creditare a consumului foarte dinamică. Avem creşteri de creditare în lei cu 25% an la an pe volume noi. Dacă ne uităm la componente o să vedem că partea de consum creşte destul de rapid. Partea de investiţii merge relativ slab“, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Volatilitatea economiei româneşti, pe locul 4 în UE după statele baltice şi Grecia

Totodată, Ionuţ Dumitru a atras atenţia că România se bucură de stabilitate macroeconomică, însă aceasta nu este suficientă pentru a garata o creştere sustenabilă.

“Stabilitatea macroeconomică este o precondiţie esenţială, dar nu suficientă pentru a avea o creştere economică sustenabilă”, a declarat Ionuţ Dumitru, adăugând că acest lucru se verifică şi în cazul României.

Mai exact, România a avut perioada 2003-2014 o creştere economică mare, însă aceasta nu a fost întotdeauna sustenabilă, drept dovadă, ţara noastră a înregistrat a cincea cea mai mare volatilitate de la nivel european, după statele baltice şi Grecia.

“Dacă ne uităm la ce s-a întâmpla în ultimii ani în România, şi am încercat să surprind şi perioada de dinainte de criză şi perioada de criză, vedem că România a avut într-adevăr o creştere economică relativ rapidă. La nivel european am avut în perioada 2003-2014 o creştere economică medie undeva în zona lui 3,4% care la scară europeană este a cincea creştere economică, însă, în acelaşi timp, trebuie precizat că pe anumite perioade creşterea această economică nu a fost una sustenabilă şi tocmai de aceea volatilitatea creşterii economice a fost una foarte mare. Dacă ne uităm la volatilitatea creşterii economice am fost a patra cea mai mare la nivel european, după ţările baltice şi Grecia“, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

Principalele idei formulate de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal :

• În perioada de criză, numărul de companii care au intrat în insolvenţă a explodat. Aici sunt şi deficienţe ale legislaţiei, dar a fost o consecinţă a unor ajustări care s-au produs în economie, ajustări care au fost inevitabile după o perioadă de creştere economică nesustenabilă. Toată perioada 2008-2013 am asistat la o tendinţă ascendentă a creşterii numărului de insolvenţe, cuplată şi cu o deficienţă a legislaţiei. Altfel nu am putea explica, spre exemplu, de ce conform datelor Coface în România numărul de insolvenţe raportat la 1.000 de companii active este mult mai mare decât în regiune. La nivelul anului 2014, în România aveam 45,5 companii la 1.000 de companii active în insolvenţă. Polonia avea 0,5. Diferenţa este de la cer la pământ. Nicio altă ţară mai aşezată din jurul nostru nu a avut o rată de insolvenţă atât de mare. Poate şi legislaţia insolvenţelor încă are o problemă deşi ea s-a mai îmbunătăţit în ultimii ani, dar şi această rată mare de insolvenţe este expresia unui model de dezvoltare economică nesustenabil de dinainte de criză care a produs câştiguri pe termen scurt.

• Nu e suficient să creşti salariile profesorilor dacă nu schimbi ceva şi structural în domeniu. E foarte bine că reuşeşti să creşti salariile profesorilor sau să creşti salariile medicilor, dar nu e suficient. Credeţi că dacă medicii vor avea de mâine salarii duble, nu vor mai fi medici care pleacă din sistem? Cu certitudine se va întâmpla lucrul acesta. Pentru că se duc la serviciu şi văd că nu au cu ce lucra. Deci dacă nu ai şi partea de investiţii, de infrastructură cu care să poată să îşi facă meseria, că după 10 ani de învăţat să iei un salariu decent e o precondiţie, dar trebuie să şi poţi să îţi faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze cel puţin.

• Un investitor pe termen lung este preocupat de infrastructură, educaţie şi sănătate, capitole care ţin de competitivitate şi la care România nu stă bine, a arătat Ionuţ Dumitru. “Mai degrabă aceste probleme trebuie adresate prin politici publice”.

• Poţi să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le percepe ca nefiind predictibile – şi la fel de bine cum le-ai scăzut, poţi să le creşti la un moment ulterior – n-o să ai investiţii sau n-o să ai investiţiile de care ai nevoie sau pe care ţi le-ai dori, investitori serioşi care să îşi facă planul de afaceri pe un orizont mai lung de timp şi care să nu urmărească profitul pe termen scurt în detrimentul unui profit sustenabil pe termen lung. Face profit trei ani după care şi-a luat bagajele şi a plecat. Deci nu avem nevoie neaparat de astfel de investitori. Ca să aducem investitori serioşi trebuie să ai un cadru economic şi legislativ predictibil şi tre să îi ofer ceea ce competitivitatea arată că sunt condiţii de bază: infrastructură, educaţie şi sănătate.

 Dan Bădin: Interesele politicienilor nu sunt aceleaşi cu interesele economiei. Măsuri fiscale pentru atingerea obiectivelor economice ale României

Politicul impactează foarte mult economia, iar interesele electorale se pot transforma în politici publice care vizează deficite mai mari, este de părere Dan Bădin, partener Deloitte.

În opinia sa, acest impact trebuie temperat printr-o convergenţă între interesul clasei politice şi interesul economiei.

“Vedem că politicul, clasa politică are un impact deosebit asupra economiei. Şi numai dacă politicienii au în vedere realizarea unor obiective strategice atunci vom avea şi o economie cu instituţii solide şi cu rezultate solide. Însă, în practică, şi aici nu vorbesc numai de România, interesele politicienilor nu sunt aceleaşi cu interesele economiei. Eu dacă aş fi politician, probabil că cel mai important lucru pentru mine ar fi să fiu reales în următorul mandat. Asta nu înseamnă că acest interes al meu ar fi acelaşi cu interesul de a avea un deficit mic la buget sau de a creşte economia sau a ţine oamenii în ţară”, a punctat Dan Bădin la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro şi găzduită de Banca Naţională a României (BNR).

“E nevoie de o convergenţă între interesul clasei politice şi interesul economiei, al ţării în ansamblu”, a mai spus el.

Strategia României

Specialistul este de părere că România are nevoie de o strategie economică şi de politică fiscală, în condiţiile în care la ora actuală sunt conturate vag doar două astfel de documente: Planul stratetig al Ministerului Finanţelor Publice pe doi ani şi Strategia Agenţiei Naţionale de Adminsitrare Fiscală (pe patru ani).

Dan Bădin este de părere că strategia ar trebui să fie mai bine conturată. Mai exact, ar trebui identificate şi definite direcţiile de dezvoltare care să permită bunăstarea socială şi creşterea economică.

“Trebuie să ne gândim care sunt acele ramuri ale economiei care pot duce la o creştere sustenabilă. Practic este nevoie de conceput un astfel de model ideal al României la un anumit moment, ca la planul unei case”, a precizat el.

Cum ar putea contribui politica fiscală la obiectivele economice pe termen lung

În acest sens, Dan Bădin a identificat o serie de politici fiscale care ar putea contribui la stimularea economiei. Pentru a creşte competitivitatea externă a României şi stimularea exporturilor ar fi nevoie de facilităţi pentru investiţii în infrastructură, de măsuri fiscale pentru stimularea atragerii capitalului (cum ar fi legislaţia de holding), de o reţea mai amplă de tratate bilaterale fiscală şi poate şi de stabilirea unor cote de taxe mai reduse decât principalele ţări competitoare cu România.

Pentru a dezvolta un cadru atractiv pentru potenţiali investitori, Bădin propune măsuri precum “vacanţele fiscale”, o scutire pentru primii ani în care se începe o afacere, reducerea cotei de impozitare pentru dividende, stimularea cercetării şi a dezvoltării, diminuarea timpului necesar pentru conformare fiscală, pentru a-ţi declara şi plăti impozitele, dezvoltarea instrumentelor electronice.

Pentru dezvoltarea tehnologică şi inovaţie există, de asemenea, o serie de măsuri fiscale ce pot fi luate: facilităţi fiscale pentru stimularea investiţiilor în echipamente tehnologice şi de ultimă generaţie, facilităţi fiscale pentru persoane fizice activând în domenii de vârf (IT) sau parteneriate între ANAF şi contribuabili.

(Descărcați AICI în document prezentarea lui Dan Bădin)

Florian Libocor: Nevoia reformelor structurale impune solicitarea unui nou acord cu FMI. Problema autorităților: viziune de conjunctură, nu de perspectivă

Convergenţa reală nu este posibilă fără reforme structurale, un capitol care ar justifica necesitatea încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este de părere Florian Libocor, economist-șef BRD.

“Se discuta în ultima vreme despre un acrod (cu FMI, n.r.). Din punct de vedere al echilibrelor şi a fundamentelor şi a poziţiei balanţei de plăţi pe care cu precădere Fondul Monetar o susţine, România nu ar avea justificare pentru a cere un nou acord.

Din punct de vedere al necesităţilor României şi anume, reforme structurale, România ar fi într-o poziţie justificată să solicite un nou acord de tipul, cum s-a mai şi spus, facilitare de finanţare extinsă.

Din punct de vedere al contextului politici, şi aici mă refer exclusiv la caracteristica electorală pronunţată a anului viitor, Fondul Monetar nu ar avea nicio justificare să solicite acum un acord sau să accelereze încheierea unui acord cu România”, a declarat economistul-şef BRD la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată miercuri decursdeguvernare.ro. (LINK AICI)

Florian Libocor a arătat că obiectivul reformelor structurale este de a conduce la dezvoltare economică şi la creştere economică sustenabilă.

“Convergenţa reală este relativ imposibilă fără reforme structurale“, a declarat el.

Ideile principale formulate de economistul-şef BRD, Florian Libocor :

• Reformele structurale trebuie să schimbe modul în care un guvern acţionează. Altfel spus, trebuie să vină şi să rupă un cerc vicios în care un posibil guvern poate să intre. Şi asta se întâmplă printr-un impuls pe care tot acel guvern trebui să îl dea. Spre exemplu, să investim – în infrastructură, în sănătate, în învăţământ, în dezvoltarea mediului de afaceri. Deci trebuie să rupă un cerc vicios.

• Acest lucru se poate realiza rrin flexibilizarea forţei de muncă, creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi dezvoltarea inovaţiei.

• Pilonii, ţintele prioritate de politică economică pentru a face reforme structurale sunt: investiţiile, responsabilitatea fiscală şi reformele structurale. Cele trei nu sunt independente, dimpotrivă. Sunt 120% dependente unele de altele.
• Ce lipseşte autorităţilor: lipseşte înţelegerea calităţii pe care viziunea de dezvoltare a unui stat trebuie să o aibă şi anume trebuie să fie o viziune de perspectivă, nu o viziune de conjunctură cum am observat la noi.

Valentin Lazea: Ne legăm cu cătușe de aur, ne mâncăm spațiul fiscal. Politicul crede că reformele structurale nu aduc voturi: Fals

Modelul economic câştigător pentru România este, în opinia lui Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), cel bazat pe exporturi sofisticate, nu doar de materii prime.

“Ce fel de model de economie văd eu personal ca fiind câştigător pentru România? Câştigătoarele din criza prin care am trecut sunt statele care au exporturi sofisticate de bunuri şi servicii, şi nu doar exporturi de materii prime. De asemenea, câştigătoare au fost ţările care au avut un plus de cont curent, cu nivelul exporturilor peste cel al importurilor, iar perdante au fost cele cu deficit de cont curent, precum Brazilia, Nigeria şi alte ţări exportatoare de materii prime”, a declarat Valentin Lazea, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro şi găzduită de BNR (LINK AICI)

Valentin Lazea este de părere că ar fi de preferat ca România să se dezvolte prin export şi investiţii decât prin consum, deoarece, cel din urmă riscă nu numai să ducă la o deteriorare a contului curent, ci “să ne condamne la capcana venitului mijlociu, unde de regulă rămân prinse ţările cu un venit de 8.000-12.000 de dolari pe locuitor“.

“O ţară care a fost la 2.000 de dolari, cum a fost România până în anul 2000, a ajuns la un nivel rezonabil, 8.000 de dolari pe locuitor şi, pe bună dreptate, mulţi spun, haideţi să ne relaxăm, haideţi să mai şi consumăm. O viaţă are omul. Ţările care aşa au zis şi care sunt ţările din America Latină, undele ţări din Africa, din Asia au rămas captive în acest model consumerist şi au rămas acolo, la nivelul acela pentru că nu şi-au creat capacităţi de producţie, nu au devenit mai competitive prin exporturi, adică să îşi întărească puterea economică, punându-se tot timpul în competiţie cele mai dezvoltate ţări şi trăiesc bine merci, decenii la rând, acolo, cu 8.000-12-000 de dolari”

Principalele idei exprimate de Valentin Lazea, economist-șef BNR: Te legi cu niște cătușe de aur pentru că în boom ți-ai mâncat spațiul fiscal

• Da, înţelegem, sectorul privat are ca scop principal profitul. El este prociclic. Nu am auzit pe nimeni spunând cam ce s-ar aştepta de la sectorul privat. Eu cred că ar trebui să aşteptăm de la sectorul privat anumite lucruri, sector privat care se suprapune în opinia mea cu clasa mijlocie şi care trebuie să aibă anumite atitudini şi aşteptări şi luări de poziţii conforme cu această poziţie de clasă mijlocie.

• Există două viziuni complet diferite în ceea ce priveşte raportarea noastră şi a dvs., a mediului de afaceri la realitatea economică. Este o viziune a mediului de afaceri şi o viziune a macroeconomiştilor.Viziunea mediului de afaceri este, de regulă, pe termen scurt, microeconomică şi parohială cu accente originale, de genul hai să găsim noi o soluţie naţională la problema asta pe care o avem, indiferent dacă am semnat nişte tratate sau ne interesează mai puţin constrângerile naţionale, să fim mai puţin constrânşi. Viziunea macroeconomiştilor, pe de altă parte, este de regulă pe termen mediu şi lung şi europeană sau globală, în sensul că trebuie să ţinem cont de acele constrângeri care sunt date de tratatele gata semnate.

• România a ajuns deja la un nivel înalt al stabilităţii macroeconomice care însă riscă să fie periclitată de politici populiste, gen relaxări bugetare, creşterea datoriei publice şi aşa mai departe.

• Să spunem că o ţară care are datorie publică de 40% din PIB, cum este România, şi care se poate împrumuta la o rată medie a dobânzii de 4% va avea cheltuieli bugetare cu dobânzile egale cu produsul celor două, 1,6% din PIB.Cam atâta este cheltuiala bugetară a României an de an. Dacă am avea datorie publică de 80% din PIB, pentru că mulţi zic de ce să fim noi mai prejos decât Germania sau Franţa sau alte ţări care acolo stau cu datoria publică, atunci ar trebui să plătim dublul, presupunând că am plăti tot la o rată a dobânzii de 4%. Acest 1,6% în plus înseamnă mai puţini bani pentru educaţie, sănătate, infrastructură. Cu alte cuvinte, te legi cu nişte cătuşe de aur pentru că ţi-ai mâncat spaţiul fiscal îndatorându-te suplimentar şi nu mai poţi să cheltuieşti banii ăia acolo unde ai nevoie.

• Faptul că noi avem astăzi o datorie publică mică şi deficite bugetare mici reprezintă, după părerea mea, unul din atuurile cele mai mari pe care România le are alături de independenţa energetică sau aproape independenţa energetică.

• Reformele structurale sunt singurele care pot creşte PIB-ul potenţial, de la nivelul actual al PIB-ului potenţial care este de circa 3%, la aproximativ 4-5%.

• Niciodată, în nicio ţară creşterea economică sustenabilă nu a fost obţinută prin relaxarea politicilor monetare şi fiscale. Aceste relaxări, monetare şi fiscale, sunt destinate doar să cumpere timp pentru politicieni ca aceştia să poată implementa reforme structurale.

• PIB-ul potenţia depinde de trei factori: capital, forţă de muncă şi productivitate. Toţi aceşti factori au fost afectaţi grav în ultima periodă.

• Motivele sunt legate de demografie, de evoluţia investiţiilor străine directe.

• Factorul politic crede că (reformele strcturale, n.red.) nu sunt aducătoare de voturi. Dar eu spun că acest lucru este fals. Fiecare produce mai mulţi câştigători în societate decât perdanţi. Mai mulţi oameni vor vota cu guvernul care le-a implementat. Sigur, fiecare reformă din asta deranjează un mic grup de stake-holderi care acum sunt mulţumiţi cu status quo, dar aduce unui număr mai mare de votanţi. Chiar şi din punct de vedere politic, calculul este că trebuie să le faci.

• Vin cu a doua critică pentru sectorul privat: nu trebuie să aşteptaţi ca toate astea să le facă statul. Statul trebuie să fie un facilitator, să nu pună beţe în roate.

(Descărcați AICI prezentarea în document lui Valentin Lazea)

Cătălin Păuna: Problema a fost mereu incapacitatea administrativă de-a face reforme structurale. Se știe ce e de făcut, nu trebuie să inventăm roata

România nu trebuie să inventeze roata atunci când vine vorba de implementarea unor reforme structurale.

La nivel european şi internaţional există o serie întreagă de practici şi politici publice în acest sens, a precizat, miercuri, Cătălin Păuna, economist la Banca Mondială, arătând că multe dintre reformele începute în România au eşuat din cauza lipsei unei capacităţi administrative de a le implementa.

“Reformele structurale se referă la alocarea mai eficientă a resurselor, se bazează pe bune practici. Noi nu trebuie să inventăm roata când vorbim despre politici publice. Există o întreagă literatură pentru fiecare domeniu”, a declarat economistul Băncii Mondiale la o conferinţă organizată de cursdeguvernare.ro.

Cu privire la implementarea reformelor structurale, capitol la care Banca Mondială sprijină autorităţile române, Păuna a precizat că “de multe ori am încercat să pornim reforme, am întârziat, am eşuat pentru că nu am avut capacitatea administrativă de a le implementa”.

Printre reformele pe care România încearcă să le implementeze la ora actuală se numără cea a companiilor de stat, a cadastrului şi a finanţelor publice, a amintit Păuna. Mai multe detalii despre stadiul acestora puteţi consulta în prezentarea economistului, ataşată la finele textului.

Cătălin Păuna a precizat, totdată, că un potenţial de creştere economică mai mare ar însemna deblocarea unor sume semnificative de bani în economie, fonduri ce ar sprijini ambiţiile de dezvoltare ale României.

“Dacă România creşte la un potenţial de 3% asta ar adăuga în fiecare an cam aproximativ 4,5 miliarde de euro în economie. Dacă ar creşte la 5%, acesta ar adăuga cam aproximativ 7,5 miliarde de euro în fiecare. Deci avem o diferenţă de 3 miliarde de euro între cele două rate de creştere economică. Să luăm un ciclu de proiectare şi implementare al unei autostrăzi care ar fi să zicem cinci ani de zile. Deci în cinci ani de zile dacă noi am creşte la 5% şi nu la 3%, am adăuga în economie 15 miliarde de euro cu care  poţi să-ţi dezvolţi o întreagă reţea de autostrăzi în măsura în care ai capacitatea administrativă să o faci”, a explicat economistul Băncii Mondiale.

(Descărcați AICI prezentarea în document a lui Cătălin Păuna)

Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe

„Una dintre complicaţiile  în legătură cu înţelegerea economiei este că totul depinde de context: o decizie poate fi pozitivă într-un anumit context, însă aceeaşi decizie poate avea efecte nefavorabile într-un alt context.” a afirmat miercuri consultantul financiar Aurelian Dochia.

Un prim exemplu oferit de Aurelian Dochia la conferinţa cursdeguvernare.ro găzduită de BNR este cel al reducerii fiscalităţii, care a suscitat numeroase dezbateri în această vară.

„Să facem un pas înapoi, în 2005, când în România a fost realizată o reformă importantă a fiscalităţii, cu introducerea cotei unice de TVA. Rezultatul principal al acestei reforme a fost cresterea venitului disponibil ramas firmelor si gospodariilor. Pe termen scurt, măsura a avut un efect pozitiv- a stimulat cererea de consum şi investiţiile, ceea ce a determinat un spor de creştere economică: în 2008, ritmul de creştere atinsese 8,5%. Contextul ignorat însă: în 2005 România se afla deja pe o traiectorie de creştere peste potenţial, iar măsura de stimulare suplimentară a creşterii nu era necesară şi risca apariţia pe termen mediu a unor dezechilibre.”, explică consultantul financiar.

Aurelian Dochia găseşte „similarităţi cu situaţia de astăzi, când se propune o nouă reducere a fiscalităţii.”

Un alt exemplu oferit de consultantul financiar este cel al creşterilor salariale.

„În ultimii ani au fost luate decizii de creştere a salariilor: salariul minim a crescut accelerat în ultimii doi ani şi va ajunge la 1.200 lei în 2016. Personalul din sectorul public a beneficiat de creşteri atât ca urmare a reconstituirii salariilor cât şi ca urmare a unei noi grile de salarizare ce va fi aplicată. Salariul minim va ajunge la sfârşitul anului 2016 să reprezinte 48% din salariul mediu brut – se comprimă grila de salarii. Contextul ignorat este relaţia dintre salarii, productivitate şi competitivitate”, explică Aurelian Dochia.

Aurelian Dochia a adăugat că decidenţii par să nu ţină seama la modul general de actualul context extern: „Condiţiile de funcţionare ale economiei şi impactul politicilor economice sunt profund schimbate de contextul extern, extrem de îngrijorător: există astăzi război şi pace, reaşezări geopolitice, migraţii în masă. Există şi o criză europeană. România nu poate ignora astfel de factori atunci când ia decizii de politică economică”.

Descărcaţi AICI prezentarea lui Aurelian Dochia

Victor Giosan: Câteva statistici care arată cum scade calitatea guvernanței publice

Consultantul internaţional Victor Giosan, expert CRPE, a pus sub semnul întrebării, la conferinţa organizată, miercuri, decursdeguvernare.ro şi găzduită de Banca Naţională a României (BNR) (LINK AICI), convergența reală în raport cu practicile și performanțele medii în UE ale calității guvernanței publice româneşti.

Opinia lui Victor Giosan, potrivit căruiacalitatea guvernanţei publice scade semnificativ după anul 2007, este susţinută de câteva statistici:

• Între statele central şi est europene, România înregistrează cea mai mare diferenţă între sumele contractate şi efectiv plătite din fonduri europene în perioada 2007-20141 (Sursa: EU Funds in Central and Eastern Europe, Progress Report 2007-2014, KPMG)
• Cea mai slabă eficienţă a cheltuielilor de capital dintre cele 28 de state UE (Sursa: Benefits of Boosting Quality Public Infrastructure Spending in Romania – John Ralyea, Vahram Stepanyan and TengTeng Xu- IMF)
• Cea mai slab dezvoltată reţea de autostrăzi în comparaţie cu statele UE din regiune- Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (Sursa: Eurostat)

Victor Giosan a găsit răspunsuri la fel de concrete la întrebarea „De ce suntem în această situaţie?” în câteva acţiuni guvernamentale :

• În primul semestru din 2014, 212 măsuri au fost planificate în Programul Anual de Lucru al Guvernului: au fost înaintate Guvernului spre aprobare 29 (14%) iar alte 49 au fost înaintate fără a fi planificate
• În 2009, din totalul reglementărilor adoptate de guvern numai 31% fuseseră trecute în Programului Legislativ
• Numărul de politici publice depuse formal: 2006 – 36, 2009 – 4, 2014 (primul semestru) planificate – 39, realizate 2
• Număr exagerat de ordonanțelor de urgență emise de executiv: media anilor 2009-2013 – 115, 2014 – 95, până acum în 2015 – 43

Legat de acest ultim punct, situaţia se îmbunătăţeşte evident, dar au început să apară anomalii de tipul Ordonanței de urgență cu subiecte multiple.

Un exemplu elecvent: OUG 94/2014, care a modificat mai multe acte normative din domeniul educaţiei.

Suplimentar, executivul emite ordonanţe fără a avea la bază studii de impactmacroeconomic, concurenţial, social sau asupra mediului de afaceri.

Concluzia expertului internaţional Victor Giosan este: Calitatea guvernanței publice după 2007 a scăzut semnificativ- de la un trend ușor crescător al calității acesteia în perioada 2000-2006, s-a trecut la un trend vizibil descrescător după 2007.

Această realitate are consecinţe pentru sectorul privat:

• Lipsa de performanță în domeniul infrastructurii, educației, inovării (cercetare-dezvoltare) limitează creșterea PIB potențial și a unei creșteri sustenabile pe termen lung
• Lipsa de predictibilitate conduce la lipsa de încredere
• Fără creștere economică durabilă nu există afaceri durabile şi cresc povara administrativă şi costurile sectorului privat

Victor Giosan a avansat la conferinţa organizată de cursdeguvernare.ro şi câteva soluţii:

Stabilitatea cadrului de politici și de reglementare:

• Extinderea standardelor și instrumentelor de fundamentare și finanțare a politicilor/programelor europene la politicile/programele naționale
• Consolidarea coordonării inter-sectoriale la CG&MFP – orientarea
• Reducerea drastică/eliminarea ordonanțelor de urgență ca formă de legiferare
• Menținerea priorităților

Responsabilitate în funcție de rezultate:

• Programare și execuție bugetară orientată spre rezultate
• Monitorizare & Raportare & Publicare a rezultatelor
• Salarizare în funcție de rezultate – managementul mediu și de vârf
• Transparență pe tot ciclul fundamentării & implementării politicilor

Profesionalizarea resurselor umane din administrația publică:

• Stabilirea unui set de baza de competențe specifice
• Recrutare, evaluare, promovare în funcție de setul de competențe de bază
• Salarizare în funcție de rezultate – limitată în cazul personalului de execuție, extinsă în cazul funcțiilor de conducere
• Perfecționare profesională pentru consolidarea setului de bază de competențe specifice

Depolitizarea funcției publice:

• Eliminarea posibilităților de numire temporară
• Funcțiile de conducere vor avea nevoie de experiență minimă în administrația publică, specifică și relevantă postului
• Consolidarea și independența corpului înalților funcționari publici

(Descărcați AICI prezentarea în document a lui Victor Giosan)

Lucian Croitoru: Nu e suficientă finanțarea educației – ierarhiile oricum sunt cu capul în jos

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, a atras atenţia miercuri că România este ţara din grupul de ţări est-europene  în care salariile au crescut cel mai repede, în contextul în care, în ultimii 2 ani, productivitatea nu numai că nu face progrese, ci s-a alterat. „Pare o repetiţie a perioadei pre-criză şi chestiunea trebuie avută în vedere”, a avertizat Lucian Croitoru, moderator al conferinţei pe teme economice organizate miercuri de cursdeguvernare.ro.

Lucian Croitoru a punctat câteva chestiuni esenţiale în acest moment, printre care faptul că iminenta reducere a fiscalităţii începând cu 1 ianuarie 2016 maschează evoluţia cererii agregate.

Legat de investiţiile în educaţie. Lucian Croitoru consideră că structura stimulentelor în sectorul educaţiei nu este de natură să încurajeze performanţa.

“Ierarhiile sunt cu capul în jos, adică cei care ar trebui să fie în posturi de decizie nu se află acolo, ci în poziţii de execuţie. Structura stimulentelor trebuie schimbată, altfel se vor duce banii pe apa Sâmbetei…Apoi, atât timp cât nu va exista o legătură între nevoile de pe piaţa muncii şi sistemul de educaţie nu se va schimba nimic.” explică Lucian Croitoru.

Bătălia momentului

Una dintre puţinele note de optimism ale perioadei actuale, în viziunea lui Lucian Croitoru, este distrugerea treptată a unor „alianţe toxice” pentru societatea românească.

“​Acea alianţă a fost între noua clasă de birocraţi din aii 90, care erau de fapt vechii politicieni, şi noua elită de afaceri care se năştea. Cele două părţi au făcut un târg, care e disputat chiar în aceste zile: Noi, politicienii, dăm reglementările, voi, oamenii de afaceri, aveţi banii. Voi daţi bani, noi dăm reglementarile care să vă favorizeze. Aşa au funcţionat lucrurile”, a spus consilierul Guvernatorului BNR.

“Acest târg, în loc să ducă la maximizarea creşterii economice a dus la maximizarea extragerii rentelor, în favoarea extractorilor…  Ceea ce vedeţi este lupta pentru ruperea acestui târg, care şi-a atins limitele. Vom avea pieţe din ce în ce mai libere, împotriva tendinţei actuale de supra-reglementare, care vor duce la o concurenţă mai mare, aceasta, la rândul ei, va naşte o competitivitate mai puternică. În final, totul va duce la o consolidare a democraţiei. La un capat al lanţului sunt finanţele, capitalul, iar la celalalt capăt sunt politicienii. BNR este la mijloc şi are un reglaj fin, la ambele părţi. În clipa în care vom avea un capitalism mai performant, adică drepturi mai clare de proprietate, o libertate faţă de corupţie mai existinsă şi o libertate financiară mai puternică. Când se va tăia legatura dintre finanţe şi politicieni, se vor separa cele două libertăţi- cea economică şi cea politică. Mai avem multe de făcut până atunci”, a afirmat Lucian Croitoru.

 

29 octombrie, agerpres.ro: Teodorovici: Avem nevoie de o bază de date cu persoanele implicate în achiziții publice; astfel vom evita situații de conflict de interese

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat joi că este nevoie de personal calificat care să lucreze în domeniul achizițiilor publice și care să fie remunerat “pe măsură”, și a solicitat crearea unei baze de date cu toate persoanele implicate în achiziții publice, care să fie verificate, pentru a evita astfel orice fel de situație de posibil conflict de interese între aceste persoane și companiile care vin să liciteze.

“Avem nevoie de resursă umană. Poți să ai o lege perfectă, un sistem foarte bun, dar dacă resursa umană nu este calificată să facă acest lucru, rezultatele sunt aceleași. Insist foarte mult să avem o bază de date cu toate persoanele implicate în achiziții publice din zona publică — primării, instituții județene, prefecturi, ministere, agenții — astfel încât să știm exact, pentru fiecare dintre aceste persoane, care este nivelul de pregătire, și ce pregătire mai necesită fiecare persoană pentru a-și putea desfășura activitatea în bune condiții. De asemenea, să poată fi verificate pentru a evita orice fel de situație de posibil conflict de interese între aceste persoane și companiile care vin să liciteze”, a menționat Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a subliniat că persoanele care vor lucra în acest domeniu vor avea “un salariu pe măsură, pentru a le menține în sistem și pentru a capitaliza expertiza”.

Totodată, Eugen Teodorovici a precizat că personalul care lucrează în acest domeniu al achizițiilor publice “ar trebui să fie pus pe același nivel cu auditorii”. “M-am gândit, astăzi, ca acest personal să fie protejat, așa cum auditorii sunt protejați de lege, astfel încât cei care lucrează în domeniul achizițiilor publice să nu aibă teama implicării, și astfel să își folosească rațiunea profesională”.

“Persoanele care lucrează în domeniul achizițiilor publice trebuie să aibă un statut aparte, așa cum au auditorii, astfel încât să fie protejați de lege față de orice interferență asupra superiorului direct sau mai sus”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Eugen Teodorovici a vorbit despre necesitatea reformării sistemului de achiziții publice. “Știți foarte bine câte structuri sunt în acest sistem, structuri care din păcate au pus mare accent pe zonele de control și nu pe zonele de prevenție. Pe control ne-am specializat din păcate cu toții, fapt ce a dus la blocarea acestor achiziții publice. Trebuia să avem o strategie națională de achiziții publice, pe care Comisia Europeană a acceptat-o, fără de care România ar fi riscat oprirea banilor europeni”, a mai spus Teodorovici.

Guvernul a aprobat, în ședința din această săptămână, noul pachet legislativ privind achizițiile publice, care transpune cele mai recente norme europene în domeniu.

În anul 2014, piața achizițiilor publice a atins nivelul de 77,4 miliarde de lei.

 

30 octombrie, agerpres.ro: MFP: 5.700 de salariați din sector vor beneficia de salarii mărite, în medie, cu 22%

Aproximativ 5.700 de salariați din Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Agenția Națională de Achiziții Publice vor beneficia de majorarea salariilor de bază, în medie, cu 22%, se arată într-un comunicat al MFP transmis, vineri, AGERPRES.

‘În corelație cu atribuțiile și complexitatea lucrărilor de la nivelul MFP, ANAF, Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP, pe de o parte, și riscurile care pot interveni în lipsa unei salarizări corespunzătoare a acestora, pe de altă parte, prin Ordonanța de urgență nr. 47/ 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare s-a instituit acordarea personalului din cadrul MFP, ANAF, Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili și ANAP a unei majorări salariale similare celei prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.490/2004, cu modificările și completările ulterioare’, se menționează în comunicat.

Potrivit MFP, activitățile complexe din instituțiile menționate precum și imperativul asigurării unei stabilități a personalului specializat din cadrul acestora justifică acordarea unei majorări salariale prin acordarea unui număr de 25 de clase de salarizare succesive.

‘Acordarea acestei majorări salariale este de natură sa creeze o salarizare similară cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atribuții în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, dată fiind complexitatea similară a activităților desfășurate și care, în prezent beneficiază de până la 25 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, conform Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare. În plus, o egalizare a salarizării între aceste instituții publice este necesară, deoarece nu trebuie să existe o diferență între cele doua categorii de bugete, național și cel al Uniunii Europene, si nici între activitățile aferente funcțiilor acestor instituții publice’, se subliniază în comunicat.

În comunicat se mai precizează că MFP este organizat și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.

‘Realizarea principalelor funcții ale MFP, precum cele de strategie în domeniul fiscal-bugetar, contabilitate publică și datorie publică, de sinteză și reglementare, de reprezentare a statului și a Guvernului României în plan intern și extern, de prognoza prin care se asigură elaborarea de studii și prognoze pe termen scurt, mediu și lung privind evoluția economiei românești, de concepție bugetară și fiscală, de administrare a veniturilor statului, de administrare a datoriei publice, nu pot fi îndeplinite decât prin menținerea unei continuități a personalului structurilor care, prin atribuțiile lor, realizează aceste funcții extrem de importante ale Guvernului’, se subliniază în documentul citat.

 

30 octombrie, postare pe blog: Câtă viziune! Guvernul a sporit în secret salariile finanțiștilor cu 62,5%

Sursa: https://logec.ro/cata-viziune-guvernul-a-sporit-in-secret-salariile-finantistilor-cu-625/

Ce replică mai bună i se poate oferi lui Valentin Lazea, care deplânge viziunea îngustă, “parohială”, a mediului de afaceri – dată fiind pretenția nesăbuită a acestuia ca statul să reducă povara fiscală – decât să-i arăți de ce sunt în stare macroeconomiștii: iată, guvernul a decis să crească peste noapte salariile angajaților din ministerul de finanțe cu 62,5%! Dacă nici asta nu este o mostră de gândire europeană, pe termen lung, atunci pe bune că nu știu ce ar putea fi…

Domnul Lazea își făurește o falsă problemă, deturnând atenția de la adevărata problemă. Nu există opoziție între antreprenori și analiștii macroeconomici. Dacă este să ne referim doar la lungimea orizontului analitic al celor două categorii, atunci cu siguranță nu se poate spune că antreprenorii sunt lipsiți de viziune; cineva care investește milioane, cineva care își pune pielea la saramură pentru a dezvolta o afacere, cu siguranță nu gândește pe termen scurt. O asemenea atitudine i-ar putea caracteriza mai degrabă pe macroeconomiștii angajați la stat, pentru că ei trebuie să răspundă presiunilor politice, dar în fine.

Adevărata alegere pe care o avem de făcut nu este între abordarea întreprinzătorilor și abordarea macroeconomiștilor, ci între nevoile mediului privat și pretențiile statului. “Individul împotriva statului” este titlul unei cărți scrise prin secolul al XIX-lea de un sociolog și filosof clasic și el descrie exact alternativa pe care o avem în față: fie decidem să sprijinim inițiativa privată, acumularea de capital și dezvoltarea societății, fie ne lăsăm momiți de stimularea consumului și de celelalte politici populiste ale statului, care are drept unic scop redistribuția avuției între membrii societății.

Din păcate – și tocmai acest lucru se încearcă a se ascunde – macroeconomiștii s-au cam dat de partea statului. Nu i-am auzit pe “macroeconomiști” să deplângă creșterea cheltuielilor publice. Față de cât de vehement au protestat împotriva scăderilor de taxe din Codul fiscal, reacția lor în fața creșterilor de salarii în domeniul bugetar a fost de-a dreptul anemică. Chiar și acum, după ce întreaga problemă a fost consumată, ei par setați să critice tot relaxarea fiscală. “Populistă”, o numesc ei, vădind o gravă neînțelegere a termenului. Cu o mare naivitate, nici acum în ceasul al 13-lea, ei nu par să înțeleagă că, dacă te opui liberalizării climatului de afaceri ca să salvezi stabilitatea macroeconomică, atunci nu vei avea nici una nici alta. Fiindcă politicul va înghiți economicul pe nemestecate. Dacă guvernului Ponta i s-a refuzat ambiția de a reduce din prima taxele, abia atunci acesta a tras una tare în cap macrostabilității, sporind cheltuielile de personal. Dacă ne-a fost teamă că reducerile de taxe ar putea supraîncălzi economia, ei bine ce mai avem de spus acum, când salariile bugetarilor explodează?

Din câte văd, macroeconomiștii merg la conferințe unde își prezintă aceleași vechi idei. Măcar nu-i putem acuza de lipsă de consecvență…

P.S. Macroeconomiștii în discuție sunt toți angajați ai BNR sau bancheri

 

30 octombrie, capital.ro: Cum au devenit cele mai râvnite joburi spaima salariaților

Băncile, imobiliarele, marketingul și vânzările au fost înlocuite în clasamentul preferințelor angajaților și angajatorilor de inginerie și IT.

Pentru o secundă, vă puteți aminti cum arăta piața angajărilor în anii de dinaintea venirii crizei? Cum orice tânăr absolvent de facultate cu profil economic visa să lucreze într-o bancă sau cum recrutările nu mai conteneau pentru joburile de lucrător în construcții și agent imobiliar? Începând din toamna anului 2008, când economia autohtonă a fost zguduită de o criză prelungită, aceste profesii, odinioară prestigioase și râvnite, s-au restrâns, iar locul lor a fost luat de altele.

Înainte de venirea crizei, profesiile vedetă erau cele care s-au afirmat odată cu creșterea anumitor domenii de activitate. De exemplu, bula imobiliară a adus joburile din bănci, construcții și agenții imobiliare pe val. Iar faptul că firmele aveau un surplus de bani pe care îl cheltuiau pentru promovare i-a ajutat și pe specialiștii în marketing să se afirme. Întrebată de revista Capital care erau profesiile vedetă în România înainte de venirea crizei, Diana Ursachi, consultant în carieră Guidecademy, spune că „profesioniștii din real estate, banking, IT, avocatură, marketing, media și construcții se bucurau de un astfel de statut“. Iar Nicoleta Dumitru, manager Servicii de Consultanță în Resurse Umane la PricewaterhouseCoopers (PWC) România, spune că foarte multe dintre profesiile foarte bine remunerate şi cu mare căutare erau legate de vânzări, fie că este vorba de consultanţii imobiliari, de brokeri sau de managerii de vânzări.

Planuri de angajare deturnate

Referitor la schimbările aduse de criză în privința planurilor de angajare, Corina Gonteanu, manager Marketing și Comunicare la ManpowerGroup România, spune că, „dacă în al doilea trimestru din 2008, angajatorii cu cele mai ambițioase planuri de angajare erau cei din sectorul hoteluri și restaurante, urmați de cei din sectorul construcții și cei din industrie extractivă, două trimestre mai târziu, angajatorii cu planurile cele mai ample erau cei din sectorul administrație publică și servicii sociale, urmați de cei din comerț cu ridicata și cu amănuntul și, la egalitate, cei din finanțe, asigurări, imobiliare și servicii de afaceri și industrie prelucrătoare (producție)“.

Iar începând cu ultimul trimestru din 2010, angajatorii cei mai dinamici au fost, aproape constant, cei din sectorul industrie prelucrătoare, posturile cele mai cerute fiind cele din producție, de la operatori producție la operatori CNC, la manageri de producție sau de calitate, trecând prin funcțiile de achiziții, planificare și asigurarea calității.

Țapii ispășitori ai crizei

Potrivit Dianei Ursachi, cei mai afectați de venirea crizei au fost lucrătorii în construcții și real estate. „Mulți dintre cei care și-au dat seama, ulterior anului 2008, că piața construcțiilor nu va reveni prea curând la nivelul din acea perioadă, au plecat să lucreze în străinătate în acest domeniu, iar cifrele Eures (serviciul European de mobilitate profesională care încurajează găsirea unui job peste hotare – n.r.), care arată că lucrătorii în domeniul construcțiilor sunt printre cele mai căutate profesii peste hotare, confirmă acest lucru“.

Sectorul construcțiilor a revenit abia acum în topul celor mai active sectoare din perspectiva angajărilor, „după o lungă perioadă în care planurile angajatorlor au fost cel puțin modeste și, în multe trimestre, orientate mai degrabă spre reduceri decât spre creșteri de personal“, comentează Corina Gonteanu, de la Manpower.

O altă profesie cu imaginea şifonată este cea de bancher, această categorie profesională fiind considerată drept responsabilă pentru declanșarea crizei. Cum își pot îmbunătăți bancherii imaginea? George Mucibabici, președintele companiei de consultanță și audit Deloitte România, este de părere că, în prezent, „bancherii dobândesc o față umană“ investind în proiecte de responsabilitate pentru comunitate, așa cum sunt spitalele și școlile. Iar Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România, consideră că băncile trebuie să-și educe clienții spunându-le ce e bine să facă și ce nu e bine, în loc să se concentreze pe atingerea targeturilor interne.

Joburile la care visează tinerii

Cele mai dorite profesii în rândul tinerilor români sunt: programator de calculator, avocat, inginer IT, actor, manager, contabil, medic (chirurg și stomatolog) și architect, conform unui studiu la care au participat 8.000 de elevi din întreaga țară. „Cei aflați acum la școală caută un job unde să aibă mai multă flexibilitate (spre exemplu, pentru a-și stabili singuri echilibrul între viața profesională-viața privată), iar pentru asta sunt dispuși să-și asume riscuri: spre exemplu, una e să fii angajat și alta să ai un cabinet propriu, așa cum au, în general, avocații, medicii, arhitecții și din ce în ce mai mulți contabili și ingineri IT care au căpătat experiență într-o firmă, iar apoi s-au lansat pe cont propriu“, declară consultantul în carieră de la Guidecademy. Conform acesteia, nu toți absolvenții de facultăți vor profesa ceea ce au studiat la școală, ei având de ales între a face altceva sau a pleca în alt oraș sau în altă țară ca să lucreze în domeniul lor.

Ce înseamnă mai exact a face altceva aflăm dacă ne aruncăm o privire asupra preferințelor angajatorilor. Printre cele mai căutate profesii cu studii medii se afla programatorii, consultanții și profesorii/învățătorii, iar în privința studiilor superioare, cei mai căutați sunt inginerii, IT-iștii, arhitecții, specialiștii în producție și procese industriale și managerii, spune Diana Ursachi. „De asemenea, având în vedere schimbarea cadrului de reglementare şi a înmulţirii cerinţelor de raportare, există o cerere tot mai mare de specialişti în compliance şi control intern“, adaugă și Nicoleta Dumitru, manager de la PWC.

Ce caută angajatorii în 2015

Evoluția angajărilor în perioada crizei a arătat că angajatorii făceau planuri pe termen scurt și puteau oscila rapid de la dinamism în angajări la perioade în care nu făceau modificări în structura forței de muncă, apoi la perioade în care reduceau personalul, spune Corina Gonteanu. Ea afirmă că „acest orizont de decizie destul de scurt s-a păstrat și în perioada de redresare și se manifestă încă în anumite sectoare de activitate. Istoricul și experiența practică par să sugereze că perioada de criză a modificat obiceiurile angajatorilor împingând deciziile de a-și spori personalul foarte aproape de momentul în care acești angajați sunt necesari, astfel încât și pentru pozițiile specializate timpii de recrutare s-au scurtat“.

Iar avansarea a devenit mai dificilă acum. Potrivit reprezentantului Manpower, dacă în primii ani ai economiei de piață angajații cu potențial puteau face salturi ierarhice mari, în ultimii ani, „acest parcurs s-a stabilizat devenind, în majoritatea domeniilor, mai etapizat“.

 

 

1 noiembrie, agerpres.ro: Numărul firmelor radiate a crescut cu 8,11%, în primele 9 luni

Numărul firmelor radiate a crescut cu 8,11%, în primele 9 luni din acest an, față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 61.935, se arată într-o statistică a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe radieri ai avut loc în București, respectiv 10.584, în urcare cu 38,82% față de ianuarie-septembrie 2014. Poziția a doua este ocupată de județul Iași cu 2.837 (+13,03%) și județul Cluj cu 2.751 (+36.59%).

 

Din punct de vedere al ramurii de activitate, în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor au existat cele mai multe astfel de cazuri, respectiv 16.166 (+1,73%).

 

În ceea ce privește radierile societăților cu participare străină la capital, numărul acestora a fost de 504, în primele 9 luni din acest an.

 

Numărul societăților comerciale intrate în insolvență s-a situat la 7.575, în primele nouă luni din acest an, în scădere cu 54,62% față de aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, cele mai multe insolvențe au fost în București, respectiv 1.356 (în scădere cu 49,87% față de nivelul înregistrat în septembrie 2014), județul Bihor (399,—64.91%) și Timiș (391,—39,19%).

 

Singurul județ în care a existat o creștere a numărului de insolvențe este Maramureș, respectiv 345, în urcare cu 6,81% față de aceeași perioadă din 2014.

 

Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a avut cel mai ridicat număr al insolvențelor — 2.470, dar în scădere cu 45,7%. Sectorul construcțiilor ocupă cea de-a doua poziție cu 1.025 insolvențe (-46,81%), iar cel al industriei prelucrătoare — 815 (-38,68%). În producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut numărul acestor cazuri cu 58,54%, la 65.

 

În primele nouă luni din acest an au fost înmatriculați 90.387 comercianți, în creștere cu 14,41% față de aceeași perioadă a anului 2014, în comerțul cu ridicata fiind cei mai mulți — 23.766. Doar în luna septembrie au fost înmatriculate 9.767 persoane fizice și juridice.

 

1 noiembrie, capital.ro: Polul sărăciei este la Botoşani

ANALIZĂ În Botoşani se produce cel mai puţin din toată ţara, doar 10% din populaţia activă are un loc de muncă, mulţi fiind plecaţi la lucru în străinătate, iar salariul din judeţ reprezintă 75% din media pe ţară.

Dacă vrei să cauţi de muncă, Botoşani se află printre ultimele opţiuni. De ce? Pentru că pe aceste meleaguri, la o populaţie totală de peste 410.000 de persoane, au ocupaţie puţin peste 146.000 de persoane, din care doar 51.000 lucrează cu contract de muncă fiind  salariate. Ceilalţi muncesc pe cont propriu, de obicei, în agricultură.Sărăcia este atât de mare, spun localnicii, încât magazinele de haine mai au vânzări doar în lunile august şi decembrie, când vin acasă botoşănenii plecaţi la lucru în străinătate.Cei mai mari 15 angajatori din judeţ, potrivit datelor de la Registrul Comerţului (ONRC), au în total 6.814 de salariaţi, însă niciunul nu reuşeşte să ofere peste 1.000 de locuri de muncă.

 

Cel mai mare angajator:o fabrică de confecţii

 

Producătorul de îmbrăcăminte Formens, care are 843 de salariaţi, este cel mai mare angajator din Botoşani şi a avut o cifră de afaceri de 191,6 milioane de lei (circa 43 milioane de euro) în 2014, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), situându-se pe locul al doilea în judeţ, după acest criteriu.Fondatorul Formens, Gerard Losson (45 de ani) provine din oraşul Crehange, Franţa. Împreună cu un prieten, Gerard a achiziţionat, în 1999, fabrica din Botoşani, care se întindea pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi.În 2005, cei doi parteneri francezi au luat-o pe căi diferite. Gerard a înfiinţat firma Formens şi a rămas cu fabrica din Botoşani. Astăzi, produce la Botoşani  1.000 de sacouri şi 400 de perechi de pantaloni pe zi, din care 100-150 de bucăţi sunt făcute la comandă (made to measure – MTM).Din 1999 şi până în prezent, omul de afaceri a investit în fabrica din Botoşani peste 6,5 milioane de euro şi reuşeşte să producă circa 750.000 de costume anual.

 

Cea mai mare parte din producţie este exportată în peste 32 de ţări. O altă achiziţie pe care a făcut-o francezul a fost fabrica din Dorohoi, pe care a cumpărat-o în 2012 şi în care a investit 1 milion de euro. În Dorohoi, produce 1.000 de perechi de pantaloni pe zi.Investiţii străine “zero”

Dacă în urmă cu 16 ani, atunci când s-a înfiinţat Formens, Botoşani a fost propice afacerilor în confecţii, astăzi nu se mai poate spune acelaşi lucru. Infrastructura deficitară este unul dintre motivele pentru care investitorii străini nu vor să ajungă în această parte a ţării.

Singurul aeroport funcţionabil din jurul Botoşanului este cel din Iaşi. Pe şoseaua de 50 de kilometri dintre Iaşi şi Botoşani  se circulă, însă, foarte greu.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, Constantin Conţac, spune că în ultimii ani investiţiile străine au fost zero. “Investiţiile sunt foarte mici, singurele investiţii vizibile sunt cele legate de proiectele finanţate cu fonduri europene. La nivelul judeţului sunt alocaţi anual în jur de 4-5 milioane de lei pentru proiecte în sectorul agricol (5-6%), alimentări cu apă la administraţiile locale (15%) şi infrastructura rutieră (15%), iar restul consultanţă”, a precizat Conţac.

Tot el spune că acum nu se produce mai nimic. „Înainte de ’89 plecau de la fabricile textile 10 tiruri pline cu materiale în Germania şi Rusia. Acum nu mai pleacă cantitatea aceasta nici măcar în 10 ani“, a subliniat Conţac. În afară de companiile care produc pentru export, vechile fabrici de confecţii au fost vândute pe bucăţi.

„S-au vândut ultilajele, s-au vândut fabricile iar șoseaua este într-o stare foarte proastă, cel puțin pe o bucată de 50 km, nu a mai rămas nimic din vechile fabrici. Nu mai producem nimic, importăm totul“, a completat Conţac. Precum doar unul din 10 locuitori lucrează, „restul aşteaptă milă de la guvern, milă de la Comisia Europeană sau au plecat în străinătate”. „Dacă veniţi dimineaţa în staţiile mijloacelor de transport o să vedeţi numai femei. Eu dimineaţa nu am mai văzut niciun bărbat care să plece la muncă de ani de zile. Nu ştiu pe unde stau“, mai arată el.

Totul se întâmplă la oraş

Economia judeţului pare concentrată în oraşul reşedinţă. Dintre primii 10 angajatori, nouă se află în Botoşani şi numai unul în Dorohoi, producătorul de confecţii textile Conted, care ocupă locul 5, cu 505 salariaţi.

La clasamentul după cifra de afaceri, Botoşani are opt companii în Top 10. Cele două firme care „sparg monotonia“ au sediile în două localităţi mici. Pe locul 4 se situează constructorul de drumuri Tehnic Asist din Cătămărăşti-Deal, cu 153 milioane de lei (aproximativ 34 milioane de euro), iar pe 12, distribuitorul de produse agricole Cereal Bac din Avrămeni, cu afaceri de 71 milioane de lei (16 milioane de euro) pe anul trecut.

Cea mai mare cifră de afaceri din judeţ, 223,4 milioane de lei, peste 50 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, a fost înregistrată anul trecut de producătorul de fibre textile Rolana Tex, fosta întreprindere Melana, în prezent parte a grupului Rifil.

Pe locul al doilea la acest capitol se află cel mai mare angajator, Formens, cu 191,6 milioane de lei (43 milioane de euro). Locul al treilea, cu 169,6 milioane de lei (circa 38 milioane de euro) este ocupat de compania Elsaco Electronic care este şi sponsorul echipei de fotbal FC Botoşani, cu o ascensiune spectaculoasă în ultimii ani şi o participare în cupele europene în vara lui  2015.

Lideri în topul sărăciei

Judeţul Botoşani are cel mai mic Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din ţară, 4.022 euro, după cum relevă cifrele Comisiei Naţionale de Prognoză pentru anul 2015. PIB-ul total (7,2 miliarde de lei, circa 1,6 miliarde de euro) a avut o evoluţie sinuoasă în ultimii ani.

După scăderea de 4,7% din 2012 a urmat o creştere spectaculoasă, de 7,4% în 2013, apoi una mai uşoară – 3,9% în 2014, pentru anul în curs estimându-se o nouă majorare a economiei judeţului, de 2,9%. Tot creşteri anticipează CNP şi pentru anii următori: 3,1% în 2016, 3,4% în 2017, 3,8% în 2018.

Salariul mediu lunar net este unul mic, 1.359 lei, dar nu chiar cel mai mic din ţară. Astfel, datele CNP arată că alte judeţe, tot din Moldova, vor încheia, anul acesta, cu niveluri medii mai scăzute: Vrancea, Neamţ  şi Vaslui.