Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL LEGISLAȚIE ECONOMICĂ, 28 septembrie – 4 octombrie 2015

28 septembrie, cursdeguvernare.ro: Economia a ieșit din criză – gradul ei de deschidere, nu

Între criteriilor reale de convergență, după care e evaluată economia pentru a fi compatibilă cu zona euro, se poate afirma că mai e mult de lucrat la gradul de deschidere a economiei (totalul dintre exporturi și importuri, raportat la PIB).

Acest indicator a atins un maximum în anul 2011, după care a început să bată pasul pe loc sub pragul de 75% din PIB.

Criza a dus la diminuarea gradului de deschidere până la mai puțin de 60% în anul 2009, în pofida faptului că rezultatul economic a fost în scădere pronunțată iar exporturile au reușit să se mențină ca pondere în PIB.

Revenirea a fost facilitată prin avansul semnificativ pe partea de livrări la extern, consecință directă a investițiilor externe anterioare în modernizarea și creșterea capacităților de producție. Totodată, s-a produs reluarea importurilor pe măsură ce consumul populației a crescut la loc, după tăierile de venituri din 2010.

Trebuie observat, însă, că ponderea exporturilor în PIB s-a plafonat sub 35% și a înregistrat chiar un mic recul în 2012. În același timp, importurile s-au redus din 2011 până în 2013, pentru a marca o reluare palidă a creșterii în anul 2014. Foarte probabil, și aici se văd consecințele importurilor mai scăzute pentru retehnologizare față de necesarul impus de o creștere mai robustă a economiei.

Cu 71% din exporturile amintite mai sus către partenerii din UE și 75% din importuri provenite de la aceiași parteneri, România este conectată corespunzător din punct de vedere structural pentru aderarea la Zona Euro. Însă nivelul schimburilor externe raportat la PIB mai lasă de dorit, chiar dacă ar fi să ținem seama de mărimea economiei.

Datele Eurostat arată că ne situăm încă sub media UE și sub media Zonei Euro, iar gradul de deschidere al economiei se află semnificativ sub cel al Poloniei, țară mai mare și similară ca structură a economiei, provenită tot din fostul bloc estic.

Evident, nu ne putem compara cu țările mai mici aspirante la Zona Euro, precum Ungaria sau Cehia, care sunt similare cu Slovacia, Estonia și Slovenia, deja intrate în Euroland.

România ar fi undeva mai aproape de economiile unor țări latine mari, precum Franța sau Italia, sub Germania ( situată aproape de media UE și cea a Zonei Euro) dar și – atenție ! – doar ușor peste nivelul Greciei.

Ceea ce spune multe despre poziționarea în funcție de deschiderea economiei în cazul în care, eventual, am ajunge să întâmpinăm dificultăți ulterior trecerii la euro.

Din datele de mai sus rezultă că, din perspectiva nivelului schimburilor externe, suntem oricum mai puțin bine plasați pentru aderarea la euro decât state ca Polonia, Ungaria sau Cehia, care nu se grăbesc să anunțe o dată pentru schimbarea monedei naționale.

Pe de altă parte, însă, n-ar fi exclus ca și această dimensiune a conectării cu spațiul econmomic comunitar să fie una de optim.

Peste un anumit nivel, s-ar putea ca avantajele păstrării unei monede proprii pentru o potențială devalorizare în caz de necesitate să prevaleze asupra angajamentelor semnate la intrarea în UE (a se citi obligația de a adopta cândva euro ca mijloc de plată pe teritoriul național).

 

28 septembrie, startupcafe.ro: LISTA Interes in scadere pentru programul prin care antreprenorii debutanti pot lua 10.000 euro de la stat. Pasii urmatori

Doar 580 de firme s-au inscris, anul acesta, in cursa pentru ajutoarele de stat de pana la 10.000 de euro destinate antreprenorilor debutanti, prin Programul SRL-D, potrivit listei de solicitanti publicate luni de Directia Politici Antreprenoriale a Ministerului Energiei, Mediului de Afaceri si IMM-urilor. 

Astfel, anul acesta Programul SRL-D a inregistrat o concurenta de numai 13 antreprenori la fiecare 10 locuri, avand in vedere ca Guvernul si-a propus sa ofere 430 de finantari.

Firmele solicitante de ajutor de minimis s-au angajat sa creeze intre 2 si 4 locuri de munca noi.

documente

Lista-SRLD

Participarea de anul acesta in Programul SRL-D este cu mult mai slaba decat in anul 2014. Daca in 2015 avem 580 de firme la un buget total de 19 milioane de lei al schemei de ajutor de minimis, in 2014 au fost 1.261 de firme la un buget de 21 de milioane de lei.

Participarea redusa este cu atat mai suprinzatoare cu cat anul acesta a fost eliminat plafonul de vartsa de 35 de ani pana la care antreprenorii debutanti pot participa, ceea ce in mod normal ar fi trebuit sa conduca la o crestere a plajei de beneficiari.

De preziat, insa, ca anul trecut sesiunea de inscriere in program a fost in perioada 10 martie – 25 mai, iar in 2015 aplicantii au avut la dispozitie o perioada mult mai mica – 10 -24 septembrie, programul fiind si intarziat anul acesta.

Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Romania (PTIR), condus de Florin Jianu, care anul trecut era ministru pentru IMM-uri, sustine ca participarea redusa de anul acesta in Programul SRL-D a fost determinata de cateva modificari operate de Guvern, care “contravin obiectivelor stabilite de program initial, si anume de sprijinire a oricarui roman care nu detine fondurile necesare in deschiderea unei afaceri”:

– “Perioada de implementare a planului de afaceri este de 30 de zile fata de 1 an in perioada anterioara;

– Finantarea nerambursabila de 10.000 de euro este oferita pe baza de decont, beneficiarul fiind nevoit sa efectueze cheltuielile, pentru ca apoi sa ii fie rambursate din bugetul de stat;

– La momentul aprobarii planului de afaceri beneficiarul trebuie sa faca dovada detinerii intregii sume solicitate ca finantare, la care se adauga si partea de co-finantare si TVA-ul considerat cheltuiala neeligibila (practic, daca debutantul a solicitat 10.000 de euro, trebuie sa aiba in cont 20.000 de euro, la care se adauga TVA);

– Prevederea referitoare eligibilitatea salariilor angajatilor de-a lungul implementarii planului de afaceri nu mai poate fi considerata un beneficiu, avand in vedere ca perioada avuta in vedere este de 30 de zile”.

Pasii urmatori: ce trebuie sa faca antreprenorii inscrisi

Directia Politici Antreprenoriale si Implementare  Programe pentru IMM arata ca cei 580 de solicitanti acceptati in Programul SRL-D 2015 in vederea verificarii administrative trebuie sa transmita, in termen de 5 zile lucratoare de la data publicarii listei (incepand din 28 septembrie 2015) , la Oficiul teritorial (OTIMMC) de care apartine judetul in care este inregistrata firma solicitanta, cererea de finantare (Anexa 6 la procedura programului). 

Cererea de finantare trebuie semnata si stampilata de administratorul societatii si sa fie insotita de urmatoarele documente justificative:

  1. Situatiile financiare ale solicitantului,inregistrate la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pe a caror raza isi au sediul operatorii economici (Art.III din OUG nr. 90/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale (bilant contabil, contul de profit si pierdere, date informative, anexe, balanta de verificare), sau declaratia de inactivitate, la 31 Decembrie 2014, in copie certificata (pentru societatile infiintate pana la 31.12.2014), sau ultima balanta de verificare pentru societatile infiintate in anul 2015;
  1. certificat constatator, inclusiv on-line, emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul societatea, in care sa se mentioneze actionarii, reprezentantii legali ai societatii, punctele de lucru, domeniile de activitate precum si activitatile autorizate ale societatii, in termen de valabilitate la data depunerii cererii-tip de acord de principiu pentru finantare;
  1. declaratie cu privire ajutoarele de stat si de minimis primite(anexa nr. 10 la procedura programului);
  2. declaratie pe propria raspundereca societatea nu are datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru;
  3. documentul care sa ateste ca asociatul /administratorul a urmat/urmeaza un curs de antreprenoriat;(Se accepta cursuri de antreprenoriat organizate de catre un organism autorizat recunoscut de educatie antreprenoriala.)
  1. documentul care sa ateste ca Asociatul/ administratorul SRL-D a avut calitatea de somer sau absolventin anul precedent si/sau anul curent inregistrarii SRLD la Registrul Comertului.

Mai multe amanunte, AICI

Formularele si anexele solicitate, pot fi descarcate de AICI

28 septembrie, money.ro: Ce se întâmplă cu microîntreprinderile din 2016

Regimul fiscal al microîntreprinderilor se va schimba, începând de anul viitor. După mai multe variante propuse în noul Cod fiscal, iată care a rămas varianta finală adoptată.

Author: Cristina Popovici | Sursa: Money.ro | Publicat: 28.09.2015, 7:29 | Actualizat: 28.09.2015, 7:29

În primul rând, vom prezenta care este regimul fiscal aplicabil în prezent microîntreprinderilor. Așadar, acestea plătesc un impozit de 3% pe venit, indiferent de numărul de angajați pe care îl au.

Condițiile care îi permit unei pesoane juridice să aibă calitatea de microîntreprindere și să beneficieze de acest regim fiscal sunt următoarele: obțin venituri din alte surse decât din activități în domeniul bancar, asigurări, reasigurări, piața de capital, jocuri de noroc; veniturile din consultanță și management, nu depășesc 20% din veniturile totale; veniturile se situează sub nivelul de 65.000 euro; printre asociați nu se numără entități ale statului și nu se află în lichidare.

Începând de anul viitor, s-a mai introdus o restricție pentru obiectele de activitate ale firmelor care pot opta pentru statutul de microîntreprindere. Entitățile care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale nu pot fi microîntreprinderi.

O altă modificare este că, atunci când se depășește plafonul de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv, luând în considerare veniturile și cheltuielile din acel trimestru și nu de la începutul anului, așa cum se procedează în prezent.

O altă modificare importantă și care reprezintă un mare avantaj pentru microîntreprinderile care au angajați este un impozit pe venit redus, de doar 1%. De acest impozit pe venit redus, pot beneficia firmele nou-înființate care, în primii doi ani, au cel puțini un salariat, care funcționează pe o durată de cel puțin patru ani, iar asociații/acționarii nu au mai avut titluri de participare la alte firme.

Pentru a beneficia de cota de impozitare de 1% pe venit, firma trebuie să angajeze cel puțin o persoană în decurs de 60 de zile de la înregistrare. Salariatul poate fi o singură persoană cu un contract de muncă cu normă întreagă sau mai multe persoane care lucrează part-time, cu condiția ca fracțiunile de normă ale acestora, însumate, să cumuleze o normă întreagă. De asemenea, facilitatea se acordă și în cazul în care există contracte de administrare sau de mandat, iar remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului minim.

 

29 septembrie, cursdeguvernare.ro: România fără acorduri: CE instituie supravegherea post-program. Ministrul de Finanţe vorbeşte de perspectiva unui nou acord cu FMI. Ionuț Dumitru: Guvernul nu are o bază de discuție

Programul de asistenţă al balanţei de plăţi, acordul preventiv încheiat de România cu Comisia Europeană, expiră miercuri, 30 septembrie, după ce acordul stand-by încheiat cu FMI a expirat deja în data de 26 septembrie.

Sunt două acorduri preventive care se încheie, în opinia finanţatorilor internaţionali, practic fără succes din cauză că statul român a ratat angajamente importante asumate în urmă cu doi ani. E vorba, în principal, de reformele structurale asumate prin acorduri, pe care statul român se angajase în scrisorile de intenție și la evaluări să le facă în paralel cu finanțările sau garanțiile obținute.

(Citiţi şi: “Codul Fiscal trece de Cameră: FMI și CE vor încheia înainte de termen acordurile preventive cu România”)

Ministrul de Finanţe a anunţat marţi că va solicita FMI semnarea unui nou acord, fără să anunţe nimic legat de perspectiva unui nou acord cu Comisia Europenă.

Nicio solicitare oficială pentru un nou acord cu CE

Începând cu anul 2014, oficiali ai guvernului au anunţat în repetate rânduri că România nu mai are nevoie de noi acorduri cu FMI şi cu CE. După luna august 2015, reprezentanţi ai Palatului Victoria au revenit asupra acestei poziţii şi au admis că România are nevoie de continuarea colaborării cu FMI şi cu CE.

Oficiali europeni au declarat marţi pentru cursdeguvernare.ro că, până la acest moment, “nicio solicitare oficială nu a fost formulată şi nu a avut loc nicio discuţie cu autorităţile române în privinţa unui nou program de asistenţă financiară”.

Sub supraveghere până la momentul rambursării a minim 70% din creditul accesat

Tehnic, după data de 30 septembrie, potrivit procedurilor europene în domeniul asistenţei financiare acordate statelor europene ne-membre ale Zonei Euro, România va face obiectul unei supravegheri post-program.

Această supraveghere, au declarat pentru cursdeguvernare.ro surse de la Bruxelles, va dura până în luna mai 2018, data estimată până la care România va rambursa cel puţin 70% din creditul accesat în trecut, în cadrul programului derulat între 2009 şi 2011.

Detalii ale modului în care se va derula această misiune de supraveghere urmează să fie stabilite în urma unor consultări ale Comisiei Europene cu reprezentanţii Comitetului Economic şi Financiar (EFC).

Suplimentar, România va continua să facă obiectul supravegherii în domeniul macroeconomic potrivit normelor trasate în cadrul Semestrului European, prin Pactul de Stabilitate şi Creştere.

Potrivit oficialilor europeni, un prim pas formal a fost făcut pe data de 25 septembrie,când chestiunea supravegrerii post-program a României a figurat pe agenda reuniunii EFC.

O a doua formalitate va fi îndeplinită săptămâna aceasta, comisarul Pierre Moscovici urmând să trimită ministrului Eugen Orlando Teodorovici şi guvernatorului Mugur Isărescu câte o scrisoare oficială privind programul de supraveghere economică a României.

FMI: Trebuie să primim o solicitare, apoi vom discuta

Reprezentantul  FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa,  declara cu o săptămână înaintea expirării acordului preventiv cu România că statul român va trebui să solicite oficial Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.

“Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget“, declara Guillermo Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.

(Citiți AICI – datoria pe care România a contractat-o la Troica FMI-BM-CE și calendarul de rambursare)

De remarcat că, marţi, ministrul Teodorovici consideră că viitoarele discuţii cu FMI se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar, aşa cum declară reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria.

Cum vede ministrul Teodorovici viitoarea relaţie cu creditorii

“În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite (subl. red.)“, declară Eugen Orlando Teodorovici, potrivit Mediafax, care citează un interviu acordat de ministru agenţiei Reuters.

În interviul menţionat, ministrul a afirmat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dar fără a luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.

„Dacă se ţine cont şi de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%”, precizează ministrul Teodorovici.

Ministrul Teodorovici nu a menţionat nimic despre perspectiva încheierii unui nou acord cu Comisia Europeană.

Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal: Guvernul nu are o bază pentru un nou acord

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că înainte de a discuta despre posibilitatea încheierii unui nou acord cu FMI şi CE este necesar să analizăm ce s-a întâmplat cu acest acord care viza, în special, implementarea unor reforme structurale.

„În ultimul an nu au existat progrese pe niciun front. Problema deficitului bugetar a reapărut în toate discuţiile despre Codul Fiscal şi noua lege a salarizării şi, în acest context, este foarte greu de susţinut un nou acord”, a declarat Ionuţ Dumitru pentrucursdeguvernare.ro.

Mai mult, el a subliniat că la ora actuală nu există o bază pentru eventuale discuţii, în contextul în care Guvernul nu are o proiecţie bugetară clară pentru anul viitor. Asta în condiţiile în care, cu sau fără un nou acord cu FMI, România nu are altă variantă de a menţine costurile de împrumut la un nivel scăzut decât dacă respectă ţinta de deficit şi dacă politicile economice sunt sustenabile şi coerente.

„Costurile de împrumut ale României au scăzut. Am beneficiat de costuri foarte mici de împrumut pe fondul ajustărilor foarte mari care s-au făcut în ultimii ani la nivel intern, în special în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Iar pe plan extern am asistat la o lichiditate foarte mare care a fost un stimul, dar lucrurile se pot schimba. Dobânzile vor intra într-un proces de normalizare. Decizia Fed va afecta semnificativ pieţele emergente, iar imaginea fiscal-bugetară se poate deteriora. Există posibilitatea să asistăm la o creştere a costurilor de împrumut”, a explicat economistul.

Ionuţ Dumitru a mai atras atenţia că noua lege a salarizării, care ar duce la creşterea salariilor din sectorul bugetar cu circa 30%, ar avea, din calculele Ministerului Finanţelor, un impact de 15,5 miliarde de lei. „Cifrele sunt halucinante. Eforturile de ajustare a bugetului vor fi năruite”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

Memorandumul cu FMI – ce s-a angajat guvernul şi ce a realizat

Prin Memordandumul de Politici Economice şi Financiare încheiat cu FMI, România enumera următoarele domenii de consolidare bugetară şi creştere economică multianuală:

  • Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor comunitare. În primele 9 luni ale anului 2014, gradul de absorbţie a crescut cu 4,22 puncte procentuale: la data de 31 dec 2013- 33,47% potrivit cifrelor MFE, la 5 septembrie- 37,25%.
  • Renegocierea contractelor de redevenţă. Actualele redevențe petroliere expiră pe data de 31 decembrie, Ministerul de Finanţe pregăteşte un raport asupra strategiei de urmat în acest domeniu.
  • Pe 10 septembrie, premierul Ponta preciza că raportul va fi finalizat în octombrie, urmând să fie discutat cu Troica în noiembrie, după alegerile prezidențiale. Pe agenda discuţiilor de săptămâna aceasta de la Bruxelles figurează, conform programului anunţat pe surse de Mediafax, şi chestiunea redevenţelor. Şeful ANRM a anunţat, în august, că aceste redevenţe „nu vor creşte spectaculos”.
  • Reorganizarea ANAF şi creşterea gradului de conformare fiscală. Cadrul legislativ a fost adoptat însă, potrivit declaraţiilor şefului ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, implementarea reformelor are ca orizont de timp anul 2018.
  • Reforma sectoarelor Energie şi Transport. Rezultatele implementării guvernanţei corporative încep să se facă simţite în Energie. Inconsistenţa din domeniul Transporturi este şi rezultatul schimbărilor abrupte din managementul companiilor din perioada Dan Şova. Privatizarea CFR Marfă a eşuat, listarea pe bursă a Hidroelectrica şi CE Oltenia se va face, eventual, în 2015.

Două acorduri cu probleme

Acordurile preventive cu FMI şi cu Comisia Europeană au fost practic suspendate din vara anului 2014, când reprezentanții guvernului și cei cei creditorilor internaționali s-au situat pe poziții divergente în legătură cu politicile economice și bugetare.

Nici FMI şi nici CE nu au anunţat formal acest lucru nici după ce ultimele misiuni de evaluare nu au putut fi finalizate.

(Citiţi şi: “Misiunea tehnică a FMI și CE sosește la București. Punctele de divergență care au dus la suspendarea acordului cu FMI”)

În ceea ce priveşte relaţia cu Comisia Europeană, premierul Ponta şi ministrul Teodorovici s-au folosit de formulările diplomatice ale comisarului Valdis Dombrovskis, care în iunie 2015 afirma că acordul cu România este „ieşit din cadru” („derailed”), pentru a oferi în ţară asigurări că acordul cu CE continuă.

(Citiţi şi: “Comisia de Buget: Acordul cu FMI e ”suspendat temporar”. Explicațiile premierului”)

În luna august, misiunea de evaluare a CE a părăsit România fără nicio declaraţie oficială după ce a fost luată prin surprindere de hotărârea guvernului de modificare a Codului Fiscal, fără nicio consultare cu reprezentanţii europeni.

FMI nu a mai delasat la Bucureşti propria misiune de evaluare.

În iulie 2015, guvernatorul BNR pleda pentru continuarea discuţiilor cu FMI şi cu CE pentru ducerea la bun sfârşit a acordurilor preventive de asistenţă financiară.

“Credința mea este că negocierile vor continua și vom adânci toate problemele care sunt încă în discuție. (…) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din șanț în șanț, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale și să ținem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacția noastră este imediată. Am și spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului”, declara Mugur Isărescu.

 

29 septembrie, postare pe blog: Excedent bugetar consistent la 8 luni

Sursa: https://logec.ro/excedent-bugetar-consistent-la-8-luni/

Excedentul bugetar rezistă, per ansamblu din creșterea veniturilor bugetare (+ 9,7%) mai mult decât din cauza dinamicii cheltuielilor (+ 3,8%). Încasările din TVA sunt cu 15% mai mari decât anul trecut, păstrându-și ritmul de creștere dinaintea scăderii TVA la alimente. Încasările din impozitul pe profit și cele din impozitul pe salarii evoluează la fel ca în prima parte a anului.

29 septembrie, legestart.ro: Cum se înregistrează în contabilitate contribuţiile angajatorului plătite la fondurile de pensii facultative?

Întrebare:  În cazul unui act individual de aderare, angajatorul plăteşte pentru angajaţii săi contribuţii la fondurile de pensii facultative (400 de euro pe an pentru fiecare angajat). Care este procedura care trebuie aplicată în contabilitate?

Răspunsul specialistului

  1. Temeiul legal.Angajatorul plăteşte pentru angajaţii săi contribuţii la fondurile de pensii facultative în baza Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare. Angajatul alege fondul de pensii facultative. Fondul de pensii trebuie să funcţioneze în baza Legii nr. 204/2006 şi să fie autorizat conform legii.

După alegerea fondului, angajatul încheie un act individual de aderare la fondul de pensii pentru care optează. În actul individual de aderare, angajatul trebuie să precizeze o sumă minimă care se va plăti fondului de pensii facultative. Suma poate fi împărţită între angajator şi angajat. La acest moment, suma plătită de către angajator este deductibilă la calculul impozitului pe profit (maximum 400 euro pe an pentru fiecare angajat).

Suma plătită de către angajat este deductibilă la calculul impozitului pe venit (maximum 400 euro pe an pentru fiecare angajat). Cadrul fiscal care stabileşte acest tratament fiscal este reflectat de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

  1. Procedura contabilă.În temeiul prevederilor legale aplicabile, contabilizarea operaţiunilor efectuate de angajatorul care plăteşte pentru angajaţii săi contribuţii la fondurile de pensii facultative în baza Legii nr. 204/2006, vizează următoarele:
  • Operaţiunea prin care societatea recunoaşte, în contabilitate, valoarea contribuţiei entităţii la fondurile de pensii facultative, conform actului individual de aderare:
  1. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială/analitic ”Contribuţia societăţii la fondurile de pensii facultative”/ analitic ”Fondul de pensii facultative ABC”  = 438.Alte datorii şi creanţe sociale/analitic ”Contribuţia societăţii la fondurile de pensii facultative” / analitic ”Fondul de pensii facultative ABC”
  • Operaţiunea prin care societatea recunoaşte, în contabilitate, plata contribuţiei la fondurile de pensii facultative:
  1. Alte datorii şi creanţe sociale/analitic ”Contribuţia societăţii la fondurile de pensii facultative”/ analitic ”Fondul de pensii facultative ABC” = 5121.Conturi curente la bănci / analitic ”Cont colector al fondului de pensii facultative ABC”

Notă: Evidenţa se va ţine pentru fiecare angajat şi pentru fiecare fond de pensii facultative.

  • Operaţiunea de închidere a contului privind valoarea contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative:
  1. Contul de profit şi pierdere = 645.Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială/analitic ”Contribuţia societăţii la fondurile de pensii facultative”/ analitic ”Fondul de pensii facultative ABC”
  2. Lista documentelor justificative.Din punct de vedere al documentelor justificative, operațiunea de plată a unor sume la fondul de pensii facultative se recunoaşte în contabilitate pe baza actului individual de aderare şi a documentelor care atestă plata, respectiv, ordine de plată, extrase de cont și chitanțe. În efectuarea inspecțiilor contabile, pentru minimizarea riscurilor, este indicat a fi aplicat principiul celor patru ochi, potrivit căruia verificarea se face de către minimum două persoane.
  3. Listă de verificări.La sfârşit de lună, după închiderea balanţei lunare, se supun verificării toate operaţiunile prin care s-au recunoscut datoriile către fondul de pensii facultative şi s-au realizat plăţile aferente acestora, în corespondenţă cu actele individuale de aderare, prospectele schemelor de pensii facultative şi prevederile legislaţiei aplicabile pensiilor facultative.  Fac obiectul verificării operaţiunile care au avut loc ca urmare a acestor fenomene economice, reflectarea operaţiunilor în balanţa contabilă și corelaţiile conturilor în cadrul balanţei.
  4. Politica contabilă.Orice entitate trebuie să dețină o politică contabilă specifică tipurilor de operațiuni pe care entitatea le realizează. Aceste tranzacții se dezvoltă prin politica contabilă proprie care se aprobă de administratorul societăţii. Este indicat a se consulta în prealabil legislaţia privind fondurile de pensii facultative. De asemenea, este indicat a se corobora prevederile referitoare la suma stabilită a fi plătită la fondurile de pensii facultative cu prevederile din legislaţia muncii (în speţă, contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă etc.).

Morala: Cine nu adună pensie la tinereţe, nu are la bătrâneţe.

Temei legal

  • Legea contabilităţii nr. 82/1991;
  • Ordinul MFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

29 septembrie, profit.ro: Sondaj ZEW: Perspectivele economice ale României pentru următoarele șase luni s-au înrăutățit

Percepția experților financiari referitoare la situația economică actuală a României s-a îmbunătățit în septembrie față de august, însă așteptările privind evoluția pentru următoarele șase luni s-au redus considerabil, România fiind devansată de Austria în topul statelor din Europa Centrală și de Est.

Indicele care măsoară percepția analiștilor financiari privind evoluția economiei românești în următoarele șase luni a scăzut în septembrie la 29,1 puncte, de la 50 puncte în luna anterioară, potrivit unui sondaj întocmit de institutul german de cercetare ZEW, în colaborare cu grupul bancar austriac Erste.

Cu un scor de 31,8 puncte (o scădere de 7,1 puncte față de luna august), Austria a devansat România în privința așteptărilor analiștilor asupra evoluției economiei pe termen scurt. Pe locul al treilea se situează Croația, cu 28,5 de puncte.

În ceea ce privește percepția experților financiari asupra stării actuale a economiei, România a rămas pe poziția a patra în regiune, cu un scor de 29,2 puncte, în pofida unei creșteri de 9,2 puncte în septembrie.

Cehia este țara cu cea mai bună situație economică din regiune, cu un scor de 53,8 puncte, urmată de Polonia (40 puncte) și Slovacia (32 puncte).

La nivelul întregii regiuni din Europa Centrală și de Est, indicele așteptărilor economice pentru următoarele șase luni a scăzut în septembrie cu 11,4 puncte, la 7,6 puncte, în timp ce percepția analiștilor asupra economiei actuale a urcat ușor, la 0,1 puncte, în condițiile în care evaluările privind economia Croației s-au îmbunătățit semnificativ, iar cele referioare la situația economică din Turcia s-au înrăutățit.

Regiunea Europa Centrală și de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Turcia.

În privința zonei euro, analiștii sunt pesimiști privind evoluția economiei pe termen scurt, indicatorul coborând cu 39,8 puncte, la 10,3 puncte.

La studiul efectuat în intervalul 31 august-14 septembrie au participat 59 de analiști, dintre care 11 din Turcia.

29 septembrie, businessmagazin.ro: Motorul creşterii economice

Ionuţ Simion a preluat de la jumătatea acestui an conducerea companiei de audit şi consultanţă PwC România şi se bazează în misiunea sa pe creşterea antreprenoriatului românesc.

Antreprenorii şi IMM-urile sunt clasa medie care ţine această economie şi care nu o să plece dacă Grecia iese din zona euro sau dacă escaladează conflictul în nu ştiu ce zonă din vecinătate. Ba din contră, o să înveţe cum să evolueze în aşa fel încât afacerile să se perpetueze.“

Ionuţ Simion crede că deocamdată antreprenoriatul este un motor de stabilitate economică în România, dar ar putea deveni un motor de creştere: „Antreprenoriatul în România cunoaşte etape de evoluţie foarte rapidă, are toate ingredientele şi premisele necesare să contribuie la o creştere accelerată a economiei româneşti. În plus, cel mai mare angajator din economie este antreprenorul român. Este relativ uşor să spui: plătesc mai mult pentru o forţă de muncă calificată, dar ce facem cu oamenii răspândiţi în sate, comune, cine îi angajează pe aceia, cine îi pregăteşte, cine îi încurajează să se dezvolte? Antreprenorul român“.

În opinia şefului PwC, este importantă înţelegerea modelului de business al antreprenorilor. Dacă antreprenorii au de învăţat de la consultanţi, şi reciproca este valabilă, flexibilitatea şi capacitatea de reacţie rapidă fiind câteva dintre atuurile antreprenorilor. „Noi am învăţat de la antreprenori cum să fim flexibili, cum să putem să ne adaptăm la nevoile lor, cum să fim capabili să reacţionăm în timp util, rapid. Trebuie să le înţelegi nevoile şi să te adaptezi la nevoile lor“.

Antreprenorii români au calitatea de a lua deciziile foarte repede, dar au şi un defect: când nu au cu cine să se consulte, multe dintre deciziile luate foarte rapid se pot traduce în eşecuri foarte dureroase, crede Simion. Tocmai de aceea nivelul de educare al antreprenorilor români este unul dintre subiectele aduse în discuţie de Simion, el amintind că mulţi „investesc“ în antreprenorii existenţi acum pe principiul „l-am văzut, are succes, este important“: „Antreprenori români au nevoie să fie educaţi, dar nu au nevoie neapărat de «Rolls-Royce-uri», ci doar de acea minimă ghidare care să le dea posibilitatea lor să transforme o idee în succes. Nu trebuie să uităm că antreprenorii se formează în timp. Antreprenorii sunt cei care de mici au idei şi dacă înţeleg cum să le transforme în realitate cât mai repede contribuie direct la creşterea economică a României. Asta facem noi, mergând în şcoli şi vorbind despre ce înseamnă să fii antreprenor, care sunt riscurile pe care trebuie să ţi le asumi şi care sunt riscurile pe care nu trebuie să ţi le asumi, care este maniera în care să-ţi dezvolţi afacerea şi de la ce nivel ai nevoie de un consultant de specialitate astfel încât să te asiguri că ideea pe care o ai se transformă într-o afacere de succes“.

Definirea unui model de dezvoltare economică, multigeneraţional, care să ghideze evoluţia socio-economică a României rămâne aşadar o prioritate. Cum ar putea însă România să joace mai bine cartea în contextul geopolitic actual şi al crizei din Grecia? Cum să menţinem investitorii străini actuali şi cum să atragem mai mulţi investitori străini, care să contribuie la creştere alături de antreprenori? Potrivit unui sondaj realizat printre membrii AmCham privind mediul de afaceri din România, calitatea infrastructurii de comunicaţii şi forţa de muncă calificată sunt de departe atuurile României, în timp ce lipsa de viziune pe termen lung, subfinanţarea sistemului de sănătate şi de educaţie, infrastructura de transport inadecvată, ineficienţa administraţiei publice şi lipsa de transparenţă şi predictibilitate sunt principalele motive de nemulţumire.

„Este de lăudat faptul că în ciuda unei aşa-numite instabilităţi politice, există creştere economică. Înseamnă că mediul de afaceri ştie, a învăţat să îşi desfăşoare activitatea într-un mediu mai degrabă lipsit de predictibilitate şi de stabilitate comparativ cu ce se întâmplă în vestul Europei. Cum ar arăta oare România dacă ar exista politici, dacă ar exista strategii pe termen mediu care să acopere o perioadă de trei ani, dacă ar exista un plan de care să ne ţinem?“

Elaborarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea economică a ţării, nevoia de investiţii direcţionate în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, dar şi intensificarea eforturilor în vederea eficientizării şi modernizării aparatului administraţiei publice sunt recomandările cheie ale AmCham pentru creşterea competitivităţii României.

Pe lângă susţinerea antreprenoriatului, obiectivul principal al noului lider al PwC România este dorinţa de a deveni lider incontestabil de piaţă, iar prioritatea internă se referă la oameni, respectiv la crearea unor programe de dezvoltare profesională pentru angajaţi. „Noi cu siguranţă avem ca obiectiv să respectăm tradiţia de la nivel global să fim lideri de piaţă. Principalul obiectiv în noul meu mandat este să fim lideri incontestabili de piaţă. Pentru mine este important nu doar să fim No. 1, ci să fim «distinctive No. 1».“

Simion a amintit că PwC este liderul pieţei de audit şi consultanţă la nivel global, iar în ceea ce priveşte piaţa din România susţine că „nu există informa-ţii clare“ în privinţa liderului, iar informaţiile care există nu sunt neapărat comparabile. „Fiecare îşi susţine dominaţia dintr‑un anumit punct de vedere. Eu pot să o susţin în segmentele în care noi suntem puternici. Cred că în domeniul serviciilor de asistenţă fiscală şi juridică este liderul incontestabil de piaţă. Dar în alte segmente alte firme din Big 4 au o prezenţă mult mai puternică, în funcţie de strategia pe care au construit-o. Dar este greu să compari, de pildă, businessul de consultanţă al PwC cu businessul de consultanţă al unei alte firme din Big 4.“

Piaţa de audit şi consultanţă este unul dintre barometrele economiei, iar lucrurile încep să se regleze, apreciază Simion. „Este un nou ciclu economic. Deja se poate spune că, în ciuda turbulenţelor pe care încă le înregistrăm pe pieţe, toată lumea manifestă un optimism moderat cu privire la viitor. Nu mai este stresul acela atât de mare pe care îl aveau companiile în perioada 2009, 2010, 2011. Pentru noi, ca business, în perioada de boom nu mai puteam părăsi biroul ca să putem deservi numeroasele cereri pe care le aveam. A urmat perioada de criză, cu un efort dureros pentru toată lumea pentru că ştim că firmele au procedat la o restructurare a costurilor, iar printre primele elemente afectate au fost bugetele de consultanţă din toate domeniile.“

La nivelul serviciilor care au rămas în prim-plan, cum ar fi serviciile de audit sau serviciile de consultanţă fiscală, care ţineau de conformarea voluntară, s-a înregistrat „o presiune teribilă“ în sensul reducerii, redimensionării, optimizării, ceea ce a presupus la nivelul companiilor o regândire, reeficientizare, repoziţionare astfel încât să fie menţinute standardele de calitate în condiţiile în care maniera în care erau livrate astfel de proiecte era cu totul diferită, povesteşte Simion. „La data aceea nimeni nu ştia cât de profundă o să fie criza. Pe cale de consecinţă au fost etape în regândirea strategiei de adaptare la criză şi, mai ales, ceea ce era cel mai important, de răspuns la criză. Pentru noi elementul fundamental a fost să ne concentrăm pe un business sănătos care să ne permită să asigurăm premisele unei creşteri în viitor. Un business sănătos în sensul unui business profitabil. Nu am încurajat restructurări de personal. Dar este adevărat că am limitat în mod semnificativ angajările. Începând de anul trecut au apărut semnele refacerii economice şi semne de creştere economică susţinută. Creşterea businessului nostru este aproape.“

 

29 septembrie, startupcafe.ro: Minister: Apelul pentru fondurile UE de 50 de milioane de euro destinate proiectelor IT&C intarzie inca o luna

Apelul de proiecte pentru fondurile europene din Programul Operational Competitivitate (POC), Axa 2, destinate firmelor din sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC / IT&C) se mai amana cu inca o luna, adica pana pe 2 noiembrie 2015, fata de termenul precedent de 1 octombrie, a informat, marti, Ministerul Societatii Informationale (MSI), organism intermediar pentru aceasta linie de finantare. 

 

Practic, apelul ar urma sa “traverseze” in anul urmator: 2 noiembrie 2015, ora 10:00 – 1 februarie 2016, ora 16:30.

Ministerul pentru Societatea Informationala – Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale anunta amanarea datei de la care se pot inregistra propuneri de proiecte pentru Programul Operational Competitivitate 2014 – 2020, Axa Prioritara 2, Actiunea 2.2.1 – Sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC si a inovarii in domeniu prin dezvoltarea de clustere. Inregistrarea se va realiza on-line, in mod continuu, incepand cu data de 2 noiembrie 2015, ora 10:00 si se va incheia in data de 1 februarie 2016, ora 16:30” – a informat OIPSI.

Aceasta este a doua amanare a apelului de proiecte europene, termenul anuntat initial fiind 17 august 2015.

Contactati de StartupCafe, reprezentanti ai Ministerului Fondurilor Europene au lasat sa se inteleaga ca MFE nu stia despre decizia Ministerului Societatii Informationale, desi MFE este autoritate de amanagement, iar MSI este doar organism intermediar pentru aceatsa axa a programului operational competitivitate.

Prin aceasta linie de finantare, firmele IT&C pot primi pana la 3,24 milioane de lei. Bugetul total al apelului de proiecte este de 50 de milioane de euro.

 

Decizia Ministerului Societatii Informationale ne-a fost semnalata de catre un cititor StartupCafe.ro . 

30 septembrie, wall-street.ro:  CE: Romania va fi sub supraveghere economica si fiscala post-program, pana in 2018

Comisia Europeana (CE) va monitoriza Romania economic, fiscal si financiar pana in mai 2018, in continuarea programului de imprumutf incheiat cu Guvernul in 2013 si care s-a incheiat miercuri, complementar unei intelegeri similare a executivului cu FMI.

“Supravegherea post-program va incepe acum si va implica vizite de doua ori pe an pentru evaluarea situatiei economice, financiare si fiscale a tarii pana in mai 2018”, a informat, miercuri, Comisia Europeana. Pe langa supravegherea post-program, Comisia va continua cooperarea “stransa” cu autoritatile din Romania in contextul Semestrului European si al mecanismelor de supraveghere macroeconomica. Semestrul European este un ciclu de implementare a reglementarilor economice ale Uniunii Europene, potrivit Mediafax.

Romania a avut o intelegere preventiva cu CE prin care Comisia a pus la dispozitia Guvernului de la Bucuresti fonduri de 2 miliarde de euro in cadrul mecanismului pentru echilibrarea balantei de plati. Intelegerea, derulata in perioada 2013-2015 in paralel cu un acord cu FMI pentru o suma similara, s-a incheiat miercuri. Guvernul nu a accesat fonduri, nici de la Comisia Europeana si nici de la FMI.

“Programul (…) a asigurat sprijin Romaniei pentru consolidarea stabilitatii macroeconomice, fiscale si financiare, pentru cresterea rezistentei si potentialului de crestere al economiei, pentru imbunatatirea capacitatii administrative, reformarea administratiei fiscale, imbunatatirea managementului financiar si restructurarea companiilor de stat”, se arata in notificarea transmisa de Comisia Europeana.

Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International a expirat sambata, 26 septembrie, in conditiile in care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizata cu succes inca din luna martie 2014, ca urmare a divergentelor dintre autoritatile romane si oficialii institutiei in privinta fiscalitatii. Acordul cu FMI si Comisia Europeana, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

Reprezentantul rezident al FMI pentru Romania si Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumatatea lunii septembrie ca Romania va trebui sa solicite Fondului Monetar International un nou acord daca doreste unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi incheiat, insa va fi diferit de celelalte. “Trebuie sa primim o solicitare si apoi vom discuta cu Guvernul toate optiunile posibile. Vor fi diferite fata de cele din trecut. (…) Este doar o discutie tehnica pe buget”, a afirmat Tolosa, intrebat daca FMI va mai accepta un nou acord cu Romania.

Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a declarat marti ca Romania va cere in mod oficial FMI, in acest an, incheierea unui nou acord de imprumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale si nu pe deficitul bugetar.

Anterior, Romania a incheiat cu succes doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, in valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat in 2011 si finalizat in 2013, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optand sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi. La primul acord de finantare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeana si alte institutii financiare internationale.

1 octombrie, cursdeguvernare.ro: Excedentul bugetar declarat la zi – provenit din surse externe

Excedentul anunțat recent de Ministerul Finanțelor în execuția bugetară pe primele opt luni din acest an provine exclusiv din surse externe. Astfel, diferența pozitivă de 6,46 miliarde lei ( 0,92% din PIB previzonat pe anul în curs) dintre veniturile și cheltuielile contabilizate de stat, a fost a fost acoperită integral de cele 6,59 miliarde lei (0,94% din același PIB) venite din exterior.

Suma menționată mai sus reprezintă, potrivit comunicatului oficial al Finanțelor publice, ”sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare” ( care au fost de 6,18 miliarde lei) plus ”sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014 – 2020” (circa 0,41 miliarde lei).

Dacă se face o incursiune în istoria acestor sume provenite de la UE, se poate observa o creștere substanțială în ultima perioadă, provenită din încasările pe proiectele demarate în anii trecuți,  în pofida neajunsurilor care se mai manifestă în absorbția fondurilor europene.

Partea bună este că utilizăm resursele altora, partea mai puțin bună este că se maschează astfel, incapacitatea noastră de a ne acoperi integral cheltuielile din surse interne.

Cert este că banii luați pe baza finanțării programelor cu participare europeană au ajuns să joace un rol tot mai important pentru rezultatul execuției bugetului general consolidat. De pildă, în 2014 față de 2011, o jumătate de procent din PIB în plus, pe fondul unui buget deja stabilizat de măsurile de austeritate care au împiedicat alunecarea spre ”scenariul grecesc” a avut o importanță majoră.

Pe de o parte, realizările consemnate pe partea de încasare a veniturilor și taxelor sunt incontestabile (cu plusuri de două cifre în raport cu aceeași perioadă a anului precedent,mai puțin la accize, dar asta este o altă poveste). Pe de altă parte, însă, ele sunt amplificate ca imagine de sumele tot mai consistente venite de la UE. Sume incluse în rezultatul final, pe care îl și schimbă acum ca semn.

E bine și așa, dar, cel puțin pentru a fi cinstiți cu noi înșine ar trebui să facem ajustarea cuvenită în mentalul colectiv și să nu mergem pe ideea că am ajuns să colectăm din impozite și taxe mai mult decât consumăm. Motiv de scădere a taxării și de lăsare mai pronunțată pe seama UE a finanțării programelor asumate de statul român.

De fapt, banii proveniți la origine din ideea de solidaritate europeană erau meniți nu să ne acopere nouă cât mai mult din diferența dintre încasări și venituri ( pe care trebuia să o eliminăm singuri) ci să ne ajute să facem investiții publice care să aducă România mai aproape de standardele occidentale pe axa strategică ”drumuri, școală, spital”.

După cum nu erau nici meniți să ne ajute să gestionăm o datorie, ce-i drept sub nivelul stabilit la Maastricht, dar care ne-a mîncat numai prin dobânzile achitate 1,07% din PIB în primele opt luni ale acestui an. Cum s-ar spune, pentru plata boacănelor făcute prin 2008 – 2009, continuăm să dăm pe mere ce reușim să luam pe pere.

Din păcate, însă, trăim într-o țară în care adoptarea unor poziții la limita intereselor partinice și reliefarea indicatorilor numai după cum dă bine la o privire superficială pare a fi mai profitabilă. Mai profitabilă  decât optimizarea unei situații acceptabile ( obținută greu, cu sacrificii din partea societății) dar cu potențial de performanță. La care ar fi trebui să lucrăm onest pentru a ajunge din urmă ”premianții clasei”.

2 octombrie, postare pe Facebook: Alina Gorghiu

Sursa: https://www.facebook.com/alinagorghiu

Există două moduri de a privi realitatea economică din România. Primul este cel al d-lui Ponta, care ne zugrăvește o Românie în care curg lapte și miere, în care mediul de afaceri și oamenii, în general, o duc bine și din ce în ce mai bine. Antreprenorii – din Bârlad și din întreaga țară – știu foarte bine că lucrurile nu stau deloc așa. Ei privesc lucrurile realist: o conjunctură economică cu unele elemente favorabile nu e deloc egală cu o guvernare performantă. În plus, cu toții sunt de acord că este nedrept și inacceptabil ca Moldova să nu aibă astăzi niciun kilometru de autostradă.

‪#‎PNL ‪#‎Bârlad ‪#‎Infrastructură ‪#‎oamenideafaceri

2 octombrie, postare pe blog, Ionuț Bălan: Supraîndatorarea populației e “trădată” de nivelul creditelor neperformante

Sursa:

 http://bloguluibalan.ro/index.php/analize/522-supraindatorarea-populatiei-e-tradata-de-nivelul-creditelor-neperformante

Am scris recent că numerarul în circulație crește pentru că populația e supraîndatorată, dar fără să explic suficient de ce trebuie pus prefixul “supra” înainte de îndatorare și care e legătura cu cash-ul.

Sigur că o cantitate atât de mare de bani în circulație, și în creștere rapidă, poate vădi virarea economiei în sfera neînregistrată, în ciuda controlalelor fără precedent ale ANAF Antifraudă și a măsurilor administrative de limitare a numerarului.

Dar nu pe această linie vreau neapărat să mă concentrez, ci să atrag atenția că supraîndatorarea constituie un lucru evident, trădat de nivelul mare al creditelor neperformante. Iar când discut de neperformanță nu fac deosebirea între finanțările acordate persoanelor fizice și cele atribuite companiilor.

Pentru că, în definitiv, și într-un caz, și în celălalt, tot cererea insolvabilă a dus la neperformanță. Adică, fie că oamenii au observat pe cont propriu că sunt faliți și nu mai au cum să înapoieze banii băncii, fie că unor firme nu le-a permis piața și nivelul consumului să vândă și au intrat în insolvență, e cam același lucru.

Ceea ce pot spune însă răspicat este că mi-am făcut datoria și i-am avertizat  din timp pe bancheri. La începutul anului 2008, de pildă, l-am întrebat pe unul dintre ei, figură importantă, dacă nu i se pare că sunt suprafinanțate retailul și piața imobiliară. Știți ce mi-a răspuns? Că „în Ungaria și Cehia,de exemplu, creditele imobiliare și ipotecare au ajuns la circa 12% din PIB, iar în România se găsesc la numai 3% din PIB, ceea că arată că există încă foarte mult potențial de creștere” și că “în București se înregistrează un deficit de peste 50.000 de unități locative”.

Dar bineînețeles că nu m-a convins ce mi-a zis și am continuat să-l întreb ce viitor crede că au piețele de retail-banking având în vedere că românii au printre cele mai reduse salarii din regiune și o populație activă care va continua să scadă în următorii 10-20 de ani.

Mi-a spus: „Totul pornește de la statistici. Bineînțeles că românii au printre cele mai reduse salarii din regiune…dar n-ar mai veni nici o bancă, nu s-ar mai deschide nici o sucursală dacă n-ar crede în creșterea semnificativă a retailului.Venirea băncilor se bazează pe faptul că România este o țară cu populație mare; chiar dacă are o populație în descreștere, mulți dintre cei care pleacă să lucreze în străinătate trimit bani în țară pentru a cumpăra locuințe.N-ar exista nici o logică ca la noi să fie alți indicatori pe termen mediu și lung în ceea ce privește creditele față de alte țări din regiune sau din Europa Occidentală. Retailul va crește în permanență. Sigur că ritmul de creștere va încetini, însă creșterea va continua până se va apropia de indicatorii din alte țări”.

Din câte se vede întreaga discuție s-a bazat pe faptul că “așa-i în întreaga Uniune Europeană”,  nu cât își permit să împrumute românii, până când au înregistrat una dintre cele mai mari rate ale neperformanței din UE.

Și voi relua întregul periplu logic. Dacă primele bănci din România au ajuns să aibă neperformant un credit din trei, indiferent ce au făcut apoi cu ele, asta arată că ne confruntăm cu supraîndatorarea. Cererea există, dar nu-i solvabilă. Și a devenit și mai redusă după ce bugetarilor, care au avut întregul salariu în cartea de muncă, și au fost considerați clienți “siguri” de către bănci, li s-au tăiat lefurile.

Iar această cerere, ce nu se mai poate adresa sistemului bancar, poate să vireze către economia subterană, pentru ca oamenii să poată subzista. Unde,  în loc să apeleze la instrumentele bancare, fac plăți cu numerar.

Când nu migrează “la negru”, consumul se reduce, și această situație nu e în măsură să fie gestionată de politica monetară, deoarece nivelul creditelor neperformate din bănci e foarte mare.

Cu alte cuvinte, politica monetară nu deține resurse cu care să scutească la plată împrumuturile. Spațiu pentru majorarea cererii poate fi creat, eventual, prin intermediul politicii fiscale, mai ales că impozitele, contribuţiile, cotizaţiile şi taxele s-au mărit în cheltuielile totale ale menajelor la 18,6% în primul trimestru din 2015, de la 16,7% în trimestrul corespunzător din 2014.

Încercarea de a compensa cu paliative monetare tăierea salariilor și majorarea taxelor arată falimentul unui pseudomodel de gândire, care a avut ca scop, corupția și furtul organizat.

Ca să detaliez, deși nivelul de trai nu pemitea, s-au redus remunerațiile și s-a mărit povara fiscală. Iar puterea de cumpărare lipsă a fost substituită pe puterea de cheltuire mărită cu bani luați pe datorie. Mai departe, cu resursele ce s-au luat ori nu s-au mai dat de la buget s-au cumpărat bunuri publice ce au costat de 4-5 mai mult decât ar fi trebuit. Și debitele s-au dovedit a fi neperformante, în cele din urmă. Deoarece cererea a existat, indubital, dar era insolvabilă din cauză “umflării” facturii populației cu taxe și alte cheltuieli

Ca să conchid, populația a ajuns supraîndatorată din cauza corupției de la nivel central și local. Același motiv pentru care au avut de suferit și băncile. Felul în care această formulă economică a funcționat, devenind emblematică pentru acea perioadă, ne face – la o analiză mai atentă – să ne punem semne de întrebare asupra credibilității și expertizei celor ce au enunțat-o.

 

2 octombrie, hotnews.ro: Document Firmele cu datorii la stat vor fiscutite de penalitatile de intarziere daca platesc principalul pana in martie 2016 (proiect)

documente

proiectOUGanularepenalitati30sept2015

Companiile care inregistreaza la 30 septembrie datorii la bugetul de stat vor fi scutite de penalitatile de intarziere aferente daca achita pana la 31 martie obligatiile principale de plata, iar pana la 30 iunie dobanzile aferente, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta al Ministerului  Finantelor Publice. (vezi documentul in atasament). In prezent, contribuabilii datoreaza pentru plata cu intarziere a obligatiilor fiscale dobanzi si/sau penalitati sau majorari de intarziere. Noua lege va anula practic penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor de plata principale catre bugetul general consolidat, restante la 30 septembrie 2015. Potrivit unor surse apropiate celor care au redactat proiectul, suma “iertata” se ridica la cateva sute de milioane de lei, dar intervine si o problema de hazard moral: multi care platesc acum de frica ANAF vor “impinge” plata principalului cat mai inspre 31 martie, pentru ca oricum li se vor anula penalitatile.

Ce prevede proiectul:

  • stingerea, pana la 31 martie 2016, a obligatiilor de plata principale, restante la 30 septembrie 2015;
  •  stingerea, pana la 30 iunie 2016, a dobanzilor aferente obligatiilor principale restante, stabilite prin decizii comunicate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale;
  • stingerea, pana la termenul de plata prevazut de Codul de procedura fiscala, a eventualelor dobanzi calculate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale,
  •  stingerea, pana la data depunerii cererii de anulare a penalitatilor de intarziere, a obligatiilor de plata principale curente, cu termene de plata cuprinse intre data de 1 octombrie 2015 si 31 martie 2016;
  • depunerea, pana la data inregistrarii cererii de anulare a penalitatilor de intarziere, a tuturor declaratiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;
  • depunerea, pana la data de 30 iunie 2016, acererii de anulare a penalitatilor de intarziere.

Anularea penalitatilor de intarziere datorate si neachitate la 30 septembrie 2015, aferente obligatiilor de plata principale cu termene de plata anterioare datei de 30 septembrie 2015 si stinse pana la aceasta data, cuurmatoarele conditii:

  • stingerea, pana la data de 31 martie 2016, a dobanzilor aferenterespectivelor obligatii de plata principale;
  •  depunerea, pana la data de 30 iunie 2016, a cererii de anulare a penalitatilor de intarziere.

De subliniat ca in sintagma “datorate si nestinse” se includ si penalitatile  de intarziere ce nu sunt stabilite la 30 septembrie 2015 dar se vor stabili ulterior acestei date, prin decizie emisa de organul fiscal.

Anularea penalitatilor de intarziere datorate pentru diferentele suplimentare de plata declarate de contribuabili prin declaratie rectificativa cu scadenta anterioara datei de 30 septembrie 2015, cu urmatoarele conditii:

  • declaratia rectificativa sa fie depusa pana la data de 31 martie 2016;
  • – obligatia individualizata in declaratia rectificativa sa fie stinsa pana la aceeasi data de 31 martie 2016;
  • stingerea, pana la 30 iunie 2016, a dobanzilor aferente obligatiilor principale declarate suplimentar, stabilite prin decizii comunicate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale;
  • stingerea, pana la termenul de plata prevazut de Codul de procedura fiscala, aeventualelor dobanzi calculate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale,
  •  depunerea tuturor declaratiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, pana la data inregistrarii cererii de anulare a penalitatilor de intarziere;
  • depunerea cererii de anulare a penalitatilor de intarziere pana la data de 30iunie 2016.

Anularea penalitatilor de intarziere aferente diferentelor suplimentarestabilite prin decizie de impunere emisa de inspectia fiscala care este in curs de derulare la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, cu conditia platii obligatiilor principale individualizate in decizia de impunere si a dobanzilor aferente acestora pana la termenul de plata prevazut in decizie.

De subliniat: pentru contribuabilii la care urmeaza a incepe inspectia fiscala in primele 10 zile de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta pot depune declaratii rectificative iar, prin derogare de la prevederile Codului de proceduira fiscala, acestea vor fi luate in considerare de organul fiscal. Aceasta masura are ca scop

acordarea posibilitatii contribuabililor de a beneficia de facilitatea fiscala prevazuta la pct. 2, avand in vedere ca potrivit Codului de procedura fiscala eventuale declaratii rectificative depuse de contribuabili pe perioada inspectiei fiscale nu se iau in considerare de organul fiscal.

Alte masuri prevazute in proiectul de OUG:

  •  in cazul contribuabililor pentru care au fost instituite popriri asiguratorii sau executorii, la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, in scopul acordarii posibilitatii de a beneficia de anularea penalitatilor de intarziere se reglementeaza posibilitatea contribuabilului de a efectua plati din sumele indisponibilizate ca efect al popririi. Ca urmare, masura se va aplica temporar, pentru perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta – 30 iunie 2016. Totodata, masura se va aplica si pentru popririle infiintate intre data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta si 30 iunie 2016.
  • facilitatea fiscala nu se aplica pentru obligatiile de plata rezultate din raporturile juridice contractuale (redevente, chirii, dividende), cu exceptia redeventelor miniere, a redeventelor petroliere si a redeventelor rezultate din contracte  de concesiune, arenda si alte contracte de exploatare eficienta a terenurilor cu destinatie agricola, incheiate de Agentia Domeniilor Statului.
  • de asemenea, facilitatea fiscala nu se aplica nici contribuabililor aflati in procedura insolventei potrivit Legii nr. 85/2014 intrucat acesti contribuabili se afla sub un regim special in ceea ce priveste modul de indeplinire aobligatiilor de plata.
  • daca indeplineste conditiile, un contribuabil poate beneficia de anularea penalitatilor de intarziere in oricare dintre situatiile prevazute de ordonanta de urgenta.
  • posibilitatea contribuabililor de a notifica organului fiscal intentia de a beneficia de oricare din facilitatile prevazute. In acest caz, pentru penalitatile de intarziere ce pot formna obiectul anularii se instituie un regim special de administrare.
  • in cazul unitatilor administrativ-teritoriale, facilitatea prevazuta de ordonanta de urgenta se acorda daca organul deliberativ local, respectiv consiliul local, emite o hotarare in acest scop. In acest caz, facilitatea vizeaza anularea a 50% din majorarile de intarziere ce reprezinta componenta de penalitate de intarziere.

 

2 octombrie, cursdeguvernare.ro: Global Wealth 2015: ”Averea” populației din România și caracteristicile ei

Valoarea totală a activelor financiare personale din lume s-a ridicat, în 2014, la 135.700 de miliarde de euro (brut), în creştere cu 7,1% faţă de anul anterior.

Suma este de trei ori mai mare decât datoria publică de la nivel global, reiese din raportulGlobal Wealth 2015, realizat de Allianz.

România se află pe locul 41 dintre cele 53 de state analizate în ceea ce priveşte “averea” populaţiei, valoarea medie a activelor financiare personale fiind de 4.227 de euro net pe cap de locuitor, cel mai scăzut nivel de regiune.

Activele financiare personale luate în calcul pentru realizarea acestui raport se referă la depozite bancare, la titlurile de valoare deţinute (spre exemplu, acţiuni la companii), precum şi participaţiile la fondurile de asigurare şi de pensii.

Efectele crizei se resimt încă în zona euro

În Asia, valoarea brută a activelor financiare a crescut cu 16,6% în 2014. În spatele acestei evoluţii a stat trendul din China, unde populaţia a fost încurajată să cumpere acţiuni. Mai mult, activele financiare personale din China le-au depăşit, pentru prima dată în istorie, pe cele din Japonia. 

În 2014, statele din vestul Europei au raportat creşteri mai mari decât Statele Unite, de 6,7% faţă de 4,8% în SUA, pentru prima dată de la începutul crizei, în special ca urmare a evoluţiei din clasa de active asigurări şi pensii.

Gospodăriile din economiile avansate au economisit semnificativ mai mult în 2014 decât în trecut. În ciuda dobânzilor foarte mici, valoarea depozitelor bancare a crescut cu 16%. Economiile din vestul Europei se află la jumătatea nivelului înregistrat înainte de criză, dar la un nivel similar consemnat în alte regiuni dezvoltate ale lumii înainte de 2008.

“Faptul că Europa de vest este încă în urmă la acest capitol este un indicator clar al faptului că efectele crizei din zona euro se resimt în continuare”, notează analiştii Allianz.

Valoarea activelor financiare personale din regiunile emergente, respectiv din America Latină, din Europa de est şi din Asia (mai puţin Japonia), au avut o pondere de 20% în total, în creştere cu 1,3% faţă de 2013. Ponderea este de trei ori mai mare decât cea din 2000.

Vest-europenii vor să scape de datorii

Pasivele globale ale gospodăriilor, respectiv datoriile, au ajuns la 35.200 de miliarde de euro în 2014, în creştere cu 4,3% faţă de anul anterior. Analiştii notează că acesta este cel mai ridicat nivel de la instalarea crizei, dar şi că populaţia este în continuare reticentă în ceea ce priveşte îndatorarea.

Gospodăriile private au rămas foarte prudente în ceea ce priveşte îndatorarea, iar trendul (de creştere, n.r.) nu poate fi descris ca o revenire la stau quo-ul de dinainte. În nicio altă regiune nu este mai evident acest lucru decât în Europa de vest, unde gospodăriile din multe state au rămas concentrate pe reducerea datoriilor“, se arată în raport.

Prin urmare, valoarea netă a activelor financiare personale din lume s-a ridicat în 2014 la 100.600 de miliarde de euro. Gospodăriile din America de Nord sunt cele mai bogate din lume, cu active medii de 132.540 de euro pe cap de locuitor. La polul opuse se află gospodăriile din Europa de est, cu 2.700 de euro pe cap de locuitor.

71% din populaţie deţine sub 5% din totalul activelor financiare personale

Pe de altă parte, analiştii Allianz punctează că deşi valoarea totală a activelor financiare personale este foarte ridicată, aceasta nu este distribuită egal.

Clasa globală de mijloc a numărat un miliard de persoane în 2014, pentru prima dată în istorie. Din anul 2000, circa 600 de milioane de persoane catalogate ca având o “avere scăzută” au avansat către clasa de mijloc. Valoarea activelor personale ale clasei de mijlc au avut o pondere de 17% în totalul general.

În 2014, 3,5 miliarde de persoane sau 71% din populaţie s-a încadrat în categoria cetăţenilor cu averi miciValoarea activelor din această categorie a avut o pondere de sub 5% în totalul global. Pe de altă parte, cei 420 de milioane de “bogaţi” deţineau peste 80% din activele globale.

România: fonduri, economii, active financiare – comparativ cu regiunea

  • Fondurile de asigurări şi pensii au consemnat o creştere de 10,7% în Uniunea Europeană, cel mai rapid ritm fiind consemnat în România, unde valoarea acestor active a crescut cu 23% în 2014, însă, pornind de la un nivel foarte scăzut. În România s-a investit, în medie, 290 de euro pe cap de locuitor în fondurile de sănătate şi de pensii, în timp ce media din regiune este de 1.400 de euro pe cap de locuitor.
  • Totodată, ponderea acestor tipuri de economii în activele personale totale este foarte scăzută în România, de numai 5%, faţă de Slovacia, spre exemplu, unde ponderea este de 23%. Media la nivelul regiunii a fost de 13,5% anul trecut, însă aceasta ar fi ajuns la 21% dacă nu ar fi fost naţionalizate fondurile de pensii din Ungaria şi Polonia.
  • La finele anului trecut, valoarea medie a activelor financiare nete din statele est-europene a fost de 6.870 de euro pe cap de locuitor. Liderul regiunii este Slovenia, cu o medie de 12.630 de euro care întrece chiar şi Grecia (11.640 de euro). Cu toate că activele financiare nete ale populaţiei din România au consemnat creşteri semnificative, ţara noastră se află pe ultimul loc în regiune, cu un medie de 4.227 de euro pe cap de locuitor).

3 octombrie, economica.net: Câţi ani şi câţi bani trebuie să pui deoparte ca să ai pensia pe care ţi-o doreşti

Pensionarii de peste 15, 20 sau chiar 30 de ani trebuie să înceapă să acumuleze cât mai devreme economii cât mai mari, pentru a nu se confrunta cu o scădere dramatică a standardului de viaţă, când se vor retrage din activitatea curentă. În plus, doar economisirea în depozite bancare s-ar putea să nu le fie de ajuns, potrivit calculelor ECONOMICA.NET şi ale profesioniştilor consultaţi.

Un tânăr din ziua de azi trebuie să economisească 500 de lei pe lună, în următorii 30 de ani, pentru a încasa o pensie suplimentară lunară de 1.744 de lei, pe parcursul altor 20 de ani după aceea. Asta ar însemna aproape 70% din salariul mediu pe economie actual, care s-ar adăuga la pensia de stat, şi la pensia privată obigatorie, atât cât vor fi acestea.

Calculele ECONOMICA.NET au plecat de la premisa că randamentul mediu anualizat va fi de 5% pe perioada de economisire, iar valorile sunt brute, inainte de orice comisioane şi neindexate cu inflaţia. La un randament mediu anualizat de 3% (mai plauzibil în comparaţie cu dobânzile bancare actuale) şi după economisirea timp de 30 de ani a 500 de lei pe lună, porţia suplimentară lunară pentru 20 de ani de pensie ar scădea la 1.225 de lei. Adică 49% din salariul mediu actual.

Cu cât suma economisită şi perioada de economisire scad, cu atât pensiile suplimentare sunt mai mici (vezi tabelul).

Cât din venituri trebuie pus deoparte? „Cel puţin 10% din venituri. Asta ar fi suma minimă care trebuie economisită periodic, dar de fapt sub 20% este deja puţin”, spune Alin Brendea. Suma economisită se raportează la veniturile actuale, pentru că acestea dau măsură despre standardul de viaţă dorit.

În general, menţinerea standardului de viaţă după retragerea din activitate presupune o pensie lunară de 70 – 80% din veniturile actuale.

Şi analiştii Certinvest iau în calculele lor o rată de economisire de 10% din salariu. Circa 75 – 80 de lei plasaţi „într-un instrument financiar ce creşte constant cu 6% pe an, asigură un venit de puţin peste 500 de lei pe lună”.

Potrivit altor calcule încă în vigoare citate de ECONOMICA.NET nu demult, pentru a avea circa 67.000 de lei în momentul ieşirii la pensie, peste 30 de ani, ar fi nevoie să economisim până atunci aproximativ 45 de lei pe lună, la un randament mediu anual de 8%. Puţine fonduri de investiţii au avut un randament atât de mare în ultimele 12 luni.

Sau: Pentru a avea, la pensie, 60% din venitul mediu lunar înregistrat în perioada activă, trebuie să economisim peste 20% din venituri, timp de 35 ani.

Chestiunea randamentului. Sau a dobânzii

Mai este şi problema randamentului, sau a dobânzii (dacă viitorul pensionar îşi refuză şansa de a măsura câştigurile doar cu dobânda, pentru că rămâne blocat în depozite bancare, şi nu măsoară şi randamentul unor investiţii).

Este puţin probabilă o dobândă medie la depozitele bancare de 5% pe an, în medie pe următorii 15, 20 sau chiar 30 de ani. În prezent, dobânda la depozite este de puţin sub 2%.

Este drept, condiţiile monetare actuale sunt speciale: marile bănci centrale ale lumii finanţează economiile la costuri aproape zero, pentru a relansa creşterea după criză. Dobânzile vor creşte cu atât mai mult cu cât, în timp economiile se încing tot mai mult. Perioadele de criză şi cele de avânt economic s-ar putea alterna de trei, patru sau cinci ori în următorii 30 de ani.

Chiar şi aşa, ca dobânda medie pe 30 de ani de acum încolo să fie de 5%, ar trebui să avem în alţi mulţi ani dobânzi apropiate de 10%, anormale pentru o economie stabilă. Şi atunci?

„Să ţii banii numai în depozite bancare pe termen lung înseamnă să iroseşti o mare parte din economiile pe care le faci”, remarcă Alin Brendea, directorul general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction. Acţiunile sunt instrumente riscante pe termen scurt, dar „statistic, investiţia în acţiuni s-a dovedit soluţia câştigătoare pe perioade lungi de timp, cu randamente superioare investiţiilor monetare (în depozite bancare sau obligaţiuni)“, mai spune Alin Brendea.

Soluţia ar fi plasamentul în acţiuni ale unor companii mari şi sigure, cu o politică stabilă de dividende mari. Cu cât durata economisirii respectiv distanţa până la retragere sunt mai mari cu atât porporţia investiţiilor trebuie să fie mai mare, pentru a obţine un randament mai mare. În plus: cu atât mai mult investiţiille în acţiuni şi în fonduri de investiţii în acţiuni trebuie să fi emai mari, potrivit profesioniştilor consultaţi de ECONOMICA.NET. Ca risc, între dobânzile bancare şi acţiuni se situează obligaţiuniule şi fondurile de obligaţiuni.

Când ai în faţă peste 30 ani până la folosirea banilor acumulaţi pentru pensie, „investiţiile în fonduri de acţiuni pe termen lung înregistrează creşteri mai mari decât alternativele. Depozitele bancare nu trebuie ignorate, dar la 30 de ani, ai nevoie de cash doar în măsura nevoilor curente de cheltuieli.

Mai departe, la vârsta de 45 ani plasamentele ar trebui să migreze din fondul de acţiuni spre un fond de investiţii diversificat, cu o componentă bursieră de maxim 30%, iar restul în obligaţiuni. Decizia trebuie luată şi în funcţie de ciclurile bursiere, pentru a se diminua partea riscantă din portofoliu.

Cu 10 ani înainte de pensionare, întreg capitalul acumulat ar trebui orientat instrumente mai lichide, printre care un fond de invesţii cu risc scăzut (un fond de obligaţiuni), dar care asigură o creştere superioară depozitelor bancare. Doar pe parcursul acestui traseu, ar urma să crească proporţia depozitelor bancare.

Pericolul

Creşte de la an la an pericolul ca sistemul public de pensii să colapseze, sau ca oficialii statului, în disperare de cauză să recurgă la soluţii care să-i reducă obligaţiile.

Este greu în anul 2015, când economia creşte cu 3% şi deficitul sistemului de pesnii publice este de peste patru miliarde de euro (circa 2,7% din PIB). Acest deficit era prognozat abia pentru 2017.

Cel târziu în 2050 sistemul ar putea deveni nesustenabil. Atunci românii vor fi în ţară cu circa patru milioane mai puţini, potrivit raportului ONU dedicat în acest an problemelor populaţiei lumii.

3 octombrie, agerpres.ro: Consiliul Concurenței vrea să stimuleze cu până la 100.000 de euro pe cei care vin cu sesizări

Consiliul Concurenței vrea să-i recompenseze cu 1% din valoarea amenzilor, dar nu mai mult de 100.000 de euro, pe cei care vin cu sesizări ce se dovedesc corecte, a anunțat sâmbătă, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la un seminar de specialitate.

‘Propunerea noastră ar fi ca aceia care vin cu o sesizare care se dovedește corectă după aceea, deci cei care ne dau informații despre încălcarea legii, fie că sunt angajați în acea firmă sau în ce context au aflat ceva, după ce se dovedește corectă și instanța confirmă că firma a încălcat legea, pot să primească până la 1% din cuantumul amenzii, dar nu mai mult de 100.000 de euro”, a afirmat Chirițoiu.

Propunerea urmează să fie trimisă sub formă de amendament către Parlament, la Legea Consiliului Concurenței. Deocamdată, Ordonanța a fost trimisă către Parlament, respectiv către Senat.

Chirițoiu a explicat că, în prezent, există posibilitatea de a fi sesizați, inclusiv prin sesizări anonime, dar că se dorește să se facă un pas în plus spre mecanisme care există în țări, precum Ungaria sau Statele Unite ale Americii.

De asemenea, Bogdan Chirițoiu a menționat că autoritatea pentru concurență a declanșat, în 2015, până la 1 octombrie, un număr de 10 investigații, față de 9 în aceeași perioadă din 2014, și a finalizat 11 investigații în acest an, față de 9 la aceeași dată a anului trecut.

Amenzile aplicate în acest an se ridică la 13.670.569 lei (aproximativ 3.050.075 euro).

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței are în derulare 61 de investigații, comparativ cu 67, cât se înregistrau în 2014.

4 octombrie, zf.ro: OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

Creşterea consumului, spuma poliuretanică luată pe împrumut care ascunde crăpăturile din economie: Iluzia că te poţi baza tot timpul pe banii ieftini şi mulţi, pe ajutoarele sociale şi pe raziile ANAF

De patru ani, economia românească are ca principal motor de creştere consumul, care este alimentat de majorările salariale, în special în sectorul de stat, majorarea pensiilor, scăderea dobânzilor la creditele în lei şi în euro care eliberează sume importante şi reducerea TVA la alimente, de la mijlocul acestui an.

Cu excepţia sectorului IT&C a cărui creştere exponenţială are la bază ajutoarele de stat, de care beneficiază cel mai mult companiile străine, celelalte sectoare din economie au creşteri mediocre. Bine că nu sunt cu minus.

De partea cealaltă, creşterea consumului şi a economiei a dat posibilitatea guvernului Ponta să reducă taxele pe muncă (CAS) şi TVA la alimente. De la 1 ianuarie ar urma să se reducă şi TVA general de la 24 la 20%.

Ioana Petrescu, fostul ministru de finanţe, spune că bugetul de stat a rezistat scăderii CAS cu 5% la angajator, de la 20,8% la 15,8%. La fel cum bugetul rezistă scăderii TVA la alimente de la 24% la 9%. Aceste scăderi de venituri sunt acoperite din creşterea consumului care aduce venituri mai mari la buget, şi din raziile ANAF în companii, care a ajuns un titlu de glorie pentru Guvern şi PSD. (Un an de la reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Pentru toţi “savanţii” în economie care au hulit măsura)

Ce uită guvernul  să spună este că această compensare bugetară se face şi pe seama euroaccizei şi a taxei pe stâlp, pe creşterea importurilor, pe scăderea dobânzilor la împrumuturile luate de stat  şi poate în primul rând pe scăderea investiţiilor statului în economie (în buget există investiţii dar în realitate nu se fac, premierul Ponta justificând acest lucru prin faptul că funcţionarii statului se tem de DNA şi nu mai vor să facă nimic), care permite încadrarea în ţinta de deficit.

Pentru bugetul de la anul, care să acomodeze reducerea TVA, guvernul Ponta se bazează pe banii care vor veni din amnistia fiscală oferită companiilor. În lipsa creşterii substanţiale a afacerilor este puţin probabil ca toate firmele să aibă bani pentru această amnistie.

Eu sper să nu uităm şi nici administraţia Ponta că economia mondială beneficiază de o lichiditate fără precedent, la dobânzi excepţional de mici, ceea ce permite României să se împrumute mai uşor la un cost extrem de redus.

Să nu uităm că această creştere a consumului intern din ultimii patru ani a fost făcută pe datorie atât la nivelul statului, cât şi la nivelul populaţiei.

Ca să plătească reîntregirile, majorările salariale şi de pensii, plus celelalte reduceri, guvernul Ponta s-a împrumutat cu 47 de miliarde de lei (peste 10 miliarde de euro) în ultimii trei ani şi jumătate. De la un sold al datoriei publice de 212 miliarde de lei (împrumuturi în lei şi valută) moştenit în aprilie 2012 când a venit la putere, soldul acum a ajuns la 259 de miliarde de lei. De la 6,5% la lei – cât erau dobânzile la mijlocul anului 2012 -, acum ratele sunt la 1,5-3%. Lichiditatea excepţională de pe piaţa internaţională a permis ca această creştere a soldului să fie făcută foarte uşor. (Ponta se laudă că în mandatul său datoria externă totală a scăzut cu 8,4 mld. euro, dar trece sub tăcere că datoria publică externă a crescut cu 9 mld. euro)

Dacă banca centrală americană – Fed – şi Banca Centrală Europeană nu ar fi scăzut dobânzile şi ar fi pompat trilioane de dolari şi de euro, nici BNR nu ar fi putut să reducă dobânzile şi nici băncile nu ar fi fost pline de lichiditate pe care să nu ştie pe unde să o mai plaseze. Situaţia actuală poate fi caracterizată ca un “ajutor financiar”.

Fiind pline şi ele de bani, băncile de pe piaţa românească au revenit în ultimii doi ani cu creditele de consum pe care le marketează agresiv (imediat după cardurile de credit au marja cea mai mare), ca şi cum anii de boom şi implozia ulterioară nu ar fi existat. În perioada de boom aveam creditul cu buletinul, acum avem creditul cu ANAF (băncile colaborează cu fiscul pentru confirmarea declaraţiilor de venit). Soldul creditelor în lei pentru populaţie a ajuns la maxim istoric, peste perioada de boom.

Să nu uităm că această creştere a creditelor de consum în lei, având la bază şi scăderea dobânzilor, alimentează consumul. Aceşti bani luaţi pe datorie au susţinut vacanţele, vânzările de maşini, îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice.

Să nu uităm că investiţiile au bătut pasul pe loc în ultimii ani, atât cele interne (stat şi privat) cât şi cele străine. Investiţiile statului sunt la minimul ultimul deceniu, iar înfiinţările de noi companii străine sunt la minimul ultimilor zece ani. (Evoluţia numărului de companii nou înfiinţate (205-2015*)

Deşi dobânzile sunt la minime istorice, creşterea soldului creditelor corporate se lasă aşteptată, companiile rămânân reticente în privinţa viitorului. Preferă mai mult să-şi conserve poziţia câştigată în piaţă decât să se extindă.

Să nu uităm că această creştere a numărului locurilor de muncă are la bază, printre altele, ajutoarele de stat din IT, componente auto (să vedem cum ne va afecta cazul Volkswagen) sau call-centere. Cazul Airbus la Braşov este o excepţie.

Să nu uităm că raziile ANAF aduc bani la buget, dar nu ţin loc de creştere a afacerilor, ci dimpotrivă.

Să nu uităm că multinaţionalele raportează un profit mai mic la final de an vs. companiile româneşti, care plătesc cel mai mult tribut luptei anticorupţie. (CIFRELE DRAMATICE DIN SPATELE PREZENTĂRILOR, ÎN 2014. Multinaţionale au raportat pierderi de 2 mld. lei, antreprenorii au făcut profit de 14 mld. lei)

În final, să nu uităm că România beneficiază de condiţii externe excepţionale cu impact intern, care pot să dispară peste noapte şi să ne trezim că în spatele acestei creşteri economice nu există nicio filosofie, ci doar “ajutoare financiare şi ajutoare sociale”.

Dacă în spatele guvenrului Ponta, social-democrat cu accente de naţionalism economic de stat, ar fi existat o filosofie, poate acest procesator de carne din Vaslui, una din cele mai sărace zone din ţară, nu ar fi răbufnit: “Ne confruntăm  cu o problemă la care greu găsim rezolvarea, respectiv lipsa forţei de muncă ţn zona judeţului Vaslui. Cei tineri, dar şi cei experimentaţi au migrat să muncească  fie în alte localităţi, dar mai ales în alte ţări. Foarte mulţi dintre cei care au rămas în ţară preferă să trăiscă din ajutoarele sociale pe care statul le asigură”.

Când banii sunt peste tot şi poţi să te împrumuţi uşor, poţi să majorezi salariile la stat, pensiile, poţi să reduci taxele şi să spui că ai creştere economică. Mai greu este să rezolvi cazul din Vaslui, care este o problemă identică pentru 30 de judeţe din România. (Un procesator de carne din Vaslui acuză: „Nu găsim forţă de muncă. Cei din ţară preferă ajutoarele sociale“)

 4 octombrie, agerpres.ro: Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de circa 3,4 miliarde de lei de la bănci, în luna octombrie

Ministerul Finanțelor Publice /MFP/ a planificat împrumuturi de 3,4 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna octombrie, prin opt licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat, iar sumele astfel atrase sunt destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Cele 3,4 miliarde de lei ar putea fi completate cu alte 300 de milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Conform prospectelor de emisiune, MFP va organiza două licitații de certificate de trezorerie cu discont, în valoare de 700 de milioane de lei fiecare, pe 15 și, respectiv, 22 octombrie.

De asemenea, vor fi organizate șase licitații de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de două miliarde de lei, cu scadențe la trei, 10 și 15 ani. Prima licitație de obligațiuni benchmark este programată luni, 5 octombrie, are o valoare de 100 de milioane de lei și maturitatea la 15 ani.

În 2015, MFP intenționează să împrumute de pe piața internă circa 10 — 12 miliarde lei prin emisiuni de certificate de trezorerie și 25 — 28 miliarde de lei prin emisiuni de obligațiuni benchmark.

4 octombrie, agerpres.ro: România plătește 4,7 milioane de euro către UE

România plătește duminică către Uniunea Europeană 4,7 milioane de euro în cadrul pachetului de finanțare oferit țării în 2009 de creditorii internaționali, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice /MFP/, transmise la solicitarea AGERPRES.

Această sumă reprezintă doar dobânzi și comisioane. De la începutul anului, România a rambursat peste 1,8 miliarde euro

către Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și UE, iar, până în 2023, țara mai are de plată mai mult de 4,88 miliarde de euro.

Datoria către FMI a fost stinsă în februarie 2015, când s-au plătit 165 de milioane de euro. Către această instituție România a rambursat, în total, aproximativ 2,49 miliarde de euro. Astfel, restul sumei rămase, de peste 4,8 miliarde euro, trebuie plătită către Banca Mondială și Comisia Europeană.

Graficul MFP arată că 2015 a reprezentat vârful de plată pentru împrumut, respectiv 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — un miliard.

Anul acesta, din 1,83 miliarde euro, mai sunt de plată 33,5 milioane de euro către Banca Mondială și Comisia Europeană.

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și BM. Prin acest aranjament, România a intrat în posesia a șapte dintre cele opt tranșe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).

Cea de-a opta tranșă a fost considerată, la solicitarea autorităților române, de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.

4 octombrie, evz.ro: România a încasat aproape jumătate de miliard de euro de la Comisia Europeană

România a încasat suma de 483 milioane de euro aferentă rambursării de către Comisia Europeană /CE/ a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor europene finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane /POSDRU/ 2007-2013.

Potrivit anunţului făcut de Ministerul Fondurilor Europene /MFE/, transmis Agerpres, decizia vine în urma îndeplinirii de către Autoritatea de Management pentru POSDRU, din cadrul Direcţiei Generale Programe Capital Uman (MFE), a tuturor recomandărilor şi cerinţelor Comisiei Europene, precum şi a respectării angajamentului luat de a opera modificări în sistemul de management şi control.

‘Ministerul Fondurilor Europene împreună cu Guvernul României continuă eforturile de sprijinire a beneficiarilor în implementarea proiectelor, de verificare şi validare a cererilor de plată şi de rambursare. Cele 483 milioane de euro încasate pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane reprezintă o confirmare că eforturile depuse de autorităţile române au rezultatele aşteptate, contribuind astfel la atingerea ţintelor de absorbţie pentru exerciţiul financiar 2007-2013′, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.

        Impreuna in lumea afacerilor